52010DC0135

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 31.3.2010

COM(2010) 135 final VOL. I

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2010Este momentul să acționăm

CUPRINS

1. Introducere: o nouă eră 3

2. Combaterea crizei și susținerea economiei sociale de piață a Europei 4

2.1. Ieșirea din criză 4

2.2. Promovarea inițiativelor-pilot din cadrul programului „Europa 2020” 5

2.3. Abordarea blocajelor și a verigilor lipsă la nivel european 7

3. O agendă pentru cetățeni: punerea oamenilor în centrul acțiunii europene 7

3.1. Construirea unei Europe a cetățenilor 8

3.2. Asigurarea unei Europe deschise și sigure 8

3.3. Abordarea provocărilor sociale pe termen lung 9

4. Agenda externă: o Uniune Europeană coerentă și influentă 9

4.1. O reprezentare externă puternică și coerentă - UE ca actor global 9

4.2. Intensificarea agendei comerciale a Europei 10

4.3. Concretizarea politicilor de vecinătate, de extindere și de dezvoltare ale UE 10

5. Modernizarea instrumentelor și a modalităților de lucru ale UE 11

5.1. Reglementarea inteligentă – asigurarea eficacității politicilor 11

5.2. Comunicarea privind Europa 12

5.3. Adaptarea cadrului financiar al UE pentru a răspunde priorităților de politică 12

6. Concluzie: pașii următori 14

INTRODUCERE: O NOUă ERă

2010 marchează începutul unei noi ere pentru Uniunea Europeană.

Criza a lovit puternic: comunitățile, cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă au fost puse sub o presiune imensă. Solidaritatea europeană a fost supusă unui test. Uniunea Europeană a devenit conștientă de interdependența sa, unindu-și forțele pentru a face față crizei: acum trebuie să dea dovadă de aceeași hotărâre și unitate în abordarea problemelor din viitor.

Menținerea situației actuale nu este o opțiune. Provocările cu care se confruntă Uniunea noastră sunt mai mari decât înainte de recesiune. Marja noastră de manevră este mai limitată, iar restul lumii nu stă cu brațele încrucișate. Trebuie să tragem învățămintele care se impun și să ne reorientăm politicile.

O lecție clară în urma crizei este că Europa poate reuși cu condiția să acționeze în mod colectiv, ca o Uniune. Europa nu are altă opțiune decât să ia măsuri imediate pentru ieșirea din criză și să abordeze provocările pe termen lung, cum ar fi globalizarea, lupta împotriva schimbărilor climatice și îmbătrânirea populației, astfel încât să compenseze pierderile recente, să își recâștige competitivitatea și să repună UE pe o traiectorie ascendentă de creștere durabilă.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, alegerea unui nou Parlament European și numirea unui nou Colegiu de comisari, UE este dotată cu instrumentele necesare.

Ceea ce ne trebuie acum este voința politică: Comisia Europeană este pregătită să răspundă acestor provocări. Orientările politice stabilite de președintele Barroso în septembrie 2009 au declanșat o dezbatere cu privire la direcția în care Europa ar trebui să se îndrepte și măsurile concrete pe care ar trebui să le promoveze. Audierile din Parlamentul European și votul de aprobare ulterior au reprezentat un adevărat exercițiu de democrație europeană, subliniind valorile comune și permițând obținerea unei largi adeziuni privind inițiativele viitoare ale UE. Schimburile strânse cu Consiliul European și cu alte instituții ale UE au contribuit, de asemenea, la atingerea unui consens cu privire la calea de urmat.

Noua Comisie își va concentra activitatea pe patru mari domenii de acțiune:

- combaterea crizei și susținerea economiei sociale de piață a Europei;

- elaborarea unei agende pentru cetățeni care pune oamenii în centrul acțiunii europene;

- dezvoltarea unei agende externe ambițioase și coerente având o dimensiune globală;

- modernizarea instrumentelor și a modalităților de lucru ale UE.

Acest prim program de lucru pune accentul pe elaborarea inițiativelor strategice în 2010. De asemenea, programul subliniază unele dintre inițiativele avute în vedere pentru următorii ani, combinând, prin urmare, previzibilitatea pentru Parlamentul European și Consiliu - precum și pentru părțile interesate - cu flexibilitatea necesară pentru a se adapta circumstanțelor aflate în schimbare. Aceste inițiative sunt concepute atât pentru a răspunde provocărilor imediate și a produce rezultate rapide, cât și pentru a modela viitorul Europei în beneficiul pe termen lung al cetățenilor săi. Prin promovarea inițiativelor menționate, Comisia va stabili o direcție pe care UE să o urmeze în următorul deceniu, astfel cum este subliniat în cadrul strategiei „Europa 2020” și al activităților în desfășurare pentru pregătirea viitorului buget al UE.

