52008DC0331

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.5.2008

COM(2008) 331 final

COMUNICAREA COMISIEI

Posibilitățile de pescuit pentru 2009 Declarație de politică a Comisiei Europene

COMUNICAREA COMISIEI

Posibilitățile de pescuit pentru 2009 Declarație de politică a Comisiei Europene

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Situația resurselor 4

3. Principii pentru 2008 6

4. Posibilități de pescuit stabilite în baza PCP 6

4.1. Stabilirea TAC 6

4.2. Stabilirea efortului de pescuit 6

5. Aspecte privind rentabilitatea 7

6. Monitorizarea aspectelor care țin de competența statelor membre 8

7. Gestionarea bazată pe planificarea pe termen lung 8

8. Metoda de lucru în absența unor planuri pe termen lung 8

9. Îmbunătățirea rapoartelor privind capturile, a datelor și a evaluărilor 9

10. Reducerea capturilor aruncate înapoi în mare 10

11. Specii de adâncime 11

12. Marea Mediterană și Marea Neagră 11

13. Marea Baltică 11

14. Măsuri tehnice 12

15. Calendarul propunerilor 12

16. Concluzii 13

ANEXA I 14

ANEXA II 15

1. INTRODUCERE

În fiecare an, Uniunea Europeană adoptă o decizie privind posibilitățile de pescuit – cotele de pește și zilele pe mare permise - pentru pescarii europeni și pentru apele europene. Aceste decizii sunt luate pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.

Propunerea Comisiei trebuie formulată în conformitate cu un număr de principii orientative. În primul rând, propunerea trebuie să fie în conformitate cu obiectivele principale ale politicii comune pentru pescuit (PCP)[1], și anume posibilitățile de pescuit anuale trebuie stabilite la un nivel care să asigure exploatarea durabilă a resurselor din punct de vedere ecologic, economic și social. În al doilea rând, având în vedere necesitatea de a asigura un cadru stabil și previzibil pentru agenții economici care depind de pescuit, este necesar ca variațiile anuale să fie menținute în limite prestabilite. În al treilea rând, trebuie respectate angajamentele internaționale, inclusiv angajamentul de a reface stocurile astfel încât acestea să atingă nivelul maxim de productivitate[2]. În sfârșit, conform abordării convenite în cadrul comunicării „Îmbunătățirea consultării privind gestionarea pescuitului comunitar” din 2006, părțile interesate trebuie implicate în discuțiile pe tema posibilităților de pescuit încă dintr-un stadiu incipient.

În conformitate cu noua metodă de lucru propusă în 2006, această comunicare prezintă intențiile Comisiei cu privire la pregătirea propunerilor sale referitoare la capturile totale admisibile (TAC) și la efortul de pescuit pentru 2009, de a-și îndeplini angajamentul legat de pescuitul durabil. În 2009, acest exercițiu se va desfășura pe fondul unor probleme urgente cu care se confruntă PCP. În ciuda punerii în aplicare timp de mai mulți ani a PCP, situația resurselor rămâne îngrijorătoare. Mai multe stocuri nu sunt exploatate în mod durabil. Posibilitățile de pescuit au fost stabilite la un nivel prea ridicat pentru ca stocurile să fie durabile. Sistemele de gestionare a efortului de pescuit nu au funcționat conform așteptărilor. Există probleme grave legate de aplicarea posibilităților de pescuit, iar anumite probleme legate de punerea în aplicare trebuie rezolvate. Este necesară, de asemenea, îmbunătățirea măsurilor tehnice.

Prin urmare, în momentul exprimării opiniilor asupra posibilităților de pescuit pentru 2009, Comisia va propune măsuri de abordare a acestor provocări. Acestea includ revizuirea constrângerilor de stabilire a modificărilor anuale ale TAC și ale cotelor. În cadrul unei propuneri separate vor fi prezentate, de asemenea, îmbunătățirile aduse măsurilor tehnice. În decursul anului 2008, Comisia va începe și lucrul la o abordare mai aplicată la nivel regional a gestionării pescuitului. Se va acorda o mai mare atenție coroborării elementelor PCP în vederea consolidării aspectului durabil al pescuitului în modul cel mai potrivit pentru fiecare regiune. Treptat, alte domenii de politică vor deveni din ce în ce mai legate de exploatarea durabilă pe termen lung a stocurilor de pește.

