52009DC0193

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 23.4.2009

COM(2009) 193 final

RAPORT AL COMISIEI

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene Raport anual 2008 precum și Raport privind experiența dobândită după șase ani de aplicare a noului instrument

CUPRINS

Partea 1:Raportul anual 2008 3

1. Introducere 3

2. Cereri în curs și cereri noi primite în 2008 3

3. Finanțare 5

4. Încheieri 6

Partea 2:Raport privind experiența dobândită după șase ani de aplicare a noului instrument 8

1. Introducere 8

2. Rezultatele generale ale punerii în aplicare a fondului 8

3. Limitări și puncte slabe în funcționarea fondului 9

4. Raportul Curții de Conturi privind Fondul de Solidaritate 10

5. Concluzii: îmbunătățirea funcționării instrumentului 11

Anexa 1: Cereri prezentate Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene în 2008 13

Anexa 2: Cereri prezentate Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene începând din 2002 14

Partea 1 : Raportul anual 2008

1. Introducere

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost înființat la 15 noiembrie 2002[1]. Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul privind Fondul de Solidaritate”) prevede prezentarea unui raport referitor la activitatea fondului din anul anterior adresat Parlamentului European și Consiliului. Prima parte a prezentului raport prezintă activitățile fondului în 2008, incluzând, ca și în rapoartele anterioare, tratarea cererilor în curs și noi, precum și evaluarea rapoartelor de punere în aplicare în vederea pregătirii acestora pentru încheiere.

2. Cereri în curs și cereri noi primite în 2008

În 2008, Comisia a examinat patru cereri depuse în 2007 și a primit două noi cereri de intervenție a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene. Anexa 1 oferă o descriere detaliată a acestor cazuri, care au fost evaluate în funcție de criteriile stabilite în regulamentul privind Fondul de Solidaritate și a informațiilor pe care statele solicitante le-au putut oferi.

Regatul Unit

În urma inundațiilor majore din diverse părți ale Regatului Unit în iunie și iulie 2007, autoritățile Regatului Unit, la 20 august 2007, au depus o cerere de asistență financiară, care s-a finalizat la 26 octombrie 2007. Deoarece daunele directe totale de peste 4,6 miliarde EUR au depășit pragul de 3,267 miliarde EUR aplicabile Regatului Unit pentru activarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, catastrofa s-a calificat drept „catastrofă naturală majoră” și s-a înscris așadar în principalul domeniu de aplicare al fondului. Comisia a decis la 10 decembrie 2007 să propună autorității bugetare mobilizarea Fondului de Solidaritate și acordarea unui ajutor financiar în valoare de 162,388 milioane EUR. În 2008, procedura bugetară din Consiliu și Parlamentul European a fost finalizată, iar ajutorul a fost plătit Regatului Unit la 27 octombrie 2008.

Franța (Martinica și Guadelupa)

În august 2007, departamentele franceze de peste mări Martinica și Guadelupa, două insule din Antilele Franceze, au fost afectate de uraganul „Dean”, care a provocat daune grave infrastructurilor și în diferite sectoare ale economiei. Franța a depus, la 26 octombrie 2007, o cerere de asistență financiară din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, care a fost finalizată la 8 ianuarie 2008. Deoarece a cauzat daune în valoare de 511 milioane de EUR, furtuna nu a îndeplinit criteriile stabilite în regulamentul privind Fondul de Solidaritate pentru „catastrofe majore”. Cu toate acestea, luând în considerare vulnerabilitatea specială a acestei regiuni ultraperiferice (menționată în mod clar în regulamentul privind Fondul de Solidaritate) și impactul și repercusiunile grave, Comisia a concluzionat că cererea îndeplinește criteriile specifice din regulamentul privind Fondul de Solidaritate pentru catastrofe regionale extraordinare. La 10 septembrie 2008, Comisia a propus mobilizarea unei asistențe financiare în valoare de 12,780 de milioane de EUR. În urma procedurii bugetare din Consiliu și din Parlamentul European, ajutorul a fost plătit Franței la 24 decembrie 2008.

