EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010IP0166

O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2010 referitoare la „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare” (2009/2159(INI))

JO C 161E, 31.5.2011, p. 21–31 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 161/21


Marți, 18 mai 2010
O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare

P7_TA(2010)0166

Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2010 referitoare la „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare” (2009/2159(INI))

2011/C 161 E/04

Parlamentul European,

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 18 decembrie 2000, în special articolul 14,

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, și în special articolele 23 și 28,

având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din 13 decembrie 2006, în special articolele 7 și 24,

având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2009 referitoare la „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (1),

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Comunicarea Comisiei „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare” - Raportul UE privind tineretul (2),

având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (3),

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (4),

având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2009 privind evaluarea actualului cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului și cu privire la perspectivele viitoare pentru cadrul reînnoit (5),

având în vedere Recomandarea Consiliului privind mobilitatea tinerilor voluntari în Uniunea Europeană (6),

având în vedere Decizia Consiliului privind Anul european al activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă (2011) (7),

având în vedere Pactul European pentru tineret adoptat de către Consiliul European de la Bruxelles din 22 și 23 martie 2005 (8),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 privind „Agenda socială reînnoită”, pentru care tineretul și copii reprezintă un obiectiv principal (9),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei (10),

având în vedere Declarația sa scrisă privind acordarea unei mai mari atenții atribuirii de competențe tinerilor în politicile UE (11),

având în vedere Rezoluția sa din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei (12),

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0113/2010),

A.

întrucât investiția în acțiuni destinate tineretului este esențială pentru viitorul societății europene, în special într-o perioadă în care proporția tinerilor din populația totală este în continuă scădere;

B.

întrucât tineretul, în ansamblul său, reprezintă o valoare adăugată pentru societate și trebuie să fie recunoscut ca atare;

C.

întrucât, în conceperea politicilor actuale, generațiile de astăzi au o mare răspundere față de tineri și de generațiile viitoare; întrucât cei care elaborează politicile și cercetătorii trebuie să ia în considerare punctele de vedere ale tinerilor pentru a le permite să se exprime;

D.

întrucât Uniunea Europeană dispune de instrumente importante pentru politicile pentru tineret, însă acestea trebuie valorificate la maximum, trebuie comunicate și integrate deplin de către statele membre;

E.

întrucât ocuparea forței de muncă înseamnă mai mult decât o activitate remunerată: aceasta reprezintă un agent de socializare, poate oferi sprijin, o structură și formarea unei identități;

F.

întrucât un loc de muncă nesigur poate determina tinerii să evite sau să amâne întemeierea unei familii, ceea ce va avea un impact asupra evoluției demografice;

G.

întrucât tineretul european de astăzi se confruntă cu un nivel din ce în ce mai ridicat al șomajului și este foarte afectat de criza economică; întrucât în special tinerii mai puțin calificați sunt adesea victimele șomajului și întrucât, din acest motiv, este important să se asigure tinerilor o formare cât mai bună, care să le garanteze un acces rapid și o integrare pe termen lung pe piața muncii;

H.

întrucât ar trebui să fie sprijinit accesul egal pentru toți tinerii la educație și formare profesională de calitate la toate nivelurile, iar oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții ar trebui promovate mai intens;

I.

întrucât ar trebui să se faciliteze tranziția tinerilor de la educație și formare la piața forței de muncă;

J.

întrucât este urgent să se acorde prioritate absolută problemei abandonului școlar prematur, analfabetismului, în special în rândul adolescenților și al tinerilor deținuți;

K.

întrucât problemele legate de sănătate, locuințe și mediu au o mare importanță pentru tineri și pot avea consecințe grave pentru viața și viitorul lor; întrucât este necesară promovarea unui mediu favorabil în materie de educație, ocupare a forței de muncă, inserție socială și sănătate;

L.

întrucât tinerii au nevoie, pe lângă susținere din partea unui mediu familial sănătos, de un sprijin pentru a-și satisface nevoia de autonomie și independență;

M.

