Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52010IE0634

Avizul Comitetului Economic și Social European privind statutul fundației europene (aviz din proprie inițiativă)

JO C 18, 19.1.2011, p. 30–34 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

19.1.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 18/30

Avizul Comitetului Economic și Social European privind statutul fundației europene (aviz din proprie inițiativă)

2011/C 18/06

Raportor: dna Mall HELLAM

La 16 iulie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Statutul fundației europene.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 30 martie 2010.

În cea de-a 462-a sesiune plenară, care a avut loc la 28 și 29 aprilie 2010 (ședința din 28 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 134 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere.

1.   Recomandări generale și concluzii

1.1   Prezentul aviz din proprie inițiativă prezintă câteva considerații și propuneri privind elaborarea unui statut european adaptat fundațiilor și propune orientări care să ghideze un astfel de statut.

1.2   Trecerea în revistă a nevoilor și a oportunităților confirmă necesitatea unui proiect european pentru un drept al societăților comerciale destinat fundațiilor, pentru a le oferi acestora un instrument adaptat, care să le înlesnească activitățile pe piața internă. Un studiu recent (1), precum și profesioniștii (2) din domeniu, au indicat că numărul fundațiilor și fondatorilor care doresc să desfășoare operațiuni și activități de cooperare transfrontalieră a crescut în mod semnificativ în cursul ultimului deceniu. Aceleași surse au arătat, de asemenea, că fundațiile care desfășoară activități transfrontaliere se confruntă cu o serie de obstacole, inclusiv de natură juridică, ceea ce crește costurile tranzacțiilor, reducând astfel valoarea globală a fondurilor de care dispun pentru acțiunile de interes public.

1.3   Sectorul fundațiilor și organizațiile și rețelele sale reprezentative de la nivelul UE (3) au solicitat în mod repetat un statut al fundației europene, ca fiind cea mai eficientă soluție pentru înlăturarea obstacolelor transfrontaliere; acesta ar stimula activitățile fundațiilor din întreaga Europă.

1.4   În acest context, CESE solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament privind un statut al fundației europene (SFE), în vederea sprijinirii activităților de interes public, care să fie adoptată în timp util de către Consiliu și Parlamentul European.

1.5   În opinia CESE, statutul fundației europene este un instrument esențial prin care cetățenii devin o componentă esențială a pieței interne, iar Europa poate fi mai aproape de aceștia.

1.6   CESE consideră că SFE ar putea constitui un nou mecanism pentru a susține bunăstarea publică și acțiunile cetățenilor în Europa, precum și pentru a oferi un răspuns la principalele preocupări socioeconomice europene și necesităților urgente din domenii cum ar fi cunoașterea și inovarea, cercetarea medicală, sănătatea și serviciile sociale, mediul și dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, conservarea patrimoniului natural și cultural, încurajarea creației artistice și a diversității culturale, cooperarea internațională și dezvoltarea.

1.7   Pentru a fi eficace și atrăgător, noul statut ar trebui să formuleze reguli clare și complete în ceea ce privește înființarea, funcționarea și supravegherea și să fie caracterizat printr-o reală dimensiune europeană. Statutul va înlesni activitățile, donațiile și cooperarea cu caracter transfrontalier, punând la dispoziție, în același timp, un instrument eficient de gestionare în scopuri de interes public și o etichetă europeană recunoscută.

2.   Observații generale

2.1   Domeniul de aplicare și contextul instituțional

2.1.1

Scopul prezentului aviz din proprie inițiativă este de a examina posibilitatea elaborării unui statut al fundației europene (SFE). Un astfel de statut ar reprezenta un sprijin pentru fundații și pentru finanțatori, care operează din ce în ce mai mult peste hotare, în raport cu obstacolele impuse de dreptul civil și fiscal, și ar conferi încă de la început o dimensiune europeană creării de noi fundații.

2.1.2

În noiembrie 2009, Direcția Generală Piața Internă și Servicii a Comisiei Europene a publicat rezultatele unei consultări publice (4) pe tema statutului fundației europene, consultare care a înregistrat un mare număr de răspunsuri, mai ales din sectorul organizațiilor nonprofit, demonstrând totodată că acest sector sprijină puternic elaborarea unui SFE.

