52008DC0461

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 16.7.2008

COM(2008) 461 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Reexaminare a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 privind achiziția de terenuri agricole

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Reexaminare a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 privind achiziția de terenuri agricole

Comisia înaintează prezentul raport către Consiliu în conformitate cu Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace și adaptările tratatelor care stau la baza Uniunii Europene (Actul de aderare din 2003). În șapte dintre cele zece noi state membre, actul stabilește perioade de tranziție pentru achiziția de teren agricol de către străini, dar prevede și că: „prezentele măsuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminări generale în cursul celui de-al treilea an de la data aderării. În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului.”

Raportul Comisiei privind măsurile tranzitorii respective și impactul lor a fost precedat de un studiu în legătură cu situația sectorului agricol al țărilor în cauză, realizat de un institut de consultanță la cererea Comisiei[1].

1. Temei juridic al raportului Comisiei

În temeiul Actului de aderare din 2003, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și Slovaciei (cele șapte noi state membre denumite în continuare NSM7) li s-a acordat o perioadă de tranziție în care acestea să mențină legislația existentă în momentul respectiv care limita achiziția de terenuri agricole și de păduri [2], prin derogare de la libera circulație a capitalurilor consacrată prin articolul 56 din Tratatul CE. În temeiul articolului 24 din Actul de aderare, măsurile tranzitorii respective sunt enumerate în anexele V, VI, VIII, IX, X, XII și XIV. Capitolele privind libera circulație a capitalurilor din anexele menționate prevăd că „prezentele măsuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminări generale în cursul celui de-al treilea an de la data aderării. În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului . Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide să reducă sau să pună capăt perioadei de tranziție […].”

2. Dispozițiile tranzitorii

Libera circulație a capitalurilor constituie una din libertățile fundamentale garantate de legislația comunitară. Ea include investițiile în terenuri și imobile[3], sub rezerva perioadelor de tranziție stabilite în șapte noi state membre cu privire la achiziția de terenuri agricole de către străini. Pare că principalul motiv la baza cererii și a acordării ulterioare a măsurilor respective este necesitatea de a proteja condițiile socioeconomice ale activităților agricole în urma introducerii pieței unice și a tranziției spre politica agricolă comună în NSM7. Mai precis, măsurile aveau scopul de a răspunde preocupărilor cu privire la posibilitatea unor efecte tranzitorii asupra sectorului agricol ca urmare a unor mari diferențe inițiale între prețurile terenurilor și venituri în comparație cu restul UE . Derogările temporare aveau, de asemenea, scopul de a facilita procesul de privatizare și de restituire a terenurilor agricole agricultorilor în anumite țări. Duratele maxime ale acestor măsuri de restricție au fost fixate în vederea limitării efectelor negative asupra dezvoltării sectorului agricol în NMS7 ca urmare a unor restricții prelungite asupra investițiilor străine în acest sector, care ar putea, s-a presupus, constitui un obstacol pentru productivitatea și competitivitatea în cursul anilor următori. Perioada de tranziție are o durată de 12 ani pentru Polonia și șapte ani pentru Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria și Slovacia.

3. Obiectivele raportului

Comisia a avut obiectivul de a reexamina măsurile tranzitorii și efectele acestora pentru a redacta un raport privind posibilitatea de a anticipa data de încheiere a acestor măsuri tranzitorii . Ținând seama de motivele aflate la baza derogărilor temporare, Comisia a început să examineze dacă, în urma evoluției ulterioare din NSM7, preocupările inițiale s-au atenuat suficient pentru a permite ca derogarea să se încheie înainte de termen . Pentru aceasta, au fost necesare studiul și analiza evoluției începând cu negocierile de aderare și o comparație cu situația și evoluția „vechilor” state membre.

4. Abordarea metodologică

Pentru a examina efectele prezente și viitoare ale restricțiilor privind proprietatea asupra terenurilor, studiul s-a concentrat asupra a două teme: pertinența actuală a preocupărilor din NSM7 referitoare la o posibilă preluare masivă a terenurilor de către străini; gradul în care restricțiile privind dreptul de proprietate al străinilor au afectat eficiența schimburilor de terenuri și a alocării terenurilor, precum și creșterea productivității în NSM7. Ancheta s-a concentrat asupra următoarelor aspecte principale: analiza comparativă a restricțiilor tranzitorii din NSM7; alți factori care afectează piețele terenurilor agricole și tranzacțiile funciare; evoluția piețelor agricole și funciare în cursul ultimilor ani, în special în ceea ce privește prețurile și chiriile terenurilor și gradul de convergență cu UE15; analiza principalilor indicatori ai randamentului agricol al NSM7 în comparație cu indicatorii corespunzători din UE15.