întrucât aspectele legate de mediu nu sunt incluse în mod explicit nici în comunicarea Comisiei, nici în rezoluția Consiliului, deși sunt esențiale pentru tineri și au efecte importante asupra sănătății, calității vieții și binelui generațiilor viitoare; întrucât, din acest motiv, într-o strategie UE pentru tineret ar trebui menționate clar în cadrul domeniilor de acțiune chestiunile de mediu;

N.

întrucât participarea activă în societate nu reprezintă numai un mijloc important de a responsabiliza tinerii, ci contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personală a acestora, la mai buna lor integrare în societate, la dobândirea unor competențe și la dezvoltarea simțului răspunderii;

O.

întrucât munca tineretului este importantă în cadrul strategiei UE pentru tineret, ca activitate recreativă fructuoasă efectuată pentru tineri și de către tineri, dar și ca modalitate de dobândire a unor competențe și de a contribui la dezvoltarea personală;

P.

întrucât a ști ce este și a trăi experiența de a avea un rol în societate contribuie la înțelegerea semnificației participării și la o participare activă la democrație și la procesele sale;

Q.

întrucât tinerii ar trebui să fie informați mai bine cu privire la existența programelor europene pentru tineret, pentru a crește nivelul de participare al acestora;

R.

întrucât o politică eficace privind tineretul poate contribui la dezvoltarea unei mentalități europene,

Observații generale

1.

salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare”;

2.

salută Rezoluția Consiliului privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018);

3.

evidențiază că definiția conceptului de „tineret” variază de la un stat membru la altul; observă că acest concept este influențat de diferite circumstanțe sociale și că acest lucru lasă loc diferențelor de abordare ale fiecărui stat membru;

4.

consideră că programele și fondurile comunitare ar trebui să reflecte ambiția Europei în ceea ce privește tinerii;

5.

solicită statelor membre să pună integral în aplicare dispozițiile Tratatului de la Lisabona în domeniul politicii pentru tineret, cum ar fi încurajarea participării tinerilor la viața democratică, acordarea unei atenții speciale tinerilor sportivi și tinerelor sportive și aplicarea juridică a Cartei drepturilor fundamentale;

Observații principale referitoare la eficacitatea strategiei pentru tineret

6.

recunoaște faptul că, acordând atenția cuvenită principiului subsidiarității, metoda deschisă de coordonare (MDC) consolidată, reprezintă un instrument potrivit pentru cooperare în chestiunile legate de politica pentru tineret, în ciuda carențelor sale, a utilizării sale limitate, a deficitului său de legitimitate, a lipsei unei cooperări efective între „experți” și politicienii aleși, a lipsei unei integrări adecvate a acesteia în raport cu prioritățile naționale și a riscului unei confuzii cu privire la distribuirea responsabilităților între diferitele niveluri; consideră că, pentru a obține rezultate pe termen lung, metoda deschisă de coordonare (MDC) ar trebui consolidată;

7.

subliniază faptul că, pentru a avea rezultate optime, metoda deschisă de coordonare trebuie să fie sprijinită de o puternică voință politică din partea tuturor actorilor implicați; consideră că deficiențele de implementare constituie un obstacol major în realizarea obiectivelor propuse;

8.

recunoaște importanța colaborării între instituțiile de la nivel local, regional, național și european pentru atingerea obiectivelor prezentei strategii și solicită participarea activă a Comisiei, a statelor membre și a reprezentanților tinerilor la implementarea unei strategii pentru tineret;

9.

insistă pentru o cooperare mai strânsă între Parlamentul European, Comisie și Consiliu cu privire la chestiunile legate de tineri și subliniază necesitatea unei cooperări mai integrate cu și între parlamentele naționale în cadrul procesului MDC;

10.

salută definirea clară a dublei abordări, introducerea metodelor de lucru și, în special, lista bine definită a instrumentelor de aplicare stabilită de Consiliu; solicită implicarea Parlamentului European în definirea priorităților pe cicluri de activitate; solicită ca cooperarea europeană în domeniul tineretului să fie pertinentă, concretă și bazată pe elemente concrete;

11.

subliniază necesitatea dezvoltării unor indicatori clari și ușor de utilizat, atât la nivel european, cât și la nivel național, care să facă posibilă îmbunătățirea, extinderea și actualizarea cunoașterii reale a condiției tinerilor, precum și măsurarea și compararea progreselor înregistrate în aplicarea unor obiective stabilite de comun acord; subliniază importanța monitorizării și evaluării constante;

