52008DC0484

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 24.7.2008

COM(2008) 484 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare intermediară a punerii în aplicare a Programului de sănătate publică (2003-2008)

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare intermediară a punerii în aplicare a Programului de sănătate publică (2003-2008)

(Text cu relevanță pentru SEE)

INTRODUCERE

Decizia Parlamentului European și a Consiliului de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008)[1], denumită în continuare „decizia privind programul”, a stabilit un program pentru sănătatea publică, având o durată de șase ani, care trebuie să fie pus în aplicare de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2008.

Scopul prezentei comunicări este să prezinte concluziile evaluării primilor trei ani de punere în aplicare a Programului de sănătate publică (2003-2008), denumit în continuare „programul”.

Necesitatea de a realiza evaluarea rezultă din prevederile articolului 12 alineatul (3) din decizia menționată anterior, care solicită, de asemenea, Comisiei Europene să comunice rezultatele evaluării Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor.

Evaluarea a fost realizată de experți independenți de la RAND Europe, o firmă de consultanță selecționată printr-o procedură de licitație.

Raportul complet al evaluării este disponibil on-line pe site-ul web al Direcției Generale Sănătate și Consumatori, Europa, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/health/ph_programme/eval2003_2008_en.htm.

2. Context

În conformitate cu articolul 152 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, trebuie să se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților comunitare.

Prezentul program, care completează politicile naționale, este menit să ajute la îndeplinirea obiectivului stabilit în tratat.

Obiectivele generale ale programului sunt:

- îmbunătățirea informațiilor și cunoștințelor din domeniul sănătății în vederea dezvoltării sănătății publice;

- îmbunătățirea capacității de reacție rapidă și coordonată la amenințările la adresa sănătății;

- promovarea sănătății și prevenirea bolilor prin acțiuni asupra factorilor determinanți pentru sănătate la nivelul tuturor politicilor și activităților comunitare.

Prin urmare, programul este menit:

- să asigure un nivel înalt de protecție a sănătății umane în cadrul tuturor politicilor și activităților comunitare, prin intermediul unei strategii integrate și intersectoriale în domeniul sănătății;

- să abordeze inegalitățile din domeniul sănătății;

- să încurajeze cooperarea între statele membre în domeniile reglementate de articolul 152 din tratat.

3. Metodologie

Evaluarea s-a bazat pe mai multe metode de colectare a datelor, și anume cercetare documentară, o anchetă pentru șefii de proiect, interviuri cu diverse părți interesate, analiza arhivelor de date și analiza bazei de date a proiectelor.

Evaluarea s-a concentrat în principal asupra proiectelor cofinanțate în perioada 2003-2005 în conformitate cu cererile de propuneri anuale, care au reprezentat principala activitate a programului. Bugetul alocat cererilor de propuneri a reprezentat cea mai mare parte a bugetului de funcționare.

Deoarece era vorba de o evaluare intermediară, aceasta a fost realizată când majoritatea proiectelor erau într-un stadiu incipient de dezvoltare. Aceasta înseamnă că evaluatorii nu au putut aprecia exact în ce măsură proiectele cofinanțate în conformitate cu cererile de propuneri 2003-2005 erau conforme cu obiectivele programului.

Ținând cont de aceste limitări, au fost abordate în evaluare următoarele aspecte referitoare la Programul de sănătate publică (2003-2008).

4. aspecte evaluate șI ÎNTREBăRI

Evaluarea a examinat următoarele aspecte specifice:

Relevanța : pertinența obiectivelor programului față de necesitățile părților interesate.

Eficacitatea : măsura în care obiectivele stabilite în decizia privind programul și planurile anuale de lucru sunt îndeplinite; gradul în care prioritățile descrise în planurile anuale de lucru și în decizia privind programul au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către program; măsura în care programul reușește să completeze politicile naționale (prin intermediul valorii adăugate europene) pentru a proteja sănătatea umană și pentru a îmbunătăți sănătatea publică, la un cost rezonabil.