5. Prezentare generală a situației la trei ani după aderarea la UE

Restricții juridice în NSM7 privind achiziția de terenuri și imobile agricole de către străini

Există diferențe cu privire la modul în care NSM7 formulează restricțiile privind achiziția de terenuri și imobile agricole de către străini. Acest fapt este valabil mai ales în legătură cu modul de definire a „străinilor” și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a obține (în mod excepțional) proprietatea unor terenuri agricole (a se vedea anexa I).

Referitor la definiția conceptului de străini, Ungaria este singura țară care nu acceptă societățile ca deținătoare de terenuri agricole (aceasta fiind o restricție nediscriminatorie). Referitor la condițiile de acordare a drepturilor (excepționale) de achiziție, toate NSM7 permit achiziția de terenuri agricole de către străinii care au practicat agricultura pe terenul în cauză timp de cel puțin trei ani, în calitate de rezidenți. Republica Cehă și Lituania merg și mai departe, permițând ca astfel de persoane să cumpere terenuri în general. Estonia, Lituania și Slovacia permit, de asemenea, achizițiile de către societățile rezidente deținute majoritar de străini. În plus, în Estonia există o excepție generală pentru loturile mai mici de 10 ha, iar în Polonia pentru loturile mai mici de 1 ha (cu excepția celor situate în regiunile de frontieră). În sfârșit, Ungaria permite achiziția fermelor de dimensiuni foarte mici (cel mult 6 000 m²) și a terenurilor aferente clădirilor agricole necesare creșterii intensive a animalelor. Un aspect important este absența în toate NSM7 a restricțiilor în legătură cu închirierea de teren agricol de către străini . Diferențele ilustrează faptul că în prezent nu este în vigoare o interdicție totală și strictă a achizițiilor de către străini; prin urmare, aceasta nu poate fi considerată ca fiind esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de tranziție.

Referitor la diferențele menționate între NSM7, este interesant să se observe gradul în care străinii au fost în măsură să cumpere efectiv terenuri agricole. Statisticile oficiale indică o proporție relativ redusă de străini care dețin terenuri agricole. În Ungaria, de exemplu, tranzacțiile cu terenuri agricole la care au participat străini reprezintă mai puțin de 0,2% din tranzacțiile totale din 2005 și 2006. Letonia înregistrează procentajul cel mai ridicat dintre NSM7, dar încă nu depășește 2% pentru aceeași perioadă de referință. Cu toate acestea, experții naționali în domeniul funciar care au participat la anchetă au subliniat probabilitatea ca statisticile oficiale să subestimeze numărul real al străinilor care dețin terenuri agricole, pentru că ele nu țin cont de tranzacțiile efectuate de intermediari locali sau de utilizarea unor contracte neoficiale, care nu au fost înregistrate la autoritățile competente.

Restricțiile privind proprietatea și piețele funciare

Este important ca efectul restricțiilor privind dreptul de proprietate al străinilor să fie încadrat în perspectiva mai amplă a modului de funcționare a piețelor funciare. În contextul NSM7, trebuie subliniat că restricțiile nu se referă la închirierea de terenuri agricole . Constrângerile și imperfecțiunile piețelor de capital constituie alți factori, instituționali, care afectează tranzacțiile funciare. Costurile tranzacțiilor de pe piețele funciare și caracterul neclar al drepturilor de proprietate rămân importante și continuă să aibă efecte importante asupra alocărilor de teren. Problemele referitoare la neclaritatea drepturilor de proprietate, în special nefinalizarea privatizării , afectează atât piețele vânzărilor cât și cele ale închirierilor, chiar dacă în moduri și grade diferite, fiind principalul factor care condiționează prețurile de vânzare și închiriere a pământului.