12.

evidențiază importanța unei evaluări a stadiului de aplicare a Strategiei UE pentru tineret; subliniază faptul că rapoartele de activitate ale statelor membre în domeniul tineretului ar trebui să fie publicate în scopul creșterii gradului de sensibilizare a populației; subliniază necesitatea monitorizării evoluției și schimbărilor modului de viață al tinerilor europeni, pentru ca progresele reale realizate să poată fi evaluate;

13.

consideră că trebuie dezvoltată mai mult învățarea reciprocă, ca mijloc de facilitare a schimbului de bune practici și de creștere a coerenței măsurilor luate la nivel național;

14.

consideră că, pentru a avea o strategie UE cuprinzătoare pentru tineret, elaborarea politicilor și a programelor și acțiunilor UE în acest domeniu ar trebui să se facă în paralel, într-o manieră clară și transparentă; consideră, în special, că rezultatele implementării programelor UE ar trebui să furnizeze o bază de evaluare pentru formularea politicilor pentru tineret și a strategiei UE pentru tineret în general, și reciproc;

15.

subliniază, de asemenea, necesitatea unei analize aprofundate a programelor existente deja implementate pentru un management eficient al calității și, pe această bază, a identificării eventualelor ameliorări care pot fi aduse programelor în viitor;

16.

subliniază necesitatea mobilizării și adaptării programelor și fondurilor sociale pentru tineret ale UE și a facilitării accesului la acestea, precum și necesitatea simplificării procedurilor de acces; subliniază importanța unei abordări practice și nebirocratice în acest domeniu, în vederea implementării unei strategii integrate de îmbunătățire a vieții tinerilor; subliniază importanța participării tinerilor la punerea în practică a programelor pentru tineret pentru a le cunoaște mai bine nevoile;

17.

subliniază rolul important al programelor Comenius, Erasmus și Leonardo da Vinci în dezvoltarea politicilor europene în domeniul educației și al formării; reiterează prioritatea politică acordată de Parlament acestor programe, pe care le consideră o articulație esențială a dezvoltării strategiei UE pentru tineret, în special în ceea ce privește viitoarea generație de programe multianuale;

18.

consideră că trebuie intensificate eforturile de promovare a mobilității tinerilor în Europa și că, în cadrul programelor de mobilitate, trebuie să existe un spațiu suficient și o atenție adecvată pentru schimburile tinerilor în afara educației formale;

19.

solicită Comisiei ca, în cadrul noilor programe de mobilitate, să acorde o atenție specială mobilității animatorilor de tineret și solicită, în acest sens, extinderea actualului regim special de vize pentru studenți la persoanele care lucrează pentru tineret;

20.

atrage atenția asupra necesității de a implica mass-media în popularizarea programelor pentru tineret;

21.

recunoaște că îmbunătățirea vieții tinerilor este o sarcină transsectorială, care trebuie luată în considerare în toate domeniile politice; încurajează instituțiile europene și statele membre să promoveze crearea unui serviciu pentru tineret în toate departamentele și ministerele, ceea ce ar ajuta la o mai bună elaborare a politicilor pertinente în domeniul tineretului; de asemenea, solicită Comisiei să numească și să formeze un responsabil cu probleme de tineret în cadrul direcțiilor sale generale; consideră că obiectivul ar fi evaluarea documentelor Comisiei din perspectiva obiectivelor politicii pentru tineret; prin urmare, salută în mod ferm abordarea intersectorială ca factor necesar pentru atingerea unui nivel optim de eficiență; consideră că integrarea chestiunilor referitoare la tineret în toate domeniile de politică este un factor cheie al succesului strategiei pentru tineret;

22.

subliniază necesitatea instituționalizării dreptății intergeneraționale la nivel european și a adoptării acestui principiu de către statele membre pentru a reglementa în mod just relațiile dintre generații;

Domenii de acțiune

23.

subliniază în mod ferm faptul că criza economică mondială are un impact major asupra tineretului și că, prin urmare, ar trebui să influențeze în mod serios prioritățile din cadrul domeniilor de acțiune; consideră că aceasta ar trebui să se regăsească în identificarea unei serii de măsuri suplimentare pentru ieșirea din criză în domeniul social și că trebuie acordată o atenție specială adaptării nivelurilor de protecție socială și a sistemelor de securitate socială;