Grecia

În august 2007, o parte destul de mare a Greciei a fost afectată de incendii forestiere, care au provocat daune majore în diverse sectoare ale economiei, precum și mediului natural. Autoritățile elene au solicitat asistență din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene la 30 octombrie 2007 și au completat cererea la 24 ianuarie 2008. Daunele directe totale au fost estimate la 2,118 miliarde de EUR. Deoarece această sumă depășește pragul de 1 066,497 milioane de EUR (și anume, 0,6% din venitul național brut - VNB), aplicabil Greciei, catastrofa s-a calificat drept „catastrofă naturală majoră”. La 8 aprilie 2008, Comisia a propus mobilizarea unei asistențe financiare în valoare de 89,769 de milioane de EUR. În urma procedurii bugetare din Consiliu și din Parlamentul European, ajutorul a fost plătit Greciei la 29 septembrie 2008.

Slovenia

La mijlocul lunii septembrie 2007, zone ale Sloveniei au fost afectate de ploi abundente și de o furtună, care au provocat inundații grave și alunecări de teren. Catastrofa a provocat daune importante infrastructurii, imobilelor publice și private, întreprinderilor și agriculturii. Autoritățile slovene au depus o cerere de asistență financiară din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene la 19 noiembrie 2007. Daunele directe totale au fost estimate la 233,39 milioane de EUR. Deoarece această sumă depășește pragul de 164,27 milioane de EUR (și anume, 0,6% din venitul național brut - VNB), aplicabil Sloveniei, catastrofa s-a calificat drept „catastrofă naturală majoră”. La 3 martie 2008, Comisia a propus mobilizarea unei asistențe financiare în valoare de 8,254 de milioane de EUR. În urma procedurii bugetare din Consiliu și din Parlamentul European, ajutorul a fost plătit Sloveniei la 12 decembrie 2008.

Cipru

În 2008, Cipru s-a confruntat cu un deficit de ploi care a avut repercusiuni grave asupra condițiilor de viață, economiei și a mediului natural. Autoritățile cipriote au depus, la 1 iulie 2008, o cerere de asistență financiară din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, care a fost finalizată la 16 octombrie 2008. Aceasta a fost prima cerere referitoare la secetă. Regulamentul privind Fondul de Solidaritate prevede ca cererea să fie înaintată cel târziu la zece săptămâni de la prima daună cauzată de catastrofă. Pe fondul unei perioade de trei ani cu precipitații neobișnuit de reduse, absența precipitațiilor a atins nivelul maxim în aprilie 2008, la sfârșitul sezonului ploios. Prin urmare, Comisia a considerat că data de 22 aprilie 2008, adică zece săptămâni înainte de primirea cererii, poate fi acceptată ca reprezentând începutul catastrofei majore.

Autoritățile cipriote au estimat daunele directe totale, suferite după 22 aprilie 2008, la 176,15 milioane de EUR. Deoarece această sumă depășește pragul de 84,673 milioane de EUR (și anume, 0,6% din venitul național brut - VNB), aplicabil Ciprului, seceta s-a calificat drept „catastrofă naturală majoră”. Comisia a remarcat faptul că această criză a reprezentat o „catastrofă majoră”, care a afectat întregul teritoriu al țării. Autoritățile publice au luat măsuri de urgență importante, din aprilie/mai 2008, pentru a o aborda. Costurile operațiunilor urgente de primă necesitate sunt legate de transportul de apă din Grecia și investițiile imediate în infrastructura de distribuție a apei menite să securizeze funcționarea rețelei de distribuție a apei în condiții de debit discontinuu al apei. La 24 octombrie 2008, Comisia a propus mobilizarea unei asistențe financiare în valoare de 7,605 milioane de EUR.

România

În iulie 2008, o parte destul de mare din teritoriul României a fost afectată de ploi abundente, care au condus la inundații grave și la alunecări de teren. Autoritățile române au solicitat asistență din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene la 1 octombrie 2008. Daunele directe totale au fost estimate la 471,41 milioane de EUR. Deoarece această sumă a rămas sub pragul de „catastrofă majoră” pentru România (566,84 de milioane de EUR, și anume 0,6% din venitul național brut – VNB – al României), reprezentând totuși aproximativ 83% din prag, cererea a fost evaluată pe baza așa-numitului criteriu „catastrofe regionale extraordinare”.

