52009DC0612

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 28.10.2009

COM(2009) 612 final

COMUNICARE A COMISIEI

Ini țiativa europeană în materie de transparență: Registrul reprezentanților grupurilor de interese, un an mai târziu

COMUNICARE A COMISIEI

Ini țiativa europeană în materie de transparență: Registrul reprezentanților grupurilor de interese, un an mai târziu

În Comunicarea sa privind acțiunile întreprinse în aplicarea cărții verzi „Inițiativa europeană în materie de transparență”[1], Comisia a afirmat că va deschide Registrul reprezentanților grupurilor de interese în primăvara anului 2008 și va efectua o reexaminare a sistemului un an mai târziu.

De la lansarea registrului, în iunie 2008, cetățenii au avut ocazia să observe gama largă de interese reprezentate la nivel european. Aceștia au putut constata că factorii de decizie europeni nu acționează separat de preocupările și interesele societății civile, ci interacționează cu aceasta în mod deschis și incluziv, creând condiții de egalitate pentru toate categoriile de interese. Ca rezultat, în prezent, Comisia Europeană este una dintre relativ puținele autorități publice din lume care a instituit un cadru practic în ceea ce privește transparența în acest domeniu[2].

Comisia consideră că rezultatele obținute până acum, tendința generală observată și principalele observații formulate în prezenta comunicare sprijină opțiunile principale luate în ceea ce privește sistemul, și anume: o participare pe bază facultativă, un nivel rezonabil al dezvăluirii informațiilor cu caracter financiar și declarații făcute mai degrabă de către organizații decât de către persoane. Numărul de înregistrări efectuate demonstrează că registrul oferă o bază solidă de la care se poate porni și că noi îmbunătățiri pot contribui la consolidarea acestuia.

1. Îmbunătă țIREA TRANSPARENțEI: O RATă DE ÎNREGISTRăRI CONSTANTă

1.1. Înregistrări: registrul este un succes, de și cabinetele de avocatură și grupurile de reflecție rămân încă în urmă

În stadiul actual al procesului de finalizare a textului, numărul total de înregistrări a depășit deja pragul de 2 000. Comisia a asistat la un flux constant de înregistrări în ultimele 16 luni, iar numărul continuă să crească[3]. Prin urmare, completarea registrului, deși deja destul de importantă în stadiul actual[4], nu și-a atins încă potențialul deplin.

Mulți dintre principalii actori profesioniști care desfășoară activități de lobby în numele clienților lor de pe scena din Bruxelles s-au înregistrat. Comisia a insistat asupra faptului că toții clienții trebuie declarați pentru ca procesul înregistrării să fie credibil, suspendând, în numeroase ocazii, entități care nu îndeplineau această cerință. Cu timpul, s-a reușit respectarea acestei cerințe.

Un număr foarte mare, în creștere constantă, de asociații profesionale cu activități de lobby s-au înregistrat, fapt valabil și pentru grupurile de lobby ale întreprinderilor, „reprezentanți interni”, iar această tendință nu prezintă în prezent vreun semn de saturație.

Cu toate că unele organizații neguvernamentale ar fi preferat ca registrul să fie obligatoriu, se poate observa o tendință similară în cazul organizațiilor neguvernamentale, în special cele care aparțin rețelelor europene, fapt care se aplică și unui număr mare de astfel de organizații care interacționează regulat cu serviciile Comisiei.

În opoziție cu aceste tendințe în general favorabile, trebuie notat că, din păcate, două subcategorii de entități nu sunt înregistrate, în mare majoritate, în registru:

- cabinetele de avocatură care practică activități de reprezentare a intereselor, astfel cum sunt definite de Comisie[5], sunt în cele mai multe cazuri neînregistrate. Avocații și cabinetele de avocatură susțin, pe bună dreptate, că normele de confidențialitate care li se aplică în mod specific le interzic să declare pe cine reprezintă în situațiile în care acționează ca avocați, și anume când consiliază și reprezintă clienții în cadrul procedurilor și litigiilor juridice, însă majoritatea – dacă nu toate – cabinetele de avocatură cu sediul în Bruxelles practică și activități de lobby în numele clienților lor, în același fel ca alți reprezentanți ai grupurilor de interese care fac obiectul prezentei inițiative. Comisia își păstrează convingerea că trebuie create condiții de egalitate în ceea ce privește registrul și că toți actorii implicați în activități similare ar trebui tratați la fel. Comisia a furnizat informații detaliate privind definirea activităților care intră sau nu în domeniul de aplicare al registrului în cazul avocaților și cabinetelor de avocatură (a se vedea 2.1.2.). Această abordare a clarificat deja unele aspecte și acum ar trebui să faciliteze înregistrarea actorilor din această categorie;