Principii generale aplicabile tuturor domeniilor de acțiune

24.

subliniază importanța eliminării tuturor formelor de discriminare împotriva tinerilor, cum ar fi discriminarea bazată pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală;

25.

subliniază importanța considerării tinerilor ca un grup prioritar în viziunea socială a UE;

26.

subliniază cu fermitate necesitatea de a se acorda tinerilor cu dizabilități asistență eficace, personalizată, precum și șanse reale și egale de acces fizic, senzorial și cognitiv la educație, locuri de muncă, cultură, activități recreative, sport, activități sociale și de implicare în gestionarea afacerilor publice și civile;

27.

solicită luarea de măsuri menite să asigure respectarea diversității și integrării cu succes a tinerilor și copiilor;

28.

solicită statelor membre să identifice conexiunile intersectoriale dintre politicile pentru tineret și politicile din domeniile educației, formării, ocupării forței de muncă, culturii și altele;

29.

subliniază necesitatea unor legături puternice între politicile referitoare la tineri și cele referitoare la copii;

Educație și formare

30.

încurajează statele membre să intensifice interacțiunea dintre laturile „triunghiului cunoștințelor” (educație, cercetare, inovare) ca element esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; recomandă în mod ferm promovarea unor criterii pentru o mai amplă recunoaștere a educației și formării profesionale informale, prin accelerarea adoptării sistemului EQF pentru recunoașterea calificărilor, transparență și validarea competențelor;

31.

solicită statelor membre să ia mai multe inițiative de a investi în competențe adaptate cererii de pe piața forței de muncă și încurajează statele membre să conecteze programele de învățământ la cerințele pieței muncii, să creeze un cadru juridic privind formarea profesională pe termen scurt (acolo unde este încă necesară) și să facă uz, ori de câte ori este posibil, de validarea competențelor și recunoașterea calificărilor;

32.

atrage atenția asupra problemei abandonului școlar și a necesității de a lua măsuri pentru ca un procent cât mai mare de tineri să finalizeze perioada de educație obligatorie;

33.

încurajează ferm statele membre, în contextul acordării unei finanțări sporite, să promoveze mobilitatea în domeniul învățării și formării a tuturor tinerilor, aceasta reprezentând un factor esențial pentru acumularea de cunoștințe și experiență profesională; subliniază importanța mobilității tinerilor și în regiunile de la frontierele UE, prin garantarea unei largi participări la programele europene destinate tinerilor;

34.

solicită statelor membre să facă tot posibilul pentru a realiza obiectivele strategice și a îndeplini condițiile stabilite în cadrul strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării (EF 2020), în special în ceea ce privește persoanele lipsite de competențele de bază și cele care abandonează timpuriu învățământul;

35.

solicită statelor membre să creeze suficiente modalități prin care cei care au părăsit sistemul educațional să se poată reintegra în acesta și să asigure o serie de punți pentru cei care au urmat cursuri de formare profesională, pentru ca aceștia să-și continue educația la niveluri superioare; îndeamnă statele membre să adopte inițiative și să ofere programe specifice pentru tinerii în situație de eșec din cauza circumstanțelor nefavorabile sau a unor alegeri nefericite;

36.

subliniază că este important să se ofere tinerilor acces la orientare și consiliere în tranziția de la educație la angajare;

37.

solicită statelor membre să garanteze că tinerii și copiii, indiferent de statutul juridic al familiilor lor, au dreptul la educația publică, sprijinindu-i, cu respectarea necesară pentru propria lor cultură și limbă, pentru a dobândi cunoștințele necesare de limbă a statului membru gazdă și cunoașterea culturii acestuia, care constituie un instrument de integrare;

38.

solicită statelor membre să asigure accesul egal la educație pentru tineri, indiferent de originea lor socială sau de situația financiară și să asigure acces egal la educație pentru tinerii defavorizați, din familii cu venituri reduse;

39.

solicită statelor membre să implementeze Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și să transforme în realitate ideea de educație integrantă, atât cea formală, cât și cea informală;