2.1.3

În luna februarie 2009, Comisia Europeană a publicat un studiu de fezabilitate privind statutul fundației europene (5). Studiul prezintă beneficiile potențiale ale unui SFE în materie de reducere sau de eliminare a costurilor financiare și a sarcinilor administrative inutile, sprijinind astfel fundațiile care doresc să-și extindă activitatea în diferite țări din UE.

2.1.4

Există, de asemenea, două recomandări practice în ceea ce privește statutul fundației europene:

—

o propunere de regulament privind un statut european al fundațiilor, din 2005, elaborată de către European Foundation Centre (6) ;

—

un proiect de cercetare din 2006, cu titlul The European Foundation – a New Legal Approach („Fundația europeană - o nouă abordare juridică”), la care au participat experți în legislația în materie de fundații și în dreptul fiscal (7).

2.1.5

La 4 iulie 2006, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind perspectivele în materie de drept al societăților comerciale (8), care solicită Comisiei să continue să pregătească acte legislative europene referitoare la alte forme de organizare juridică, cum ar fi fundația europeană.

2.1.6

Într-un aviz din 2009 privind diversitatea formelor de întreprindere (9), CESE a salutat începutul lucrărilor privind elaborarea unui statut al fundației europene și a solicitat Comisiei să încheie evaluarea de impact la începutul lui 2010 prin prezentarea unei propuneri de regulament care să le permită fundațiilor de nivel european să-și desfășoare activitatea într-un mediu concurențial echitabil pe piața internă.

2.1.7

În 2006, Curtea Europeană de Justiție a statuat (10) că diferențele dintre tratamentul fiscal aplicabil fundațiilor de interes public rezidente și cel aplicabil fundațiilor de interes public nerezidente constituie o încălcare nejustificată a liberei circulații a capitalurilor, însă numai în cazurile în care statul membru recunoaște caracterul de interes public al fundației în temeiul legislației din statul membru respectiv.

2.1.8

Într-o cauză privind donațiile transfrontaliere (11), Curtea a statuat că legislația fiscală discriminatorie la adresa donațiilor în favoarea organizațiilor de interes public stabilite în alte state membre ale UE contravine dispozițiilor Tratatului CE, atâta timp cât organizațiile beneficiare stabilite în alte state membre sunt considerate ca fiind „echivalente” cu organizațiile de interes public rezidente.

2.2   Observații: sectorul fundațiilor în UE

2.2.1

Sectorul european al fundațiilor reprezintă o forță economică importantă (12), dispune de active cu o valoare situată între 350 de miliarde și circa 1 000 de miliarde EUR și realizează cheltuieli anuale cu o valoare cuprinsă între 83 și 150 de miliarde EUR. De asemenea, există o perspectivă de creștere susținută a sectorului fundațiilor într-un număr semnificativ de țări europene.

2.2.2

Fundațiile joacă un rol important pe piața forței de muncă. Cele 110 000 de fundații identificate de ancheta privind fezabilitatea SFE oferă locuri de muncă directe, cu normă întreagă, unui număr de circa 750 000 – 1 milion de persoane în întreaga UE (13). Prin acordarea de subvenții sau de capital, atât organizațiilor, cât și persoanelor fizice, fundațiile sprijină, de asemenea, ocuparea forței de muncă și activitățile de voluntariat.

2.2.3

Marea majoritate a fundațiilor din UE au o abordare bazată pe capacități și sunt puse în slujba interesului public. În general, fundațiile nu au membri sau acționari și sunt constituite în mod separat ca organisme nonprofit. Fundațiile dispun de o sursă de venit clară și fiabilă, acesta fiind consacrat în mod definitiv activităților de interes public. Fundațiile își pot obține venitul dintr-o donație, o sumă de capital furnizată de către o persoană fizică, o familie, o întreprindere sau o altă organizație. Aceasta poate lua forma unor bunuri „mobile” – bani în numerar, acțiuni, obligațiuni, opere de artă, drepturi de autor, licențe de cercetare – sau „imobile”: terenuri și bunuri imobiliare, cum ar fi muzeele și centrele de asistență. Fundațiile își pot dobândi venitul și din alte surse, de exemplu din moșteniri și donații, solicitări de fonduri adresate publicului larg, generarea de venituri prin mijloace proprii, contracte, profiturile activităților de loterie.