- majoritatea grupurilor de reflecție au contribuții valoroase pentru instituțiile europene prin faptul că furnizează date de înaltă calitate bazate pe cercetări științifice și academice și, prin urmare, nu doresc să fie asimilate unor interese specifice sau cu scop lucrativ. Cu toate acestea, contribuțiile lor pot avea ca scop influențarea deciziilor și a orientărilor pe care le-ar putea adopta instituțiile europene. O serie de grupuri de reflecție își atrag potențialii membri promițând „oportunități fără egal de a face parte dintr-o rețea” și „ocazia de a comunica direct cu personalități la nivel înalt”. De asemenea, oferă „participarea garantată la o serie largă de evenimente la nivel înalt” și la dezbateri, pentru a permite membrilor „să își exprime opinia cu privire la o serie de teme de actualitate”. Comisia reamintește că registrul acoperă toate interesele reprezentate, fie specifice, fie generale, și, prin urmare, așteaptă ca grupurile de reflecție să se înregistreze (a se vedea 2.2.).

În general, Comisia consideră că, în cursul primului său an „pilot”, registrul a evoluat atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Având în vedere că sistemul este încă în faza de dezvoltare, nu este posibilă formularea unei concluzii definitive exclusiv pe baza datelor cantitative. Universul reprezentării intereselor are în sine un caracter volatil și nelimitat. În general, participarea pe bază facultativă funcționează, de aceea ar trebui păstrată.

1.2. Această evolu ție demonstrează că înregistrarea devine un proces normal pentru un număr din ce în ce mai mare de organizații

Creșterea constantă a înregistrărilor confirmă că din ce în ce mai multe organizații consideră înregistrarea ca o etapă normală pentru cei care vor să interacționeze cu instituțiile europene, cu respectarea deplină a principiilor bunei guvernanțe și transparenței. Discuțiile s-au deplasat în prezent de la „De ce avem nevoie de un sistem de înregistrare?” la „Cum poate fi îmbunătățit sistemul?”.

Un element semnificativ este acela că actorii înregistrați, care s-au angajat voluntar într-o relație transparentă cu instituțiile europene, aderă în prezent la un Cod de conduită comun, introdus de Comisie, sau la alte coduri cu conținut asemănător. Aceasta plasează interacțiunea dintre reprezentanții grupurilor de interese, deținătorii unor funcții publice și funcționari (care se supun, la rândul lor, unor reguli stricte și coduri etice) într-un context etic mai puternic. Faptul că unele organizații aleg să meargă și mai departe, angajându-se să respecte coduri profesionale specifice care depășesc codul comun[6], sau furnizând mai multe informații în ceea ce le privește decât li se solicită, constituie un semnal pozitiv cu privire la tendința etică a afacerilor publice europene.

În urma Inițiativei europene în materie de transparență, chestiunea reglementării reprezentării de interese a stat la baza unor dezbateri și lucrări diverse în mai multe țări și organizații din UE[7]. Inițiativa Comisiei a atras, de asemenea, interesul cercurilor academice.

1.3. Registrul devine o referin ță pentru serviciile Comisiei

Personalul Comisiei a fost informat de existența registrului și s-au organizat sesiuni de formare pe această temă. Instrucțiuni interne invită personalul să utilizeze registrul și să îl promoveze în cadrul contactelor pe care le are cu reprezentanții grupurilor de interese. Activitățile de sensibilizare și informare vor continua.

Serviciile Comisiei folosesc registrul ca referință în cadrul contactelor pe care le au cu reprezentanții grupurilor de interese. „Registrul este voluntar. Cu toate acestea, atunci când doresc să consulte grupuri sau comitete consultative, DG-urile au posibilitatea de a introduce criteriile, inclusiv un nivel minim de transparență față de public”[8], cum ar fi înscrierea în registru.

Comisia consideră că extinderea înregistrării la majoritatea actorilor va decurge în mod natural din utilizarea practică a registrului de către serviciile Comisiei. Acest fapt va reprezenta un avantaj pentru oricine care dorește să ia parte la orice dialog sau proces participativ care depășește simplele consultări publice.