40.

subliniază importanța unui nou sistem de formare pentru profesori, continuu și eficace, pentru a ajuta tinerii studenți să facă față cu mai mult succes provocărilor din societatea noastră în rapidă schimbare;

41.

subliniază importanța promovării competențelor în utilizarea media;

42.

subliniază faptul că educația are un rol fundamental pentru evoluția pozitivă a atitudinilor personale;

Ocuparea forței de muncă și spiritul întreprinzător

43.

este extrem de preocupat cu privire la numărul de tineri șomeri, angajați sub nivelul lor de competență sau într-o situație precară, în special în această perioadă de criză economică; susține fervent invitația adresată Consiliului European de a se asigura că Strategia de la Lisabona post-2010 și Strategia Europa 2020 includ o perspectivă asupra tineretului și de a sprijini continuarea inițiativelor conforme cu obiectivele generale ale Pactului european pentru tineret; susține puternic propunerea de a concepe măsuri adecvate, specifice pentru tineri în cadrul programelor de redresare incluse în planurile economice și financiare de criză;

44.

subliniază necesitatea vitală de a realiza obiectivele Strategiei europene de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă și consideră că noua agendă a UE pentru 2020 ar trebui să permită redresarea completă a UE după criză, prin avansarea mai rapidă spre o economie inovatoare și creatoare de locuri de muncă; în acest context, îndeamnă la o mai mare concentrare a noii agende asupra tinerilor;

45.

solicită statelor membre să ia măsuri împotriva nesiguranței locurilor de muncă și a condițiilor de muncă precare cu care se confruntă tinerii și să susțină activ reconcilierea vieții profesionale cu viața personală și de familie;

46.

invită statele membre să țină seama de dimensiunea intergenerațională în politicile lor de încurajare a ocupării forței de muncă;

47.

solicită statelor membre să faciliteze accesul tinerilor la toate tipurile de locuri de muncă în condiții bune de muncă, pentru a evita neconcordanța între competențe și locurile de muncă, care reprezintă o risipire a talentelor; în această privință, recomandă ameliorarea calității stagiilor și a drepturilor stagiarilor, prin garantarea faptului că majoritatea programelor de stagii oferă tinerilor calificare și conduc la posturi plătite;

48.

de asemenea, solicită statelor membre să ofere mai multe șanse de angajare, să implementeze programe de protecție socială pentru tinerii dezavantajați, să asigure șanse egale pentru tinerii din zonele periferice și din centrele urbane și să ofere un sprijin special tinerelor mame;

49.

reamintește riscul migrației creierelor și consecințele negative ale acestui fenomen asupra țărilor de origine a tinerilor; solicită statelor membre să analizeze și să elaboreze strategii de reținere a tinerilor în țările și regiunile în care imigrația este ridicată, luând diverse forme, precum migrația creierelor, acoperirea deficitului de personal calificat și locurile de muncă prost plătite, flexibile, necalificate și adesea sezoniere;

50.

solicită statelor membre să elimine situațiile în care se constată o disparitate a remunerațiilor între tineri și tinere creată pe criterii de sex;

51.

solicită statelor membre să garanteze, în contextul globalizării, dreptul la locuri de muncă decente și la securitatea socială, asigurând un echilibru între flexibilitate și siguranță;

52.

solicită statelor membre să garanteze transferabilitatea completă a beneficiilor sociale, pentru a nu pune în pericol protecția socială a tinerilor activi care au optat pentru mobilitate;

53.

subliniază importanța stagiilor de practică în companii și instituții, încă din perioada de studii, care ar putea facilita găsirea ulterioară a unui loc de muncă;

54.

sugerează promovarea unei culturi a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, printr-o mai bună comunicare privind lumea afacerilor, prin sprijinirea dezvoltării structurilor și rețelelor europene în acest domeniu și prin încurajarea tinerilor să desfășoare activități lucrative independente și să utilizeze instrumentele de microcredit și microfinanțare; subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții;

55.

susține necesitatea unei sinergii între lumea educației și cea a producției, și a unor forme avansate de integrare între universități și societăți;

56.

