Avizul Comitetului Regiunilor privind internetul obiectelor şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public

(2010/C 175/09)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

1.   salută iniţiativa Comisiei de a reexamina aplicarea Directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) şi de a promova planul de acţiune pentru internetul obiectelor (IO), întrucât acestea au capacitatea de a oferi avantaje valoroase cetăţenilor, întreprinderilor şi administraţiilor şi ar putea contribui la crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice;

2.   subliniază importanţa reutilizării informațiilor din sectorul public atât în scopuri comerciale, cât şi necomerciale, şi importanţa investiţiilor în cercetare, în vederea sprijinirii activităţilor specifice, precum şi a dezvoltării aplicaţiilor viitoare pentru a spori valoarea domeniului IO;

3.   subliniază importanţa autorităţilor locale şi regionale în conformitate cu Strategia i2010 pentru o societate informațională europeană, întrucât acestea reprezintă motorul creşterii economice la nivel local şi generează, utilizează şi deţin multe produse şi servicii de informaţii digitale; din acest motiv, autorităţile locale şi regionale trebuie implicate deplin şi efectiv în guvernarea şi dezvoltarea IO;

4.   evidenţiază faptul că, la nivel local şi regional, internetul obiectelor poate spori calitatea vieţii şi activităţile sociale şi economice ale cetăţenilor, poate stimula dezvoltarea regională şi întreprinderile locale şi poate furniza servicii publice mai eficiente, adaptate nevoilor cetăţenilor. Există mai multe căi prin care regiunile şi oraşele pot contribui la garantarea atingerii depline a acestui potenţial; autorităţile locale şi regionale se numără printre principalii beneficiari ai principiilor de guvernare a IO şi reprezintă motoarele principale ale dezvoltării şi punerii în aplicare;

5.   solicită să se identifice soluţiile corespunzătoare pentru colectarea şi gestionarea informațiilor din sectorul public, luându-se în considerare diversitatea culturală şi administrativă a statelor membre şi a organismelor locale și regionale;

6.   subliniază rolul logisticii necesare pentru a gestiona cantitatea mare de date care vor fi utilizate de aplicaţiile dezvoltate şi utilizate de administraţiile publice;

7.   salută faptul că Directiva privind reutilizarea ISP încearcă să minimizeze sarcina administrativă suplimentară care revine organismelor publice prin punerea la dispoziţie a acestor informaţii;

8.   accentuează semnificaţia şi necesitatea normelor şi practicilor comune care reglementează reutilizarea şi exploatarea informațiilor din sectorul public, pentru a se asigura aplicarea aceloraşi condiţii de bază tuturor actorilor de pe piaţa europeană a informațiilor, o mai mare transparenţă a condiţiilor de reutilizare a acestor informaţii, precum şi eliminarea denaturărilor de pe piaţa internă;

9.   evidenţiază necesitatea de a promova e-incluziunea, ceea ce înseamnă o societate a informaţiei favorabilă incluziunii, echitabilă din punct de vedere regional şi social, care utilizează TIC în cadrul domeniului de aplicare mai larg al IO, pentru creşterea competitivităţii şi servicii publice mai bune;

10.   pledează pentru încurajarea creării de laboratoare în Europa pe baza unei finanţări combinate din partea universităţilor şi a întreprinderilor private, în vederea amplificării impactului activităţilor de cercetare în domeniul tehnologiei informaţiei (TI) în Europa;

11.   subliniază că prin reutilizarea informațiilor din sectorul public şi accesul la acestea se pot promova aplicaţiile internetului obiectelor. Oraşele şi regiunile, principalele depozitare şi deţinătoare de conținut pentru ISP, joacă un rol-cheie în facilitarea creării IO;

Directiva privind reutilizarea ISP

12.   evidenţiază faptul că, pentru a crea o piaţă pentru reutilizarea ISP, este necesar să se anuleze acordurile exclusive încheiate între organismele din sectorul public şi întreprinderile private şi să se pună în aplicare politici care folosesc modele de acordare a licenţelor şi de stabilire a tarifelor pentru a facilita şi a maximiza reutilizarea ISP (în special prin aplicarea costurilor marginale); de asemenea, este important să se examineze şi să se clarifice tipul de mecanisme utilizate în producerea şi gestionarea datelor cu caracter public;