COMBATEREA CRIZEI șI SUSțINEREA ECONOMIEI SOCIALE DE PIAță A EUROPEI

Prima măsură politică a noii Comisii a fost prezentarea imediată a inițiativei majore „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”[1]. Propunerea prezintă modul în care UE poate ieși din criză și să se îndrepte către o traiectorie de creștere mai durabilă și mai dinamică, asigurând un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al productivității și al coeziunii sociale.

Consiliul European de primăvară care a avut loc săptămâna trecută a aprobat principalele elemente ale strategiei „Europa 2020”. Acesta a făcut apel la o voință politică puternică la nivel european și la o gestionare comună a strategiei. La baza abordării stau obiective clare la nivel național și al UE, o nouă guvernanță economică și dezvoltarea unor inițiative-pilot pentru a ghida activitatea comună a UE și a statelor membre în domenii-cheie[2]. Se așteaptă confirmarea de către Consiliul European din iunie a obiectivelor fundamentale ale strategiei și, ulterior, Comisia va colabora cu statele membre la punerea acesteia în practică. În lunile și anii următori, vor fi luate măsuri concrete pentru punerea în aplicare a noii strategii, iar activitatea Comisiei în 2010 se va desfășura în jurul a trei axe principale.

Ieșirea din criză

În cadrul abordării situației economice și financiare actuale, Comisia a prezentat o serie de strategii în vederea:

- consolidării supravegherii și coordonării economice și îmbunătățirii guvernanței în cadrul zonei euro: în perspectiva Consiliului European din iunie, Comisia își va prezenta propunerile privind îmbunătățirea coordonării politicilor în vederea consolidării cadrului de supraveghere fiscală, în contextul Pactului de stabilitate și de creștere, privind abordarea dezechilibrelor macroeconomice, inclusiv divergențele în materie de competitivitate, prin intermediul unor recomandări mai stricte privind politicile de urmat, precum și privind reducerea vulnerabilității financiare în cadrul unei abordări integrate (inițiativa strategică 1);

- restaurării unei sustenabilități mai mari a finanțelor publice: Comisia a prezentat recent evaluarea sa privind programele de stabilitate și convergență naționale, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în care sunt indicate modalități de susținere a consolidării fiscale. Această monitorizare va continua și va fi mai bine aliniată cu monitorizarea strategiei „Europa 2020” în această toamnă;

- asigurării existenței unor piețe financiare stabile și responsabile în slujba economiei în ansamblul său: Comisia lucrează intens împreună cu alte instituții ale UE pentru a garanta instituirea, până la începutul anului 2011, a noii arhitecturi europene de supraveghere, astfel încât piețele financiare transfrontaliere să fie acoperite în mod corespunzător, iar riscurile sistemice să fie rapid identificate. Propunerile privind capitalul bancar și administratorii fondurilor de investiții alternative ar trebui să fie, de asemenea, adoptate de către colegislatori până la vară. Aceste eforturi trebuie completate cu noi propuneri privind finalizarea acțiunilor în domenii, cum ar fi piețele de instrumente financiare derivate (inițiativa strategică 2), vânzarea în lipsă și swap-urile pe risc de credit (inițiativa strategică 3), sistemele de garantare a depozitelor (inițiativa strategică 4), abuzul de piață (strategică 5), instrumentele eficiente de gestionare a crizelor (inițiativa strategică 6) și cerințele suplimentare în materie de capital (inițiativa strategică 7). În plus, Comisia va propune orientări cu privire la constituirea unor fonduri destinate soluționării situațiilor de criză bancară, ca posibile instrumente de gestionare a crizelor, care vor include opțiuni, cum ar fi o taxă asupra instituțiilor financiare (inițiativa strategică 8). În paralel, Comisia va lua măsurile necesare pentru o eliminare progresivă a măsurilor excepționale odată cu consolidarea redresării economice.