Comisia este decisă să solicite opiniile părților interesate privind declarația de politică din prezenta comunicare și să invite statele membre și sectorul în cauză la discuții despre modul în care pot fi îmbunătățite metodele sale de lucru privind prezentarea posibilităților de pescuit anuale. Vor fi planificate consultări ulterioare, în 2008, pe tema îmbunătățirii altor aspecte ale gestionării pescuitului.

2. SITUA ŢI A RESURSELOR

În numeroase sectoare, politica de conservare nu duce la durabilitate. Cele mai multe stocuri demersale sunt reduse și nu sunt durabile, fiind exploatate în afara limitelor biologice de siguranță. Anumite specii, cum sunt capelinul și uva, utilizate la prepararea hranei peștilor, sunt limitate. Tonul roșu este supraexploatat și se observă probleme serioase de control privind această specie. În schimb, stocurile de pește-spadă sunt mai consistente. Pescuitul multor altor stocuri pelagice se face într-un mod durabil. În Marea Mediterană sunt monitorizate numai două specii de pești demersali și două specii de pești pelagici de talie mică. Stocurile demersale se află în afara limitei biologice de siguranță, însă cele două stocuri pelagice nu sunt exploatate la maxim.

Organismele științifice controlează anual dacă stocurile se confruntă cu riscul compromiterii reproducerii în viitor, și anume dacă se află în afara „limitelor de siguranță biologică”. Nu se cunoaște situația a aproximativ 57% din stocuri, în special din cauza rapoartelor inexacte privind capturile. 68% din stocurile a căror situație este cunoscută se confruntă cu riscul de epuizare, iar, din câte se știe, pescuitul durabil are loc numai în aproximativ 32% din stocuri. În 88% din stocuri, pescuitul în exces este atât de intens încât s-ar captura mai mult pește în cazul în care s-ar pescui mai puțin. Această cifră este mult mai mare decât cea referitoare la situația din afara UE, unde media globală a stocurilor în care se pescuiește în exces este de 25%[3]. Aproximativ 19% din stocuri sunt într-o situație atât de precară încât oamenii de știință recomandă să nu se mai pescuiască în stocurile respective (a se vedea tabelele din anexa I).

Pe termen mai lung, pescuitul în exces are drept rezultat o contribuție mult mai mică a stocurilor de pește din apele europene la economia europeană și la aprovizionarea cu alimente decât în trecut. Stocurile demersale din Marea Nordului produc, în prezent, doar o cincime din captura înregistrată în aceste stocuri în urmă cu 25 de ani. În majoritatea zonelor pentru care există informații disponibile (a se vedea figura 1) se observă tendințe similare.

Debarcări estimative pentru speciile demersale din Marea Nordului (1970-2004) | Debarcări estimative pentru speciile merluciu, cardină și langustină din zona iberică a Oceanului Atlantic |

[pic]

Figura 1. Graficul din stânga reprezintă debarcările estimative în Marea Nordului în perioada 1970-2004. Graficul din dreapta reprezintă debarcările estimative pentru speciile demersale principale (merluciu, cardină și langustină) în zona iberică a Oceanului Atlantic. În ambele cazuri, datele sunt furnizate de ICES (2005).

Această scădere a productivității a dus la un grad sporit de dependență de importul de materii prime a industriei alimentare europene și a pieței europene. În timp ce 75% din produsele pescărești pentru piața europeană proveneau, la începutul anilor 1970, din resurse interne, în prezent produsele interne contribuie doar în proporție de 40% la piața europeană (a se vedea figura 2).

Relația dintre producția de pește din Europa celor 15 și importuri în perioada 1961-2001 (în %) (sursa: Eurostat) |

[pic]Figura 2. Raportul dintre producția și importurile de produse pescărești (alimentare sau nealimentare) în UE.