Investițiile străine

Investițiile străine în agricultură ar avea efecte importante pe termen lung, atât asupra posibilităților de asigurare a capitalului și a competențelor necesare, cât și a funcționării piețelor funciare și a productivității agricole. Din cifra totală a investiției străine directe (ISD) în NSM7, 170 miliarde € în 2004, mai puțin de 1 miliard € a fost destinat sectorului agricol. Cifra menționată reprezintă totuși un aflux de capital considerabil, având în vedere restricțiile temporare în vigoare. Acest fapt arată că proporția străinilor care dețin terenuri în mod „informal” depășește deja statisticile oficiale, subliniind, pe de altă parte, importanța investițiilor în domeniile fermelor deținute de firme și închirierilor de ferme. La aceste efecte directe (orizontale) ale investițiilor – încă reduse – în sectorul agricol se pot adăuga efectele indirecte de multiplicare (verticale) ale investițiilor în industria alimentară, care se apropie în prezent de cifra de 9 miliarde €. Toate aceste investiții facilitează procesul de tranziție din sectorul agricol.

Influența aderării la UE asupra piețelor funciare din NSM7

Aderarea la UE a avut, de asemenea, un efect indirect asupra piețelor agricole din NSM7. Ea a stimulat investițiile directe provenite din statele UE15, intensificând efectele menționate anterior. Sprijinind reformele din sectorul financiar și contribuind la prezența crescută a instituțiilor financiare din UE15, aderarea a determinat un acces îmbunătățit la sistemele de credit și de asigurări, atenuând efectul principalelor obstacole în calea eficientizării piețelor funciare. Un alt aspect important se referă la creșterea importantă a subvențiilor acordate fermierilor din NSM7 prin politica agricolă comună (PAC). Cu toate că fermierii din NSM7 nu sunt eligibili decât pentru o parte din subvențiile existente pentru fermele din UE15, aceste subvenții reprezintă o proporție importantă a veniturilor fermelor din NSM7. Subvențiile contribuie la ameliorarea condițiilor sociale ale fermierilor din NSM7 și, împreună cu facilitarea accesului la credite, constituie un sprijin oportun pentru investitorii naționali care doresc să cumpere terenuri agricole și au condus deja la o creștere puternică a veniturilor fermelor, a tranzacțiilor funciare și a prețurilor terenurilor.

Evoluția piețelor funciare din NSM7

Proporția terenurilor închiriate este mai ridicată[4] decât cea a terenurilor vândute. În toate NSM7, cu excepția Letoniei și Poloniei, terenul închiriat reprezintă peste jumătate din totalul terenului agricol, această proporție fiind superioară mediei din UE15. Dimpotrivă, Letonia și Polonia se situează sub media din UE15.

În special, piața vânzărilor de terenuri din anii recenți a fost puternic influențată de vânzările publice din cadrul programelor în curs de privatizare a pământului. Acesta este mai ales cazul Republicii Cehe, dar și al Poloniei și Lituaniei. Privatizarea este în mare măsură încheiată în Estonia și Letonia; de asemenea, deși în Ungaria și Slovacia continuă să existe terenuri publice care ar putea fi privatizate în viitor, acestea nu afectează în mod semnificativ piața actuală a vânzărilor de terenuri.

Studiul a utilizat surse naționale pentru a obține statistici ale prețurilor pentru vânzările și închirierile de teren. Comisia a utilizat, de asemenea, cifrele furnizate de EUROSTAT, când astfel de cifre erau disponibile. Atât acoperirea, cât și calitatea statisticilor sunt în curs de dezvoltare, existând riscul ca rezultatele să apară cu întârziere. Datele disponibile indică, în cursul perioadei 2000-2006, o creștere importantă a prețurilor de vânzare ale terenurilor (a se vedea anexa II), calculate în moneda națională și ajustate la inflație, în toate țările cu excepția Republicii Cehe și Slovaciei. Creșterile medii s-au situat între circa 10% pe an în Polonia și aproape 60% pe an în Letonia. Se remarcă faptul că o parte importantă a creșterii a avut loc jurul anului de aderare. În Republica Cehă și Slovacia, prețurile au scăzut după 2001. Perioada respectivă a coincis, în Republica Cehă, cu o creștere importantă a vânzărilor publice, ca urmare a privatizării ultimelor terenuri aflate în proprietatea statului.

