52008DC0804

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 1.12.2008

COM(2008) 804 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

„Către o societate informațională accesibilă”

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

„Către o societate informa țională accesibilă”

[SEC(2008) 2915]

[SEC(2008) 2916]

1. REZUMAT

Pe măsură ce societatea noastră evoluează către o „societate informațională”, devenim în mod direct tot mai dependenți, în viața cotidiană, de produse și servicii care au la bază diferite tehnologii. Cu toate acestea, din cauza unei e-accesibilități reduse, mulți europeni nu au încă posibilitatea de a beneficia de avantajele societății informaționale.

În ultimii ani, problema e-accesibilității a beneficiat de o atenție și de o vizibilitate politică deosebite. În 2006, miniștrii europeni au semnat „Declarația de la Riga” prin care au stabilit o serie de obiective care să permită realizarea unor progrese considerabile până în 2010. În 2007, studiile comparative au indicat că ritmul progreselor înregistrate este încă insuficient și că sunt necesare eforturi suplimentare în vederea atingerii obiectivelor de la Riga. S-a ajuns la concluzia că accesibilitatea internetului, în special a site-urilor administrației publice, reprezintă o prioritate importantă, având în vedere importanța din ce în ce mai mare a internetului în viața cotidiană.

Comisia consideră că, în prezent, este imperios necesară o abordare comună, mai coerentă și mai eficientă a e-accesibilității și în special a accesibilității internetului, în vederea accelerării procesului de creare a unei societăți informaționale accesibile, în spiritul Agendei sociale reînnoite[1]. Prin prezenta comunicare, Comisia prezintă situația actuală, stabilește bazele acțiunii comunitare, precum și etapele principale care trebuie parcurse.

Pentru a realiza o abordare a e-accesibilității comună și coerentă:

- Organizațiile europene de standardizare (OES) trebuie să desfășoare activități mai ample de standardizare în domeniul e-accesibilității , astfel încât să reducă fragmentarea pieței și să faciliteze adoptarea pe scară largă a bunurilor și serviciilor care au la bază TIC.

- Statele membre, factorii interesați și Comisia trebuie să stimuleze atingerea unui nivel superior al inovației și implementării în domeniul e-accesibilității, în special prin utilizarea programelor UE în domeniul cercetării și inovării, precum și a fondurilor structurale.

- Toți factorii interesați trebuie să utilizeze în mod optim posibilitățile oferite de legislația în vigoare a UE în vederea soluționării problemei e-accesibilității. Comisia va include cerințe adecvate în domeniul e-accesibilității în noile sale propuneri legislative sau în cele de modificare a actelor existente.

- Comisia va încuraja activitățile de cooperare între factorii interesați pentru a spori coerența, coordonarea și impactul acțiunilor. În special, se va înființa un nou grup ad-hoc la nivel înalt care va fi împuternicit să furnizeze orientări cu privire la abordarea generală coerentă a e-accesibilității (inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea internetului) și să propună acțiuni prioritare menite să elimine obstacolele existente în calea e-accesibilității.

Pentru a permite realizarea de progrese rapide în cazul special al accesibilității internetului :

- OES trebuie să adopte rapid standardele europene în materie de accesibilitate a internetului, în completarea orientărilor actualizate în materie de internet (WCAG 2.0) stabilite de Consorțiul World Wide Web.

- Statele membre trebuie să accelereze eforturile de creștere a accesibilității site-urilor publice și să se pregătească împreună pentru adoptarea rapidă a standardelor europene în domeniul accesibilității internetului.

- Comisia va monitoriza și va face publice progresele înregistrate ; ulterior, aceasta poate interveni prin acțiuni legislative.

2. E-ACCESIBILITATE

E-accesibilitatea presupune eliminarea obstacolelor și dificultăților tehnice pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități, inclusiv persoanele în vârstă, atunci când încearcă să se implice în condiții de egalitate în societatea informațională.

Pornind de la premisa că toți cetățenii trebuie să beneficieze de șanse egale în societatea actuală, este necesar ca toate bunurile, produsele și serviciile TIC să fie accesibile. Printre acestea se numără, calculatoarele, telefoanele, televizoarele, serviciile de e-guvernare, de cumpărături online, centrele de apel (call centres), terminalele pentru autoservire de tipul ATM-urilor, precum și automatele pentru tichete.