1.4. Abordarea de autoreglementare, consolidată de orientările publicate de anumite organiza ții, rămâne un element esențial al sistemului

Autoreglementarea ar trebui să rămână un element esențial al sistemului. În acest sens, Comisia ia notă de faptul că mai multe rețele orizontale de primă importanță le-au recomandat propriilor membri să se înregistreze. Comisia încurajează această atitudine.

O serie de rețele au oferit chiar asistență directă propriilor membri cu privire la modul în care decurge procesul de înregistrare. Comisia a primit informații privind eforturile deosebite făcute în acest context, inclusiv cele depuse de European Public Affairs Consultancies' Association (EPACA) și de Society of European Affairs Professionals (SEAP) pentru specialiști, dar și cele întreprinse de EU Civil Society Contact Group în cooperare cu Alliance for lobbying transparency and ethics regulation in the EU (AlterEU). Aceste eforturi merg de la un simplu document explicativ la orientări mai detaliate privind elementele care pot fi dezvăluite ca informații cu caracter financiar și modul de a prezenta informațiile solicitate.

Comisia încurajează toate rețelele să urmeze aceste bune practici, deoarece aceasta va duce cu timpul la punerea coerentă în aplicare a sistemului. Comisia așteaptă ca autorii unor astfel de orientări să le facă publice, astfel încât și această activitate să fie efectuată într-un mod pe deplin transparent.

În unele cazuri[9], ca parte a unei campanii active de promovare a extinderii cerinței de a include în registru astfel de informații, orientările oferite sugerează furnizarea mai multor informații decât cele minim solicitate. În opinia Comisiei, astfel de practici fac parte integrantă dintr-un sistem bazat pe principiul voluntariatului și autoreglementării. Spațiile libere din formularele de înregistrare lasă loc și o mai mare flexibilitate pentru oricine dorește să includă informații suplimentare.

2. Îmbunătă țIRI

De la lansarea registrului în iunie 2008, Comisia a precizat că este deschisă la orice critică constructivă. Toate criticile de acest tip au fost publicate pe site-ul internet al registrului.

Observații tehnice privind subiecte fără legătură cu principiile de bază (cum ar fi accesibilitatea site-ului internet, prezentarea informațiilor, disponibilitatea formatelor PDF pentru procedurile interne etc.) sunt luate în considerare în cadrul îmbunătățirilor pe care Comisia le aduce în prezent sistemului.

Unele observații se referă mai mult la fond, subliniind posibilele îmbunătățiri sau corecturi care pot fi aduse sistemului în urma acumulării experienței. Aceste aspecte – precum și orientările privind activitatea curentă de creare a unui registru interinstituțional unic – sunt enumerate mai jos.

Trebuie notat că ajustările prezentate în această comunicare nu aduc atingere conformității registrului cu normele de protecție a datelor cu caracter personal.

2.1. Dezvăluirea informa țiilor cu caracter financiar: precizări privind așteptările Comisiei

2.1.1. Domeniul activită ților eligibile

Entitățile care se înregistrează în categoria II[10] continuă să semnaleze dificultățile cu care se confruntă în ceea ce privește estimarea de bună credință a „costurilor asociate activităților de lobby direct pe lângă instituțiile UE”[11]. Acestea doresc orientări mai specifice privind costurile care trebuie luate în considerare în definiția sintagmei „lobby direct ” și consideră că situația actuală este o sursă de mare incertitudine, temându-se că declarația lor ar putea fi contestată în orice moment.

Mai general, și entitățile care se înregistrează în alte categorii solicită orientări mai specifice privind activitățile și costurile care trebuie luate în considerare. Pe baza acestor elemente și a orientărilor formulate de unele asociații, orientarea actuală oferită în documentele de interpretare ale Comisiei (cum ar fi Întrebările frecvente publicate pe internet) trebuie să devină mai specifică, urmând principiile de mai jos:

- entitățile care se înregistrează ar trebui să dezvăluie toate cheltuielile ocazionate de acțiuni inițiate în scopul de a influența elaborarea politicilor europene sau procesele de luare a deciziilor, indiferent de canalul sau modul de comunicare utilizat (direct sau indirect, subcontractarea, media, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, „platforme”, forumuri, campanii etc.). Evenimentele sociale sau conferințele intră în domeniul registrului dacă au fost trimise invitații personalului sau membrilor instituțiilor europene;