Promovarea inițiativelor-pilot din cadrul programului „Europa 2020”

În următoarele luni, vor fi luate măsuri concrete pentru a defini mai clar inițiativele-pilot din cadrul programului „Europa 2020”, în strânsă cooperare cu formațiunile relevante ale Consiliului și cu părțile interesate. Comisia își va prezenta propunerile prin intermediul următoarelor comunicări:

- „O agendă digitală pentru Europa” (inițiativa strategică 9): această inițiativă va stabili prioritățile în vederea accelerării introducerii internetului de mare viteză și a valorificării întregului potențial pe care tehnologiile digitale îl pot oferi gospodăriilor și întreprinderilor;

- „O politică industrială adaptată erei globalizate” (inițiativa strategică 10): această inițiativă va stabili prioritățile în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijinirii dezvoltării unei baze industriale puternice și durabile capabilă să concureze la nivel global;

- „Un plan european pentru cercetare și inovare” (inițiativa strategică 11): această inițiativă-pilot din cadrul inițiativei „O Uniune a inovării” va stabili prioritățile în vederea îmbunătățirii condițiilor-cadru aplicabile cercetării în Europa și a capacităților sale de creativitate și de inovare, inclusiv ecoinovarea. Chestiunile menționate vor fi dezbătute în cadrul discuțiilor purtate cu ocazia Consiliului european din toamnă;

- „Tineretul în mișcare” (inițiativa strategică 12): această inițiativă va stabili prioritățile în vederea îmbunătățirii performanței sistemelor de educație, a consolidării atractivității sistemului european de învățământ superior și a creșterii ofertei de programe de mobilitate pentru tineri. Tânăra generație a fost deosebit de afectată de criză. O comunicare privind „șomajul în rândul tinerilor” (inițiativa strategică 13) va propune răspunsurile politice necesare pentru a spori posibilitățile de angajare ale tinerilor, pentru a promova programele de ucenicie și de formare profesională și pentru a îmbunătăți tranziția de la mediul educațional la cel profesional;

- „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” (inițiativa strategică 14): această inițiativă va stabili prioritățile în vederea modernizării piețelor muncii prin stimularea mobilității forței de muncă și prin dezvoltarea aptitudinilor și competențelor pe tot parcursul vieții, cu scopul de a crește rata de participare pe piața muncii și a corela mai bine cererea și oferta;

- „O platformă europeană pentru combaterea sărăciei” (inițiativa strategică 15): această inițiativă va stabili modul în care se va asigura că beneficiile creșterii economice și a locurilor de muncă sunt distribuite echitabil, astfel încât persoanele care se confruntă cu sărăcia să poată fi ajutați să joace un rol activ în societate. Inițiativa se va baza în special pe experiența dobândită în urma desfășurării „Anului european 2010 pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”;

- de asemenea, vor continua acțiunile privind inițiativa-pilot „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Scopul este acela de a decupla creșterea economică de utilizarea resurselor, ceea ce va conferi Europei un avantaj competitiv. O astfel de abordare va ajuta UE să prospere într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, care dispune de resurse limitate și să abordeze, în același timp, probleme cum ar fi schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității și îmbunătățirea mobilității durabile. Comisia va elabora un program care să definească acțiunile-cheie necesare pentru a realiza o economie de energiei de 20% în sectoarele construcțiilor și transporturilor, precum și o strategie menită să asigure surse de energie sigure, durabile și competitive pentru gospodării și întreprinderi . Comisia va lucra, de asemenea, la o revizuire a directivei privind impozitarea energiei în vederea taxării produselor energetice în funcție de conținutul de energie și de nivelul de emisii de dioxid de carbon al acestora. Pe parcursul anului 2010, Comisia va:

- prezenta viziunea sa asupra tranziției Europei, până în 2050, către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și rezistentă la schimbările climatice, în special privind decarbonizarea sectoarelor energiei și transporturilor, pentru a oferi un cadru pe termen lung în sprijinul politicilor și al investițiilor, inclusiv o analiză a politicilor concrete necesare punerii în aplicare a unei reduceri de 30% în 2020 și a scenariilor necesare pentru 2030;

- acționa pentru a se asigura că o agricultură durabilă, productivă și competitivă poate aduce o contribuție importantă în cadrul strategiei „Europa 2020”, având în vedere potențialul de creștere și de ocupare a forței de muncă din zonele rurale, garantând în același timp o concurență loială; o agricultură de acest tip este esențială în vederea asigurării coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și pentru garantarea securității alimentare. În cadrul acestei acțiuni vor fi abordate aspecte cum ar fi baza de producție a produselor alimentare și a materiilor prime regenerabile, precum și dinamismul zonelor rurale, acțiunea servind ca punct de plecare al reflecției asupra viitorului politicii agricole comune (inițiativa strategică 33);

- pregăti viitoarea reformă a politicii de coeziune în vederea asigurării coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu strategia „Europa 2020” pentru a moderniza economia UE, în parteneriat cu actorii naționali, regionali și locali; în acest context, al cincilea raport privind coeziunea va explora opțiunile privind viitorul politicii de coeziune post-2013 (inițiativa strategică 34);

- Comisia pregătește, de asemenea, terenul în vederea unei reforme fundamentale a politicii comune în domeniul pescuitului pentru a crea condițiile necesare unui sector al pescuitului în UE cu adevărat viabil și durabil, precum și în vederea dezvoltării unei politici maritime integrate.