Regiunea afectată este o zonă coerentă, cuprinzând cinci județe din nord-estul României, cu o populație de 3,046 milioane de locuitori. A fost afectată cea mai mare parte a populației din zona respectivă, cu distrugerea parțială sau totală a locuințelor private și a culturilor agricole. S-au furnizat dovezi care să demonstreze repercusiunile grave și durabile asupra condițiilor de viață și a stabilității economice din regiunea afectată. S-au raportat daune majore în ceea ce privește infrastructura de bază, agricultura, silvicultura, șeptelul și locuințele particulare. Catastrofa a avut repercusiuni durabile asupra condițiilor de viață din regiunea afectată, deoarece au fost distruse circa 14 644 de gospodării, infrastructura de bază (apa/energia) a fost timp îndelungat indisponibilă, iar infrastructura de transport, grav deteriorată, a dus la izolarea totală a aproximativ 100 de localități. La 22 ianuarie 2009, Comisia a concluzionat că cererea îndeplinește criteriile pentru catastrofe regionale extraordinare și a propus acordarea unei subvenții în valoare de 11,785 milioane de EUR.

3. Finanțare

Cele patru cazuri din anul 2007 pentru care procedura bugetară nu se încheiase încă înainte de sfârșitul anului (inundațiile din Regatul Unit și Slovenia, incendiile forestiere din Grecia și uraganul din Franța - Martinica și Guadelupa) au fost soluționate în trei bugete rectificative. Proiectele preliminare de buget rectificativ nr. 1/2008[2], 3/2008[3] și 7/2008[4] au fost aprobate de autoritatea bugetară la 9 aprilie 2008, 5 iunie 2008 și, respectiv, 21 octombrie 2008. Plățile au putut fi efectuate după adoptarea deciziei de subvenționare și după semnarea acordului de punere în aplicare.

În 2008, fondul a fost mobilizat pentru un nou caz (secetă în Cipru)[5]. În fiecare caz în parte, valoarea ajutorului a fost determinată pe baza metodei standard elaborate anterior de către Comisie și explicată detaliat în raportul anual 2002/2003. Valorile ajutorului în 2008 au fost următoarele:

Beneficiar | Catastrofă | Categoria | Valoarea ajutorului (EUR) |

Regatul Unit | Inundații | majoră | 162 387 985 |

Grecia | Incendii forestiere | majoră | 89 769 009 |

Slovenia | Inundații | majoră | 8 254 203 |

Franța - Martinica și Guadelupa | Uragan | regională/ ultraperiferică | 12 780 000 |

Cipru | Secetă | majoră | 7 605 445 |

Total | 280 796 642 |

Pentru o cerere din partea României (inundații), primită în 2008, procedura bugetară nu a putut fi încheiată înainte de sfârșitul anului. În cazul acestei cereri, Comisia a prezentat proiectul preliminar de buget rectificativ nr. 1/2009[6], iar raportul anual pentru anul viitor va raporta cu privire la acest caz.

4. Încheieri

Articolul 8 alineatul (2) din regulamentul privind Fondul de Solidaritate prevede că nu mai târziu de șase luni de la expirarea perioadei de un an de la data plății subvenției, statul beneficiar are obligația de a prezenta un raport privind execuția financiară a subvenției (în continuare: un „raport de punere în aplicare”), împreună cu o declarație de justificare a cheltuielilor (în continuare: o „declarație de validitate”). La finalul acestei proceduri, Comisia decide încheierea asistenței din fond.

În ceea ce privește încheierea asistenței pentru cazul referitor la furtuna („Gudrun”) din 2005 din Suedia, pentru care raportul de punere în aplicare a fost primit la 17 și 20 octombrie 2007, Comisia a remarcat că suma cheltuielilor declarate s-a ridicat la 66 455 534 de EUR. Deoarece asistența financiară totală s-a ridicat la 81 724 975 de EUR, soldul restant de 15 269 441 EUR a fost recuperat. Comisia a încheiat asistența la 8 iulie 2008.

În 2008, Comisia a primit rapoartele finale de punere în aplicare pentru subvențiile acordate în 2006, din partea Bulgariei (cu privire la inundațiile din mai și august 2005), din partea României (cu privire la inundațiile din aprilie și iulie 2005) și din partea Austriei (cu privire la inundațiile din august 2005). La sfârșitul perioadei acoperite de prezentul raport anual, evaluarea acestor rapoarte privind punerea în aplicare era în curs.

Partea 2 : Raport privind experiența dobândită după șase ani de aplicare a noului instrument

1. Introducere

În 2002, în urma inundațiilor majore din Europa Centrală, a fost creat Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în scopul de a reacționa la astfel de evenimente în cadrul UE și al țărilor care începuseră negocieri de aderare. În timpul primilor șase ani de punere în aplicare, fondul a contribuit la diminuarea sarcinii financiare asupra țărilor afectate de catastrofă și a adus, astfel, beneficii imaginii Uniunii în ochii cetățenilor, oferind ajutor și resurse suplimentare în momente extrem de dificile.