În general, prețurile de închiriere nu par să fi crescut mai mult decât prețurile terenurilor, în ciuda tendințelor diferite observate în aceste țări (a se vedea anexa II). În Polonia, evoluția crescătoare a prețurilor din prima parte a perioadei 2000-2006 a cunoscut o tendință inversă în ultima sa parte. Cu toate acestea, media prețurilor de închiriere a crescut cu circa 4% pe an în perioada menționată. În alte țări, prețurile au crescut în mod constant, între 6% pe an în Ungaria și peste 20% pe an în Lituania. Totuși, ținând cont de faptul că piața închirierilor a fost deschisă pentru străini, în timp ce piața vânzărilor a fost în mare măsură închisă, se remarcă faptul că ridicarea prețurilor de închiriere a rămas, în general, relativ moderată.

La sfârșitul perioadei luate în considerare, continuau să existe diferențe pronunțate privind nivelurile prețurilor din NSM7 (a se vedea anexa III). În 2005/2006, prețurile de vânzare ale terenurilor , calculate în moneda națională, au fost cele mai scăzute în Estonia și Lituania, atingând cel mult 800 €/ha. Aceste valori sunt net inferioare celor din Polonia (1927 €/ha[5]) și din Republica Cehă și Slovacia (1625 €/ha și 1017 €/ha). Letonia a înregistrat cel mai ridicat nivel de prețuri, 3591 €/ha. Cu toate acestea, diferențele de preț sunt parțial determinate de distorsiunea statistică, dat fiind că baza de calcul al prețurilor poate fi diferită de la o țară la alta. De asemenea, prețurile de închiriere au tendințe evolutive diferite. Dintre țările care au transmis date, Slovacia prezintă cel mai scăzut nivel, de 18 €/ha (în 2005), iar Ungaria cel mai ridicat, de 67 €/ha[6]. Republica Cehă, Lituania și Polonia se situează pe planul al doilea, cu 32 €, 33 € și 41 € pe ha[7].

Traiectoriile creșterilor și nivelurilor prețurilor par să indice că dezvoltarea piețelor agricole continuă să fie puternic influențată de factori instituționali diferiți de deschiderea față de prezența străinilor, cum ar fi constrângerile și imperfecțiunile piețelor de capital, costurile tranzacțiilor de pe piețele funciare și caracterul neclar al drepturilor de proprietate, precum și de nefinalizarea privatizării. În plus, evoluția relativ atenuată a prețurilor de închiriere pare să indice că riscul unor creșteri de preț cauzate de prezența străinilor este controlabil.

Ca urmare a creșterilor prețurilor, asistăm la o reducere treptată a discrepanței dintre statele noi și cele vechi privind prețul de vânzare al terenurilor (a se vedea anexa III), cu toate că acest proces încă nu s-a încheiat. Poate fi utilă comparația cu Germania de Est, dat fiind că ea a trecut printr-un proces de tranziție asemănător cu cel din NSM7, având însă, spre deosebire de acestea, frontiere complet deschise spre UE de la începutul anilor '90. Nivelul prețurilor din Polonia se ridică la jumătate față de cel din Germania de Est, în timp ce Republica Cehă, Ungaria și Slovacia prezintă niveluri mai scăzute. Letonia este singura țară al cărei nivel de prețuri se apropie de cel din Germania de Est, care, la rândul lui, este asemănător celui din Suedia (a se avea, totuși, în vedere observația anterioară privind diferențele de calcul). Dat fiind că piețele închirierilor sunt deschise străinilor, este surprinzător că prețurile de închiriere nu înregistrează o convergență mai pronunțată decât prețurile de vânzare ale terenurilor.

Structura socioeconomică a sectorului agricol

Transformările în curs în sectoarele agricole ale NSM7, care determină creșterea eficienței exploatării agricole și a productivității, au determinat deja rezultate remarcabile în cursul anilor, observabile în special în domeniul rentabilității recoltei, dar și, din ce în ce mai mult, în productivitatea muncii. De exemplu, în ceea ce privește producția de cereale (grâu), NSM7 din Europa Centrală au atins între 60% (Polonia) și 90% (Republica Cehă) din producția din UE15. Țările baltice prezintă un decalaj mai puternic. În producția de lapte, toate NSM7 sunt deja aproape de producția medie din UE15.

În ceea ce privește productivitatea, situația nu este la fel de pozitivă. Cu toate că decalajele în privința productivității muncii (valoarea adăugată brută pe angajat) s-au redus în cursul anilor, continuă să existe diferențe importante atât între NSM7, cât și între acestea și UE15.