- activitățile care trebuie declarate pentru dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar în registru sunt cele care vizează instituțiile și organismele europene, membrii și serviciile acestora, precum și agențiile europene și personalul lor. Aceste activități includ și activitățile care vizează reprezentanțele permanente ale statelor membre, inclusiv președinția Consiliului. Cu toate acestea, activitățile având drept scop influențarea autorităților din statele membre din capitale sau orice autoritate subnațională nu intră în domeniul de aplicare al registrului;

- prin urmare, pentru a determina dacă o activitate trebuie declarată, sunt relevante două întrebări: Care este scopul activității și pe cine vizează? În lumina unei clarificări anterioare furnizate de o comunicare din 2008[12], în care Comisia excludea toate activitățile care sunt un „răspuns la solicitarea directă a Comisiei”, se poate adăuga o a treia întrebare: „Cine a avut inițiativa lansării activității?”

Având în vedere aceste clarificări, termenul „direct” va fi eliminat din definiția cheltuielilor care trebuie declarate de entitățile care se înregistrează în categoria II[13], deoarece a cauzat confuzii. Categoriile de exceptări definite în comunicările anterioare rămân neschimbate.

2.1.2. Clarificarea domeniului exceptării cu privire la consilierea și asistența juridică

O serie de actori din categoria I[14] au solicitat o definiție mai exactă pentru exceptarea care se aplică unora dintre activitățile lor. Aceasta se referă în special la activități specifice ale avocaților, care nu intră în domeniul de aplicare al registrului.

Textul de mai jos, care a apărut deja într-un schimb de scrisori cu o parte interesată, oferă clarificarea necesară și va fi încorporat în documentele explicative (cum ar fi Întrebările frecvente): „În domeniul de aplicare al registrului reprezentanților grupurilor de interese (oricare ar fi actorii) nu intră activitățile de consiliere și contactele cu organismele publice, care au ca scop clarificarea oferită unui client cu privire la o situație de drept, la situația juridică specifică a acestuia, la caracterul oportun sau la admisibilitatea unei inițiative de natură judiciară sau administrativă în cadrul legislației în vigoare, inclusiv consilierea furnizată unui client pentru a-l ajuta să își organizeze activitățile cu respectarea legii. Acest lucru este valabil și pentru reprezentarea clienților în cadrul unei concilieri sau al unei medieri menite să evite ca un litigiu să fie adus în fața unei instanțe judiciare sau administrative. Această abordare se aplică tuturor sectoarelor de activitate ale Comisiei și nu se limitează la anumite proceduri speciale (concurență)[15].”

2.1.3. Transparen ță și dublă contabilizare

Au fost puse multe întrebări privind „dubla contabilizare”, adică faptul că aceleași costuri sunt declarate de mai multe ori de către entități diferite care se înregistrează[16]. Ar trebui făcută următoarea modificare:

Nu se mai exclude dubla contabilizare. Se presupune că entitățile care se înregistrează asigură transparența, descriind în declarațiile lor astfel de situații, folosind spațiile libere din declarație pentru a oferi explicații specifice, cum ar fi: „Estimarea costurilor noastre cuprinde contractele cu societatea de lobby X, cotizațiile noastre de membru la asociația profesională Y” sau „Am contribuit în natură (personal, servicii etc.) la activitatea de lobby a federației noastre Z”.

Această abordare pare cea mai simplă și eficientă modalitate de a rezolva problema dublei contabilizări. Dacă obiectivul registrului ar fi să furnizeze detalii despre suma totală de bani cheltuită pentru toate activitățile de lobby pe lângă instituțiile europene, dubla contabilizare ar fi o problemă, deoarece ar duce la supraestimarea acestei sume. Însă obiectivul politicii Comisiei nu este acela de a obține o analiză consolidată, ci de a oferi transparență la nivelul fiecărei entități care se înregistrează. Prin urmare, faptul că apar aceleași costuri , declarate de entități diferite, nu afectează scopul de bază al registrului, care este acela de a oferi informații despre cât cheltuiește fiecare entitate în parte pentru lobby.

2.1.4. Dezvăluirea informa țiilor cu caracter financiar: ajustarea cerințelor pentru categoria I

Entităților care se înregistrează în categoria I li se solicită să dezvăluie cifra de afaceri pe care o generează prin activitățile de lobby pe lângă instituțiile europene, precum și lista completă a clienților lor.