Abordarea blocajelor și a verigilor lipsă la nivel european

În vederea promovării inițiativelor-pilot din cadrul programului „Europa 2020” și ca răspuns la invitația Consiliului European de primăvară, Comisia se angajează să abordeze blocajele și verigile lipsă la nivel european. În 2010, aceasta se va traduce, în special, prin următoarele inițiative strategice:

- o comunicare privind relansarea pieței unice (inițiativa strategică 16): aceasta se va baza pe concluziile raportului elaborat de profesorul Monti și care a fost comandat de președintele Barroso; comunicarea va pune bazele elaborării unui pachet de măsuri important pentru viitoarea piață unică cu ocazia celei de a douăzecea aniversări a pieței unice în 2012;

- un regulament privind cerințele de traducere pentru viitorul brevet european, conceput pentru a soluționa problemele critice de traducere, necesare pentru a transforma brevetul european în realitate (inițiativa strategică 17);

- o carte albă privind transporturile (inițiativa strategică 18): aceasta va defini o strategie și un plan de acțiune privind politica în domeniul transporturilor și infrastructurile de transport în următorul deceniu. Scopul acesteia este de a asigura transporturi durabile, ceea ce necesită acțiuni în vederea eliminării blocajelor din calea competitivității, trecerea la un sistem de transport mai puțin dependent de combustibilii fosili și îmbunătățirea siguranței, securității și condițiilor de muncă;

- un pachet de măsuri privind infrastructura energetică (inițiativa strategică 19): acesta va stabili prioritățile privind interconexiunile și dezvoltarea de rețele inteligente în UE.

În același timp, Comisia se va asigura că instrumentele de care dispune sunt utilizate la maxim pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei 2020. În paralel, punerea în aplicare corespunzătoare a legislației comunitare este esențială pentru realizarea politicilor UE și protecția echitabilă a drepturilor cetățenilor și întreprinderilor din UE. Prin urmare, o mai bună punere în aplicare a legislației privind piața unică reprezintă un obiectiv major, inclusiv punerea integrală în aplicare a „directivei privind serviciile”.

O AGENDă PENTRU CETățENI: PUNEREA OAMENILOR ÎN CENTRUL ACțIUNII EUROPENE

Rațiunea de a fi a UE este de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor săi și de a le apăra interesele. Nevoile, preocupările și întrebările cetățenilor sunt diverse și într-o evoluție rapidă în lumea de astăzi. Mai multe dispoziții ale Tratatului de la Lisabona vor contribui la punerea intereselor cetățenilor în centrul activităților UE și la o concretizare sporită a conceptului de cetățenie europeană.

Un element-cheie al acestei agende este Programul de la Stockholm pentru „o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora”, adoptat de Consiliul European cu ocazia reuniunii din decembrie 2009. Comisia va prezenta (inițiativa strategică 20) un plan de acțiune cuprinzător pentru punerea în aplicare a acestui program (2010-2014), cu scopul de a se asigura că beneficiile spațiului de libertate, securitate și justiție devin mai concrete pentru cetățeni.

Construirea unei Europe a cetățenilor

Noua Comisie a luat deja inițiative importante în conformitate cu Tratatul de la Lisabona: propunerea de instituire a „inițiativei cetățenilor” care să le permită acestora să solicite instituțiilor europene să ia măsuri și pregătirea terenului în vederea aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului, consolidând astfel aplicarea drepturilor fundamentale în întreaga Europă. Mai mult, o Comunicare privind politica UE în domeniul drepturilor fundamentale va fi prezentată în cursul anului 2010.

Comisia va adăuga noi propuneri la cele recente în vederea îmbunătățirii drepturilor procedurale pentru cetățeni.