13.   în ceea ce priveşte principiul unei pieţe a ISP competitive, subliniază că este esenţial să se garanteze că furnizorilor de servicii private li se aplică aceleaşi condiţii ca instituţiilor publice, pentru a permite accesul utilizatorilor privaţi la date cu caracter public şi pentru a evidenţia în mod clar condiţiile în care pot fi folosite aceste date în scopuri comerciale;

14.   evidenţiază faptul că este esenţial să se stabilească o modalitate de măsurare a valorii economice a informaţiei în mod obiectiv, având în vedere caracterul public al informaţiei şi legătura acesteia cu instituţiile guvernamentale;

15.   propune să se facă deosebirea între accesul la informaţiile cu caracter public şi reutilizarea acestora, în conformitate deplină cu normele privind protecția datelor, în vederea creşterii beneficiilor producătorului de informaţii, care se poate afla în situaţia de a nu-şi acoperi în totalitate cheltuielile legate de generarea de informaţii, precum şi a minimizării numărului de cazuri în care se acordă acces limitat la informaţiile cu caracter public;

Autorităţile locale şi regionale – principalele motoare şi beneficiari ai utilizării ISP

16.   solicită să se pună un accent mai mare pe acţiuni de sensibilizare la nivel regional şi local, având în vedere lipsa de cunoştinţe şi/sau a unor mecanisme de identificare a informaţiilor disponibile pentru reutilizare şi de sprijinire a organismelor publice pentru a fi mai transparente şi a promova reutilizarea ISP;

17.   subliniază că întregul potenţial al reutilizării ISP poate fi atins prin implicarea într-o mai mare măsură a autorităţilor locale şi regionale, care ar putea contribui în mod semnificativ la promovarea reutilizării ISP, în vederea creşterii competitivităţii şi creării de locuri de muncă;

18.   evidenţiază faptul că pentru instituţiile publice de la nivel regional şi local este esenţial să dispună de capacităţi interne adecvate şi resurse financiare durabile pentru digitalizare. Parteneriatele public-privat şi dezvoltarea pieţelor de învățare online (e-learning) oferă alternative de finanţare a digitalizării conţinutului. Informaţiile din sectorul public pot genera surse de venit autonome, contribuind la eforturile de creare de date şi de digitalizare. Pe lângă aceasta, şi reţelele şi comunităţile interactive sunt importante, deoarece permit reducerea costurilor, de exemplu, în cazul dezvoltării de programe informatice deschise;

Internetul obiectelor

19.   subliniază că dezvoltarea TI este o chestiune esenţială pentru societăţile noastre şi pentru piaţa unică europeană, cu condiţia ca UE să aloce resurse economice suficiente pentru inovare, cercetarea fundamentală şi cercetare şi dezvoltare, precum şi resurse politice pentru guvernare, pentru viitorului internetului;

20.   semnalează că dezvoltarea platformelor interactive, cum ar fi Web 2.0, este mai utilă în prezent datorită funcţiilor complexe ale acestora în materie de schimb de informaţii şi interoperabilităţii avansate dintre un număr ridicat de reţele, oferind opţiuni pentru crearea sau furnizarea de conţinut, fie prin intermediul persoanelor, fie prin formate care favorizează cooperarea sau prin formate colective; în acest context, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de stocare în masă este vitală pentru bazele de date ale administraţiilor publice, care vor conţine descrierea obiectelor identificate prin adresele lor de internet;

21.   propune să se acorde atenţie specială viitorului internetului, care poate evolua în direcţia unei combinaţii dintre internetul obiectelor şi conţinut şi servicii de înaltă calitate prin utilizarea Web 2.0 ca platformă a tehnologiei. Noul model al acestuia va redefini locul şi rolul reţelelor omniprezente în viaţa oamenilor şi în creşterea economică, ceea ce poate determina schimbări sociale importante;