2.1. Situația actuală

Problema accesibilității este una de proporții și continuă să ia amploare: aproximativ 15% din populația Europei suferă de o dizabilitate și până la unul din cinci europeni apți de muncă sunt afectați de deficiențe care necesită soluții legate de accesibilitate. Per ansamblu, e-accesibilitatea ar trebui să fie benefică pentru trei din cinci cetățeni, în măsura în care aceasta îmbunătățește modul de utilizare în general[2].

E-accesibilitatea are implicații socio-economice atât pentru cetățeni, cât și pentru Europa în ansamblu. De exemplu, soluțiile bazate pe TIC accesibile îi pot ajuta pe angajații seniori să rămână în activitate și pot facilita adoptarea serviciilor publice online de tipul e-Guvernare și e-Sănătate. Lipsa e-accesibilității exclude anumite categorii de populație și le împiedică să-și exercite activitățile profesionale, educaționale, recreaționale sau sociale, precum și participarea la viața democratică. Creșterea e-accesibilității va contribui atât la atingerea obiectivelor economice, cât și a celor legate de incluziunea socială.

Multe țări au adoptat cel puțin câteva măsuri legislative sau de susținere în scopul promovării e-accesibilității, iar anumite segmente ale sectorului TIC depun eforturi considerabile în vederea îmbunătățirii accesibilității produselor și serviciilor pe care le oferă[3].

E-accesibilitatea reprezintă, în același timp, un element-cheie al politicii europene de e-incluziune[4]. Într-un context mai general, TIC intră în sfera propunerii de directivă privind tratamentul egal, legată de furnizarea bunurilor și serviciilor puse la dispoziția publicului și de accesul cetățenilor la acestea[5]. De asemenea, Comunitatea Europeană și statele membre trebuie să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în ceea ce privește accesibilitatea bunurilor și serviciilor care au la bază TIC. Anumite părți ale legislației UE se referă deja, direct sau indirect, la aspecte legate de e-accesibilitate.

2.2. Justificarea unor acțiuni suplimentare

În ciuda beneficiilor pe care le-ar putea oferi e-accesibilitatea și a atenției politice care i se acordă, progresele înregistrate sunt încă nesatisfăcătoare. Există numeroase exemple frapante care ilustrează deficiențele în materie de accesibilitate. De exemplu, serviciile de retransmitere a textelor, esențiale pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire, nu sunt disponibile decât în jumătate dintre statele membre. Serviciile de urgență sunt direct accesibile prin textfon doar în șapte state membre. Emisiunile televizate cu descriere audio, programele TV subtitrate și cele explicate prin limbajul semnelor sunt în continuare slab reprezentate. Numai 8% dintre automatele bancare instalate de principalele două bănci europene de retail oferă asistență vocală[6].

Acquis -ul comunitar în domeniul e-accesibilității este limitat. La nivelul statelor membre, abordarea e-accesibilității este extrem de fragmentată, atât în ceea ce privește aspectele avute în vedere (de obicei serviciile de telefonie fixă, serviciile de transmisiuni TV și accesibilitatea site-urilor de internet publice), cât și în ceea ce privește exhaustivitatea instrumentelor de politică utilizate. Sectorul TIC se confruntă cu cerințe divergente și cu incertitudini și are de suferit ca urmare a fragmentării pieței, ceea ce face dificilă realizarea economiilor de scară necesare pentru susținerea creșterii pieței și a inovării pe scară largă. Anumite întreprinderi din acest sector se implică activ și colaborează cu utilizatorii (de exemplu, în ceea ce privește televiziunea digitală accesibilă), însă multe altele se mulțumesc să rămână pasive.

Principala problemă în ceea ce privește e-accesibilitatea este aceea că eforturile actuale nu au impact suficient din cauza lipsei de coerență, a lipsei de claritate în stabilirea priorităților, precum și a slabei susțineri legislative și financiare.

Prin urmare, o abordare europeană comună și coerentă asupra e-accesibilității este esențială pentru a realiza îmbunătățiri semnificative.

2.3. Acțiuni propuse

1. Introducerea schimbării – consolidarea priorităților politice, coordonarea și colaborarea factorilor interesați

În ultimii ani, la nivel european s-au inițiat mai multe activități. Acum a sosit momentul în care se impune dezvoltarea sinergiilor dintre acestea, precum și consolidarea domeniilor individuale de acțiune, în scopul obținerii unui impact mai profund și mai consecvent.

