12.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 271/31

A.

întrucât alegerile trebuie organizate în conformitate cu standarde recunoscute la nivel internațional;

B.

întrucât Declarația universală a drepturilor omului prevede că toți cetățenii ar trebui să aibă dreptul de a-și alege în mod liber și secret reprezentanții în cadrul unor alegeri reale și periodice, printr-un vot universal și egal, acest drept fiind consacrat, de asemenea, în toate celelalte instrumente regionale și internaționale referitoare la drepturile omului și reprezentând un element esențial al democrației adevărate, la respectarea căruia Uniunea Europeană s-a angajat prin tratate;

C.

întrucât observarea alegerilor contribuie la promovarea și protecția generală a drepturilor fundamentale ale omului, în special a drepturilor civile și politice; și întrucât un proces electoral cu adevărat democratic presupune respectarea libertății de exprimare și libertatea presei, respectarea statului de drept, libertatea de a înființa partide politice și de a candida pentru funcții publice, nediscriminare și drepturi egale pentru toți cetățenii, precum și respectarea altor drepturi și libertăți fundamentale ale omului pe care toate statele participante la OSCE s-au angajat să le protejeze și să le promoveze;

D.

întrucât observarea internațională a alegerilor are drept scop consolidarea legitimității procesului electoral, sporind încrederea cetățenilor în alegeri, prevenind fraudele electorale și demascându-le acolo unde apar și prezentând analize, rapoarte și recomandări pentru îmbunătățirea tuturor aspectelor legate de procesul electoral în deplină cooperare cu țara gazdă, soluționarea conflictelor și protecția drepturilor omului și a democrației în general;

E.

întrucât observarea alegerilor în democrațiile noi și emergente reprezintă prioritatea UE, ceea ce demonstrează angajamentul său în a asista noile democrații și țările care se îndreaptă spre democrație să creeze structuri democratice solide;

F.

întrucât reducerea sărăciei, care este obiectivul principal al politicii de dezvoltare a Uniunii Europene, necesită existența unei democrații participative și a unor guverne responsabile și necorupte, astfel cum se menționează în Rezoluția Adunării parlamentare paritare ACP-UE privind cooperarea ACP-UE și implicarea în procesele electorale din țările ACP, precum și rolul Adunării paritare (13), adoptată la 1 aprilie 1999, la Strasbourg;

G.

întrucât parteneriatul dintre statele ACP și UE susține activ promovarea drepturilor omului, procesul de democratizare, consolidarea statului de drept și buna guvernare, astfel cum se subliniază în Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou, la 23 iunie 2000 (14) (Acordul de la Cotonou);

H.

întrucât în 2005 au fost adoptate, sub auspiciile ONU, Declarația privind principiile pentru observarea internațională a alegerilor și Codul de conduită pentru observatorii internaționali la alegeri, acestea fiind însușite atât de Comisie, cât și de Parlament, precum și de alte 32 de organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale;

I.

întrucât principiile evidențiate în această declarația includ acoperirea totală, independența și imparțialitatea, transparența și publicitatea, profesionalismul, analiza și recomandările, respectarea suveranității țării gazdă, inclusiv necesitatea primirii unei invitații pentru a observa alegerile, cooperare între diferitele organizații observatoare și nelegitimarea proceselor electorale în mod clar nedemocratice;

J.

întrucât, de la adoptarea sus-menționatei comunicări a Comisiei din 11 aprilie 2000, mai mult de 50 de misiuni UE de observare a alegerilor au fost trimise în 32 de țări din Africa, Asia și America Latină; întrucât, totuși, mult mai puține misiuni UE de observare a alegerilor au fost trimise în țările sud-mediteraneene;

K.

întrucât, în cadrul IEDDO, mai mult de 30 de milioane de euro sunt puși la dispoziție în fiecare an pentru misiunile UE de observare a alegerilor;

L.

întrucât, în orice țară dată unde au avut loc alegeri, un parlament ales în mod democratic are o valoare limitată dacă nu dispune de o putere semnificativă și dacă este dominat de executiv;

M.