Dacă acestea optează să își indice cifra de afaceri pe tranșe, cea de-a doua tranșă disponibilă în prezent este „950 000 € – 1 000 000 €”, iar prima este „> 1 000 000 €”. În practică, nivelul de transparență așteptat de la entitățile care se înregistrează și care au o cifră de afaceri mai mică este prin urmare mai mare decât în cazul celor cu o cifră de afaceri mai mare. Pentru a asigura condiții de egalitate pentru toate entitățile care se înregistrează, lista tranșelor ar trebui extinsă dincolo de limita actuală de 1 000 000 €.

De asemenea, entităților care se înregistrează li se solicită să declare ponderea relativă a clienților lor în această cifră de afaceri, plasându-și clienții pe tranșe. În prezent, tranșele sunt exprimate în intervale de câte 50 000 de euro sau de câte 10 procente.

Acest sistem înseamnă că entitățile care optează pentru utilizarea tranșelor pe procente nu beneficiază de tratament egal, fapt subliniat de mulți consultanți în afaceri publice având activități de dimensiuni mai reduse și de ONG-uri. Entităților care se înregistrează, cu o cifră de afaceri foarte mare și mulți clienți, care aleg opțiunea procentelor, li se permite de fapt sa fie mult mai puțin transparente decât entitățile cu o cifră de afaceri mai mică și care au doar câțiva clienți. Acestea pot oferi clienților lor un grad mai mare de confidențialitate cu privire la valoarea contractelor decât o pot face entitățile mai mici. Unele persoane consideră acest lucru a fi o discriminare, deoarece practic toți clienții entităților celor mai importante care se înregistrează se încadrează la tranșa 0%-10%, pe când ponderea clienților entităților mai mici va fi adesea mai mare în grila procentuală. Pentru a remedia această distorsiune, Comisia intenționează să elimine opțiunea procentelor și să introducă în loc tranșe diferențiate, în funcție de valoarea cifrei de afaceri declarate. Grila se va prezenta ca mai jos:

Cifra de afaceri în € | Tranșă în € |

0 – 500 000 | 50 000 |

500 000 – 1 000 000 | 100 000 |

> 1 000 000 | 250 000 |

2.2. Facilitarea înregistrării grupurilor de reflec ție

Entitățile care se înregistrează pot alege dintre patru categorii[17]. Grupurile de reflecție trebuie să se înregistreze în categoria III („ONG-uri și grupuri de reflecție”). În cadrul acestei categorii există o subcategorie specială pentru „grupuri de reflecție”, pentru a evita confuzia cu ONG-urile. Pentru a intensifica această distincție, categoria „ONG-uri și grupuri de reflecție” ar trebui împărțită în două și ar trebui creată o nouă categorie specifică pentru grupurile de reflecție.

2.3. Estimarea numărului de persoane implicate

Întrebarea „Câte persoane reprezintă grupuri de interese pe lângă instituțiile UE?” continuă să atragă atenție din exterior. Multe părți interesate susțin, de asemenea, că numărul de persoane care pot fi mobilizate este un aspect important al transparenței oferite de registru. Multe dintre entitățile înregistrate în prezent au dezvăluit de fapt nume individuale pe bază facultativă, după cum se solicită deja lobbyiștilor acreditați să aibă acces în Parlamentul European. Prin urmare, chiar dacă se va păstra accentul pus actual pe organizații, entităților care se înregistrează li se va cere să estimeze numărul colaboratorilor implicați în reprezentarea intereselor, astfel cum sunt definiți în registru.

2.4. Mecanismul de monitorizare și aplicare

În cursul lunilor anterioare au fost înaintate 10 plângeri, dintre care patru au fost considerate a fi suficient fondate pentru a justifica o anchetă administrativă. În trei dintre cazuri, nu s-a constatat nicio încălcare a Codului de conduită. O entitate a fost de acord să își modifice declarația după o scurtă perioadă de suspendare; o alta a oferit o explicație convingătoare, care a permis Comisiei încheierea investigației fără acțiuni ulterioare.

Având în vedere că unele părți interesate au solicitat o clarificare a mecanismului, Comisia intenționează să publice o descriere mai detaliată a acestei proceduri administrative în cadrul unei note explicative.

3. Cooperare interinstitu țIONALă

Parlamentul European și Comisia Europeană lucrează la elaborarea unui registru comun. În aprilie 2009, un grup de lucru comun a convenit deja asupra unei serii de etape către îndeplinirea acestui obiectiv și asupra unui set de orientări[18] și un proiect de cod de conduită. În așteptarea creării acestui „ghișeu unic”, cele două instituții au lansat deja o pagină de internet[19] comună care oferă cetățenilor o imagine mai cuprinzătoare a entităților care încearcă să influențeze procesul decizional la nivelul UE, oferind acces la cele două sisteme respective prin intermediul aceleiași pagini de internet.