2.2.4

Fundațiile din UE activează în cadrul unor teme și proiecte care prezintă beneficii directe pentru populație și joacă un rol esențial pentru dezvoltarea unei Europe a cetățenilor, în domenii care merg de la cunoaștere, cercetare și inovare, servicii sociale și sănătate, cercetare medicală, mediu, dezvoltare regională, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, conservarea patrimoniului natural și cultural, la promovarea artei și a culturii, cooperare și dezvoltare internațională.

2.2.5

Un număr din ce în ce mai mare de fundații și de finanțatori desfășoară o activitate transfrontalieră. Cu toate acestea, după cum se afirmă în studiul de fezabilitate, ele se confruntă cu un mare număr de obstacole de natură administrativă sau de drept civil și fiscal, printre care se numără:

—

existența unor legislații diferite la nivel național; noile inițiative de la nivel european sunt amânate sau abandonate din cauza lipsei unor instrumente juridice adecvate;

—

dificultatea în recunoașterea personalității juridice a fundațiilor străine;

—

lipsa de certitudine juridică în ceea ce privește recunoașterea la nivel național a caracterului „de interes public” al activității transfrontaliere a fundațiilor rezidente și a statutului de organizație de interes public;

—

sarcinile administrative și costurile înființării mai multor filiale în alte țări;

—

imposibilitatea de a transfera sediul într-un alt stat membru;

—

obstacole fiscale: organismele nerezidente suferă de pe urma discriminării la nivel fiscal.

2.3   Necesitatea creării unui instrument adecvat pentru fundații

2.3.1

Ar fi complet nerealist să se spere realizarea vreunei armonizări a imensului număr de legi din statele membre (14) referitoare la fundații, în special în lumina diferențelor dintre aceste fundații în materie de scop, cerințe la înființare, conducere și răspundere (15).

2.3.2

Niciunul dintre instrumentele juridice europene existente (16), create pentru a susține dezvoltarea activităților societăților private și a organismelor publice din UE sau cooperarea dintre aceste entități, nu corespunde necesităților și caracteristicilor specifice ale fundațiilor, în calitate de organisme private fără scop lucrativ care urmăresc un obiectiv de interes public și nu au acționari sau membri cu putere de control.

2.3.3

A devenit necesar să se ia în considerare elaborarea unui statut al fundației europene, care să fie accesibil și adaptat necesităților fundațiilor, cu obiectivul de a le facilita activitățile și colaborarea în cadrul pieței unice, care să le permită să reunească resurse din diferite țări și să confere încă de la început o dimensiune europeană creării de fundații europene, pentru a sprijini activitățile de interes public.

3.   Pentru un statut al fundației europene: obiective principale și structură

3.1   Obiective și beneficii

3.1.1

Statutul fundației europene (SFE) reprezintă o alegere politică adecvată pentru a promova activitatea fundațiilor de interes public din întreaga UE, dat fiind că acesta ar permite:

—

consolidarea cadrului juridic european pentru fundații;

—

reducerea obstacolelor juridice și administrative;

—

încurajarea inițierii de noi activități;

—

înlesnirea activității transfrontaliere, pentru a se încuraja parteneriatul în cadrul pieței unice;

—

consolidarea transparenței;

—

asigurarea unui instrument eficient de administrare pentru a sprijini obiectivele de interes public;

—

înlesnirea procedurilor de donație în favoarea activităților transfrontaliere desfășurate atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice;

—

aducerea unei contribuții la procesul de integrare economică și consolidarea societății civile europene în contextul actual al globalizării, în care provocările și amenințările comune scot în evidență necesitatea unei abordări europene clare și simplificate.