Statele membre, utilizatorii și întreprinderile trebuie să își intensifice eforturile și să vizeze acțiuni cu un impact mai mare, printr-o mai bună cooperare la nivel european și o mai bună exploatare a instrumentelor de politică existente ale UE. Pentru a susține și spori coerența și eficacitatea abordării comune și pentru a contribui la definirea priorităților, Comisia va înființa un grup ad-hoc la nivel înalt privind e-accesibilitatea , subordonat grupului la nivel înalt i2010, care va include organizații ale consumatorilor, reprezentanți ai utilizatorilor cu dizabilități sau în vârstă, întreprinderi din sectorul TIC și al tehnologiilor și serviciilor de asistență, reprezentanți ai mediului academic și autorități competente.

La începutul anului 2009, Comisia va înființa un grup ad-hoc la nivel înalt privind e-accesibilitatea , care va furniza orientări cu privire la prioritățile care trebuie avute în vedere și la o abordare mai coerentă asupra e-accesibilității. Se face apel și la părțile interesate, care sunt încurajate să se implice în această colaborare.

Comisia va spori sprijinul pe care îl acordă în prezent colaborării cu și între părțile interesate. În special, grupurile care monitorizează implementarea i2020, problemele legate de standardizare, aspectele referitoare la telecomunicații și planul de acțiune cu privire la persoanele cu dizabilități trebuie să utilizeze orientările grupului la nivel înalt pentru a-și susține prioritățile. Este, de asemenea, important ca utilizatorii, autoritățile competente și întreprinderile să-și reînnoiască angajamentul și să-și dezvolte colaborarea în materie de e-accesibilitate.

Este necesar să se realizeze o selecție a priorităților în domeniul e-accesibilității. Prima dintre acestea este accesibilitatea internetului; în acest domeniu, abordarea comună și coerentă propusă poate fi aplicată. Urmează accesibilitatea televiziunii digitale și a comunicațiilor electronice, inclusiv accesibilitatea numărului european unic pentru situații de urgență. În cazul acestor priorități, se impune extinderea colaborării dintre utilizatori și întreprinderi și, cu ajutorul grupului la nivel înalt, mai buna conectare a acesteia la asistența UE în domeniul legislativ și al inovației.

Terminalele pentru autoservire și serviciile bancare electronice reprezintă o altă prioritate importantă[7]. Colaborarea strânsă dintre factorii interesați va contribui la formularea unor orientări cu privire la prioritățile ulterioare și la definirea unui program comun de acțiuni viitoare.

Comisia a abordat deja problema e-accesibilității în propunerea sa privind o nouă versiune a cadrului de interoperabilitate european pentru e-guvernare[8] și va face acest lucru și în contextul monitorizării inițiativei i2020 și al planului de acțiune în favoarea persoanelor cu dizabilități.

Comisia va garanta că e-accesibilitatea rămâne o prioritate de politică în contextul monitorizării i2020 și al planului de acțiune în favoarea persoanelor cu dizabilități.

Coordonarea și cooperarea mai strânse vor fi extinse și mai mult printr-o exploatare mai intensă a activităților menționate mai sus.

2. Monitorizarea progreselor înregistrate și consolidarea bunelor practici

În 2009, Comisia va lansa un studiu pentru a continua monitorizarea progreselor și implementării, la nivel general, în domeniul e-accesibilității și accesibilității internetului, în completarea studiilor realizate în perioada 2006-2008[9].

În cadrul Programului pentru Competitivitate și Inovare (PCI) Comisia va propune o nouă rețea tematică privind e-accesibilitatea și accesibilitatea internetului, cu scopul de a spori și mai mult colaborarea părților interesate, de a acumula experiență și de a colecta bune practici. Comisia își va propune, de asemenea, să consolideze rețeaua ePractice de schimburi de bune practici în materie de e-guvernare, e-sănătate și e-incluziune, care a acumulat deja un volum mare de expertiză cu privire la e-accesibilitate.

Comisia va monitoriza implementarea și progresele înregistrate în materie de e-accesibilitate și accesibilitate a internetului și va sprijini colaborarea și schimbul de bune practici prin intermediul unor studii și al unei rețele tematice în cadrul PCI , care se vor lansa în 2009.

3. Sprijinirea inovării și a implementării

Cercetarea și inovarea în domeniul e-accesibilității beneficiază deja de o largă susținere. În 2008, 13 noi proiecte au fost finanțate cu suma de aproximativ 43 milioane EUR, în cadrul programului UE pentru cercetare. Pentru a le oferi persoanelor în vârstă o viață independentă, Comisia va continua să sprijine activ e-accesibilitatea și TIC prin intermediul programelor UE pentru cercetare, iar în 2009 va lansa un nou apel pentru propuneri.