În urma unei analize aprofundate a funcționării fondului, Comisia a propus, în aprilie 2005, un regulament privind Fondul de Solidaritate revizuit. Elementele principale ale propunerii sunt extinderea domeniului de aplicare, pentru a permite Comunității să reacționeze la catastrofe de altă origine decât cea naturală, furnizarea de plăți în avans, pentru a accelera rata de răspuns și vizibilitatea sprijinului Uniunii și o simplificare, prin introducerea de criterii mai clare pentru activarea fondului.

2. Rezultatele generale ale punerii în aplicare a fondului

De la înființarea fondului în 2002, Comisia a primit 62 de cereri de asistență financiară din 21 de țări diferite. Dintre acestea, 21 se încadrează la categoria „catastrofe majore”, 39 la „catastrofe regionale” și două la criteriul „țări învecinate”. Dintre aceste cereri, 31 au avut ca rezultat acordarea de sprijin financiar, cu o valoare totală de peste 1,5 miliarde de EUR. Comisia a respins 29 de cereri, iar două au fost retrase de statele solicitante. Cererile se refereau la tipuri foarte diferite de catastrofe naturale precum furtuni, inundații, cutremure, o erupție vulcanică, incendii forestiere și secetă. Anexa 2 oferă o privire de ansamblu a tuturor cererilor primite din 2002.

Așa cum se arată în prezentarea statistică de mai jos, experiența începând din 2002 a arătat că majoritatea cererilor de asistență din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene nu sunt prezentate pentru catastrofe majore, care reprezintă domeniul principal de aplicare al fondului, ci pe baza criteriilor excepționale privind catastrofele regionale. Aceste criterii – care, conform regulamentului, trebuie să fie examinate „foarte riguros” de către Comisie – continuă să fie relativ greu de îndeplinit. Rata cererilor respinse pentru criteriile regionale (excepționale), la aproximativ două treimi, continuă să fie ridicată. În cazul cererilor pentru catastrofe majore pentru care se aplică un singur criteriu cantitativ, evaluarea pozitivă are până în prezent o rată de 100%.

Prezentare statistică

Nr. total al cererilor primite dintre care catastrofe majore catastrofe regionale criteriul „țării învecinate” | 62 21 39 2 | 34 % dintre cereri 63 % 3 % |

Cereri acceptate Cereri respinse Cereri retrase | 31 29[7] 2 | 50 % dintre cereri 47 % 3 % |

3. LIMITăRI șI PUNCTE SLABE ÎN FUNCțIONAREA FONDULUI

Deși fondul funcționează în general bine, experiența dobândită în cursul primilor șase ani de punere în aplicare arată că există limitări și puncte slabe importante în funcționarea fondului. Acestea sunt legate de lipsa de rapiditate cu care este pusă la dispoziție finanțarea din partea fondului, de gradul de transparență a criteriilor pentru mobilizarea fondului în cazul „catastrofelor regionale” și de limitările la catastrofele de origine naturală.

Rapiditate

Problemele ridicate cu privire la rapiditate sunt inerente condițiilor și procedurilor instituite prin regulamentul privind Fondul de Solidaritate. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este adesea confundat cu un instrument de reacție rapidă pentru gestionarea crizelor, ceea ce nu corespunde destinației sale. Fondul este un instrument care să contribuie la refinanțarea operațiilor de urgență finanțate inițial de către autoritățile publice din țara afectată. Ar trebui luat în considerare faptul că, în primul rând, Comisia nu poate să acționeze din proprie inițiativă pentru a mobiliza Fondul de Solidaritate. Ea trebuie să aștepte ca autoritățile naționale să prezinte o cerere oficială. De obicei, acestea utilizează, pentru a-și depune cererea, cele zece săptămâni întregi începând de la declanșarea catastrofei pe care regulamentul le permite. În majoritatea cazurilor, Comisia trebuie să solicite informații suplimentare. În al doilea rând, banii Fondului de Solidaritate nu sunt imediat disponibili în bugetul UE. Aceștia trebuie să fie adunați printr-un efort financiar suplimentar din partea statelor membre, în plus față de contribuțiile lor normale la bugetul UE. Înainte ca ajutorul să poată fi plătit, Comisia trebuie să solicite Consiliului și Parlamentului European aprobarea unui buget rectificativ, ceea ce implică o procedură destul de greoaie (care durează, de obicei, între două și patru luni).