6. Concluzii

a) Preocupările exprimate în cursul negocierilor de aderare a NSM7, în special cele referitoare la efectele potențiale ale diferențelor mari de prețuri ale terenurilor și ale diferențelor de venituri față de restul UE sunt importante, dar nu ar trebui să pună pe planul al doilea aspecte fundamentale care încetinesc într-o anumită măsură reforma structurală a agriculturii, necesară pentru a spori productivitatea și veniturile din NSM7. Piețele terenurilor agricole din NSM7 sunt influențate de anumiți factori instituționali, cum ar fi nefinalizarea privatizării, condițiile neclare privind proprietatea și coproprietatea, precum și procedurile complicate și costisitoare de transfer funciar.

b) Închirierile de teren agricol au determinat prezența considerabilă a străinilor în NSM7, fără consecința unui șoc vizibil în cadrul sistemului; această situație ar putea fi chiar considerată o contribuție la înlăturarea obstacolelor instituționale menționate. Ea ar putea avea o influență benefică asupra reformei agricole, prin introducerea de noi tehnologii și asigurarea capitalului indispensabil pentru producție. De asemenea, ea ar putea contribui la atenuarea, în anumite NSM7, a puterii proprietarilor dominanți care dețin în prezent ferme de mari dimensiuni în raport cu micii proprietari dispersați și cu titluri de proprietate neclare, fenomen care tinde să frâneze evoluția prețurilor și redistribuția terenurilor în vederea creării de proprietăți mai mari învecinate.

c) Studiul Comisiei arată că diferențele dintre NSM7 și UE15 privind veniturile și prețurile terenurilor s-au redus în ultimii ani. Cu toate acestea, prețurile sunt încă departe de convergența completă, care nu este, de altfel, prevăzută și care nu este considerată o condiție necesară pentru încheierea derogărilor. Statele din UE15 prezintă, de asemenea, o divergență de prețuri mai redusă dar totuși marcată și la un nivel mediu al prețurilor mai ridicat. Costurile tranzacțiilor, care afectează în mod deosebit achizițiile de către străini, ar putea avea, de asemenea, o influență importantă, chiar dacă mai redusă, în UE15. Până în prezent, evoluția prețurilor chiriilor în NSM7 pare să indice că, în locul unui mare dezechilibru al prețurilor, deschiderea piețelor de vânzare de terenuri din NSM7 în același grad ca cele din UE15 ar putea determina continuarea deplasării progresive a prețurilor de vânzare spre convergența cu UE15.

d) Condițiile socioeconomice ale producției agricole s-au îmbunătățit, fiind probabil ca această tendință să continue. Cu toate acestea, se menține o mare diferență de productivitate între NSM7 și UE15. Ea subliniază necesitatea ca autoritățile din NSM7 să continue combaterea factorilor instituționali care întârzie procesul de raționalizare a exploatării și a producției agricole. Prezența străinilor în sectorul agricol, în prezent prin intermediul închirierilor și ulterior prin proprietățile asupra terenurilor, favorizează și ar trebui să continue să favorizeze acest proces.

e) Având în vedere termenele limită pentru elaborarea prezentului raport prevăzute de Actul de aderare din 2003, perioada analizată este prea scurtă[8] pentru a permite obținerea unor date empirice suficiente cu privire la efectele aderării asupra achiziției de terenuri agricole de către străini. Cu toate acestea, studiul Comisiei arată că NSM7 ar trebui să valorifice restul perioadelor de derogare în scopul dezvoltării sectorului agricol, pregătindu-se astfel pentru sfârșitul inevitabil al acestor perioade. În acest context, autoritățile din NSM7 ar putea lua în considerare o destindere intermediară, de dimensiuni limitate, a restricțiilor asupra dreptului de proprietate al străinilor, care ar putea sprijini reformele agricole. S-ar putea avea în vedere, de exemplu, introducerea următoarelor mici reforme, care există deja în unele dintre NSM7:

- creșterea suprafeței minime de teren care poate fi cumpărată de un străin fără restricții. De exemplu, s-ar putea lua în considerare o limită de 10 hectare, ca în Estonia; precum și

- acordarea fără restricții a dreptului de achiziție a clădirilor agricole și a terenurilor pe care acestea sunt construite pentru străinii care închiriază proprietăți agricole.

Răspunsul Comisiei:

Pe baza situației din NSM7 în momentul reexaminării intermediare a măsurilor tranzitorii privind achiziția de teren agricol, Comisia nu concluzionează că termenele limită ale acestor măsuri trebuie reduse.

