(1)

Uniunea și-a stabilit obiectivul de a menține și a dezvolta un spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se asigură libera circulație a persoanelor. Pentru instituirea progresivă a unui astfel de spațiu, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă cu implicații transfrontaliere.

(1)

Uniunea și-a stabilit obiectivul de a menține și a dezvolta un spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se asigură libera circulație a persoanelor. Pentru instituirea progresivă a unui astfel de spațiu, Uniunea adoptă măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă cu implicații transfrontaliere, în special atunci când sunt necesare pentru buna funcționare a pieței interne; .

(2)

În conformitate cu articolul 81 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul adoptă măsuri privind dreptul familiei care au implicații transfrontaliere .

(2)

În conformitate cu articolul 81 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, printre acestea urmează să se numere și măsuri menite să asigure compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre în materie de conflict de legi .

(6)

Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Ungaria, Austria, România și Slovenia au adresat ulterior Comisiei o cerere în care își exprimau intenția de a stabili între ele o cooperare consolidată în domeniul legislației aplicabile în materie matrimonială și au invitat Comisia să prezinte Consiliului o propunere în acest sens .

(6)

Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România și Slovenia au adresat ulterior Comisiei o cerere în care își exprimau intenția de a stabili între ele o cooperare consolidată în domeniul legislației aplicabile în materie matrimonială. La 3 martie 2010, Grecia și-a retras cererea.

(7)

La data de […], Consiliul a adoptat Decizia […] de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept.

(7)

La data de 12 iulie 2010 , Consiliul a adoptat Decizia 2010/405/UE de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept.

(8)

În conformitate cu articolul 328 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de la data stabilirii lor, formele de cooperare consolidată sunt deschise tuturor statelor membre, sub rezerva respectării eventualelor condiții de participare stabilite prin decizia de autorizare. De asemenea, acestea rămân deschise oricând pe durata funcționării lor, sub rezerva respectării, pe lângă condițiile menționate anterior, și a actelor deja adoptate în cadrul lor.

(8)

În conformitate cu articolul 328 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de la data stabilirii lor, formele de cooperare consolidată sunt deschise tuturor statelor membre, sub rezerva respectării eventualelor condiții de participare stabilite prin decizia de autorizare. De asemenea, acestea rămân deschise oricând pe durata funcționării lor, sub rezerva respectării, pe lângă condițiile menționate anterior, și a actelor deja adoptate în cadrul lor. Comisia și statele membre participante la cooperarea consolidată ar trebui să se asigure de promovarea participării unui număr cât mai mare de state membre. Prezentul regulament ar trebui să fie obligatoriu în toate elementele sale și să se aplice direct numai în statele membre participante, în conformitate cu tratatele.

(9a)

Domeniul de aplicare material și partea dispozitivă a prezentului Regulament ar trebui să fie în concordanță cu Regulamentul (CE) nr. 2201/2003. Cu toate acestea, nu ar trebui să se aplice anulării căsătoriei. Prezentul regulament ar trebui să se aplice doar în caz de desfacere a căsătoriei sau de nerespectare a legăturii matrimoniale; Legislația stabilită de normele privind conflictul de legi din prezentul regulament ar trebui să se aplice motivelor de divorț și separării de drept. Chestiunile preliminare, precum capacitatea juridică și valabilitatea căsătoriei și chestiunile precum efectele divorțului sau ale separării de drept asupra patrimoniului, numelui, răspunderii parentale, obligațiilor de întreținere sau alte eventuale măsuri accesorii ar trebui stabilite de normele privind conflictul de legi aplicabile în statul membru participant vizat.

(10)

Pentru a delimita în mod clar domeniul de aplicare teritorială a prezentului regulament, trebuie definite statele membre care participă la cooperarea consolidată.

(10)

Pentru a delimita în mod clar domeniul de aplicare teritorială a prezentului regulament, trebuie definite statele membre care participă la cooperarea consolidată în conformitate cu articolul 1 alineatul (2).

(10a)

Prezentul regulament ar trebui să aibă un caracter universal, în sensul că normele sale uniforme privind conflictul de legi pot desemna legislația unui stat membru participant, legislația unui stat membru neparticipant sau legislația unui stat care nu este membru al Uniunii Europene.

(11)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice indiferent de natura instanței judecătorești sesizate.

(11)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice indiferent de natura instanței judecătorești sesizate. După caz, o instanță judecătorească ar trebui să se considere sesizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2201/2003.

(12)

Pentru a oferi soților libertatea de a desemna o legislație aplicabilă cu care au legături strânse sau, în cazul în care nu se optează pentru o legislație, pentru ca această legislație să se aplice divorțului sau separării de drept a soților, legislația respectivă ar trebui să se aplice chiar și dacă nu este legislația unui stat membru participant. În cazul desemnării legislației unui alt stat membru, rețeaua creată prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului din 28 mai 2001 de creare a unei Rețele Judiciare Europene în materie civilă și comercială (5) poate oferi informații instanțelor judecătorești cu privire la conținutul legislației străine.