încurajează statele membre să sprijine inițiativele private ale tinerilor, inclusiv prin programe naționale complementare programelor europene;

57.

atrage atenția asupra necesității de a elabora politici pentru concilierea vieții profesionale cu viața privată și încurajarea întemeierii familiilor de către tineri; de asemenea, subliniază necesitatea de a asigura venituri suficiente tinerilor, pentru a le conferi independență în luarea deciziilor, inclusiv în ceea ce privește decizia de a-și întemeia o familie;

Sănătate, bunăstare și mediu

58.

subliniază faptul că schimbările climatice și ecologice și degradarea mediului au efecte defavorabile asupra vieții tinerilor și solicită luarea unor măsuri sustenabile în această privință;

59.

solicită statelor membre să includă în programele de învățământ forme potrivite de sensibilizare cu privire la prevenirea riscurilor la adresa sănătății și a mediului;

60.

regretă profund faptul că nu se face nici o referire, în cadrul de cooperare, la politicile referitoare la consumatori; consideră că unele probleme de sănătate pot fi legate de producerea și comercializarea alimentelor nesănătoase;

61.

subliniază necesitatea luării în considerare a vulnerabilității specifice a tinerilor și copiilor atunci când se elaborează politici referitoare la consumatori și la mediu; subliniază necesitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție a tinerilor consumatori prin acțiuni precum campaniile de informare și educare;

62.

evidențiază importanța combaterii în continuare a consumului de droguri, a efectelor dăunătoare ale alcoolului și ale tutunului și ale altor forme de dependență, inclusiv cea de jocurile de noroc, în special prin mijloace de prevenire și reabilitare; solicită statelor membre să eficientizeze la maximum Planul de acțiune al UE împotriva drogurilor și Strategia UE de susținere a statelor membre în combaterea efectelor nocive ale alcoolului și a altor forme de dependență;

63.

reamintește, de asemenea, că tinerii și copiii sunt expuși la numeroase scene violente transmise de media; sugerează ca această chestiune să fie examinată mai îndeaproape și să se ia toate măsurile necesare în vederea eliminării efectelor acestora asupra sănătății lor mentale;

64.

recomandă ghidarea tinerilor în utilizarea noilor tehnologii prin politici de formare în domeniul media și de sensibilizare cu privire la pericolele unei utilizări necontrolate;

65.

subliniază rolul informării tinerilor asupra chestiunilor referitoare la educația sexuală pentru protecția sănătății acestora;

66.

atrage atenția asupra frecvenței din ce în ce mai mari a sarcinilor înainte de vârsta majoratului și solicită Comisiei și statelor membre să crească gradul de conștientizare și să educe tinerii în această privință;

67.

solicită statelor membre să se asigure că tinerii și copiii imigranți au acces la asistența medicală de bază, independent de statutul juridic al familiilor lor;

68.

subliniază rolul sportului ca ansamblu de activități care promovează un stil de viață sănătos pentru tineri și care sprijină activitatea în echipă, echitatea și responsabilitatea, precum și rolul informării tinerilor în combaterea violenței pe terenurile de sport; solicită programe speciale pentru tinerii cu dizabilități;

69.

solicită statelor membre ca, în cadrul eforturilor lor de a încuraja tinerii să practice sporturi, să ia în considerare aspectele legate de gen și să sprijine sporturile mai puțin populare;

70.

subliniază importanța promovării campaniilor educative pentru tineri care să vizeze combaterea dopajului și susținerea unui sport curat;

Participare

71.

subliniază importanța menținerii unui dialog și a unei consultări de natură structurată cu tinerii; încurajează în mod ferm promovarea participării tinerilor și a organizațiilor de tineret la toate nivelurile (local, național și internațional) la elaborarea politicilor generale și, în special, la politicile privind tineretul și nu numai, printr-un dialog structurat permanent;

72.

subliniază importanța luării în calcul a unei metode de consultare a tinerilor, astfel încât să se poată ține seama de o gamă largă de opinii ale tinerilor; este în favoarea constituirii unor structuri în care toți actorii să poată lucra împreună, influențând în egală măsură politicile și deciziile, și în favoarea asigurării mijloacelor necesare pentru a crea aceste structuri;

73.