ANEXA I: Restricții juridice privind achiziția de teren agricol în NSM7

Republica Cehă | Estonia | Ungaria | Letonia | Lituania | Polonia | Slovacia |

Un cetățean UE poate cumpăra terenuri agricole în ciuda restricțiilor? | Da, dacă e căsătorit cu un cetățean ceh dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, atunci poate cumpăra orice tip de parcelă. | Parcele < 10 ha: Da. Nu trebuie îndeplinită nicio condiție suplimentară. Parcele>10 ha: Da dacă e căsătorit cu un cetățean estonian dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, parcela pe care a închiriat-o poate fi cumpărată. | Da, dacă e căsătorit cu un cetățean maghiar dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, parcela pe care a închiriat-o poate fi cumpărată. | Da, dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, parcela pe care a închiriat-o poate fi cumpărată dacă este căsătorit cu un cetățean leton, dar numai în calitate de coproprietar. | Da, dacă e căsătorit cu un cetățean lituanian dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, atunci poate cumpăra orice tip de parcelă. | Parcele<1 ha care nu se află în zone de frontieră: Da, dacă a avut rezidența în Polonia timp de cel puțin cinci ani dacă e căsătorit cu un cetățean polonez Alte parcele: dacă e căsătorit cu un cetățean polonez dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, parcela pe care a închiriat-o poate fi cumpărată. | Da, dacă e căsătorit cu un cetățean slovac dacă a locuit și a practicat agricultura în țara respectivă timp de cel puțin 3 ani, parcela pe care a închiriat-o poate fi cumpărată. |

O persoană juridică poate cumpăra terenuri agricole? | Da | Da | Nu | Da | Da | Da | Da |

O persoană juridică înregistrată în țara în cauză, dar cu majoritatea acțiunilor deținută de străini, poate cumpăra terenuri agricole? | Da, dacă străinii nu dețin majoritatea acțiunilor. | Da | Nu | Da, dacă străinii nu dețin majoritatea acțiunilor. | Da | Da, dacă străinii nu dețin majoritatea acțiunilor. | Da |

ANEXA II: Prețurile terenurilor agricole în NSM7, 2000-2006 Prețurile pe hectar, la valoarea din 2005, calculate în moneda națională

VÂNZăRI | |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 | | |Republica Cehă (CZK) |61134 | |48976 |50501 |50601 |48279 |45118 | | |Estonia (EEK) *) | |3850 | |4985 | |7255 | | | |Letonia (lats) | | |370 |383 |733 |1602 |2346 | | |Lituania (LTL) |1139 |1185 |1663 |1398 |1439 |1851 |2441 | | |Ungaria ( 1000 HUF) *) | | | | |174 |196 |[373] **) | | |Polonia (PLN) ***) |5476 |5649 |5375 |6088 |6776 |8244 |9171 | | |Republica Slovacă (SKK) |50672 |47113 |45438 |41781 |38908 |37850 |36303 | | | | | | | | | | | | Închirieri | |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 | | |Republica Cehă (CZK) *) |599 |716 |762 |788 |867 |960 |940 | | |Estonia (EEK) | | | | | | | | | |Letonia (lats) | | | | | | | | | |Lituania (LTL) |35 |44 |47 |49 |60 |77 |110 | | |Ungaria (HUF) | |12837 |12780 |14851 |14871 |15720 |17101 | | |Polonia (PLN) *) |132 |104 |101 |122 |200 |141 |164 | | | Republica Slovacă (SKK) *) | |368 |462 |479 |562 |684 | | |Surse: EUROSTAT, cu excepția unor indicații contrare. Datele EUROSTAT calculate pentru prețurile din 2005 pe baza prețurilor actuale EUROSTAT.

*) Date din surse naționale, folosite în „Review of the Transitional Restrictions Maintained by New Member States on the Acquisition of Agricultural Real estate”.