întrucât rămân să fie abordate unele provocări-cheie viitoare în domeniul observării alegerilor, cum ar fi importanța sporită a votului electronic;

N.

întrucât Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2000 menționată mai sus a reprezentat un moment de turnură în abordarea de către UE a observării alegerilor, stabilind o metodologie completă, care acoperă întregul proces electoral, de la faza pre-electorală la cea post-electorală, care s-a dovedit a fi un mare succes și care a permis UE să devină un lider în domeniul observării internaționale a alegerilor;

O.

întrucât desfășurarea misiunilor UE de observare a alegerilor reprezintă un element-cheie al politicii externe a UE și constituie, în special, împreună cu asistența electorală, un instrument esențial de sprijin electoral în contextul angajamentului UE privind promovarea valorilor democrației, a dezvoltării și a păcii;

P.

întrucât alegeri reușite pot avea loc doar în contextul înrădăcinării pe termen lung a valorilor democratice, ținând seama de necesitatea de a construi un consens european în ceea ce privește promovarea democrației, într-o societate care include educația civică și a alegătorilor, mecanisme puternice pentru promovarea drepturilor omului, existența unei societăți civile independente și pluraliste și respectare separării puterii legislative de cea executivă;

Q.

întrucât observarea alegerilor este un proces pe termen lung, care este constituit din trei perioade: perioada de dinaintea alegerilor, ziua alegerilor și perioada de după alegeri, și întrucât fiecare dintre aceste perioade trebuie analizată în mod riguros și imparțial, pe baza unor informații obținute în mod direct;

R.

întrucât, deși observarea acestor trei perioade poate fi realizată de observatori diferiți, aceasta trebuie să fie complementară și bine coordonată;

S.

întrucât valoarea adăugată pe care o pot aduce parlamentarii și foștii parlamentari la observarea alegerilor este incontestabilă și complementară celei oferite de misiunile UE de observare a alegerilor, dar nu poate, ea singură, să reprezinte o evaluare riguroasă a procesului electoral;

T.

întrucât Parlamentul joacă un rol-cheie în misiunile UE de observare a alegerilor prin faptul că un deputat în Parlamentul European este numit observator-șef și, în majoritatea cazurilor, o delegație de observare a alegerilor formată din deputați în PE este integrată pe deplin în structura misiunilor UE de observare a alegerilor;

U.

întrucât evoluțiile posterioare misiunilor UE de observare a alegerilor trebuie monitorizate într-un mod mai coerent și complet, atât la nivel tehnic cât și politic;

V.

întrucât, deși este esențial să se mențină politica trimiterii de misiuni UE de observare a alegerilor în condiții în care sarcinile pot fi îndeplinite în mod imparțial, global și sigur pentru personalul implicat, UE nu trebuie să păstreze tăcerea în legătură cu organizarea de alegeri în împrejurări în care astfel de condiții nu există,

1.

confirmă hotărârea sa de a contribui la consolidarea proceselor democratice prin sporirea implicării sale în observarea alegerilor, monitorizarea evoluțiilor posterioare misiunilor UE de observare a alegerilor și construirea capacității parlamentare;

2.

consideră că organizarea de alegeri nu poate fi considerată în termeni absoluți drept singurul indicator al democrației, dar că are totuși un efect pozitiv asupra procesului de democratizare în termeni de progrese realizate în domeniul libertăților civile, cu condiția să se garanteze pluralismul politic, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea de expresie, accesul egal la mijloacele de comunicare, votul secret și respectarea drepturilor omului;

3.

subliniază faptul că observarea alegerilor în democrațiile noi și emergente trebuie să rămână o prioritate, deoarece astfel de state beneficiază cel mai mult de pe urma observării internaționale a alegerilor și a recomandărilor care decurg din aceasta;

4.

regretă faptul că UE nu are încă o strategie comună și globală de promovare a democrației și îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să continue să depună eforturi pentru a face posibilă adoptarea unei astfel de strategii; îndeamnă, în acest sens, toate instituțiile UE și statele membre să convină asupra stabilirii unui consens european privind democrația;