În 2010, Comisia va continua să promoveze propunerile existente în fața organului legislativ al UE și va completa agenda sa pentru cetățeni cu următoarele inițiative:

- o propunere privind competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (inițiativa strategică 21): aceasta va îmbunătăți recunoașterea transfrontalieră a hotărârilor judecătorești;

- o propunere de revizuire a directivei privind timpul de lucru (inițiativa strategică 22): aceasta se va baza pe concluziile consultării în curs a partenerilor sociali în vederea clarificării și modificării legislației în vigoare;

- dezvoltarea unui spațiu judiciar european, inclusiv un cadru de referință pentru dreptul contractelor (inițiativa strategică 23) și analizarea obstacolelor care stau în calea liberei circulații a cetățenilor (inițiativa strategică 24).

Vor fi elaborate propuneri în vederea clarificării punerii în aplicare a directivei privind lucrătorii detașați și pentru a face față noilor provocări, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal (inițiativa strategică 25). În același timp, începând cu 2010, Comisia va analiza în detaliu chestiunea coerenței politicilor în domeniul recursului colectiv și va organiza o consultare publică privind principiile juridice comune și aspectele concrete care ar trebui să stea la baza oricărei viitoare propuneri de legislație a UE în domeniul recursului colectiv. Comisia va lucra, de asemenea, la propuneri de îmbunătățire a protecției victimelor infracțiunilor.

Asigurarea unei Europe deschise și sigure

Planul de acțiune de punere în aplicare a Programului de la Stockholm se va concentra în special pe lupta împotriva criminalității transfrontaliere și va consolida aplicarea politicii comune în materie de imigrație și azil. Acesta va acoperi, în special, domenii cum ar fi:

- lupta împotriva criminalității organizate, a terorismului și a altor amenințări prin îmbunătățirea cooperării polițienești și judiciare, inclusiv o strategie privind securitatea internă a UE (inițiativa strategică 26);

- integrarea populației de imigranți, luptând totodată împotriva imigrației ilegale și îmbunătățind gestionarea fluxurilor de imigrație, inclusiv printr-o abordare integrată a gestionării frontierelor UE.

Abordarea provocărilor sociale pe termen lung

Societatea europeană se confruntă cu o serie de tendințe pe termen lung care vor avea un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor: acestea includ răspândirea noilor tehnologii, imigrația și presiunea exercitată de îmbătrânirea populației, consecințele schimbărilor climatice și amenințările la adresa mediului. Politicile publice trebuie să abordeze aceste tendințe având în vedere pe de o parte, reducerea riscurilor care pot apărea, iar pe de altă parte, integrarea în inițiativele viitoare a oportunităților oferite de tendințele menționate. Aceste tendințe necesită o analiză atentă și participarea unei game largi de părți interesate. Comisia va aborda și va lansa dezbateri publice privind următoarele aspecte:

- viitorul pensiilor, prin prezentarea unei cărți verzi (inițiativa strategică 27): aceasta va analiza opțiunile în vederea asigurării durabilității și caracterului adecvat al pensiilor, având în vedere îmbătrânirea populației, modelele de mobilitate în Europa și funcționarea piețelor financiare;

- necesitatea de a dezvolta în continuare politicile privind imigrația legală pentru a atenua presiunile exercitate de îmbătrânirea populației și pentru a spori competitivitatea europeană, asociate cu politici de integrare reînnoite;

- o nouă strategie a UE în materie de biodiversitate, prin prezentarea unei comunicări (inițiativa strategică 28): aceasta va stabili acțiunile concrete pe care UE ar trebui să le ia în considerare pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale și pentru a ține seama de presiunile exercitate asupra ecosistemului;

- o capacitate de reacție rapidă a UE prin prezentarea unei comunicări privind capacitatea de reacție a UE în cazul unor catastrofe (inițiativa strategică 29) în vederea îmbunătățirii acestei reacții.

De asemenea, vor fi lansate dezbateri publice în lumina progreselor științifice cu privire la aspecte precum clonarea animalelor, biotehnologia și nanotehnologia.

AGENDA EXTERNă: O UNIUNE EUROPEANă COERENTă șI INFLUENTă

Ca putere politică, economică și comercială majoră, UE trebuie să își asume pe deplin acest rol pe scena internațională. UE trebuie să dea dovadă de un grad ridicat de ambiție, de coordonare și de disciplină pentru a vorbi cu o singură voce și pentru a fi auzită. Tratatul de la Lisabona oferă noi instrumente pentru o promovare mai eficientă a intereselor europene în întreaga lume, iar UE trebuie să exploateze aceste instrumente pe deplin.