În ciuda eforturilor considerabile, nu s-a înregistrat niciun indiciu notabil privind refacerea stocurilor sau reducerea pescuitului în exces începând cu anul 2003. Gestionarea pescuitului în Uniunea Europeană nu funcționează cum ar trebui, iar obiectivul de a atinge durabilitatea pe termen lung nu este îndeplinit.

3. PRINCIPII PENTRU 2008

Pe fondul acestei situații a epuizării stocurilor și a posibilităților de pescuit excesiv de ridicate în raport cu avizele științifice, Comisia continuă să susțină posibilități de pescuit care sunt durabile conform recomandărilor științifice și va acționa în scopul acordării tuturor șanselor de refacere a stocurilor epuizate.

Posibilitățile de pescuit trebuie fixate:

- conform unor planuri pe termen lung;

- astfel încât să respecte acordurile internaționale în domeniu și

- să respecte obiectivele politicii comune de pescuit și, în special, să respecte necesitatea reducerii pescuitului în stocurile supraexploatate și a refacerii stocurilor epuizate.

- Comisia acordă cea mai mare importanță respectării principiilor menționate. Aceste aspecte sunt sunt explicate mai pe larg în continuare.

4. POSIBILITă Ţ I DE PESCUIT STABILITE ÎN BAZA PCP

4.1. Stabilirea TAC

Cauza pescuitului în exces și a epuizării stocurilor este, într-o oarecare măsură, stabilirea unor niveluri prea ridicate ale TAC și ale efortului de pescuit. Capturile totale admisibile (TAC) au fost stabilite de către Consiliu, în medie, la un nivel cu aproximativ 48% mai ridicat decât nivelul capturilor care, conform organismelor științifice, ar fi durabile în conformitate cu principiul precauției[4]. Stabilirea unor cote prea ridicate a contribuit, pe lângă problemele cunoscute legate de aplicare, și la menținerea resurselor marine la un nivel scăzut. Prezenta comunicare propune metode noi pentru stabilirea TAC, în scopul evitării acestor probleme.

4.2. Stabilirea efortului de pescuit

Efortul de pescuit și capturile totale admisibile (TAC) au fost gestionate în paralel în scopul reducerii capturii aruncate înapoi în mare și a posibilității practicării pescuitului ilegal, nereglementat și neraportat (INN). Gestionarea efortului de pescuit reprezintă, de asemenea, o măsură de conservare, în condițiile în care previziunile utilizate pentru propunerea referitoare la TAC nu sunt disponibile. Acest aspect face parte din planurile pe termen lung privind speciile cod, cambulă și limbă de mare din Marea Nordului, cambulă din estul Canalului Mânecii și stocurile de merluccius australis.

Efortul de pescuit și mortalitatea datorată pescuitului în cazul codului sunt, în continuare, prea ridicate. Între 2004 și 2006, efortul de pescuit a scăzut cu numai 12% în Kattegat, cu 9% în Skagerrak, în Marea Nordului și în estul Canalului Mânecii, cu 24% în vestul Scoției și cu 17% în Marea Irlandei.

Celelalte stocuri la care se aplică regimul de zile pe mare se confruntă cu situații similare.

Regimul existent nu poate asigura reducerile suplimentare necesare, deoarece sistemul actual permite o compensare a reducerii numărului de zile pe mare prin intermediul unor derogări complexe. În plus, sistemul alocă navelor inactive drepturi de pescuit, care pot fi transferate navelor active. Reducerea numărului de zile pe mare nu a dovedit eficiență în reducerea efortului desfășurat efectiv. În consecință, nu se poate atinge nivelul urmărit al reducerii efortului real numai prin reducerea numărului de zile pe mare.