5.

consideră, în lumina acestui fapt, că observarea alegerilor reprezintă doar un prim pas spre democrație și trebuie completată cu alte activități, finanțate în mod adecvat, și cu măsuri post-electorale de promovare a democrației, în special prin consolidarea capacităților parlamentelor naționale, ale partidelor politice, ale administrației, ale actorilor nestatali, și ale societății civile, și prin promovarea drepturilor omului și a bunei guvernări; solicită, prin urmare, menținerea plafonului bugetar aprobat de Comisie pentru misiunile UE de observare a alegerilor, de aproximativ 25 % din IEDDO, pentru cei șapte ani ai cadrului financiar 2007-2013; solicită Comisiei să rezerve, în cadrul cadrului bugetar, alocări pentru activități de pregătire înaintea alegerilor, inclusiv formarea supraveghetorilor electorali locali, educarea electoratului și alte activități esențiale pentru organizarea pe termen lung de alegeri libere și corecte;

6.

salută activitatea BIDDO, a cărui muncă de pionierat a inspirat în mare măsură metodologia UE în domeniul observării alegerilor;

7.

aduce un omagiu participării observatorilor din țări terțe, precum Elveția, Norvegia și Canada, în cadrul misiunilor UE de observare a alegerilor;

8.

reafirmă rolul important al misiunilor de observare a alegerilor ale BIDDO în zona OSCE, unde UE nu trimite în general misiuni de observare a alegerilor; felicită BIDDO pentru calitatea acțiunilor sale, precum și pentru însușirea de către acesta a unor înalte standarde de transparență și independență; își exprimă preocuparea cu privire la declarații și acțiuni ale unor state OSCE participante care contestă mandatul BIDDO și subminează eficiența, finanțarea și independența misiunilor sale; invită statele participante la OSCE și Consiliul European să susțină poziția BIDDO ca principal organism de observare a alegerilor din zona OSCE; în special, condamnă impunerea recentă a unor restricții din partea anumitor state OSCE în ceea ce privește durata misiunilor de observare a alegerilor, precum și refuzul acestor state de a elibera, sau întârzierea cu care eliberează, vize pentru observatori, ceea ce pune BIDDO în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul;

9.

atrage atenția asupra valorii adăugate a participării în misiuni internaționale de observare a alegerilor în zona OSCE împreună cu OSCE/BIDDO, Adunarea parlamentară OSCE, Adunarea parlamentară a Consiliului Europei și, după caz, Adunarea parlamentară NATO; consideră că implicarea sa în aceste misiuni ar trebui continuată și chiar sporită; subliniază importanța crucială a coordonării politice aprofundate între organismele implicate, în special în ceea ce privește calitatea evaluării, aderarea la norme de independență, concluziile observatorilor pe termen lung și coerența declarațiilor publice;

10.

salută contribuția pozitivă a misiunilor UE de observare a alegerilor la consolidarea proceselor democratice, a respectării drepturilor omului, a libertăților fundamentale, bunei guvernanțe și statului de drept și, în special, a proceselor electorale din întreaga lume;

11.

reamintește concluziile seminarului din 11 septembrie 2007 al Comisiei Europene și al Parlamentului European potrivit căruia, din motive legate de metodologie, identitate și vizibilitate, misiunile UE de observare a alegerilor trebuie să se desfășoare în continuare independent de alți observatori internaționali și naționali; consideră că aceasta nu exclude totuși o cooperare periodică și apropiată cu celelalte organizații de observatori de pe teren, și nici continuarea sprijinului acordat de UE pentru consolidarea capacităților organizațiilor naționale și regionale de observare;

12.

subliniază succesul metodologiei UE, însă invită Comisia să o îmbunătățească și să o actualizeze prin includerea practicilor confirmate și abordarea noilor provocări;

13.