încurajează statele membre să includă organizațiile de tineret în procesul decizional, inclusiv la nivel local;

74.

subliniază importanța implicării unor delegați ai tinerilor cu adevărat reprezentativi în dialogul structurat și recomandă Comisiei să consulte reprezentanții consiliilor naționale de tineret cu privire la temele prioritare pentru tineri;

75.

își exprimă acordul față de necesitatea, invocată deseori, de recunoaștere și sprijin a organizațiilor de tineret și a contribuției majore pe care acestea o au la educația neformală; solicită Comisiei și Consiliului să încurajeze statele membre să creeze și să sprijine parlamentele și consiliile locale ale tinerilor și să lanseze programele corespunzătoare;

76.

subliniază necesitatea de a implica mai mulți tineri, cu experiențe diverse, în scopul amplificării caracterului reprezentativ; se declară în favoarea încurajării participării de la o vârstă timpurie; în acest context, încurajează o reflecție asupra întăririi legăturilor dintre școli, organizațiile de tineret și alte organizații ale societății civile, și recomandă insistent încurajarea unei recunoașteri mai extinse a educației neformale;

77.

sugerează crearea unor sisteme de recompensare a tinerilor care participă activ în societate, cu obiectivul final de a institui o cultură a drepturilor și obligațiilor;

78.

subliniază necesitatea unor eforturi deosebite pentru a încuraja tinerii din zonele periferice și rurale și din cartierele sărace să participe activ la activitățile europene; regretă, în acest sens, că nu s-au propus, în cadrul de cooperare, măsuri specifice pentru o mai bună comunicare a programelor UE către tineri, mai ales către cei care locuiesc în regiuni îndepărtate și către cei care nu fac parte din organizații politice, sociale sau neguvernamentale; solicită Comisiei un angajament concret în această privință;

79.

subliniază necesitatea intensificării eforturilor de a asigura un schimb tridirecțional eficient de opinii și informații între comunitățile universitare, de afaceri și politice, la nivel local, național, regional și european;

Creativitate și cultură

80.

solicită statelor membre favorizarea accesului la noile tehnologii pentru a stimula creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor și pentru a trezi interesul pentru cultură, arte și știință;

81.

este surprins de faptul că în Comunicarea Comisiei lipsește cu desăvârșire o referire explicită la implicațiile culturale; adaugă faptul că acestea nu se pot limita la spiritul întreprinzător și la noile tehnologii;

82.

salută luarea în considerare, în rezoluția Consiliului, a rolului activităților socio-culturale, care sunt complementare celor din cadrul sistemului educativ și al mediului familial; consideră că aceste activități contribuie cu precădere și de o manieră decisivă la combaterea discriminărilor și a inegalităților și înlesnesc accesul tinerilor la activități recreative, cultură și sport;

83.

subliniază importanța susținerii culturii tinerilor și a recunoașterii acesteia atunci când statele membre atribuie fonduri, acest lucru fiind esențial pentru dezvoltarea creativității tinerilor;

84.

salută propunerea inclusă în rezoluția Consiliului, vizând promovarea formării specializate a tinerilor lucrători în domeniul culturii, al noilor mijloace de informare și al competențelor interculturale;

85.

sugerează includerea unei perspective asupra tinerilor în politicile, programele și acțiunile din domeniul culturii și al media;

86.

consideră că instituțiile culturale (muzee, biblioteci, teatre etc.) trebuie încurajate să implice mai mult copiii și tinerii;

87.

solicită Comisiei și Consiliului să creeze o legitimație europeană pentru tineri, cu ajutorul căreia aceștia să aibă acces la instituțiile culturale de pe teritoriul UE la un preț foarte scăzut;

Activitățile de voluntariat

88.

salută decizia Consiliului prin care anul 2011 este desemnat An european al voluntariatului și măsurile prevăzute în Recomandarea Consiliului privind mobilitatea tinerilor voluntari pe teritoriul Uniunii Europene;

89.

consideră că voluntariatul tinerilor ar trebui să fie sprijinit inclusiv prin extinderea programului european de voluntariat și prin ajutarea tinerilor defavorizați, să se angajeze în activități de voluntariat;

90.

consideră că, în funcție de rezultatul evaluării acțiunii pregătitoare Amicus, trebuie preconizate alte acțiuni de acest tip;