S-a luat în discuție un sistem posibil de gestionare a efortului de pescuit bazat pe plafoane exprimate în kilowați-zile (kW-zile). Această metodă ar permite statelor membre să ia o decizie privind raportul dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit. Ea ar permite, de asemenea, statelor membre să își ajusteze alocările de kW-zile cu scopul de a încuraja pescuitul care presupune un volum redus de captură aruncată înapoi mare și evitarea capturării codului. Consiliul și Comisia au ajuns la un acord privind acest subiect în cadrul Consiliului din decembrie 2007:

„Consiliul și Comisia convin că o abordare bazată pe kW-zile ar fi mai bine adaptată la gestionarea efortului de pescuit în zonele care fac obiectul regimurilor multianuale pentru cod, pește plat și merluccius australis. Cele două instituții vor depune toate eforturile pentru a lua în discuție, în 2008, această abordare bazată pe sugestiile prezentate de Comisie în contextul pregătirii pachetului „TAC-uri și cote” pentru 2008 și vor avea drept scop punerea în aplicare a acestei abordări în 2009.”

Consiliul a aprobat, de asemenea, utilizarea voluntară anticipată a sistemului de kW-zile, cu scopul de a facilita trecerea la sistemul definitiv de kW-zile în cadrul planului revizuit de refacere a rezervelor de cod în 2009.

Noul sistem va fi propus în contexul revizuirii planului de refacere a rezervelor de cod pentru anii următori și, în scopul punerii sale în aplicare imediate în 2009, în cadrul propunerii referitoare la TAC pentru 2009.

5. ASPECTE PRIVIND RENTABILITATEA

Prețurile combustibilului au atins un nivel foarte ridicat la sfârșitul lui 2007 și, probabil, fie se vor menține la acest nivel, fie vor crește în continuare. Acest lucru provoacă probleme importante navelor care utilizează metode de pescuit implicând un mare consum de combustibil, cum ar fi traulerele și, în special, traulerele laterale. Prețurile ridicate ale combustibilului vor contribui la necesitatea de a reduce activitățile de pescuit la nivelul necesar pentru înregistrarea celui mai ridicat nivel de capturi posibil. Stabilirea, în mod nerealist, a unor posibilități de pescuit ridicate pe termen scurt este neproductivă.

6. MONITORIZAREA ASPECTELOR CARE țIN DE COMPETENțA STATELOR MEMBRE

În 2008, Regulamentul de stabilire a posibilităților de pescuit acordă statelor membre mai multe posibilități de a lua inițiativa reducerii capturilor de merlan și cod aruncate înapoi în mare, cu scopul de a fixa metode de punere în aplicare a acestui regulament în zonele protejate „Natura 2000” și de a realoca zilele de pescuit între diferitele grupuri de echipamente de pescuit în vederea reducerii mortalității codului datorate pescuitului. Comisia solicită statelor membre să prezinte un raport privind rezultatele acestor inițiative și va analiza aceste rezultate înainte de a propune continuarea acțiunilor.

7. GESTIONAREA BAZATă PE PLANIFICAREA PE TERMEN LUNG

Gestionarea pescuitului funcționează bine atunci când planificarea ei este adecvată. Trebuie înțeles potențialul de producție al stocurilor de pește, iar exploatarea lui trebuie concepută pe termen lung. Sunt necesare date biologice și evaluări științifice de calitate. Trebuie găsite modalități de a crește producția de pește, de a îmbunătăți eficiența și de a reduce capturile aruncate înapoi în mare și impacturile care pot fi evitate asupra mediului marin. Aceste metode trebuie să fie practice și să ofere cât mai multă stabilitate a veniturilor și a ocupării forței de muncă.

Trebuie să se acorde prioritate gestionării adecvate a stocurilor pe termen lung; în cazul epuizării acestora, sunt necesare planuri de refacere. De la reforma din 2002 s-a înregistrat un progres important și s-au elaborat planuri pentru numeroase stocuri (33% din capturi și 28% din stocurile de pește pelagic, 45% din capturi și 32% din stocurile de pește demersal sunt gestionate pe baza unor planuri pe termen lung), dar mai sunt încă multe de făcut în privința stabilirii de planuri pe termen lung.

