Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 310/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006

„BRNĚNSKÉ PIVO” sau „STAROBRNĚNSKÉ PIVO”

NR. CE: CZ-PGI-0005-0373-14.10.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

2.   Grup:

Prezenta cerere face derogare de la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, în baza faptului că există un singur producător în aria geografică. Sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei.

3.   Tipul produsului:

Clasa 2.1: Bere

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire:

„Brněnské pivo” sau „Starobrněnské pivo”

4.2.   Descriere:

Se produc câteva sortimente de bază de bere „Brněnské pivo” sau „Starobrněnské pivo”:

bere fără alcool, bere obișnuită blondă (výčepní světlá), bere obișnuită brună (výčepní tmavá), bere de tip lager.

Materiile prime utilizate în producție:

Caracteristicile sortimentelor de bere:

Bere fără alcool

bere cu un conținut minim de alcool (până la 0,6 %), persistență puternică, culoare mai puțin intensă și aromă delicată de must cu hamei.

Bere obișnuită blondă

bere cu densitate de 10 %, de fermentație medie, de culoare aurie, cu persistență și amăreală moderate,

bere arămie „tăiată” (řezané polotmavé výčepní) — bere cu densitate de 10 %, de fermentație medie, de culoare arămie, gust tipic ușor caramelizat, persistență medie și gust plin.

Bere obișnuită brună

bere cu densitate de 10 %, de fermentație mai joasă, cu o culoare tipică brun închis, gust și aromă caracteristice de caramel, persistență medie și gust plin.

Bere de tip lager

bere cu densitate de 11-12 %,

bere de fermentație medie, de culoare aurie, cu o aromă de hamei delicată spre puternică, amăreală ușoară spre moderată, persistență puternică, gust plin și spumă abundentă.

4.3.   Aria geografică:

Districtul rural Brno (okres Brno-venkov)

4.4.   Dovada originii:

Producătorul ține un registru cu furnizorii tuturor materiilor prime, cumpărătorii produselor finale și sistemul de control utilizat în procesul de producție. Controalele din cadrul procesului de producție și controlul caietului de sarcini sunt efectuate de către autoritatea națională de inspecție în sectorul agricol și alimentar (Státní zemědělské a potravinářské inspekce), cu sediul în Brno. Conform legislației, pe fiecare produs figurează detalii despre producător.

4.5.   Metoda de obținere:

Berea „Brněnské pivo” sau „Starobrněnské pivo” se produce utilizând un procedeu tehnologic clasic inspirat din tradiția de fabricare a berii din Staro Brno, conform căruia mustul cu hamei se prepară prin brasaj dublu prin decocție și dubla fermentare a berii. Malțul este măcinat și amestecat cu apă caldă pentru a obține plămada. După o perioadă de repaus, o parte din plămadă se pune într-un alt recipient — cazanul de fierbere — unde are loc primul brasaj al mustului. Plămada este supusă unui proces de încălzire, astfel încât amidonul din malț este transformat în zaharuri și, în acest mod, are loc transferul extractului de malț în soluție. La sfârșitul brasajului, conținutul cazanului se dă în clocot și se varsă în recipientul principal de brasaj. După o perioadă de repaus, o parte din plămadă se pune din nou în cazanul de fierbere și procesul de brasaj, inclusiv faza de fierbere, se repetă (al doilea must). Mustul obținut se varsă din nou în recipientul principal. Transferul extractului de malț în soluție are loc datorită enzimelor pe care le conține malțul. La terminarea brasajului, tot mustul obținut se transferă în al treilea recipient, cazanul de filtrare. Părțile insolubile ale malțului măcinat formează un strat de filtrare prin care trece extractul de malț, obținându-se mustul fără hamei. După ce se separă mustul fără hamei, stratul de filtrare se spală cu apă pentru a se obține o cantitate maximă de extract. După ce a fost spălat, stratul de filtrare, devenit deșeu de brasaj (borhot), este eliminat. Mustul este transferat într-un alt recipient — cazanul de fierbere cu hamei — în care se adaugă, în timpul fierberii, hameiul și se obține mustul cu hamei. Mustul cu hamei fierbinte este filtrat de reziduurile rezultate în urma adăugării hameiului, din cauza precipitării proteinelor din malț și a taninurilor din hamei, iar mustul limpede obținut se răcește, se aerisește și se însămânțează cu drojdie de bere. Drojdia de bere folosită este Sacharomyces uvarum — carlsbergensis, care a fost selecționată în secolul al XIX-lea pentru a fi utilizată la fabricarea berii de fermentație joasă. Fermentarea principală are loc în tancuri cilindro-conice; berea tânără obținută se răcește, se înlătură drojdia și berea se transferă în tancuri de liniștire cilidro-conice (în cazul berii obișnuite) și în tancuri de liniștire pentru maturare în pivniță (în cazul berii de tip lager). În timpul fazei de liniștire, se produce a doua fermentare a berii. Durata celei de-a doua fermentări variază în funcție de tipul de bere. Berea fermentată este filtrată înainte de a fi trasă. Pentru filtrare, se folosește diatomitul. Înainte de tragere, berea filtrată se păstrează în diverse tancuri sub presiune, în funcție de tipul de bere. Berea, trasă pentru a fi îmbuteliată sau pusă în butoaie, trece succesiv prin următoarele faze: tancul sub presiune — pasteurizare flash — faza de tragere. Berea este trasă în recipiente spălate și dezinfectate (sticle sau butoaie), butoaiele fiind supuse, în plus, unei sterilizări cu abur înainte de umplere. Umplerea recipientelor de transport are loc în atmosferă de dioxid de carbon produs în timpul primei fermentări.

4.6.   Legătură:

În 1323, regina Eliška Rejčka a ctitorit o mănăstire cisterciană în Staro Brno, pe teritoriul căreia s-a construit în 1325, cu ajutorul mănăstirii Velehrad, o berărie. Berăria din Brno a suferit o serie de modificări și modernizări, dar localurile actuale sunt situate în preajma vechii berării cisterciene, iar berea se produce și acum conform vechii rețete, urmând tradiția istorică.

Berea „Brněnské pivo” sau „Starobrněnské pivo” se produce în aria delimitată, prin metoda descrisă mai sus, de foarte mult timp. Caracterul unic al producției este rezultatul unei tradiții multiseculare de fabricare a berii în aria delimitată.

Rezultatele unui sondaj de opinie, realizat în ianuarie 2006, atestă calitatea și popularitatea berii „Brněnské pivo” sau „Starobrněnské pivo”.

În 1992, 1996 și 2002, prestigioasa cupă de aur Pivex a fost decernată produselor pe care societatea Starobrno, a.s. le-a prezentat la singurul concursul oficial de calitate a berii (PIVEX) și garantat de Asociația cehă a producătorilor de bere și malț.

De asemenea, produsele Starobrno au fost premiate în mai multe rânduri în urma anchetelor realizate de revista „Pivní kurýr” pentru a desemna câștigătorul premiului fabricanților cehi de bere (Cena českých sládků): Baron Trenck în 2002 și Medium în 2003.

4.7.   Organism de control:

4.8.   Etichetare:

—

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.