(12)

Pentru a oferi soților libertatea de a desemna o legislație aplicabilă cu care au legături strânse sau, în cazul în care nu se optează pentru o legislație, pentru ca această legislație să se aplice divorțului sau separării de drept a soților, legislația respectivă se poate aplica chiar și dacă nu este legislația unui stat membru participant. În cazul desemnării legislației unui alt stat membru, rețeaua creată prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului din 28 mai 2001 de creare a unei Rețele Judiciare Europene în materie civilă și comercială  (5) , astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 568/2009/CE din 18 iunie 2009 (6) , ar putea oferi informații instanțelor judecătorești cu privire la conținutul legislației străine.

(13)

Mobilitatea din ce în ce mai mare a cetățenilor necesită, pe de o parte, o flexibilitate mai mare și, pe de altă parte, un nivel mai ridicat de securitate juridică. Pentru a răspunde acestui obiectiv, prezentul regulament ar trebui să consolideze autonomia părților în materie de divorț și de separare de drept, dând soților posibilitatea de a alege legislația aplicabilă divorțului și separării de drept a acestora. O astfel de posibilitate nu ar trebui să se aplice si anulării căsătoriei, care este strâns legată de condițiile de valabilitate a căsătoriei, și în cazul căreia autonomia părților nu este adecvată .

(13)

Mobilitatea din ce în ce mai mare a cetățenilor necesită, pe de o parte, o flexibilitate mai mare și, pe de altă parte, un nivel mai ridicat de securitate juridică. Pentru a răspunde acestui obiectiv, prezentul regulament ar trebui să consolideze autonomia părților în materie de divorț și de separare de drept, dând soților posibilitatea de a alege legislația aplicabilă divorțului și separării de drept a acestora.

(14)

Soții ar trebui să poată alege ca legislație aplicabilă divorțului și separării de drept legislația unui stat cu care au o legătură specială sau legea forului. Legislația aleasă de soți trebuie să respecte drepturile fundamentale definite în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Posibilitatea de a alege legislația aplicabilă divorțului și separării de drept nu trebuie să aducă atingere interesului superior al copilului.

(14)

Soții ar trebui să poată alege ca legislație aplicabilă divorțului și separării de drept legislația unui stat cu care au o legătură specială sau legea forului. Legislația aleasă de soți trebuie să respecte drepturile fundamentale recunoscute în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(15)

Înaintea desemnării legislației aplicabile, este important ca soții să aibă acces la informații actualizate privind aspectele esențiale ale legislației naționale și a Uniunii, precum și privind procedurile în materie de divorț și separare de drept. Pentru a asigura accesul la informații adecvate și de calitate, Comisia actualizează în mod regulat sistemul public de informare pe internet, creat prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului .

(15)

Înaintea desemnării legislației aplicabile, este important ca soții să aibă acces la informații actualizate privind aspectele esențiale ale legislației naționale și a Uniunii, precum și privind procedurile în materie de divorț și separare de drept. Pentru a asigura accesul la informații adecvate și de calitate, Comisia actualizează periodic sistemul de informații destinate publicului bazat pe internet, creat prin Decizia 2001/470/CE , astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 568/2009/CE .

(15a)

Dacă soții nu pot ajunge la un acord în ceea ce privește legislația aplicabilă, aceștia ar trebui să parcurgă o procedură de mediere care să includă cel puțin o consultare cu un mediator autorizat.

(16)

Alegerea în cunoștință de cauză a celor doi soți reprezintă un principiu fundamental al prezentului regulament. Fiecare dintre soți trebuie să cunoască exact consecințele juridice și sociale ale alegerii legislației aplicabile. Posibilitatea de a alege de comun acord legislația aplicabilă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor și egalității de șanse de care beneficiază cei doi soți . Prin urmare, judecătorii din statele membre ar trebui să realizeze cât de important este ca cei doi soți să ajungă la o înțelegere cunoscând pe deplin consecințele legale ale acesteia.

(16)

Alegerea în cunoștință de cauză a soților reprezintă un principiu fundamental al prezentului regulament. Fiecare dintre soți trebuie să cunoască exact consecințele juridice și sociale ale alegerii legislației aplicabile. Posibilitatea de a alege de comun acord legislația aplicabilă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor și egalității de șanse de care beneficiază soții . Prin urmare, judecătorii din statele membre participante ar trebui să realizeze cât de important este ca soții să ajungă la o înțelegere cunoscând pe deplin consecințele legale ale acesteia.