Comisia se va asigura că e-accesibilitatea reprezintă o prioritate importantă în domeniul cercetării și inovării , în 2009 și ulterior.

Statele membre și Comisia vor utiliza programul comun de cercetare Asistență pentru autonomie la domiciliu (AAD), lansat în 2008, pentru a promova soluții inovatoare bazate pe TIC, care să favorizeze o viață independentă și să ajute la prevenirea și gestionarea afecțiunilor cronice de care suferă persoanele în vârstă.

În cadrul PIC 2008, Comisia a finanțat un proiect pilot legat de televiziunea accesibilă, precum și alte proiecte pilot referitoare la TIC, în beneficiul persoanelor în vârstă, pentru a accelera implementarea tehnologiilor. În 2009, Comisia va finanța un proiect pilot privind „conversația totală” (o combinație de comunicații audio, video și text care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități), care va ajuta persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire să aibă acces la numărul european pentru situații de urgență, 112.

Statele membre și părțile interesate sunt încurajate să stimuleze inovarea și implementarea în domeniul e-accesibilității prin intermediul fondurilor structurale, al PC 7, al programului AAD și al programelor naționale.

Regulamentul privind fondurile structurale[10] prevede faptul că statele membre trebuie să considere accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități ca fiind unul dintre criteriile de eligibilitate pentru finanțare. În acest context, Comisia va furniza în 2009 un set de instrumente pentru gestionarea dizabilităților, aplicabile TIC, și va încuraja statele membre și regiunile să ia măsuri pentru ca accesibilitatea TIC să fie inclusă printre criteriile care stau la baza acordării contractelor de achiziții publice și a finanțărilor.

În 2009, Comisia va furniza un set de instrumente pentru gestionarea dizabilităților , aplicabile TIC, care vor putea fi utilizate în cadrul fondurilor structurale și al altor programe.

4. Facilitarea activităților de standardizare

Comisia oferă în continuare un sprijin ferm în ceea ce privește e-accesibilitatea, prin intermediul programului său de lucru privind standardizarea, Mandatul 376 acordat organizațiilor europene de standardizare reprezintă în mod special o activitate importantă în domeniul standardizării, având drept scop promovarea e-accesibilității[11]. Comisia va promova utilizarea rezultatelor obținute în urma activităților de standardizare și va încerca să ofere o continuare a mandatului 376 pentru a dispune de standarde efective, precum și de sisteme de evaluare a conformității corespunzătoare. Acest proces va fi completat și susținut prin dialogul părților interesate, prin schimbul de bune practici și prin proiecte pilot de implementare, după cum se menționează în acțiunile propuse prin prezenta comunicare.

În baza mandatului 376, organizațiile europene de standardizare trebuie să elaboreze rapid standarde UE în materie de e-accesibilitate, în colaborare cu părțile interesate, în cursul anului 2009 și ulterior.

5. Exploatarea legislației actuale, având in același timp în vederea adoptarea unor noi măsuri legislative

Există o corelație clară la nivel național între existența unei anumite legislații și nivelul efectiv al progreselor înregistrate în materie de e-accesibilitate[12]. Cercetările efectuate indică existența unor riscuri de fragmentare juridică în UE ca urmare a măsurilor legislative divergente. Pornind de la această premisă și pe baza comunicărilor din 2005 și 2007, Comisia analizează posibilitatea unei abordări legislative mai generale asupra e-accesibilității.

Cu toate acestea, dat fiind caracterul vast, complex și evolutiv al domeniului e-accesibilității, nu s-a ajuns încă la un consens clar asupra unei posibile legislații UE consacrate e-accesibilității[13], de exemplu în privința unor elemente ca sfera sa de aplicare, standardele în domeniu, mecanismele de asigurare a conformității și legăturile cu legislația existentă. Mai mult, cu toate că există un consens clar în privința necesității acțiunii comune în vederea îmbunătățirii e-accesibilității, există viziuni diferite asupra priorităților viitoare. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că nu a sosit încă momentul pentru o propunere legislativă concretă privind e-accesibilitatea, dar va continua să evalueze fezabilitatea și pertinența unei astfel de propuneri, luând în considerare progresele efective realizate în acest domeniu.