Transparență

Definiția „catastrofei regionale” în regulamentul privind Fondul de Solidaritate este mai degrabă vagă, iar condițiile stabilite pentru acceptarea cererilor sunt dificil de îndeplinit. Când pragul de „catastrofă majoră” nu este atins, fondul poate fi mobilizat, în mod excepțional, dacă o catastrofă regională extraordinară afectează majoritatea populației unei regiuni și dacă are efecte grave și de durată asupra stabilității economice și a condițiilor de viață ale acesteia. În conformitate cu regulamentul privind Fondul de Solidaritate, se solicită Comisiei examinarea „foarte riguroasă” a oricărei cereri privind catastrofele regionale. Drept rezultat, statele membre și Comisia investesc timp și eforturi semnificative în, respectiv, pregătirea și evaluarea cererilor pentru catastrofe regionale de dimensiuni mai mici care, în majoritatea cazurilor, conduc, totuși, la respingeri.

Domeniul de aplicare

A reacționa corespunzător, la nivelul UE, la crizele majore care nu sunt de origine naturală, folosind instrumentele existente, este extrem de dificil sau chiar imposibil, așa cum au arătat accidentele industriale precum scurgerile de produse petroliere de pe nava „Prestige” sau atacurile teroriste precum atentatul cu bombă de la Madrid din martie 2004. De asemenea, este imposibil, în prezent, să se furnizeze asistență din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene în cazul unei crize grave în domeniul sănătății publice, cum ar fi răspândirea unei epidemii precum SARS (sindromul respirator acut sever) în Europa sau cauzată de un accident ca cel de la Cernobâl, care ar putea ușor depăși capacitățile de răspuns ale diferitelor state.

Prevenirea riscurilor

Comisia va examina modalități pentru o mai bună integrare a preocupărilor referitoare la prevenirea riscurilor în regulamentul privind Fondul de Solidaritate.

4. Raportul Curții de Conturi privind Fondul de Solidaritate

În 2008, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a prezentat rezultatele unui audit referitor la funcționarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene. Auditul a examinat dacă fondul a oferit o asistență rapidă, eficace și flexibilă și dacă statele beneficiare sunt satisfăcute de intervenția fondului. În acest scop, CCE a revizuit toate cererile depuse până la sfârșitul anului 2006 și a efectuat o anchetă prin intermediul chestionarelor adresate statelor solicitante. Raportul a fost publicat de CCE la 18 iunie 2008 (raportul special nr. 3/2008[8]).

CCE a constatat nivelul redus al costurilor directe legate de gestionarea fondului de către Comisie și, astfel, s-a considerat că fondul funcționează în mod eficient. Procedurile administrative au fost reduse la un nivel care le garantează eficiența și pentru statele beneficiare. În ceea ce privește flexibilitatea, CCE nu a constatat cazuri în care Comisia a dat dovadă de lipsă de flexibilitate în felul în care a tratat cererile de ajutor. Cu toate acestea, s-a remarcat dificultatea crescută de a îndeplini condiții pentru ca o cerere pentru „catastrofe regionale” mai mici (față de „catastrofe majore”) să fie acceptabilă. Raportul se referă, de asemenea, la definiția vagă a catastrofelor regionale în regulamentul privind Fondul de Solidaritate și la o posibilă lipsă de claritate în respingerea unor astfel de catastrofe. CCE a criticat, în special, lipsa de rapiditate a instrumentului. De obicei, timpul scurs între introducerea cererii și efectuarea plății era de aproximativ un an. Prin urmare, CCE a constatat că reacția fondului nu este rapidă. În ciuda procedurii lungi prin care se obține ajutor din partea fondului, statele care au primit bani au fost satisfăcute sau foarte satisfăcute de intervenția fondului. Prin urmare, CCE a constatat că fondul și-a îndeplinit obiectivul fundamental, acela de a da dovadă de solidaritate cu statele membre în caz de catastrofe. S-a recomandat Comisiei să furnizeze orientare detaliată solicitanților și consiliere privind modul în care să își depună rapid cererile.