Planurile pe termen lung rămân aspectul esențial al politicii Comisiei în 2008. Planurile existente trebuie implementate. În 2008 vor fi propuse mai multe planuri privind somonul din Marea Baltică, heringul din vestul Scoției și merluciul din regiunile nordice. Planul de refacere a codului va fi reexaminat. Se va ține seama de consultările cu părțile interesate care au avut loc în 2007 și de avizele științifice recente. Vor fi continuate eforturile pentru creșterea numărului de stocuri incluse în gestionarea pe termen lung (inclusiv cele de șprot și de hering din Marea Baltică). Aceste stocuri trebuie să atingă nivelul maxim de productivitate durabilă, să înregistreze o scădere a capturilor aruncate înapoi în mare și un impact redus asupra mediului marin. Planurile de gestionare pe termen lung vor fi, de asemenea, utilizate în dezvoltarea abordării ecosistemice a domeniului pescuitului.

8. METODA DE LUCRU ÎN ABSENțA UNOR PLANURI PE TERMEN LUNG

În cazul în care nu există încă planuri pe termen lung, deciziile privind TAC-urile se iau pe baza avizelor științifice anuale furnizate de ICES și CSTEP. Au fost dezvoltate norme[5],[6] pentru stabilirea TAC astfel încât tratamentul egal să fie garantat, iar industria să beneficieze de cât mai multă stabilitate. Aceste norme vor continua să se aplice, dar cu unele modificări aduse în conformitate cu ultimele avize științifice.

În 2007, CSTEP a prezentat rezultatul posibil al aplicării normelor în declarațiile de politică ale Comisiei[7]. Avizul a fost favorabil în ansamblul său, însă a indicat două neajunsuri majore.

În primul rând, aplicarea normelor a împiedicat, de multe ori, refacerea stocurilor epuizate. Deși normele au stabilit rata pescuitului pentru un stoc cu rezerve normale la un nivel de precauție, ele nu au prevăzut reducerea activităților de pescuit pentru stocuri deja epuizate. În aceste situații, stocurile devin mai puțin rezistente la pescuit, iar nivelul pescuitului trebuie redus pentru a permite refacerea stocului. De exemplu, stocul de cod din vestul Scoției a scăzut cu peste 15% pe an. Reducerile TAC-urilor cu mai puțin de 15% pe an nu au reușit să protejeze acest stoc.

Al doilea neajuns îl reprezintă faptul că normele nu au putut împiedica industria în cauză să profite de creșterea capturilor disponibile în stocurile refăcute. Unele stocuri se pot reface în proporție de peste 15% pe an, însă normele limitează creșterile TAC-urilor la această cifră. Stocurile de hering, de exemplu, s-au refăcut pornind de la niveluri scăzute, cu mult mai mult de 15% pe an.

Deoarece normele trebuie modificate, în anexa II sunt prezentate norme noi. Se propune reducerea mortalității la pești cu până la 30% pe an pentru stocurile epuizate până la un nivel redus al biomasei, fără a modifica TAC cu mai mult de 20%. Reducerile trebuie menținute până când se va reuși reducerea mortalității datorate pescuitului la nivelul de la care, conform avizului CSTEP, se poate obține randament maxim pe termen lung. Pentru stocurile care s-au refăcut peste nivelul care permite obținerea de randament maxim, limita de 15% a creșterilor TAC va urca la 25%. De asemenea, în cazul în care CSTEP recomandă captură zero, TAC trebuie reduse cu cel puțin 25%. Prin lărgirea segmentului de modificări care pot fi aduse TAC se pot efectua reduceri mai mari atunci când este nevoie, dar și creșteri mai importante, în cazul în care stocurile cresc în mod adecvat.

Se va solicita CSTEP să evalueze efectele acestor modificări. În cazul în care este necesar, se pot realiza și alte ajustări.