Pe de altă parte, există în legislația UE actuală anumite dispoziții care nu sunt suficient exploatate, în special în ceea ce privește echipamentele pentru telecomunicații radio, comunicațiile electronice, achizițiile publice, drepturile de autor în societatea informațională, egalitatea în privința ocupării locurilor de muncă, taxa pe valoarea adăugată și scutirile în domeniul ajutorului de stat[14]. Exploatarea la maxim a acestor dispoziții ar îmbunătăți considerabil e-accesibilitatea în statele membre. În consecință, Comisia încurajează statele membre să utilizeze cât mai bine posibil aceste prevederi înainte de a se pune problema elaborării unei noi legislații.

Mai multe părți ale legislației UE menționate anterior sunt în curs de revizuire sau urmează să fie revizuite în curând[15]. Comisia se va strădui să garanteze că, acolo unde va fi cazul, cerințele în materie de e-accesibilitate vor fi luate în considerare și consolidate în cadrul acestor revizuiri. Mai mult, propunerile legislative în domeniul comunicațiilor electronice consolidează în mod considerabil dispozițiile privind utilizatorii cu dizabilități prevăzute de cadrul actual. De asemenea, Comisia va monitoriza atent transpunerea și implementarea Directivei serviciilor media audiovizuale[16], în special a articolului 3c, care prevede că Statele membre trebuie să încurajeze furnizorii de servicii massmedia aflați sub jurisdicția lor să asigure punerea treptată a serviciilor furnizate la dispoziția persoanelor cu deficiențe de văz sau de auz.

Comisia se va asigura că revizuirile legislației UE includ dispozițiile adecvate privind e-accesibilitatea . Statele membre, factorii interesați și Comisia trebuie să exploateze la maxim posibilitățile oferite de legislația actuală în vederea sporirii e-accesibilității.

3. ACCESIBILITATEA INTERNETULUI

Accesibilitatea internetului reprezintă un aspect important al e–accesibilității, care oferă persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a percepe, de a înțelege, de a naviga, de a interacționa și de a-și aduce contribuția în cadrul internetului. Acesta oferă, de asemenea, avantaje și altor persoane cu deficiențe vizuale, cognitive sau de dexteritate, cum ar fi persoanele în vârstă. Accesibilitatea internetului a devenit deosebit de importantă în contextul dezvoltării explozive a conținutului online și a serviciilor interactive: serviciile bancare online, cumpărăturile online, serviciile de e-guvernare și serviciile publice online sau comunicarea la distanță cu prietenii și rudele.

3.1. Situația actuală

În ciuda importanței sale, nivelul general de accesibilitate a internetului rămâne scăzut la nivelul UE. Mai multe sondaje realizate la nivel național și european au arătat că, în ultimii ani, majoritatea site-urilor web, publice sau private, nu respectă nici măcar recomandările de bază acceptate la nivel internațional în materie de accesibilitate. Conform unui sondaj recent, numai 5,3% dintre site-urile administrațiilor publice și aproape niciunul dintre site-urile comerciale luate în calcul nu respectă aceste recomandări elementare în materie de accesibilitate[17]. Aceasta explică de ce multe persoane consideră ca anumite site-uri importante sunt dificil de utilizat și, prin urmare, riscă să fie parțial sau total excluse din societatea informațională.

În ultimii ani, accesibilitatea site-urilor web publice a primit din ce în ce mai multă atenție politică din partea statelor membre[18]. La nivel european, comunicarea din 2001 privind accesibilitatea internetului a încurajat statele membre să aprobe Orientările privind accesibilitatea conținutului web (Web Content Accessibility Guidelines - WCAG)[19]. Prin două rezoluții[20], Consiliul a subliniat necesitatea accelerării accesibilității internetului și a conținutului acestuia. În 2002, Parlamentul European a sugerat ca, până în 2003, toate site-urile web publice să fie complet accesibile persoanelor cu dizabilități[21]. În 2006, Declarația ministerială de la Riga privind o societate informațională incluzivă a inclus și angajamentul ca 100% dintre site-urile web publice să fie accesibile până în 2010.

La nivel internațional, în 1999 World Wide Web Consortium (W3C) a adoptat versiunea 1 a WCAG. Cu toate acestea, ambiguitățile existente au condus la implementarea fragmentată a WCAG 1.0 de către statele membre și, în contextul noilor evoluții în domeniul internetului, aceste orientări sunt depășite. W3C lucrează de câțiva ani la o nouă versiune a specificațiilor (WCAG 2.0), iar acestea se află în prezent în etapele finale de adoptare. De data aceasta, provocarea este aceea de a se evita implementarea fragmentată.