Având ca punct de plecare lecțiile și experiența acumulată în primul an de funcționare a registrului, precum și contribuțiile din partea unui număr mare de entități înregistrate și utilizatori, prezenta comunicare va servi ca bază pentru această abordare comună, care va fi discutată de cele două instituții în viitorul apropiat.

ANEXA 1

La 10.5.2009, în registru existau 2 014 reprezentanți ai grupurilor de interese. |

Cabinete de consultanți specializați / cabinete de avocatură care desfășoară activități de lobby pe lângă instituțiile UE | 112 |

cabinet de avocatură | 9 |

firmă de consultanță în afaceri publice | 61 |

consultant independent în afaceri publice | 29 |

altă organizație (similară) | 13 |

Reprezentanți „interni” și asociații profesionale de lobby | 1 129 |

întreprindere | 276 |

asociație profesională | 654 |

sindicat | 56 |

altă organizație (similară) | 143 |

ONG / grup de reflecție | 559 |

organizație neguvernamentală / asociație de ONG-uri | 434 |

grup de reflecție | 51 |

altă organizație (similară) | 74 |

Alte organizații | 214 |

instituție academică / asociație de instituții academice | 45 |

reprezentanți ai grupurilor religioase, ai bisericii și ai comunităților de credință | 8 |

asociație a autorităților publice | 37 |

altă organizație (similară) | 124 |

ANEXA 2

[pic]

[1] COM(2007) 127 final.

[2] Ca referință, a se vedea: “Self regulation and regulation of the lobbying profession” OECD – aprilie 2009-07-16: http://www.olis.oecd.org/olis/2009doc.nsf/ENGDATCORPLOOK/NT00002A56/$FILE/JT03263523.PDF

[3] A se vedea graficul din anexa 2.

[4] Unele organizații au avut anumite ezitări în privința înregistrării, deoarece se tem de eventualele consecințe ale unei astfel de înregistrări asupra modului în care sunt tratate de autoritățile fiscale naționale.

[5] „… activitățile desfășurate în vederea influențării formulării politicilor și proceselor de luare a deciziilor ale instituțiile europene”, COM(2007) 127final.

[6] Lista codurilor profesionale de conduită care, potrivit solicitanților înscriși în Registru, sunt compatibile cu Codul de conduită al Comisiei Europene: https://webgate.ec.europa.eu/transparency/regrin/infos/codeofconduct.do?locale=ro

[7] Franța, Irlanda, Italia, Regatul Unit, precum și în cadrul OCDE.

[8] Scrisoare de la VP Kallas către Confederația Europeană a Industriei de Hârtie (CEPI aisbl), din 7 aprilie 2009.

[9] EU Civil Society Contact Group în cooperare cu Alliance for lobbying transparency and ethics regulation in the EU (AlterEU).

[10] Grupurile de lobby ale întreprinderilor și asociații/federații profesionale.

[11] COM(2007) 127 final.

[12] COM(2008) 323final.

[13] În conformitate cu COM (2007) 127 final, pentru reprezentanții de interese „interni” și asociațiile profesionale active în domeniul lobby-ului, trebuie furnizată „o estimare a costurilor asociate activităților de lobby direct pe lângă instituțiile UE”.

[14] Cabinete de consultanți specializați și cabinete de avocatură care desfășoară activități de lobby pe lângă instituțiile UE.

[15] Scrisoare din partea VP Kallas către Délégation des Barreaux de France (DBF), din 6 aprilie 2009.

[16] O întreprindere ar putea include în declarația sa suma facturată de o societate în domeniul afacerilor publice căreia i-a dat instrucțiuni. Aceasta din urmă trebuie să publice lista clienților săi, inclusiv ponderea fiecărui client în cadrul cifrei sale de afaceri. Prin urmare, aceeași sumă ar fi publicată de două ori.

[17] Trei categorii corespund unor actori care trebuie să se înregistreze; o a patra categorie este destinată altor entități care, deși nu sunt menționate în comunicările relevante, au posibilitatea să se înregistreze, dacă doresc.

[18] Link pentru orientări: http://ec.europa.eu/commission_barroso/kallas/doc/joint_statement_register.pdf

[19] Link pentru pagina de internet comună: http://europa.eu/lobbyists/interest_representative_registers/index_ro.html