O reprezentare externă puternică și coerentă - UE ca actor global

În 2010, vor fi pe deplin instituite toate noile dispoziții prevăzute în temeiul Tratatului de la Lisabona. Noul post de Înalt Reprezentant, o mai mare claritate privind reprezentarea externă a UE și înființarea Serviciului european pentru acțiune externă vor conferi politicilor externe ale UE un nou dinamism și o nouă orientare. În calitate de reprezentant extern al UE în afara PESC/PESA și având responsabilitatea de a propune și pune în aplicare o gamă largă de politici, Comisia are un rol esențial în realizarea ambițiilor UE în materie de politică externă.

Una dintre principalele învățăminte de pe urma crizei globale este că dimensiunea UE și a zonei euro pot influența acțiunile întreprinse la nivel mondial. Tratatul de la Lisabona prevede o reprezentare externă mai coerentă a UE care să asigure că rolul internațional al acesteia este pe măsura puterii sale economice. Comisia va propune consolidarea reprezentării europene în cadrul instituțiilor financiare internaționale.

Intensificarea agendei comerciale a Europei

Comerțul internațional este unul din motoarele creșterii economice, ale ocupării forței de muncă și ale investițiilor în Uniunea Europeană fiind, astfel, de o importanță majoră pentru cetățenii europeni. UE este în favoarea unor societăți și piețe deschise și, în același timp, este hotărâtă să apere interesele europene. Aceasta va continua să acționeze în vederea reducerii barierelor care stau în calea fluxurilor internaționale de comerț și investiții.

Comisia va prezenta o comunicare privind instituirea unei strategii comerciale pentru Europa în 2020 (inițiativa strategică 30). Aceasta se va concentra în special pe încheierea negocierilor comerciale multilaterale și bilaterale în curs, pe o mai bună aplicare a acordurilor existente, precum și pe elaborarea unor inițiative în vederea deschiderii piețelor către sectoarele de viitor, cum ar fi produsele și serviciile de înaltă tehnologie, tehnologiile și serviciile ecologice, precum și standardizarea internațională. Se va acorda, de asemenea, prioritate propunerilor privind dialogurile strategice la nivel înalt, în vederea analizării unor aspecte diverse, cum ar fi accesul pe piață, cadrul de reglementare, dezechilibrele globale, lupta împotriva schimbărilor climatice și energia, mediul, accesul la materiile prime și standardizarea internațională. Comisia va acționa, de asemenea, în vederea consolidării relațiilor sale bilaterale cu partenerii comerciali-cheie, cum ar fi Statele Unite, China, Japonia și Rusia.

Concretizarea politicilor de vecinătate, de extindere și de dezvoltare ale UE

Tratatul conferă UE o responsabilitate specială privind promovarea libertății, stabilității și prosperității în vecinătatea sa. Comisia este hotărâtă să dezvolte o relație specială între UE și țările vecine, bazată pe respectul pentru valorile Uniunii și care vizează încurajarea unei cooperări economice solide. Serviciile Comisiei vor coopera îndeaproape cu SEAE în această privință.

Comisia s-a angajat, de asemenea, să ghideze procesul de extindere. Evoluția negocierilor va fi legată de progresele realizate de țările candidate, în special privind respectarea statului de drept.

Continuarea programului internațional privind dezvoltarea va fi o prioritate-cheie pentru Comisie: aceasta va propune un plan de acțiune al UE în perioada premergătoare summitului privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului, care va avea loc în 2015 (inițiativa strategică 31). Comisia își menține angajamentul față de obiectivele de la Monterrey cu privire la asistența oficială pentru dezvoltare și se angajează să respecte Declarația de la Paris și Programul de acțiune de la Accra privind eficiența ajutorului. Au fost lansate acțiuni specifice pentru a asigura eficiența ajutorului, a responsabilității și coerenței sinergiilor între politica de dezvoltare și strategiile aplicate în domenii, cum ar fi migrația, securitatea, lupta împotriva schimbărilor climatice și energia, securitatea alimentară, accesul la îngrijire medicală și educație.

MODERNIZAREA INSTRUMENTELOR șI A MODALITățILOR DE LUCRU ALE UE

Acest program de lucru are ca scop evidențierea unor noi inițiative, însă un element-cheie al activității Comisiei în 2010 va fi utilizarea eficientă a instrumentelor de politică existente și pregătirea terenului în vederea modernizării acestora.