91.

consideră că activitățile de voluntariat nu trebuie să înlocuiască oportunitățile profesionale, de muncă remunerată, ci să constituie o valoare adăugată la nivelul societății;

92.

solicită introducerea și recunoașterea reciprocă a unei legitimații europene pentru voluntari, pe lângă actuala legitimație europeană pentru tineret; această legitimație ar oferi o listă a activităților voluntare efectuate de copii și tineri și ar putea fi prezentată potențialilor angajatori ca o dovadă a calificărilor;

Incluziunea socială

93.

salută faptul că 2010 este Anul european al luptei împotriva sărăciei și excluderii sociale, în special în contextul crizei economice și financiare, care are un impact negativ pronunțat asupra tinerilor;

94.

consideră că, în condițiile îmbătrânirii societăților echitatea intergenerațională este o provocare majoră; solicită statelor membre să ia în considerare interesul tinerilor și al viitoarelor generații atunci când elaborează politici, în special în perioade de criză economică și financiară;

95.

subliniază, de asemenea, necesitatea de a dezvolta mai multe programe de informare pentru grupurile marginalizate, precum tinerii imigranți și toate persoanele cu nevoi speciale (persoane cu dizabilități, tineri care trebuie reintegrați în societate după o perioadă de detenție, persoane fără adăpost, în situație precară, etc.);

96.

recunoaște necesitatea de a crește gradul de conștientizare cu privire la tinerii cu dizabilități și solicită instituțiilor europene să ia măsuri pentru a asigura pe viitor integrarea deplină a tinerilor cu dizabilități;

97.

își reiterează solicitarea de a asigura egalitatea de gen de la o vârstă fragedă și în toate privințele; salută în mod special, de aceea, faptul că rezoluția Consiliului vizează îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și promovarea împărțirii responsabilităților între părinți, pentru a facilita reconcilierea vieții profesionale cu cea privată în cazul tinerilor și al tinerelor;

98.

subliniază necesitatea de a trezi copiilor și tinerilor conștiința faptului că discriminarea sub orice formă și în orice domeniu este inacceptabilă și de a lua măsuri ferme pentru combaterea oricăror forme de extremism;

99.

recomandă ca, în fiecare stat membru, asigurarea asistenței sociale pentru toți tinerii minori să devină o prioritate;

100.

subliniază importanța incluziunii în ceea ce privește mediul digital; încurajează statele membre să elaboreze, în cadrul învățământului formal și informal, concepte cu ajutorul cărora să se garanteze accesul la informație, educație și cultură și să se amelioreze competența tinerilor în domeniul media;

Tineretul în lume

101.

recomandă acordarea de asistență directă pentru dezvoltare măsurilor care avantajează tinerii și care servesc luptei împotriva consumului și traficului de droguri în țările în curs de dezvoltare;

102.

este în favoarea încurajării activităților de interes general care dau tinerilor sentimentul responsabilității, precum voluntariatul legat de schimbările climatice, dezvoltare sau ajutor umanitar; în acest sens, salută oportunitățile pe care crearea unui Corp voluntar european de ajutor umanitar le va oferi tinerilor în vederea participării la activitățile umanitare ale UE și invită statele membre să se asigure că existența acestuia este adusă la cunoștința tinerilor;

103.

încurajează Comisia să examineze în continuare posibilitatea intensificării activităților de cooperare internațională în domeniul voluntariatului pentru tineret;

104.

solicită statelor membre să dezvolte schimburi și înfrățiri cu regiunile și colectivitățile locale din țările terțe, pentru a promova dialogul intercultural și a încuraja tinerii să inițieze proiecte comune;

105.

subliniază importanța ameliorării și implementării pe scară largă a programului Erasmus Mundus;

*

* *

106.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.


(1)  COM(2009)0200.

(2)  SEC(2009)0549.

(3)  JO C 311, 19.12.2009, p. 1.

(4)  JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(5)  9169/09.

(6)  JO C 319, 13.12.2008, p. 8.

(7)  15658/09.

(8)  JO C 292, 24.11.2005, p. 5.

(9)  11517/08.

(10)  SOC/349.

(11)  DCE/2008/2193.

(12)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0066.


Top