Comisia este pe deplin de acord cu recomandarea CCE. Aceasta a publicat orientări pentru statele membre solicitante și a explicat în detaliu modul de aplicare a dispozițiilor regulamentului privind Fondul de Solidaritate. În scopul de a simplifica procedura și de a contribui la evitarea întârzierilor în prezentarea informațiilor, Comisia a elaborat un formular de cerere standard, precum și o notă orientativă detaliată pentru cereri. Ambele documente sunt disponibile pe un site internet special, consacrat Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/solidar/solid_en.htm).Comisia va continua, de asemenea, să caute să stabilească contacte directe cu organismul care elaborează cererea, astfel cum a sugerat CCE. Cu toate acestea, în multe cazuri anterioare, cererile au fost depuse ad hoc , fără ca statele solicitante să caute să stabilească contacte prealabile cu Comisia. În scopul de a simplifica primul contact din partea potențialelor țări solicitante, Comisia a indicat, pe site-ul său internet consacrat Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, detaliile utile pentru a contacta Comisia.

Ținând cont de toate acestea, Comisia consideră că remarcile critice din partea CCE referitoare la lipsa de rapiditate a instrumentului și la modul de a trata catastrofele regionale confirmă că este necesar un instrument revizuit, cu criterii mai simple și mai clare, pentru a fi activat în timp mai scurt, astfel cum a propus Comisia.

5. Concluzii: îmbunătățirea funcționării instrumentului

Chiar dacă fondul a funcționat, în general, bine, în special în ceea ce privește catastrofele naturale majore pentru care a fost înființat inițial, experiența dobândită până în prezent subliniază că este necesară dezvoltarea în continuare a instrumentului. Aceasta se referă, în special, la lipsa de rapiditate cu care finanțarea este pusă la dispoziția statelor beneficiare și de transparența criteriilor pentru mobilizarea fondului în cazul catastrofelor regionale. Ambele aspecte au fost evidențiate de Curtea de Conturi. În plus, instrumentul ar putea fi îmbunătățit în scopul de a permite reacția corespunzătoare, la nivelul UE, la crizele majore care nu sunt de origine naturală. Din acest motiv, Comisia a adoptat, la 6 aprilie 2005, propunerea pentru un nou regulament privind Fondul de Solidaritate (COM(2005)108), care s-a bucurat de un sprijin larg din partea Parlamentului European. Această propunere extinde domeniul de aplicare al fondului și aduce unele modificări funcționării acestuia.

Un fond mai transparent

Comisia continuă să fie în favoarea îmbunătățirii transparenței și simplificării criteriilor care guvernează mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene. Astfel, autoritățile naționale ar avea o idee mai clară asupra momentului în care fondul le poate acorda sprijin în redresarea de pe urma unei catastrofe. Prin urmare, un element important este o nouă definiție a criteriilor de activare a fondului. Propunerea de a diminua pragul (la 1 miliard de EUR sau 0,5% din VNB, alegând suma cea mai mică), eliminând în același timp mobilizarea excepțională a fondului pentru catastrofele regionale, luate împreună, ar îmbunătăți transparența fondului și ar evita ca solicitanții să își vadă înșelate speranțele atunci când le sunt respinse cererile. O altă opțiune, bazată pe regulamentul existent, în timp ce ar păstra posibilitatea de a mobiliza fondul pentru catastrofe regionale, ar fi introducerea unui prag cantitativ clar pentru catastrofe regionale, și anume un procent din produsul intern brut (PIB) regional (NUTS I sau NUTS II). Ambele soluții ar permite mobilizarea fondului pe baza unui singur criteriu clar – importanța daunelor – în toate acele cazuri în care acesta este într-adevăr necesar, inclusiv acele catastrofe pentru care se folosește în prezent dificilul criteriu regional. Printr-o astfel de schimbare s-ar garanta tratamentul egal, iar statele membre s-ar regăsi într-o poziție mai bună pentru a evalua probabilitatea acceptării unei cereri. Diminuarea ratei de respingere de către Comisie care decurge din aceasta (aproape două treimi în cazul catastrofelor regionale) ar contribui, de asemenea, la imaginea pozitivă a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene ca instrument de solidaritate.