Reglementarea inteligentă – asigurarea eficacității politicilor

Asigurarea unui cadru de reglementare de înaltă calitate pentru cetățeni și întreprinderi este o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor UE și a statelor membre. Inițiativele luate la nivel european trebuie să demonstreze o reală valoare adăugată a UE și să fie proporționale în ceea ce privește domeniul de aplicare și natura lor. Comisia a pus în aplicare o serie de instrumente privind reglementarea inteligentă pentru a se asigura că acest obiectiv va fi atins. Acum este timpul pentru a trece mai departe în ceea ce privește aplicarea practică a acestor instrumente prin conectarea și integrarea lor deplină de-a lungul ciclului de reglementare în vederea obținerii unor rezultate eficace. În cadrul pregătirii unor inițiative strategice, coordonarea internă va fi sprijinită de grupuri de lucru interservicii, care vor monitoriza elaborarea acestora, începând cu evaluarea impactului și până la concepția și finalizarea inițiativei în cauză.

Evaluarea impactului

Sistemul nostru de evaluare a impactului este comparabil cu cele mai bune practici internaționale în materie de transparență și eficacitate. Prioritatea constă în prezent în asigurarea că acest sistem oferă întregul său potențial, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și conținutul. Toate inițiativele Comisiei care au un impact semnificativ, inclusiv propuneri de acte delegate și acte de punere în aplicare, ar trebui să facă obiectul unei evaluări a impactului. În situația economică actuală, ocuparea forței de muncă și impacturile sociale sunt deosebit de importante, iar Comisia va acționa în vederea consolidării analizelor pe care le efectuează asupra unor astfel de impacturi.

Pentru a îmbunătăți transparența activității de evaluare a impactului, Comisia va pregăti foi de parcurs pentru toate inițiativele care ar putea avea un impact semnificativ. Ea încurajează părțile interesate să facă uz de aceste foi de parcurs în pregătirea contribuțiilor la procesul de elaborare a politicilor.

Evaluare ex-post și „verificări ale adecvării” reglementărilor

O evaluare ex-post sistematică a legislației existente este esențială pentru a ne asigura că politicile noastre formează un cadru coerent și că obiectivele acestora sunt realizate în mod efectiv. În timp, o evaluare ex-post completă va deveni o condiție necesară pentru revizuirea actelor legislative importante care urmează să fie incluse în viitoarele programe de lucru ale Comisiei.

Pentru ca reglementarea actuală să își îndeplinească scopurile, Comisia va începe din acest an revizuirea întregului corpus legislativ în anumite domenii de politică prin intermediul unor „verificări ale adecvării”. Scopul este acela de a identifica sarcinile excesive, suprapunerile, lacunele, incoerențele și/sau măsurile caduce care ar fi putut apărea în timp. Exercițiile-pilot vor începe în 2010 în patru domenii: mediu, transporturi, ocuparea forței de muncă și politica socială, precum și politica industrială.

Simplificare, reducerea sarcinii administrative și retrageri

Simplificarea legislației și reducerea sarcinii administrative vor rămâne prioritare și vor fi pe deplin integrate în procesul de reglementare inteligentă. Comisia a prezentat deja propuneri care depășesc obiectivul fixat pentru 2012 privind reducerea sarcinii administrative cu 25% și se angajează să continue eforturile în următorii ani. Se va acorda o atenție specială continuării activităților desfășurate împreună cu Parlamentul European, Consiliul și statele membre, deoarece întreprinderile vor simți beneficiile acestor eforturi doar atunci când organul legislativ a adoptat propunerile și acestea au fost puse în aplicare la nivel național. În același timp, Comisia va înainta 46 de propuneri de simplificare în următorii ani (a se vedea anexa III). Mai mult, Comisia intenționează să retragă o serie de propuneri care sunt enumerate în anexa IV.

Punere în aplicare

Una din responsabilitățile-cheie ale Comisiei este aceea de a se asigura că efectele legislației comunitare sunt pe deplin resimțite pe întreg teritoriul Uniunii. Ori de câte ori este necesar, Comisia va continua să intervină, inclusiv prin măsuri juridice, pentru a asigura punerea în aplicare completă și corectă a legislației în vigoare. În plus, Comisia își va consolida eforturile pentru a sprijini statele membre cu privire la punerea în aplicare a noii legislații în timp util și în mod corect.

Comunicarea privind Europa

Comunicarea privind Europa într-un mod transparent și accesibil este o condiție prealabilă pentru participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și pentru ca europenii să fie pe deplin conștienți de oportunitățile oferite de politicile UE. Aceasta este o responsabilitate comună a tuturor actorilor la diferite niveluri, iar Comisia își îndeplinește pe deplin acest rol. În plus față de activitățile generale de informare și cele de comunicare, Comisia va pune un accent deosebit pe trei priorități comune în materie de comunicare: sprijinirea redresării economice și mobilizarea a noi resurse pentru creșterea economică; lupta împotriva schimbărilor climatice și energia; modalități de a face ca Tratatul de la Lisabona să acționeze în interesul cetățenilor.