subliniază faptul că acest succes a transformat UE într-un lider în domeniul observării internaționale a alegerilor și că accentul pus pe profesionalism în cadrul misiunilor UE de observare a alegerilor contribuie în mod substanțial la constituirea unui număr mare de experți electorali înalt calificați și experimentați; subliniază importanța recrutării active și a pregătirii noilor observatori pentru a asigura continuitatea expertizei de observare electorală a UE; subliniază, în plus, faptul că profesionalismul misiunilor UE de observare a alegerilor sporește contribuția UE la consolidarea unei conștientizări durabile a diferitelor elemente care alcătuiesc un proces electoral democratic; consideră, în acest sens, că ar trebui luată în considerare experiența foștilor parlamentari europeni ca observatori pe termen scurt și pe termen lung;

14.

invită Comisia să ia măsurile corespunzătoare pentru a consolida într-o mai mare măsură participarea adecvată a organizațiilor societății civile și a observatorilor locali la procesele electorale;

15.

subliniază faptul că este important ca observatorii UE pe termen scurt sau lung să evite orice comportament care ar putea fi perceput de populația locală ca fiind condescendent, arogant sau lipsit de respect pentru cultura locală; consideră că, în acest context, observatorii UE ar trebui, atunci când este cazul, să intre în legătură cu observatorii locali;

16.

salută practica deja consacrată de numire a unor deputați în Parlamentul European ca observatori-șefi ai misiunilor UE de observare a alegerilor, solicită ca procesul de desemnare să fie clar și transparent pentru a asigura credibilitatea observatorului-șef și subliniază faptul că, deși lucrează îndeaproape cu Comisia și celelalte instituții ale UE pe întreaga durată a mandatului lor, aceștia trebuie să își păstreze o independență clară și bine definită, fără niciun fel de interferență;

17.

salută politica de egalitate între sexe adoptată în cadrul metodologiei de selecție a observatorilor, inclusiv a observatorului-șef, indiferent de gradul de dificultate a misiunii;

18.

consideră că cunoașterea limbii vorbite în țara unde au loc alegerile (de exemplu, în Bolivia, limba spaniolă) trebuie să fie un criteriu indicativ pentru desemnarea observatorilor, deoarece capacitatea de a comunica direct cu localnicii facilitează buna cunoaștere a situației sociale și politice din țara respectivă de către observatori;

19.

consideră că, în perioada pre-electorală, după întâlnirile cu candidații și cu agenții comisiilor electorale, observatorii trebuie să se poată întâlni cu alte grupuri din țara în care au loc alegerile;

20.

salută experiența pozitivă a delegațiilor sale de observare a alegerilor în cadrul misiunilor UE de observare a alegerilor, cărora le-au adus o importantă valoare adăugată, conferind legitimitate concluziilor lor și sporindu-le vizibilitatea și acceptarea, însă subliniază faptul că întreaga credibilitate a acestor concluzii depinde de aplicarea riguroasă a metodologiei pe întreaga durată a procesului de observare;

21.

salută activitatea întreprinsă de Asociația foștilor membri ai Parlamentului European pentru înființarea Institutului internațional al observatorilor la alegeri (IIOA) împreună cu foști membri ai Parlamentului canadian și cu Asociația a foștilor membri ai Congresului Statelor Unite; remarcă faptul că membrii IIOA au observat o serie de alegeri și subliniază că, la un moment dat, toți deputații în Parlamentul European vor fi foști deputați și că experiența acestora va fi inestimabilă pentru dezvoltarea procesului democratic;

22.

invită toți deputații în Parlamentul European care participă la delegațiile de observare a alegerilor să continue să respecte liniile directoare stabilite pentru aceste delegații; subliniază importanța Codului de conduită pentru observatorii internaționalila alegeri, care se aplică, de asemenea, deputaților în Parlamentul European;

23.

recunoaște că, în mai multe ocazii, delegațiile de observare ale Parlamentului European au fost formate dintr-un număr insuficient de membri și consideră că, în aceste cazuri, ar putea fi util să se adauge foști deputați în Parlamentul European pentru a le completa; îndeamnă autoritățile politice competente ale Parlamentului European să urmeze această sugestie;

24.