(17)

Ar trebui introduse anumite garanții pentru a se asigura faptul că soții sunt conștienți de consecințele alegerii lor. O condiție minimă ar fi ca acordul privind alegerea legislației aplicabile să fie încheiat în scris, datat și semnat de ambele părți. Cu toate acestea, în cazul în care legislația statului membru participant în care ambii soți își au reședința obișnuită prevede cerințe formale suplimentare, trebuie respectate astfel de cerințe. De exemplu, asemenea cerințe formale suplimentare pot exista într-un stat membru participant în care acordul este inclus într-un contract de căsătorie.

(17)

Ar trebui definite norme privind valabilitatea de conținut și cea formală, astfel încât să fie facilitată alegerea informată a soților, iar consimțământul lor respectat, pentru a se asigura certitudinea din punct de vedere juridic, precum și un acces mai bun la justiție. În ceea ce privește valabilitatea formală, ar trebui introduse anumite garanții pentru a se asigura faptul că soții sunt conștienți de consecințele alegerii lor. O condiție minimă ar fi ca acordul privind alegerea legislației aplicabile să fie încheiat în scris, datat și semnat de ambele părți. Cu toate acestea, în cazul în care legislația statului membru participant, în care ambii soți își au reședința obișnuită la momentul încheierii acordului , prevede cerințe formale suplimentare, ar trebui respectate astfel de cerințe. De exemplu, asemenea cerințe formale suplimentare pot exista într-un stat membru participant în care acordul este inclus într-un contract de căsătorie. Dacă la momentul încheierii acordului, soții își au reședința obișnuită în state membre participante diferite, care prevăd cerințe formale diferite, respectarea cerințelor formale ale unuia dintre aceste state ar trebui să fie suficientă. Dacă la momentul încheierii acordului doar unul dintre soți își are reședința obișnuită într-un stat membru participant care prevede cerințe formale, acestea ar trebui respectate.

(19)

În cazul în care nu se optează pentru una din legislații, prezentul regulament ar trebui să introducă norme armonizate privind conflictul de legi, având la bază o ierarhizare a factorilor de legătură în funcție de existența unei legături strânse între soți și legislația respectivă, care să permită securitatea juridică și previzibilitatea și care să împiedice situația în care unul dintre soți cere divorțul înaintea celuilalt pentru a se asigura că procedura va face obiectul unei anumite legislații, pe care o consideră a fi mai favorabilă pentru protejarea propriilor interese. Acești factori de legătură au fost aleși astfel încât să se asigure că procedurile de divorț sau de separare de drept sunt reglementate de o legislație cu care soții au o legătură strânsă și se bazează în primul rând pe legislația locului unde soții își au reședința obișnuită .

(19)

În cazul în care nu se optează pentru una din legislații, prezentul regulament ar trebui să introducă norme armonizate privind conflictul de legi, având la bază o ierarhizare a factorilor de legătură în funcție de existența unei legături strânse între soți și legislația respectivă, care să permită securitatea juridică și previzibilitatea și care să împiedice situația în care unul dintre soți cere divorțul înaintea celuilalt pentru a se asigura că procedura va face obiectul unei anumite legislații, pe care o consideră a fi mai favorabilă pentru protejarea propriilor interese. Astfel de factori de legătură ar trebui să fie aleși astfel încât să garanteze că procedurile legate de divorț sau de separarea de drept sunt reglementate de o legislație cu care soții au o legătură strânsă.

(19a)

Atunci când, în vederea aplicării legislației unui stat, prezentul regulament face referire la naționalitate ca factor de legătură, modalitățile de abordare a cazurilor de cetățenie multiplă ar trebui reglementate în conformitate cu legislația națională, respectând pe deplin principiile generale ale Uniunii Europene.

(19b)

În cazul în care instanța este sesizată în legătură cu o solicitare de transformare a separării de drept în divorț, în absența alegerii legislației aplicabile de către părți, legislația care a fost aplicată în cazul separării de drept ar trebui aplicată și în cazul divorțului. Această continuitate ar promova previzibilitatea pentru părți și ar crește securitatea juridică. Dacă legislația aplicată în cazul separării de drept nu prevede transformarea separării de drept în divorț, divorțul ar trebui să fie reglementat de normele privind conflictul de legi în absența exprimării opțiunilor de către părți. Aceasta nu ar trebui să împiedice soții să încerce să obțină divorțul pe baza altor norme prevăzute în prezentul regulament.

(20)

În anumite situații, ar trebui aplicată legislația instanței judecătorești sesizate atunci când legislația aplicabilă nu prevede divorțul sau nu acordă unuia dintre soți, din cauza apartenenței la unul dintre sexe, egalitate de acces la divorț sau la separarea de drept.