Guvernarea internetului obiectelor, viaţa privată şi securitatea datelor

22.   subliniază că dezvoltarea IO nu poate fi lăsată doar în seama sectorului privat, având în vedere schimbările sociale profunde determinate de acesta. Numai prin implicarea factorilor de decizie la nivelul UE şi a autorităţilor publice, inclusiv a autorităţilor locale şi regionale, se poate asigura contribuţia TIC la favorizarea, printre altele, a creşterii economice, la furnizarea de soluţii pentru provocările societăţii în curs de îmbătrânire şi la stimularea utilizării eficiente a energiei;

23.   evidenţiază faptul că guvernarea IO trebuie concepută şi exercitată într-un mod coerent cu toate activităţile de politică publică, după cum s-a afirmat în Cartea albă a CoR privind guvernanţa pe mai multe niveluri (1), care are obiectivul de a consolida eficienţa acţiunilor la nivel comunitar prin intermediul unor acţiuni coordonate de Uniunea Europeană, statele membre şi autorităţile locale şi regionale, pe baza unui parteneriat şi în perspectiva elaborării şi punerii în aplicare a politicilor UE;

24.   evidenţiază necesitatea de a aborda cu succes o provocare strategică importantă precum IO, prin intermediul principiilor şi mecanismelor guvernanţei pe mai multe niveluri, atât la nivel vertical, între „autorităţile locale şi regionale, guvernele naţionale şi Uniunea Europeană”, cât şi la nivel orizontal, între „autorităţile locale şi regionale şi societatea civilă”, sau prin experimentarea anumitor inovaţii la nivel local şi regional;

25.   subliniază că, în procesul de construire a infrastructurii IO şi de dezvoltare a serviciilor oferite de acesta, va fi esenţial să se asigure îndeplinirea tuturor cerinţelor de securitate la fiecare nivel, pentru a garanta niveluri optime de confidenţialitate şi de protecţie a datelor cu caracter personal şi a preveni orice urmărire neautorizată a diferitelor tipuri de informaţii personale şi crearea de profiluri, inclusiv în ceea ce priveşte preferinţele în materie de cumpărături, starea medicală, fişele medicale etc.;

26.   reaminteşte că asigurarea protecţiei vieţii private depinde de anumiţi factori, inclusiv de structura organismelor din sectorul public (aflate, în majoritate, la nivel local), convergenţa legislaţiei UE, promovarea unei culturi inovatoare în rândul funcţionarilor autorităţilor publice, inclusiv prin aplicarea unui cod deontologic comun şi gestionarea aplicaţiilor bazate pe TIC;

27.   prin urmare, este de părere că trebuie acordată o atenţie specială elaborării unor linii directoare şi a unor recomandări destinate definirii strategiilor TIC, a normelor, a standardelor şi a formatelor comune, în vederea creşterii securităţii datelor şi a sprijinirii protecţiei vieţii private;

28.   solicită organizarea de vaste acțiuni de formare pentru întregul personal, în special pentru personalul tehnic specializat (de exemplu, în domeniul rețelelor, al sistemelor, al securităţii, al confidențialităţii etc.), pentru personalul care lucrează în mod direct cu procedurile de securitate care implică diferite metodologii şi pentru personalul implicat în general sau indirect în procesele de inovare și de modernizare (de exemplu, alfabetizarea informatică a consumatorilor);

Implicaţiile socioeconomice ale internetului obiectelor

29.   este de părere că, după cum a menţionat în mai multe avize anterioare (2), autoritățile locale și regionale ar trebui să participe la o cooperare extinsă pentru îmbunătățirea interoperabilității administrațiilor publice și a eficacităţii prestării de servicii publice;

30.   evidenţiază faptul că autoritățile locale și regionale pot prelua şi preiau într-adevăr rolul de lider în stimularea competitivităţii europene, în sporirea oportunităţilor de afaceri, în îmbunătăţirea serviciilor de sănătate publică, precum şi în utilizarea TIC pentru creşterea eficienţei energetice prin schimbul de bune practici tehnologice, prin identificarea partenerilor de proiect şi prin alocarea de fonduri;