3.2. Justificarea unor acțiuni suplimentare

Sporirea accesului la site-urile web poate reprezenta o adevărată provocare în anumite cazuri și necesită anumite costuri și o anumită expertiză. Totuși, există din ce în ce mai multe confirmări și exemple documentate ale faptului că sporirea accesului la un site web oferă beneficii reale nu doar pentru utilizatorii cu dizabilități, ci și pentru proprietarii site-urilor și pentru utilizatorii acestora, în general. Serviciile sunt mai ușor de utilizat, de întreținut și de accesat de către mai mulți utilizatori[22]. Ca urmare, sporirea accesibilității site-urilor web îmbunătățește situația persoanelor cu dizabilități, dar și a celorlalți utilizatori, și poate consolida competitivitatea întreprinderilor europene.

Studiu de caz: avantajele unui site web accesibil

O societate britanică de servicii financiare care a sporit accesibilitatea site-ului său web a identificat următoarele avantaje:

- Clienții au găsit mai repede informațiile căutate și au navigat pe site mai mult timp.

- Serviciul a fost utilizat de clienți noi, iar vânzările online au crescut.

- Întreținerea site-ului a devenit mai simplă, mai rapidă și mai ieftină.

- Site-ul a beneficiat de o poziție mai bună în clasamentele motoarelor de căutare.

- Au fost eliminate problemele de compatibilitate și s-a îmbunătățit accesul de pe dispozitivele mobile.

- În mai puțin de 12 luni s-a obținut un randament de 100% al investiției.

Cu toate acestea, fragmentarea legislativă care persistă la nivelul statelor membre, asociată cu lipsa acțiunii legislative clare la nivel european, continuă să obstrucționeze piața internă, creează obstacole pentru consumatori și cetățeni în acest mediu transfrontalier și frânează dezvoltarea întreprinderilor. Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități prevede obligații referitoare la internet pe care statele semnatare trebuie să le respecte. Prin urmare, este necesară acțiunea la nivel european.

3.3. Acțiuni propuse

Responsabilitatea de a îmbunătăți accesibilitatea internetului revine în principal statelor membre și furnizorilor de servicii. Totuși, există acțiuni pe care Comisia le poate întreprinde sau facilita și care pot contribui la accelerarea îmbunătățirii accesibilității internetului în Europa, chiar și în absența unor dispoziții legislative specifice ale UE privind accesibilitatea internetului. Succesul general al inițiativei poate fi obținut printr-o abordare comună și coerentă, ale cărei principale direcții de acțiune sunt următoarele:

6. Facilitarea adoptării și implementării rapide a orientărilor internaționale în Europa

Există un consens general cu privire la faptul că orientările WCAG 2.0 sunt specificațiile tehnice care trebuie atent respectate în materie de e-accesibilitate. După ce W3C va ajunge la un acord cu privire la orientări, lucru care se va întâmpla probabil în viitorul apropiat, mandatul 376 va putea completa efortul de armonizare la nivel european. Până atunci, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor de la Riga privind site-urile publice accesibile și pentru a pregăti includerea rapidă în reglementările naționale a noilor specificații privind accesibilitatea internetului, într-o manieră comună și armonizată, prin:

- Publicarea, în perioada 2009-2010, a orientărilor tehnice actualizate și, unde este cazul, traducerea specificațiilor W3C aplicabile;

- Identificarea, în cursul anului 2009, a site-urilor publice și ale intraneturilor[23] vizate și sporirea accesibilității acestora până în 2010.

Comisia își va continua eforturile în vederea îmbunătățirii accesibilității propriilor site-uri web, actualizându-și orientările interne astfel încât acestea să reflecte noilor specificații.

Furnizorii de servicii non-publici, în special proprietarii de site-uri care furnizează servicii de interes general[24], precum și furnizorii de site-uri comerciale care sunt esențiale pentru participarea la activitățile economice și sociale sunt, de asemenea, încurajați să îmbunătățească accesibilitatea internetului (începând cu anul 2008).

Statele membre trebuie să atingă până în 2010 o accesibilitate de 100% a site-urilor publice și să se pregătească pentru o tranziție rapidă la specificațiile actualizate pentru accesibilitatea internetului într-o manieră comună și coerentă .

Proprietarii de site-uri care oferă servicii de interes general și proprietarii altor site-uri relevante trebuie să îmbunătățească accesibilitatea acestora.

Organizațiile europene de standardizare, în colaborare cu părțile interesate, trebuie să elaboreze rapid standarde UE privind accesibilitatea internetului , pornind de la WCAG 2.0.