9. ÎMBUNăTă ŢI REA RAPOARTELOR PRIVIND CAPTURILE, A DATELOR Ş I A EVALUăRILOR

În sistemul de control al politicii comune în domeniul pescuitului (PCP)[8] au fost identificate importante puncte slabe a căror consecință este faptul că eforturile recente făcute pentru realizarea exploatării durabile a stocurilor nu dau rezultate. În lipsa unui sistem eficient de control, pescuitul în exces persistă, iar situația stocurilor continuă să se degradeze, ducând la TAC mai reduse care nu sunt, la rândul lor, respectate.

Pentru buna gestionare a cotelor, sistemul de rapoarte de debarcare trebuie să fie eficient și să includă verificări încrucișate automate, astfel încât depășirile de cotă să fie evitate, iar discrepanțele să fie descoperite. Acest lucru nu se întâmplă în prezent. Organismele științifice au putut realiza previziuni în ceea ce privește dimensiunile stocurilor de pește, rata mortalității datorate pescuitului și nivelurile capturilor doar pentru aproximativ 27% din stocuri (anexa I), din cauza datelor inexacte furnizate de sectorul pescuitului în privința debarcărilor, precum și a problemelor întâmpinate în încercarea de a obține date referitoare la capturile aruncate înapoi în mare și la efortul de pescuit. Această problemă pare să se agraveze: datele insuficiente duc la decizii precare, care duc, la rândul lor, la situația precară a conservării și la stocuri epuizate. Statelor membre li se amintește că este necesar să pună în aplicare un sistem de verificare încrucișată a datelor și să îmbunătățească transmiterea acestor date.

Este necesară o reformă urgentă a sistemului de control al PCP pentru rezolvarea acestor neajunsuri. Comisia va propune, în octombrie 2008, o revizuire a regulamentului privind controalele, ceea ce va asigura atât îmbunătățirea sistemului VMS (sistemul de monitorizare a navelor prin satelit), cât și implementarea mai rapidă a jurnalului de bord electronic.

10. REDUCEREA CAPTURILOR ARUNCATE ÎNAPOI ÎN MARE

Pe parcursul anului 2008, statele membre vor analiza modalitățile de reducere a capturilor de merlan și cod aruncate înapoi în mare. În urma avizului CSTEP și pe baza experienței statelor membre, Comisia va propune măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a măsurilor care s-au dovedit eficiente.

Cu toate acestea, cea mai bună modalitate de a reduce capturile aruncate înapoi în mare este practicarea unui pescuit care să provoace o rată mică a mortalității, astfel încât stocurile de pește mai mare să poată fi exploatate fără a arunca înapoi în mare captura de pește mai mic.

Comisia va revizui, de asemenea, stimulentele pentru practicile de reducere a capturii aruncate înapoi în mare. Statele membre vor putea, de asemenea, să utilizeze noul sistem de kW-zile pentru a încuraja aceste practici.

Vor fi prezentate, de asemenea, propuneri pentru reducerea capturii aruncate înapoi în mare și a capturilor accidentale nedorite în anumite activități de pescuit, după cum se prevede în comunicarea din 2007 privind politica de reducere a capturilor accidentale nedorite și de eliminare a aruncării înapoi în mare a capturilor în apele europene[9].

Pe lângă aceste inițiative, Fondul European pentru Pescuit oferă statelor membre posibilități de a sprijini reducerea capturii aruncate înapoi în mare prin intermediul programelor lor operaționale. Regulamentul privind colectarea datelor prevede măsurarea capturilor aruncate înapoi în mare prin utilizarea programelor de observare la bord cofinanțate din bugetul comunitar.

Statele membre sunt puternic încurajate să dezvolte și să implementeze aceste inițiative.

11. SPECII DE ADÂNCIME

Comisia își va prezenta propunerea privind TAC-urile pentru 2009 și 2010 pentru speciile de adâncime în septembrie 2008. Părțile interesate vor fi invitate să contacteze organismele științifice (în special ICES) în iunie 2008, cu privire la posibilitățile de pescuit recomandate. Avizul CSTEP va fi publicat la 4 iulie. Avizele CCR (Consiliile Consultative Regionale) vor fi prezentate Comisiei până la data de 8 iulie, pentru ca opinia părților interesate să poată fi luată în considerare. Consiliul va fi invitat să adopte o deciziei în cadrul reuniunii din noiembrie.