3.1.2

Avantajele unui SFE ar fi multiple, și anume:

—

eficiență și simplificare: statutul ar permite crearea unei fundații europene (FE) înregistrate într-un stat membru care ar fi recunoscută și în celelalte 26. O astfel de fundație ar fi în măsură să acționeze în întreaga UE, în conformitate cu un set de reguli comune și cu un sistem coerent de administrare și de raportare. Aceasta ar putea contribui la depășirea obstacolelor juridice actuale și ar putea înlesni cooperarea și activitățile transfrontaliere;

—

răspundere: SFE ar clarifica conceptul de fundație, oferind o definiție comună a „fundațiilor de interes public”, valabilă în întreaga UE, dat fiind că, în prezent, termenul „fundație” este utilizat într-un sens mult prea larg și se referă la tipuri foarte diverse de întreprinderi. Aceasta ar putea avea efecte pozitive asupra conducerii generale a fundațiilor, stabilind un cadru de referință;

—

beneficii economice: pe lângă reducerea costurilor legate de activitățile transfrontaliere, fundațiile care optează pentru acest statut ar fi recunoscute atât de administrațiile publice, cât și de publicul larg, obținând o „etichetă” europeană care inspiră încredere. SFE ar înlesni punerea în comun a resurselor în vederea realizării unor activități de interes general și ar putea atrage investiții străine. De asemenea, ar putea avea efecte benefice asupra comportamentului donatorilor și asupra finanțărilor acordate de aceștia;

—

avantaje din punct de vedere politic și al cetățenilor: dezvoltarea activităților și cooperării transnaționale ar favoriza integrarea europeană în domeniile care îi privesc direct pe rezidenții UE. SFE ar putea constitui un instrument solid și flexibil de administrare, menit să sprijine interesul public și acțiunea cetățenească la nivelul UE, pentru a răspunde necesităților urgente și pentru a aborda chestiunile de politică globală.

3.2   Caracteristici esențiale

3.2.1

Un SFE eficient ar trebui să respecte o serie de principii și ar trebui să aibă o serie de caracteristici esențiale. Acesta ar constitui un instrument suplimentar și opțional de interes public, care ar avea la bază, în principal, legislația comunitară și care ar completa legislația națională și regională.

3.2.2

Un SFE ar putea fi constituit conform următoarelor principii, care ar trebui, ulterior, detaliate, în cooperare cu părțile interesate. Un SFE ar trebui:

3.2.2.1

să fie un instrument opțional și suplimentar pe care finanțatorii și fundațiile active în mai mult de un stat membru al UE l-ar putea folosi, în loc de a înființa mai multe fundații în conformitate cu legislațiile naționale din diferite state membre ale UE. Acesta nu ar înlocui legislația existentă în statele membre în ceea ce privește fundațiile;

3.2.2.2

să fie simplu și cuprinzător în ceea ce privește majoritatea aspectelor juridice legate fundații și să facă referire la legislația națională în cât mai puține aspecte juridice. Acest lucru le-ar permite fondatorilor să economisească costurile de conformare prin utilizarea unui singur instrument juridic și să instituie o structură de conducere comparabilă în toate statele membre;

3.2.2.3

să fie ușor de utilizat. FE ar putea fi înființată pe o durată nedeterminată sau pentru o durată limitată la inițiativă oricărei persoane fizice rezidente în UE, prin act notarial de către persoane fizice și juridice rezidente în UE, prin transformarea unei fundații de interes public existente și constituite legal într-un stat membru al UE sau prin fuziunea unor fundații de interes public constituite legal într-unul sau în mai multe state membre ale UE. Ar trebui să se publice în Jurnalul Oficial un anunț referitor la crearea FE;

3.2.2.4

să permită doar urmărirea unor obiective de interes public. Descrierea interesului public ar putea include o listă deschisă de obiective de interes public pentru a favoriza flexibilitatea (17). O FE ar fi considerată de interes public dacă:

(1)

servește interesului public în sens larg la nivel european/internațional, fie punând în aplicare propriile sale programe, fie oferind asistență unor persoane, asociații, instituții sau altor entități și