Adaptarea cadrului financiar al UE pentru a răspunde priorităților de politică

Bugetul UE trebuie să servească la abordarea principalelor provocări cu care se confruntă Europa și să ofere o valoare adăugată reală în promovarea obiectivelor de politică majore ale Uniunii. Ca parte a viziunii sale politice de ansamblu, Comisia va prezenta în acest an o revizuire a bugetului (inițiativa strategică 32) pentru a evalua modul în care modificările aduse soldului bugetului, precum și prioritățile și procedurile din cadrul acestuia pot asigura cea mai bună rentabilitate pentru contribuabilii europeni și contura procesul care va conduce la elaborarea următorului cadru financiar multianual.

În contextul general al pregătirii următorului cadru financiar multianual, Comisia va organiza în 2010 consultări largi cu părțile interesate privind viitoarea orientare a politicilor de cheltuieli ale UE, cum ar fi politica agricolă comună, politica de coeziune și politica de cercetare. Obiectivul acestei acțiuni va fi evaluarea realizărilor obținute până în prezent și a provocărilor pentru perioada de după 2013, colectarea opiniilor părților interesate privind viitoarea orientare a politicilor și evaluarea rolului bugetului UE în obținerea de rezultate efective în aceste domenii de politică pe teritoriul UE. Acțiunile menționate anterior se vor baza pe orientările obținute în urma revizuirii bugetului și vor contribui la elaborarea propunerilor pe care Comisia le va formula în 2011 privind următorul cadru financiar multianual.

Acest lucru ar trebui să includă o reflecție, în perioada premergătoare elaborării setului de propuneri pentru următorul cadru financiar, asupra instrumentelor pentru dezvoltare economică existente, precum și explorarea unor noi metode de mobilizare a investițiilor publice și private în UE, de exemplu prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

În paralel cu această abordare strategică, Comisia va continua să optimizeze buna gestiune financiară, în paralel cu simplificarea cadrului de punere în aplicare, punând un accent deosebit pe performanță, valoare adăugată și raportul calitate-preț privind cheltuielile UE. Se va acorda în continuare atenție îmbunătățirii și punerii în aplicare a unor sisteme de gestionare și control corespunzătoare, solide, coerente și rentabile atât în cadrul Comisiei, cât și al statelor membre. Comisia va continua, de asemenea, procesul de reflecție asupra viitorului OLAF.

CONCLUZIE: PAșII URMăTORI

Primul program de lucru al noii Comisii prezintă ambițiile și angajamentele acesteia pentru anul 2010 și mai departe. El abordează probleme de interes imediat și stabilește direcția pe care o vor urma politicile pentru a răspunde provocărilor viitoare, pregătind terenul pentru acțiunile întreprinse pe durata mandatului.

În vederea facilitării dialogului și a asigurării previzibilității și transparenței, următoarele documente sunt anexate la prezentul program de lucru:

- o listă de inițiative strategice pe care Comisia se angajează să le prezinte în 2010 (anexa I);

- propuneri majore care să fie analizate pe parcursul anului 2010 și mai departe, care reprezintă previziuni indicative pentru restul mandatului (anexa II);

- o listă cu propuneri de simplificare și retrageri (anexele III și IV).

Comisia își va revizui programul de lucru în fiecare an, stabilind noi inițiative strategice anuale și adaptând componenta multianuală, după caz, în funcție de noile circumstanțe, inclusiv de rezultatele activității de pregătire și de revizuirea punerii în aplicare.

Comisia va colabora strâns cu Parlamentul European și cu Consiliului, precum și cu părțile interesate, pentru a asigura o largă adeziune privind abordarea generală și inițiativele individuale. Prezenta Comisie ar dori ca programul său de lucru să constituie o piatră de temelie pentru programarea interinstituțională comună propusă în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul de la Lisabona. Comisia va menține un dialog permanent cu instituțiile UE și cu părțile interesate în vederea dezvoltării și punerii în aplicare a programul său de lucru pentru 2010.

[1] COM(2010) 2020, 3.3.2010.

[2] În cadrul strategiei Europa 2020 au fost prezentate șapte inițiative-pilot: „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare”, „O agendă digitală pentru Europa”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială pentru o eră globalizată”, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă ”, „O platformă europeană împotriva sărăciei”.