Normele prezentate în anexa II se vor aplica și speciilor de adâncime. Deoarece propunerea se referă la TAC pe doi ani, normele se vor aplica timp de doi ani consecutiv.

Comisia își va întemeia considerațiile din cadrul reuniunii din toamnă a Comisiei pentru Pescuitul în Atlanticul de Nord-Est pe orientările internaționale ale FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) pentru gestionarea pescuitului de adâncime în larg. Deciziile privind zonele închise sau efortul de pescuit vor fi implementate în regulamentul principal anual privind posibilitățile de pescuit pentru 2009.

12. MAREA MEDITERANă Ş I MAREA NEAGRă

TAC și cotele pentru Marea Neagră s-au stabilit pentru prima dată pentru anul 2008. TAC-urile pentru 2009 vor fi stabilite în conformitate cu normele din anexa I și pot include specii suplimentare. În aprilie și în iunie 2008 vor avea loc reuniuni de pregătire științifică, iar rezultatele lor vor fi evaluate de CSTEP în iulie. Singurele TAC existente în prezent pentru Marea Mediterană sunt cele pentru ton roșu. În 2008 se va pune accent pe aplicarea Regulamentului privind Marea Mediterană (nr. 1967/2006), în special în ceea ce privește stabilirea de planuri de gestionare pe termen lung și definirea zonelor de pescuit protejate. Este îngrijorător faptul că statele membre au înregistrat întârzieri semnificative în aplicarea acestui regulament. Neajunsurile majore care țin de respectarea acestuia trebuie depășite urgent. Comisia va urmări îndeaproape aceste aspecte pe durata anului 2008.

Va fi solicitat avizul științific al CSTEP privind evaluările stocurilor și ale pescuitului. Acest aviz va permite îmbunătățirea expertizei științifice, de exemplu în contextul CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană). Vor fi invitați oameni de știință din țări terțe, atât pentru evaluări privind Marea Neagră, cât și pentru evaluări privind Marea Mediterană.

13. MAREA BALTICă

TAC-urile pentru codul din Marea Baltică, stabilite pentru 2008, trebuie respectate. Comisia va urmări îndeaproape acest aspect.

Comisia își va prezenta propunerea privind TAC-urile pe 2009 pentru stocurile din Marea Baltică în septembrie 2008. Consiliul va fi invitat să adopte propunerea în octombrie. În urma avizului ICES din 23 mai, statele membre vor fi consultate referitor la întrebările cu conținut științific nerezolvate care vor trebui tratate în cooperare cu CSTEP. Avizele Consiliilor Consultative Regionale (RAC) trebuie prezentate Comisiei până la sfârșitul lunii iunie.

14. MăSURI TEHNICE

Comisia va propune, în 2008, un nou regulament privind măsurile tehnice pentru zonele din Atlantic, care va prelua multe dintre normele stabilite în anexa III la regulamentul privind posibilitățile de pescuit.

15. CALENDARUL PROPUNERILOR

Avizul științific al CSTEP privind majoritatea stocurilor demersale va fi disponibil la începutul lunii iulie, când va putea fi dat și startul discuțiilor referitoare la posibilitățile de pescuit. Este imposibilă devansarea rundei de toamnă a luării de decizii cu mai mult de câteva săptămâni, deoarece avizul privind stocurile pelagice comune de mari dimensiuni va fi disponibil abia în octombrie. Acest aviz este necesar înainte de negocierea unui pachet integral de măsuri referitoare la posibilitățile de pescuit.