Eficiența : oportunitatea alocării resurselor, cantitatea adecvată, calitatea și raportul cost-eficacitate; analiza organigramei și structurii programului, a responsabilităților aferente și a capacității de administrare totală în raport cu rezultatele obținute; metodele utilizate pentru a pune în aplicare programul.

Coerența și complementaritatea : măsura în care sunt asigurate coerența și complementaritatea între măsurile puse în aplicare în conformitate cu programul și alte politici și activități comunitare (cum ar fi politica regională, cercetarea, programele statistice, politica muncii, etc.)

Acceptabilitatea: măsura în care părțile interesate acceptă politica de sănătate publică în general și modul în care programul pune în aplicare această politică.

Monitorizarea: adecvarea actualului sistem de monitorizare a activităților programului.

Durabilitatea : măsura în care rezultatele programului sunt durabile pe termen mediu și lung, adică după încetarea finanțării acordate de Uniunea Europeană.

5. concluzii

Principalele concluzii ale evaluării sunt prezentate mai jos.

5.1. Relevan ța

O anchetă pe lângă șefii de proiect și interviuri cu diverse grupuri de părți interesate au arătat că există o percepție clară din partea părților interesate a faptului că programul aduce beneficii atât părților interesate cât și cetățenilor Uniunii Europene. Principalele beneficii menționate au fost: crearea de rețele, schimbul de cunoștințe și bune practici, cooperarea la nivel european și consolidarea capacităților.

5.2. Eficacitatea

Ancheta a arătat că se consideră că proiectele contribuie la realizarea obiectivelor deciziei privind programul și a planurilor de lucru. „Selecția proiectelor este percepută ca fiind administrată prin intermediul procedurilor de evaluare clare și transparente publicate în Jurnalul Oficial on-line, ceea ce întărește sentimentul că doar proiectele relevante au fost finanțate. În acest proces, evaluatorii par să fi aplicat, în mod transparent, criteriile adecvate și această impresie este susținută de dovezi de la anchete și interviuri”[2].

5.3. Eficien ța

Mulți șefi de proiect au considerat că administrarea proiectului este complexă și birocratică, iar despre procedura de prezentare a proiectului s-a spus că este lungă și împovărătoare.

5.4. Coeren ța și complementaritatea

Măsura în care Programul de sănătate publică (2003-2008) interacționează cu alte activități comunitare variază în funcție de domeniu; în special, această interacțiune este percepută ca fiind foarte puternică în domeniile terorismului biologic, a sistemelor de sănătate și a produselor farmaceutice.

5.5. Acceptabilitatea

Persoanele intervievate și părțile interesate au acceptat și au susținut într-o măsură foarte mare intervenția europeană în domeniul sănătății publice. Valoarea adăugată a programului derivă din faptul că ar putea fi o legătură eficace între politicile guvernelor naționale în domeniul sănătății și Comunitatea Europeană, ajutând astfel susținerea și coordonarea măsurilor respective.

5.6. Monitorizarea

Dintre toate activitățile programului, evaluarea s-a concentrat pe monitorizarea proiectelor cofinanțate în conformitate cu cererile de propuneri. Din anchetă și interviuri a reieșit că monitorizarea proiectelor este adecvată.

5.7. Durabilitatea

Aproape jumătate din șefii de proiect respondenți (47%) cred că proiectul și rezultatele sale ar fi durabile după încetarea susținerii financiare pentru program. Respondenții au comentat că durabilitatea poate fi obținută prin utilizarea rezultatelor proiectului; difuzarea (de exemplu, raportarea în domeniul sănătății publice); colaborarea continuă și stabilirea de contacte cu parteneri și alte organizații; formarea și finanțarea suplimentară. Concluziile evaluării au fost că este clar că se așteaptă ca cel puțin unele părți ale programului să aibă consecințe durabile.

6. Recomandări

Evaluarea globală a Programului de sănătate publică (2003-2008) este pozitivă. Cu toate acestea, au fost formulate 18 recomandări în trei domenii: program, administrare și proiecte.