**) Date din 2006 colectate de RICA (rețeaua de informații contabile agricole) privind terenul arabil .

***) Date colectate de EUROSTAT privind terenul arabil .

ANEXA III: Prețurile terenurilor agricole din NSM7 și din anumite state UE15, 2000-2006 Calculate în euro (valori curente) pe hectar

VÂNZăRI | |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 | | |Republica Cehă |1556 |1403 |1528 |1522 |1561 |1621 | 1625 | | |Estonia*) | |218 | |297 | |464 | | | |Letonia | | |546 |526 |1031 |2301 | 3591 | | |Lituania |294 |321 |468 |390 |406 |536 | 734 | | |Ungaria*) | | | | |676 |742 |[1550] **) | | |Polonia***) |1194 |1415 |1307 |1308 |1465 |2049 |2385 | | |Republica Slovacă |895 |878 |888 |912 |946 |981 | 1017 | | | | | | | | | | | | |Danemarca |10330 |12211 |12920 |14669 |15995 |18787 |22791 | | |Germania |9081 |9427 |9465 |9184 |9233 |8692 | 8909 | | |Germania de Vest*) |16830 |17246 |16966 |16489 |16035 | | | | |Germania de Est*) |3631 |3811 |4014 |3831 |3944 | | | | |Franța*) |4913 |5384 |5778 |6079 |6567 | | | | |Țările de Jos |35713 |37150 |40150 |34160 |31432 |30235 |31290 | | |Suedia |1989 |1988 |2019 |2126 |2455 |3351 |3706 | | | | | | | | | | | | Închirieri | |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 | | |Republica Cehă*) |15 |20 |24 |24 |27 |32 |32 | | |Estonia | | | | | | | | | |Letonia | | | | | | | | | |Lituania |9 |12 |13 |14 |17 |22 |33 | | |Ungaria | |41 |45 |53 |57 |63 |67 | | |Polonia*) |29 |26 |25 |26 |43 |35 |41 | | |Republica Slovacă*) | |7 |9 |10 |14 |18 | | | | | | | | | | | | | |Danemarca |328 |346 |368 |391 |399 |397 |456 | | |Germania | |164 | |174 | |176 | | | |Germania de Vest*) | |225 | |261 | | | | | |Germania de Est*) | |104 | |116 | | | | | |Franța*) |124 |123 |124 |123 |122 | | | | |Țările de Jos |405 |443 |445 |445 |447 |462 |466 | | |Suedia |107 |104 |108 |110 |110 |108 |110 | |Surse: EUROSTAT, cu excepția unor indicații contrare

*) Date din surse naționale folosite în studiul „Review of the Transitional Restrictions Maintained by New Member States on the Acquisition of Agricultural Real estate”.

**) Date din 2006 colectate de RICA (rețeaua de informații contabile agricole) privind terenul arabil .

***) Date colectate de EUROSTAT privind terenul arabil .

[1] Centrul pentru studii privind politicile europene, „Review of the Transitional Restrictions Maintained by New Member States on the Acquisition of Agricultural Real estate” (http://ec.europa.eu/internal_market/capital/reports).

[2] Sfera studiului este limitată la achiziția de teren agricol și de păduri. Cu privire la reședințele secundare, măsurile tranzitorii de cinci ani stabilite pentru Cipru, Republica Cehă, Ungaria și Polonia nu sunt supuse reexaminării.

[3] A se vedea nomenclatorul privind mișcările de capital cuprins în anexa I la Directiva 88/361/CEE a Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat (JO 1988 L 178, p. 5). Cu toate că directiva respectivă a fost abrogată prin Tratatul de la Maastricht, nomenclatorul este recunoscut de Curtea Europeană de Justiție ca având o valoare indicativă.

[4] Închirierea de terenuri este importantă în special în Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Estonia și Lituania, cu o proporție totală a pământului închiriat de ferme de peste 50%. În Letonia, ea se ridică la 24%, iar în Polonia la 22%. Între 2003 și 2005, proporția pământului închiriat în raport cu utilizarea totală a pământului a scăzut ușor (1%-4%) în toate țările, cu excepția Ungariei, unde a crescut cu 3%.

[5] Datele privind prețurile terenurilor agricole în 2005 din studiul „Review of the Transitional Restrictions Maintained by New Member States on the Acquisition of Agricultural Real estate”. Datele EUROSTAT pentru 2005 disponibile se referă numai la pământul arabil, 2049 €/ha.

[6] Date pentru 2006. În 2005: 63 €/ha.

[7] Date pentru 2006. În 2005: 32 €, 22 € și 35 €.

[8] Pentru unele state membre, statisticile disponibile la data adoptării raportului se referă numai la 2006. Datele cele mai amănunțite privind prețurile terenului în scopul comparației între statele membre „noi” și cele „vechi” sunt disponibile numai pentru 2004 și 2005.