subliniază faptul că delegațiile de observatori ale grupurilor politice nu reprezintă Parlamentul și invită aceste delegații să se abțină de la orice acțiuni care pot submina credibilitatea și vizibilitatea delegațiilor oficiale ale Parlamentului European de observare a alegerilor și ale misiunilor UE de observare a alegerilor;

25.

constată că coordonarea dintre instituțiile UE și în cadrul Comisiei este, în general, pozitivă; regretă totuși că, în anumite cazuri, aceasta a avut de suferit de pe urma unei lipse grave de coeziune, fiind, prin urmare, nevoie de o ameliorare a acesteia;

26.

subliniază, în special, importanța coordonării tuturor declarațiilor publice referitoare la concluziile misiunilor UE de observare a alegerilor și a evitării oricărei declarații înainte de prezentarea de către misiunea UE de observare a alegerilor a declarației sale preliminare, și subliniază rolul-cheie pe care îl joacă, la nivelul vizibilității și credibilității, conferința de presă, în cadrul căreia este prezentată pentru prima dată declarația preliminară; solicită ca publicarea atât a declarațiilor de presă, cât și a rapoartelor de concluzii să fie efectuată conform unui program care ia în considerare sensibilitățile electorale de la fața locului;

27.

propune, în vederea îmbunătățirii relațiilor dintre Parlament și Consiliu, ca acesta din urmă să participe la reuniunile GCA și ca Parlamentul să primească statut de observator la reuniunile Grupului de lucru privind drepturile omului al Consiliului (COHOM);

28.

invită Comisia să analizeze, la negocierea acordurilor de asociere sau a parteneriatelor strategice, posibilitatea observării proceselor electorale în țările sud-mediteraneene și în țările din Orientul Mijlociu;

29.

consideră că o monitorizare eficientă și orientată spre rezultate a evoluției ulterioare misiunilor UE de observare a alegerilor rămâne principala provocare care trebuie avută în vedere și că trebuie să se facă o distincție între monitorizarea tehnică și cea politică, în care ar trebui să fie implicate toate instituțiile UE și toate statele membre, la toate nivelurile;

30.

sugerează că evoluția ulterioară a punerii în aplicare a recomandărilor făcute de misiunile UE de observare a alegerilor trebuie să fie strâns monitorizată, în special în cazul în care nu este oferită asistență electorală;

31.

solicită tuturor instituțiilor UE, în special Consiliului, și guvernelor statelor membre, să includă concluziile și recomandările misiunilor UE de observare a alegerilor în dialogurile lor politice cu țările în cauză, precum și în demersurile, declarațiile, rezoluțiile și acțiunile lor viitoare;

32.

invită în special Comisia să includă recomandările misiunilor UE de observare a alegerilor în toate planurile de acțiune cu privire la țările incluse în Politica Europeană de Vecinătate în care sunt trimise misiunile de observare a alegerilor;

33.

invită Comisia să țină cont pe termen lung de aceste recomandări în vederea redactării documentelor de strategie de țară și a programelor de acțiune anuale care intră în sfera Fondului European de Dezvoltare și a instrumentelor financiare externe ale UE, în special Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (15), precum și Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat (16);

34.

condamnă exemplele de practici care constau în adoptarea unei atitudini de tipul „business as usual” față de țări al căror proces electoral a fost aspru criticat de misiunile UE de observare a alegerilor; regretă, pe de altă parte, că unele alegeri democratice nu sunt întotdeauna legitimate de UE și consideră că aceste inconsecvențe subminează conceptul fragil de democrație din aceste țări, precum și imaginea UE;

35.

invită Comisia să evalueze atent rezultatele fiecărei misiuni UE de observare a alegerilor, să asimileze concluziile trase și să precizeze în mod clar în rapoartele finale care sunt limitările metodologice ale fiecărei misiuni UE de observare a alegerilor; mai mult, invită Comisia să facă tot posibilul pentru a se asigura că realizările misiunilor UE de observare a alegerilor (metodologie, practică tehnică, mijloace bugetare, structuri electorale etc.) nu sunt contestate sau uitate odată cu încheierea procesului electoral;

36.