(2)

scopul în care a fost înființată include promovarea interesului public într-unul sau în mai multe domenii definite ca fiind de interes general;

3.2.2.5

să aibă o dimensiune europeană: SFE ar fi destinat unor activități cu caracter european în sens larg, adică unor activități care implică mai mult de un stat membru;

3.2.2.6

să dispună de un capital minim. Acesta ar putea fi un indiciu al seriozității obiectivelor și activităților FE și ar spori protecția creditorilor, însă nu ar trebui să împiedice lansarea unor inițiative mai mici;

3.2.2.7

să nu definească un statut oficial de membru, ci să permită o anumită structură de participare care, însă, să nu se poată substitui drepturilor și obligațiilor structurii de conducere;

3.2.2.8

să permită, în limitele obiectivului de interes public al FE, realizarea de activități economice, direct sau prin intermediul altei entități juridice, cu condiția ca veniturile sau beneficiile să fie utilizate într-un scop de interes general;

3.2.2.9

să stabilească dreptul de a deține active mobile și imobile, să primească și să dețină donații sau subvenții de orice fel, inclusiv acțiuni sau alte titluri negociabile din orice sursă legală;

3.2.2.10

să își stabilească sediul social în interiorul UE. Acesta trebuie să poată fi transferat către un alt stat membru, fără a fi necesară lichidarea sau crearea unei noi entități juridice;

3.2.2.11

să stabilească reguli clare de transparență și în materie de contabilitate. O FE ar trebui să țină un registru al tuturor tranzacțiilor financiare, să utilizeze procedurile financiare oficiale și, de asemenea, să întocmească extrase de cont anuale și rapoarte de activitate pe care să le înainteze autorității competente. Conturile organizațiilor mai mari ar trebui să fie verificate;

3.2.2.12

să prevadă reguli clare în materie de conducere și de răspundere pentru FE, însă fondatorii/consiliul de administrație ar trebui să se bucure de flexibilitate pentru a concepe funcționarea internă în conformitate cu propriul regulament al FE. Ar fi util să se propună modele de regulamente interne ale FE, cu valoare de exemplu. Acestea ar trebui să conțină dispoziții vizând evitarea conflictelor de interes.

4.   Legislația aplicabilă

4.1.1

Propunerea de creare a unui SFE ar prezenta diferitele surse de drept aplicabile: regulamentul UE privind SFE, regulamentele interne ale FE și alte legislații europene sau naționale.

4.1.2

Legislația privind FSE ar trebui să fie cuprinzătoare, dar totodată clară și simplă. Motivele sunt evidente: claritatea va ajuta fundațiile europene să se conformeze legislației și pe cei însărcinați cu supravegherea legislației, să o pună în aplicare.

4.1.3

Propunerea privind crearea unui SFE ar trebui să instituie cadrul referitor la înființarea și funcționarea fundațiilor europene, precum și la răspunderea acestora. În domeniile în care s-ar aplica (de exemplu înființarea, înregistrarea, scopul, capitalul, sediul social, personalitatea juridică, capacitatea juridică, răspunderea persoanelor cu funcții de conducere, transparența și cerințele în materie de contabilitate), legislația ar trebui să fie cuprinzătoare și să nu facă referire la legislațiile naționale. Aceasta va garanta unitatea, claritatea și securitatea pe care acest statut ar trebui să le ofere părților terțe, partenerilor și donatorilor.

4.1.4

În ceea ce privește supravegherea fundațiilor europene, aceasta ar putea fi delegată unor autorități competente desemnate în statele membre pe baza normelor SFE adoptate de comun acord privind înregistrarea și procedurile de raportare și de supraveghere stabilite în regulamentul privind SFE.

4.1.5

În ceea ce privește chestiunile care nu sunt acoperite de legislația SFE, acestora ar urma să li se aplice dispozițiile altor legislații comunitare sau naționale.

4.1.6

În ceea ce privește impozitarea, competența de a determina tratamentul fiscal al fundației europene revine autorității fiscale a statului membru în care FE este impozabilă.