6.1. Program

Evaluarea a definit prioritățile programului ca fiind complicate. Chiar dacă prioritățile pot fi total justificate, s-ar putea ca ele să nu reflecte necesitățile reale ale părților interesate și/sau ale cetățenilor Uniunii Europene. Ar trebui acordată mai multă atenție dezvoltării de priorități mai precise printr-un proces de clasificare în ordinea priorităților mai concentrat pe necesități.

S-a recomandat să se pună accentul pe domenii cu impact important și extrem de preocupante.

6.2. Administrare

Ar trebui să se facă eforturi pentru a se elabora noi metode de finanțare pentru a se încuraja propuneri mai inovatoare.

Un „cerc restrâns”de părți interesate sunt foarte conștiente de activitatea programului dar există un public potențial mai larg care probabil este ignorat. Evaluarea a sugerat că beneficiile produse de proiectele cofinanțate ar trebui difuzate prin intermediul mesajelor personalizate către grupurile de interese.

Ținând cont de faptul că realizarea cu succes a programului depinde, printre alți factori, de cooperarea cu organizații internaționale, s-a recomandat să se mențină și să se consolideze legăturile existente cu aceste organizații.

6.3. Proiecte

S-a recomandat simplificarea procedurii de prezentare de proiecte în cadrul cererii de propuneri.

Evaluarea a sugerat ca administrarea și limitarea numărului de propuneri să fie evaluate luând în considerare concurența indirectă, închisă sau informală.

Concluziile evaluării au fost că stadiul de avansare al proiectelor ar trebui monitorizat în funcție de prioritățile programului.

7. comentariile comisiei cu privire la concluziile evaluării

7.1. Program

Evaluarea a estimat că prioritățile programului sunt complicate. Chiar dacă aceste priorități puteau fi total justificate, s-ar putea ca ele să nu fi reflectat necesitățile reale ale părților interesate și/sau ale cetățenilor Uniunii Europene.

Au fost lansate mai multe inițiative pentru a raționaliza și pentru a stabili prioritățile activităților Programului de sănătate publică, cum ar fi cartografierea Programului de sănătate publică (2003-2008) și planificarea multianuală. Acestea vor ajuta la stabilirea priorităților pentru fiecare an al noului Program de sănătate, [Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013)][3], la identificarea necesităților părților interesate și la definirea obiectivelor specifice. Aceasta va da noului program de sănătate o definiție mai precisă, reducând numărul de activități și făcând prioritățile mai clare.

În plus față de aceasta, se va pune în aplicare un proces de consultare mai amplu și mai inovator pentru a defini prioritățile planurilor anuale de lucru, pentru a aborda necesitățile reale ale cetățenilor Uniunii Europene și pentru a sensibiliza părțile interesate față de program. Vor fi consultate mai multe grupuri de părți interesate pentru a identifica care sunt domeniile de activitate relevante pentru ele.

7.2. Administrare

În ceea ce privește posibilitatea de a introduce noi metode de finanțare, ar trebui remarcat că cel de-Al doilea program de sănătate (2008-2013) oferă o varietate mai largă de mecanisme de finanțare. Printre acestea se numără:

- cofinanțarea unei acțiuni menite să îndeplinească un obiectiv al programului (până la 60% din costurile proiectului);

- cofinanțarea costurilor de funcționare a unei organizații neguvernamentale sau a unei rețele specializate (până la 60% din costurile eligibile);

- finanțarea comună a unui organism public sau a unei organizații neguvernamentale de către Comunitate și unul sau mai multe state membre (până la 50% din costuri);

- acțiuni comune cu alte programe comunitare.

În ceea ce privește rezultatele proiectului, acestea vor fi promovate prin canale adecvate adaptate diferitelor tipuri de public vizat.

Se va acorda mai multă atenție durabilității proiectului. Ar putea fi utilizați indicatori ai rezultatelor pentru a asigura o urmărire mai îndeaproape a proiectelor. La sfârșitul punerii în aplicare a proiectului, ar trebui efectuată o evaluare a realizărilor concrete produse de beneficiar. Scopul este de a verifica în ce măsură rapoartele finale reflectă așteptările formulate la începutul proiectului.