Comisia este în curs de a îmbunătăți accesibilitatea site-urilor sale, actualizând în același timp orientările interne astfel încât acestea să reflecte noilor specificații.

Comisia va monitoriza și va sprijini aceste evoluții, încurajând statele membre să ia măsuri rapide cu privire la aspecte-cheie ale implementării și facilitând colectarea și schimbul de bune practici, în principal prin intermediul platformei ePractice[25]. În funcție de progresele înregistrate și de data la care standardele vor începe să se aplice, Comisia va analiza necesitatea unor orientări comune la nivelul UE, inclusiv a unei acțiuni legislative[26].

Comisia va monitoriza și va face publice progresele înregistrate și va analiza necesitatea unor orientări comune la nivelul UE, inclusiv a acțiunii legislative (începând cu anul 2009).

7. Îmbunătățirea înțelegerii și promovarea accesibilității internetului

Este extrem de necesar să existe mai multă vizibilitate, înțelegere și conștientizare a nevoilor și soluțiilor posibile în materie de accesibilitate a internetului. Statele membre trebuie s-și asume un rol proeminent în realizarea acestui obiectiv prin intermediul următoarelor acțiuni:

- Promovarea extinsă a accesibilității site-urilor web prin furnizarea de informații și orientări clare cu privire la accesibilitate site-urilor, inclusiv prin furnizarea de tehnologii de asistență[27], precum și încurajarea utilizării declarațiilor de accesibilitate[28];

- Sprijinirea sistemelor de formare profesională, a schimbului de cunoștințe și de bune practici;

- Achiziționarea de instrumente și site-uri accesibile în cadrul contractelor de achiziții publice;

- Desemnarea unui punct de contact național pentru accesibilitatea internetului, de exemplu prin intermediul unui site web, în 2009;

- Monitorizarea și raportarea progreselor înregistrate cu privire la conformare, la satisfacția utilizatorilor și la costurile de implementare aferente accesibilității internetului, atât pe site-urile publice, cât și pe alte site-uri, și raportarea către grupul la nivel înalt propus și către publicul larg.

Statele membre trebuie să-și asume, în mod coerent și eficient, un rol proeminent în demersul de sensibilizare și sporire a gradului de înțelegere cu privire la accesibilitatea internetului și să raporteze grupului la nivel înalt progresele înregistrate .

4. CONCLUZIE

Pentru a atinge obiectivele propuse în ceea ce privește e-accesibilitatea, sunt necesare acțiuni comune și coerente pe mai multe fronturi. În special, este esențial să se înregistreze progrese imediate și rapide în domeniul e-accesibilității. Toți factorii interesați au de jucat roluri decisive în atingerea obiectivului comun, acela de a avea o societate informațională cu adevărat incluzivă.

Comisia invită Consiliul, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social să își exprime opiniile cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru ca societatea informațională să fie accesibilă pentru toți.

Anexă – Rezumatul acțiunilor

E-accesibilitate

Acțiuni | Data | Responsabil |

Înființarea unui grup ad-hoc la nivel înalt care va furniza orientări cu privire la prioritățile care trebuie avute în vedere și la o abordare mai coerentă asupra e-accesibilității. Se face apel și la părțile interesate, care sunt încurajate să se implice în această colaborare. | La începutul anului 2009 | CE, părțile interesate |

Asigurarea e-accesibilității rămâne o prioritate de politică în contextul monitorizării i2020 și al planului de acțiune în favoarea persoanelor cu dizabilități. | 2009- | CE |

Monitorizarea implementării și progreselor înregistrate în materie de e-accesibilitate și accesibilitate a internetului, sprijinirea colaborării și schimbului de bune practici prin intermediul unor studii și al unei rețele tematice în cadrul PCI. | 2009- | CE, întreprinderile și părțile interesate |

Asigurarea e-accesibilității reprezintă o prioritate importantă în domeniul cercetării și inovării. | 2009 - | CE |

Stimularea inovării și implementării în domeniul e-accesibilității prin intermediul fondurilor structurale, al PC 7, al programului AAD și al programelor naționale. | 2009 - | Statele membre, alte părți interesate |

Furnizarea unui set de instrumente pentru gestionarea dizabilităților, aplicabile TIC, care vor putea fi utilizate în cadrul fondurilor structurale și al altor programe. | 2009 | CE |

În baza mandatului 376, elaborarea rapidă a unor standarde UE în materie de e-accesibilitate, în colaborare cu părțile interesate. | 2009- | Organizațiile europene de standardizare |