O reacție mai rapidă în caz de catastrofe

În scopul de a putea reacționa mai repede, ar putea fi luate în considerare anumite îmbunătățiri referitoare la funcționare, care ar permite să se acționeze imediat prin efectuarea unei plăți în avans imediat ce statul afectat a solicitat asistență. Acest acont ar fi considerat drept avans pentru asistența care urmează să fie acordată atunci când evaluarea și procedura bugetară sunt finalizate. Totuși, existența unor criterii clare și transparente pentru mobilizarea fondului constituie o condiție prealabilă pentru o astfel de reacție mai rapidă în caz de catastrofe, deoarece statul solicitant ar trebui să ramburseze avansul către Comisie în cazul în care cererea nu este acceptată.

Extinderea domeniului de aplicare

În caz de catastrofe majore de altă origine decât cea naturală, cetățenii se așteaptă, pe bună dreptate, ca UE să fie prezentă și să le ofere asistență, ceea ce este reflectat de îndemnurile la nivel politic pentru ca UE să devină mai activă. Prin urmare, Comisia consideră că Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ar trebui să fie capabil să reacționeze în cazul unei crize majore, oricare ar fi natura sau originea acesteia. Noul regulament propus în 2005 extinde domeniul de aplicare al Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene astfel încât să includă catastrofele sanitare, teroriste și industriale/tehnologice (în cadrul plafonului anual global de cheltuieli ale Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene).

Etapa următoare

Deși, din 2005, nu s-au înregistrat progrese în examinarea de către Consiliu a regulamentului privind Fondul de Solidaritate propus și revizuit, Comisia este în continuare pregătită să sprijine în mod activ atingerea unui compromis. Scopul ar fi identificarea domeniilor în care s-ar putea ajunge la un compromis pentru a permite Comisiei să își modifice propunerea. Prin urmare, Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să reexamineze propunerea acesteia din 2005 din perspectiva prezentului raport, în scopul de a permite Comisiei să comunice o propunere modificată în 2009.

ANEXA 1: CERERI PREZENTATE FONDULUI DE SOLIDARITATE AL UNIUNII EUROPENE ÎN 2008

Data cererii* | 20/8/07 | 26/10/07 | 30/10/07 | 19/11/07 | 01/07/2008 | 1/10/2008 |

Informații complete disponibile la | 22/10/07 | - | 20/12/07 | - | - | - |

Pragul catastrofei majore (în milioane EUR) | 3 266,629 | 3 266,629 | 1 066,497 | 164,272 | 84,673 | 566,84 |

Daune directe totale (în milioane EUR)** | 4612 | 511,2 | 2 118,27 | 223,28 | 176,15 | 471,41 |

Categorie | majoră | regională | majoră | majoră | majoră | regională |

Daune/prag | 141,19% | 15,65% | 198,62% | 135,92% | 208,03 % | 83,16% |

Costul operațiunilor de urgență eligibile (în milioane EUR)** | 356,7 | 119,9 | 1007 | 154,39 | 59,45 | 390,81 |

Costul eligibil/ totalul daunelor | 7,73% | 23,45% | 47,52% | 69,15% | 33,74% | 82,9% |

Ajutor/cost eligibil | 45,53% | 10,66 | 8,91% | 4,95% | 12,79% | 3,01% |

Nivelul ajutorului (în % din totalul daunelor) | 3,52% | 2,5 | 4,24% | 3,42% | 4,31% | 2,49% |

Data deciziei de subvenționare | 17/06/2008 | 25/11/2008 | 08/09/2008 | 22/09/2008 | 2009 | 2009 |

Data acordului de punere în aplicare | 07/08/2008 | 11/12/2008 | 08/09/2008 | 07/11/2008 | 2009 | 2009 |

2 | CZ | Inundații | 2 300 | majoră | 129 |

3 | FR | Inundații (Le Gard) | 835 | regională | 21 |

4 | DE | Inundații | 9 100 | majoră | 444 |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2002 | 728 |

2 0 0 3 | 1 | ES | Scurgeri de produse petroliere (Prestige) | 436 | regională | 8,626 |

2 | IT | Cutremur (Molise/Apulia) | 1 558 | regională | 30,826 |

3 | IT | Erupție vulcanică (Etna) | 894 | regională | 16,798 |

4 | IT | Inundații (nordul Italiei) | 1 900 | (majoră) | Respinsă (termen) |

5 | GR | Intemperii hibernale | de precizat | (majoră) | Respinsă (termen) |

6 | PT | Incendii forestiere | 1 228 | majoră | 48,539 |

7 | FR | Incendii forestiere (în sudul Franței) | 531 | (regională) | Respinsă |

8 | ES | Incendii forestiere (frontiera portugheză) | 53 | țara învecinată | 1,331 |