4.1.7

Statele membre ale UE au prevăzut un tratament fiscal specific pentru fundațiile de interes public (18). Existența unei diferențe de tratament fiscal între organismele de interes general naționale și străine este considerată ca aflându-se într-un conflict potențial cu Tratatul CE, în special în ceea ce privește donațiile, moștenirile sau impozitarea acestora și sursele străine de venituri ale fundațiilor. Astfel, orice FE ar trebui să se poată bucura de beneficiile fiscale acordate de legislația națională fundațiilor rezidente, inclusiv de scutirile fiscale referitoare la venitul impozabil, impozitul asupra donațiilor și moștenirilor, impozitul asupra valorii/transferului activelor (19).

4.1.8

În ceea ce privește tratamentul fiscal al fondatorilor/donatorilor FE: orice fondator/donator ce donează unei FE din același stat membru sau din străinătate va beneficia de aceleași deduceri fiscale sau credite fiscale ca în situația efectuării donației în beneficiul unui organism de interes public din statul membru al donatorului.

4.1.9

În ceea ce privește impozitele indirecte, în Avizul privind diversitatea formelor de întreprindere (20), CESE a solicitat Comisiei să încurajeze statele membre să studieze posibilitatea de a acorda întreprinderilor măsuri compensatorii pe baza utilității lor publice confirmate sau a contribuției dovedite la dezvoltarea regională.

Bruxelles, 28 aprilie 2010.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Mario SEPI

(1)  Feasibility Study on a European Foundation Statute („Studiu de fezabilitate privind statutul fundației europene”), 2009.

(2)  Tendință evidențiată de European Foundation Centre (EFC) (Centrul European al Fundațiilor), principala organizație a fundațiilor de interes public de la nivelul UE. Două treimi din membrii EFC sunt activi în alte țări decât țara lor de origine.

(3)  European Foundation Centre (EFC) (Centrul European al Fundațiilor), Donors and foundations networks in Europe (Rețele de donatori și fundații din Europa), Network of European foundations (Rețeaua fundațiilor europene).

(4)  http://ec.europa.eu/internal_market/company/eufoundation/index_en.htm.

(5)  http://ec.europa.eu/internal_market/company/eufoundation/index_en.htm.

(6)  http://www.efc.be/SiteCollectionDocuments/EuropeanStatuteUpdated.pdf.

(7)  http://www.bertelsmann-stiftung.de/bst/en/media/xcms_bst_dms_15347__2.pdf.

(8)  P6_TA(2006)0295.

(9)  JO C 318, 23.12.2009, p. 22.

(10)  Cauza Stauffer, C-386/04.

(11)  Cauza Persche, C-318/07.

(12)  Studiul de fezabilitate, rezumatul studiului, Ad1.

(13)  A se vedea nota de subsol nr. 12.

(14)  EFC - Legal and fiscal profiles of foundations in the EU. („Profiluri juridice și fiscale referitoare la fundații în UE”) http://www.efc.be/Legal/Pages/FoundationsLegalandFiscalCountryProfiles.aspx.

(15)  EFC - Comparative Highlights of Foundation Laws. („Prezentări comparative ale legislației în materie de fundații”) http://www.efc.be/Legal/Pages/Legalandfiscalcomparativecharts.aspx.

(16)  Grupurile europene de interes economic, societatea europeană, cooperativa europeană, grupările europeene de cooperare teritorială.

(17)  Propunerea din 2005 a EFC pentru un SFE conține o astfel de listă deschisă.

(18)  O prezentare sintetică a normelor privind impozitarea fundațiilor se poate consulta în Comparative Highlights of Foundations Laws, EFC 2009, http://www.efc.be/Legal/Pages/Legalandfiscalcomparativecharts.aspx.

(19)  A se vedea The European Foundation a new legal perspective („Fundația europeană: o nouă perspectivă juridică”): http://www.bertelsmann-stiftung.de/bst/en/media/xcms_bst_dms_15347__2.pdf.

(20)  A se vedea nota de subsol nr. 9.

Top