(20)

În anumite situații, ar trebui aplicată legislația instanței judecătorești sesizate atunci când legislația aplicabilă nu prevede divorțul sau nu acordă unuia dintre soți, din cauza apartenenței la unul dintre sexe, egalitate de acces la divorț sau la separarea de drept. Acest lucru nu ar trebui, totuși, să aducă atingere clauzei privind ordinea publică („ordre public”).

(21)

În circumstanțe excepționale, considerente de interes public ar trebui să dea instanțelor judecătorești ale statelor membre posibilitatea de a nu aplica legislația străină, atunci când aplicarea acesteia într-un anumit caz ar fi vădit incompatibilă cu ordinea publică a instanței sesizate. Cu toate acestea, instanțele judecătorești nu ar trebui să poată aplica excepția de ordine publică pentru a refuza legislația unui alt stat membru , în cazul în care aceasta ar încălca dispozițiile Cartei Drepturilor Fundamentale, în special articolul 21, care interzice orice tip de discriminare.

(21)

În circumstanțe excepționale, considerente de interes public ar trebui să dea instanțelor judecătorești ale statelor membre posibilitatea de a nu aplica o dispoziție din legislația străină, atunci când aplicarea acesteia într-un anumit caz ar fi vădit incompatibilă cu ordinea publică a instanței. Cu toate acestea, instanțele judecătorești nu ar trebui să poată aplica excepția de ordine publică pentru a refuza o dispoziție din legislația unui alt stat, în cazul în care aceasta ar încălca dispozițiile Cartei Drepturilor Fundamentale, în special articolul 21, care interzice orice tip de discriminare.

(21a)

Atunci când regulamentul face trimitere la faptul că legislația statului membru participant, a cărui instanță judecătorească a fost sesizată, nu conține dispoziții privind divorțul, acest caz ar trebui interpretat în sensul că legislația respectivului stat membru nu conține instituția divorțului Într-o astfel de situație, instanța nu ar trebui să fie obligată să pronunțe o hotărâre de divorț în temeiul prezentului regulament. Atunci când regulamentul face trimitere la faptul că legislația statului membru participant a cărui instanță judecătorească a fost sesizată nu consideră căsătoria respectivă valabilă din punct de vedere al procedurilor de divorț, acest caz ar trebui interpretat, printre altele, în sensul că o astfel de căsătorie nu există în legislația respectivului stat membru. Într-o astfel de situație, instanța nu ar trebui să fie obligată să pronunțe o hotărâre de divorț sau de separare de drept în temeiul prezentului regulament.

(22)

Având în vedere că există state și state membre participante în care coexistă două sau mai multe sisteme de drept sau ansambluri de norme privind problemele reglementate de prezentul regulament, ar trebui prevăzut în ce măsură dispozițiile prezentului regulament se aplică în unitățile teritoriale diferite ale acestor state și state membre participante.

(22)

Având în vedere că există state și state membre participante în care coexistă două sau mai multe sisteme de drept sau ansambluri de norme privind problemele reglementate de prezentul regulament, ar trebui prevăzut în ce măsură dispozițiile prezentului regulament se aplică în unitățile teritoriale diferite ale acestor state și state membre participante sau în ce măsură dispozițiile prezentului regulament se aplică diferitelor categorii de persoane din statele și statele membre participante în cauză .

(22a)

În absența normelor de desemnare a legislației aplicabile, soții care aleg legislația statului de cetățenie al unuia dintre ei ar trebui să indice, în același timp, în cazul în care statul pentru a cărui legislație au optat cuprinde mai multe unități teritoriale, fiecare având propriul sistem de drept sau ansamblu de norme referitoare la divorț, legislația unității teritoriale cu privire la care au convenit .

(a)

capacitatea juridică a persoanelor fizice;

(b)

existența, validitatea sau recunoașterea unei căsătorii;

(c)

anularea căsătoriei;

(d)

numele soților;

(e)

efectele patrimoniale ale căsătoriei;

(f)

răspunderea părinților;

(g)

obligațiile de întreținere;

(h)

actele fiduciare sau succesiunile;

(a)

orice referire la reședința obișnuită în acel stat se interpretează ca trimitere la reședința obișnuită într-o unitate teritorială a acelui stat;

(b)

orice referire la cetățenie se interpretează ca trimitere la unitatea teritorială desemnată de dreptul statului respectiv sau, în absența normelor relevante, unitatea teritorială pentru care au optat soții sau, în absența unei astfel de opțiuni, unitatea teritorială cu care unul dintre soți sau ambii au cele mai strânse legături.

(a)

cerințele formale pentru acordurile privind alegerea legislației aplicabile, precum și

(a)

cerințele formale pentru acordurile privind alegerea legislației aplicabile în conformitate cu articolul 3b alineatele (2)-(4) ; precum și