9 | MT | Inundații | 30 | majoră | 0,961 |

10 | IT | Inundații (Friuli-Venezia Giulia) | 525 | regională | Respinsă |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2003 | 107,081 |

2 0 0 4 | 1 | FR | Inundații (delta fluviului Rhone) | 785 | regională | 19,625 |

2 | ES | Inundații (Malaga) | 73 | (regională) | Respinsă |

3-9 | ES | Incendii forestiere (șapte cereri) | (480) | (regională) | Toate șapte respinse |

10 | SK | Inundații | 29 | (regională) | Respinsă |

11 | SI | Cutremur | 13 | (regională) | retrasă |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2004 | 19,625 |

2 | IT | Inundații (Sardinia) | (223, supraestimat) | (regională) | Respinsă |

3 | EE | Furtună | 48 | majoră | 1,29 |

4 | LV | Furtună | 193 | majoră | 9,487 |

5 | SE | Furtuna „Gudrun” | 2297 | majoră | 81,725 |

6 | LT | Furtună | 15 | țara învecinată | 0,379 |

7 | EL | Inundații (Evros) | (112) | (regională) | Respinsă |

8 | RO | Inundațiile din primăvară | 489 | majoră | 18,798 |

9 | BG | Inundațiile din primăvară | 222 | majoră | 9,722 |

10 | BG | Inundațiile din vară | 237 | majoră | 10,632 |

11 | RO | Inundațiile din vară | 1050 | majoră | 52,4 |

12 | AT | Inundații (Tirol/Vorarlberg) | 592 | regională | 14,799 |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2005 | 204,891 |

2 0 0 6 | 1 | UK | Explozia de la depozitul de carburant de la Buncefield | (700) | (regională) | retrasă |

2 | EL | Inundații (Evros) | 372 | regională | 9,306 |

3 | HU | Inundații | 519 | majoră | 15,064 |

4 | ES | Incendii forestiere (Galicia) | (91) | (regională) | Respinsă |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2006 | 24,370 |

2 0 0 7 | 1 | DE | Furtuna „Kyrill” | 4750 | majoră | 166,9 |

2 | FR | La Réunion, ciclonul „Gamede” | 211 | regională | 5,29 |

3 | ES | Inundații (EL Hierro) | (18) | (regională) | Respinsă |

4 | ES | Inundații (La Mancha) | 66 | (regională) | Respinsă |

5 | UK | Inundații | 4 612 | majoră | 162,387 |

6 | CY | Incendii forestiere | 38 | (regională) | Respinsă |

7 | ES | Incendii forestiere (Insulele Canare) | 144 | (regională) | Respinsă |

8-16 | IT | Nouă cereri pentru incendii forestiere în nouă regiuni | - | (regională) | Inadmisibilă, termen nerespectat |

17 | FR | Furtuna „Dean” (Martinica) | 509 | regională | 12,78 |

18 | EL | Incendii forestiere | 2 118 | majoră | 89,769 |

19 | SI | Inundații | 233 | majoră | 8,254 |

Totalul ajutorului pentru cererile din 2007 | 445,38 |

2 0 0 8 | 1 | CY | Secetă | 165,4 | majoră | 7,605 |

2 | RO | Inundații | 471,4 | regională | 11,785 |

[1] JO L 311, 14.11.2002.

[2] COM (2008) 15; Bugetul rectificativ nr. 1/2008, adoptat la 9 aprilie 2008, JO L 175, p. 1 din 4 iulie 2008.

[3] COM (2008) 201; Bugetul rectificativ nr. 3/2008, adoptat la 5 iunie 2008, JO L 208, p. 1 din 5 august 2008.

[4] COM (2008) 556; Bugetul rectificativ nr. 7/2008, adoptat la 21 octombrie 2008, JO L 315, p. 1 din 25 noiembrie 2008.

[5] COM (2008) 732; Bugetul rectificativ nr. 10/2008, adoptat la 18 decembrie 2008, JO L 27, p. 91 din 30 ianuarie 2009.

[6] COM(2009) 22.

[7] Din 29 de cereri respinse, 27 s-au referit la cereri privind „catastrofe regionale”.

[8] „Fondul de solidaritate al Uniunii Europene: cât de rapid, eficient și flexibil este acesta?” JO C 153, 18.6.2008.

[9] Datele în italice fac obiectul verificării/confirmării de către Comisie