Activitățile programului vor fi comunicate într-o măsură mai mare decât în trecut. În acest scop a fost dezvoltată o strategie detaliată. Au fost promovate noi inițiative și au fost extinse altele care sunt deja în vigoare, cum ar fi utilizarea buletinelor de informare electronică și a internetului (site-ul web al Direcției Generale Sănătate și Consumatori, portalul sănătății publice al Uniunii Europene și buletinul de informare electronică Sănătatea în Uniunea Europeană, site-ul web al Agenției Executive pentru Programul de Sănătate Publică), organizarea de zile de informare (în Luxemburg și la nivel național), dezvoltarea în continuare a rețelei de puncte centrale naționale și apariția unor noi publicații referitoare la sănătate.

Comisia va intensifica cooperarea cu organismele internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prin acorduri de subvenții directe.

7.3. Proiecte

Ar trebui simplificată procedura de prezentare de proiecte în cadrul cererii de propuneri. Acest lucru a fost deja realizat pentru cererea de propuneri 2007 și va continua în cadrul celui de-Al doilea program de sănătate (2008-2013).

În plus, criteriile de evaluare utilizate pentru cererea de propuneri au fost revizuite în 2007. În urma evaluării realizate în 2006 de Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică, a fost adoptată la 12 februarie 2007 o decizie a Comisiei de stabilire a noilor principii și criterii generale de selecție și finanțare a acțiunilor în cadrul Programului privind sănătatea publică[4].

Criteriile de acordare au fost revizuite cu scopul de a face procesul de evaluare mai transparent și de a informa mai bine candidații cu privire la ceea ce se așteaptă de la proiecte. Criteriile de acordare au fost detailate în mod clar și unele aspecte au fost mai bine precizate decât înainte, de exemplu ce se înțelege prin acoperire geografică, calitatea și rolul parteneriatelor în contextul cererilor de propuneri, valoarea adăugată europeană, bugetul și gestiunea financiară.

În ceea ce privește limitarea numărului de propuneri în cadrul cererilor de propuneri prin mijloacele propuse de evaluare, Comisia ar dori să atragă atenția că regulamentul financiar prescrie concurența directă. Utilizarea concurenței închise în domeniul sănătății publice nu este un avantaj, iar cazurile de concurență informală nu par să garanteze imparțialitate și tratament egal.

Beneficiarii vor fi invitați să descrie cum vor îmbunătăți propunerile lor sănătatea cetățenilor europeni, așa cum este măsurată, când este posibil, prin indicatori adecvați, inclusiv indicatorul „ani de viață sănătoasă”[5] și cum vor reduce inegalitățile din domeniul sănătății în și între statele membre și regiuni.

8. CONCLUZII

Concluziile acestei evaluări intermediare sunt în mare parte pozitive, atrăgând în același timp atenția asupra unui număr de domenii a căror examinare o recomandă în cadrul continuării punerii în aplicare a Programului de sănătate publică (2003-2008) și al dezvoltării celui de-Al doilea program de sănătate (2008-2013).

A fost un exercițiu extins, care a acoperit o perioadă mare de timp, de la etapa planificării până la finalizarea raportului. S-a încheiat prea târziu în ciclul de elaborare a politicilor pentru a se lua vreo decizie referitoare la revizuirea substanțială a Programului de sănătate publică (2003-2008), care a fost abrogat la 1 ianuarie 2008, când a intrat în vigoare cel de-al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013).

Cu toate acestea, rezultatele evaluării au fost imediat luate în considerare, de câte ori a fost posibil, pentru a ameliora perioada rămasă din programul (2003-2008). Comisia va acorda atenție maximă recomandărilor formulate în cadrul acestei evaluări în timpul punerii în aplicare a celui de-Al doilea program de sănătate (2008-2013).

[1] Decizia nr. 1786/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008), JO L 271, 9.10.2002, p. 1.

[2] Evaluarea intermediară a Programului de sănătate publică (2003-2008) RAND, raportul final, paginile 100-101.

[3] Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013), JO L 301, 20.11.2007, p. 3.

[4] JO L 46, 16.2.2007, pp. 45-50.

[5] http://ec.europa.eu/health/ph_information/indicators/lifeyears_en.htm