solicită Comisiei să analizeze fezabilitatea desfășurării unor misiuni specializate pentru monitorizarea anumitor aspecte-cheie ale procesului electoral, precum redactarea cadrului legislativ de desfășurare a alegerilor, înregistrarea votanților și plângerile și căile de atac postelectorale, care, în unele cazuri, nu fac în totalitate obiectul misiunilor UE de observare a alegerilor;

37.

recomandă stabilirea unui dialog politic în cazurile în care recomandările făcute de misiunile UE de observare a alegerilor nu sunt puse în aplicare;

38.

propune, în conformitate cu punctul de mai sus, ca Parlamentul European să fie prezent la deschiderea unui nou parlament a cărui alegere a fost observată și să fie consolidată cooperarea cu un astfel de parlament nou ales;

39.

recomandă introducerea unei strategii specifice pentru a sprijini parlamentele alese recent în mod democratic, în vederea instituirii durabile a democrației, a statului de drept și a bunei guvernări;

40.

propune ca, având în vedere acest scop, Parlamentul European să analizeze modalitățile și mijloacele de a sprijini parlamentele recent alese să-și desfășoare activitatea, concentrându-se mai ales asupra țărilor în curs de dezvoltare;

41.

sugerează Comisiei să elaboreze mecanisme de monitorizare a proceselor electorale în cazurile în care nu este posibilă trimiterea unei misiuni de observare a alegerilor cu drepturi depline a UE; invită Consiliul și Comisia să fie pregătite să facă declarații publice ferme și în timpul necesar cu privire la alegerile desfășurate în aceste împrejurări;

42.

consideră că, în ceea ce privește monitorizarea tehnică, asistența electorală pe întreg ciclul electoral reprezintă un angajament pe termen lung strategic și necesar, care se combină cel mai bine cu activitatea misiunilor UE de observare a alegerilor, și apreciază că ar trebui acordată o atenție specială consolidării independenței și legitimității organismelor responsabile de organizarea alegerilor, precum și sprijinirii creării unei comisii electorale permanente mai degrabă decât una ad hoc;

43.

subliniază că, în calitatea sa de instituție europeană aleasă în mod democratic, Parlamentul va juca un rol special în continuarea politică a misiunilor UE de observare a alegerilor, în special, în procesul de construire a capacității parlamentare;

44.

solicită, în măsura posibilului, acordarea unei atenții sporite contribuției aduse de consultarea, cooperarea și schimbul de expertiză între Parlament și misiunile și delegațiile parlamentare ACP, în contextul mai larg al acțiunii externe a UE, dar și în legătură cu alte misiuni de observare naționale și internaționale; propune să fie organizate grupuri de lucru care să dea partenerilor din Uniunea Africană posibilitatea de a beneficia, ca parte a noii strategii UE-Africa, de expertiza și experiența observării alegerilor, astfel cum UE a beneficiat de metodele de lucru și experiența BIDDO/OSCE;

45.

solicită o analiză a condițiilor în care se pot organiza delegații comune de observare a alegerilor pe termen scurt, împreună cu membrii omologi ai Adunării parlamentare paritare ACP-UE, ai Adunării parlamentare euro-mediteraneene și ai Adunării parlamentare euro-latino-americane;

46.

recomandă organizarea periodică de misiuni comune ACP-UE de observare a alegerilor atunci când au loc alegeri în cadrul UE;

47.

consideră că votul electronic joacă deja, și va juca, un rol din ce în ce mai important în procesele electorale, dând naștere în mod potențial unui nou tip de fraudă electorală; îndeamnă Comisia să ia măsurile potrivite pentru observarea fiabilă a unui astfel de vot și să formeze observatori în mod adecvat în acest scop;

48.

solicită adoptarea de către Parlamentul European a unui raport anual privind misiunile UE de observare a alegerilor;

49.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Copreședinților Adunării parlamentare paritare ACP-UE, Președintelui Adunării parlamentare euro-mediteraneene și Copreședinților Adunării parlamentare euro-latino-americane, Președintelui Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Președintelui Adunării parlamentare a OSCE și Directorului Biroului pentru instituții democratice și drepturile omului.