Garantarea faptului că revizuirile legislației UE includ dispozițiile adecvate privind e-accesibilitatea. | 2008- | CE |

Exploatarea la maxim a posibilităților oferite de actuala legislație în scopul sporirii e-accesibilității. | 2008- | Statele membre, întreprinderile și părțile interesate |

Accesibilitatea internetului

Atingerea unui nivel de 100% în ceea ce privește accesibilitatea site-urilor publice și pregătirea pentru o tranziție rapidă la specificațiile actualizate pentru accesibilitatea internetului într-o manieră comună și coerentă. | 2009-2010 | Statele membre |

Dezvoltarea rapidă a standardelor UE în domeniul accesibilității internetului pornind de la WCAG 2.0. | 2009- | Organizațiile europene de standardizare (și părțile interesate) |

Îmbunătățirea accesibilității site-urilor Comisiei, actualizând în același timp orientările interne astfel încât acestea să reflecte noilor specificații. | 2009- | CE |

Proprietarii de site-uri care oferă servicii de interes general și proprietarii altor site-uri relevante vor îmbunătăți accesibilitatea acestora. | 2009- | Alte părți interesate |

Monitorizarea și publicarea progreselor înregistrate și analizarea necesității unor orientări comune la nivelul UE, inclusiv a acțiunii legislative. | 2009- | CE |

Asumarea, în mod coerent și eficient, a un rol proeminent în demersul de sensibilizare și sporire a gradului de înțelegere cu privire la accesibilitatea internetului și raportarea progreselor înregistrate către grupul la nivel înalt. | 2008- | Statele membre |

[1] COM(2008) 412.

[2] The Demographic Change — Impacts of New Technologies and Information Society.

[3] Pentru detalii, a se consulta documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat.

[4] Comunicarea i2010 COM(2005) 229, Comunicarea privind e-accessibilitatea COM(2005) 425 și Comunicarea privind e-incluziunea COM(2007) 694.

[5] COM(2008) 426.

[6] Pentru detalii, a se vedea studiul MeAC (Măsurarea progreselor înregistrate în domeniul e-accesibilității în Europa).

[7] A se vedea raportul privind consultarea publică.

[8] http://ec.europa.eu/idabc/en/document/7728

[9] MeAC și studiul privind accesibilitatea produselor și serviciilor TIC pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu dizabilități.

[10] Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

[11] Obiectivul mandatului 376 este acela de a utiliza contractele de achiziții publice și bunele practici în materie de TIC pentru a înlătura obstacolele care stau în calea implicării persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități în societatea informațională. Acest mandat a fost acordat de Comisia Europeană organizațiilor respective în vederea identificării unei soluții în ceea ce privește cerințele comune (de exemplu, dimensiunea fonturilor, contrastul monitoarelor, dimensiunea tastaturilor etc.) și evaluarea conformității.

[12] A se vedea MeAC și studiul privind accesibilitatea produselor și serviciilor TIC pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu dizabilități.

[13] În cadrul consultării publice, 90% dintre organizații au afirmat că legislația obligatorie reprezintă o prioritate majoră, în timp ce, la nivelul întreprinderilor și al autorităților publice, acest procent a fost de 33%.

[14] Directivele 2000/78/CE, 2002/21/CE, 1999/5/CE, 2004/18/CE, 2001/29/CE, 2007/65/CE.

[15] De exemplu, Directiva 1999/5/CE privind echipamentele terminale este în curs de revizuire. În acest context, Comisia va lua măsurile necesare pentru a menține posibilitatea de a activa dispozițiile articolului 3 alineatul (3) litera (f).

[16] Directiva 2007/65/CE

[17] Studiul MeAC.

[18] A se vedea documentul de lucru anexat.

[19] COM(2001) 529.

[20] 2002/C 86/02 și 2003/C 39/03.

[21] C5-0074/2002-2002/2032(COS).

[22] Document de lucru al serviciilor Comisiei.

[23] În conformitate cu Directiva 2000/78/CE privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă.

[24] Conform COM(2007) 725.

[25] www.epractice.eu.

[26] A se vedea evaluarea impactului din COM 2007 (694).

[27] Dispozitive TIC care susțin capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități.

[28] Acestea constau în furnizarea unor informații complementare privind, de exemplu, politica de accesibilitate a site-urilor, respectarea specificațiilor aplicabile, asistarea persoanelor cu dizabilități, sau mecanismele utilizate pentru adresarea de reclamații.