31.   remarcă faptul că politicile menite să susțină TIC nu vor conduce singure la îmbunătățirea performanței economice și nu pot fi realizate fără o susținere și o participare activă din partea autorităților locale și regionale. Societatea civilă, autoritățile locale și regionale şi guvernele trebuie să colaboreze, pentru a asigura punerea în mişcare a unui „cerc virtuos” al îmbunătățirii calificării resurselor umane, al schimbărilor organizaționale, al TIC și al productivității;

32.   subliniază că acţiunile menite să sporească cunoștințele elementare în materie de TIC, dobândirea de competențe de înalt nivel în domeniul TIC, promovarea învățării de-a lungul vieții în materie de TIC și îmbunătățirea competențelor de gestionare și de punere în rețea necesare pentru o utilizare eficientă a TIC sunt extrem de importante și fac parte din competențele esențiale ale autorităților locale și regionale;

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea

33.   felicită Comisia pentru angajamentul său de a sprijini în continuare cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în materie de IO prin intermediul PC7, dincolo de realizările actuale remarcabile, şi susţine utilizarea programului PCI (program-cadru pentru competitivitate și inovare) ca o platformă excelentă de promovare a dezvoltării viitoarelor aplicaţii din cadrul IO. În acest sens, nivelul local şi regional se pot dovedi a fi foarte benefice pentru desfăşurarea unor proiecte-pilot, atât în ceea ce priveşte uşurinţa de implementare, cât şi raportul costuri/beneficii;

34.   îşi exprimă sprijinul pentru ca părţile interesate de la nivel naţional şi regional să joace un rol mai mare în elaborarea unor noi iniţiative europene importante, cum ar fi ERA-NETs sau inițiativele tehnologice comune (3). În acest sens, procesul de creare a potenţialului de cercetare şi inovare, în vederea asigurării unui avantaj competitiv durabil în Europa, şi, astfel, a îndeplinirii mai rapide a obiectivelor IO, poate avea succes doar prin implicarea acelor oraşe şi autorităţi regionale care tratează cercetarea şi inovarea ca pe o prioritate esenţială în alocarea fondurilor publice;

35.   solicită o mai mare complementaritate între politicile şi instrumentele de cooperare existente şi utilizarea coordonată a PC7, a fondurilor structurale şi a PCI, care oferă posibilităţi de investiţii în acord cu caracteristicile diferitelor proiecte de cercetare;

36.   evidenţiază necesitatea de a atrage cercetătorii de prim rang din afara Europei şi subliniază importanţa regiunilor ca principali furnizori de servicii educaționale şi necesitatea tot mai mare de a consolida investiţiile regionale în resurse umane. Trebuie să se acorde o atenţie deosebită politicilor de inovare, centrelor tehnologice, incubatoarelor de afaceri, parcurilor științifice și capitalurilor de risc la nivel local;

Dialogul internaţional

37.   evidenţiază faptul că, în cadrul cooperării internaţionale, regiunile sunt deosebit de importante datorită condițiilor-cadru de sprijin structurale, legislative și de programare în contextul politicilor lor de cercetare;

38.   subliniază că până și instituțiile mici la nivel regional şi local pot genera cunoştinţe de interes internațional în domenii foarte specializate, mai ales atunci când fac parte din rețele mondiale și cooperează cu întreprinderi bazate pe cunoaștere;

39.   evidenţiază, în acest sens, că legăturile şi cooperarea dintre regiuni devin tot mai importante, atât în interiorul țărilor, cât și între țări, în special în domeniul politicilor care sprijină sistemele bazate pe clustere, pe reţele şi pe inovare, în timp ce sprijinul acordat acestora evoluează mai curând în direcţia creării unor „noduri” la nivel mondial, pentru a face legătura cu lanţurile de inovare mondiale, decât către clustere bazate pe criterii geografice.

(1)  CdR 89/2009 fin.

(2)  CdR 10/2009 fin.

(3)  CdR 83/2007 fin.