Planificarea este următoarea:

Regulamentul privind posibilitățile de pescuit | Data propunerii Comisiei | Data posibilă a adoptării |

Marea Neagră | septembrie | Consiliul din octombrie |

Marea Baltică | septembrie | Consiliul din octombrie |

Specii de adâncime | septembrie | Consiliul din noiembrie |

Toate celelalte zone | octombrie/noiembrie | Consiliul din decembrie |

Deoarece avizul științific va fi furnizat mai devreme decât în anii precedenți, Comisia poate publica propunerea principală în octombrie. Cu toate acestea, la acea dată nu vor fi fost luate decizii privind numeroase elemente pertinente care prezintă interes pentru consultările bilaterale cu Norvegia și pentru alte consultări internaționale. Prin urmare, propunerea va include multe elemente în privința cărora nu s-au luat decizii și nu pot fi prezentate cifre specifice.

Pentru toate stocurile, avizul științific trebuie furnizat la jumătatea anului 2009. Acest termen va permite acordarea a mai mult timp pentru considerații și discuții extinse. Se pot exprima preferințe privind modificări ale calendarului propunerilor și al deciziilor de pe parcursul anului 2009.

16. CONCLUZII

Comisia solicită statelor membre și părților interesate să-și exprime opiniile privind abordarea prezentată mai sus.

Comisia va acorda o mare importanță avizelor Consiliilor Consultative Regionale și celui al Comitetului consultativ pentru pescuit și acvacultură. Acest aviz va ajuta Comisia să își îndeplinească angajamentele luate în favoarea unei gestionări durabile, care respectă obiectivele politicii comune pentru pescuit.

Comisia abordează în mod responsabil gestionarea în vederea durabilității, estimând că lipsa dovezilor nu reprezintă o dovadă de durabilitate a resurselor.

Avizul părților interesate poate fi utilizat de Comisie numai în cazul în care acesta este elaborat plecând de la o abordare susținută de dovezi a activităților de pescuit cu caracter durabil, altfel spus sunt necesare date care să susțină avizul părților interesate.

Pentru furnizarea unui aviz credibil sunt necesare informații corecte legate de pescuit și de stocuri. Părțile interesate sunt încurajate să depună toate diligențele pentru punerea în aplicare integrală și eficientă a sistemelor de raportare a capturilor și a sistemelor de colectare de date. Aceste aspecte sunt esențiale pentru ca gestionarea pescuitului să funcționeze. Părțile interesate vor fi, de asemenea, mult mai capabile să furnizeze Comisiei avize privind practicile de pescuit durabile în cazul în care dețin o bază solidă de informații.

Comisia va continua să urmărească aspectele tehnice specifice (și, în special, pe cele legate de sistemele de gestionare a efortului de pescuit) în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, începând din al doilea trimestru al anului 2008.

Comisia solicită, în vederea utilizării în timp util a rezultatelor consultărilor, prezentarea tuturor contribuțiilor referitoare la prezenta comunicare până la 30 iunie 2008.

Pe durata anului 2008, Comisia va desfășura noi proceduri de consultare cu privire la îmbunătățirea politicii de conservare, în special cu privire la o mai bună respectare a acesteia.

ANEXA I

Tabelul 1. Aviz științific privind situația stocului | Număr de stocuri |

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 |

În afara limitelor de siguranță biologică | 30 | 29 | 26 | 26 | 26 | 28 |

În limitele de siguranță biologică | 12 | 10 | 14 | 11 | 12 | 13 |

Situația stocurilor nu se cunoaște din cauza datelor insuficiente | 48 | 53 | 53 | 57 | 58 | 55 |

Tabelul 2. Aviz științific privind pescuitul în exces | Număr de stocuri |

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 |

Se cunoaște nivelul pescuitului pentru stocul respectiv în comparație cu nivelul maxim de productivitate durabilă | 34 | 23 | 32 | 33 |

Stoc în care se pescuiește în exces[10] | 32 | 21 | 30 | 29 |

Stoc în care se pescuiește la nivelul maxim de productivitate durabilă | 2 | 2 | 2 | 4 |

Tabelul 3. Aviz științific „de urgență” | Număr de stocuri |

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 |

Aviz științific referitor la încetarea pescuitului | 24 | 13 | 12 | 14 | 20 | 18 |

Tabelul 4. Diferența între TAC și capturile cu caracter durabil |

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 |

Proporția în care capturile totale admisibile (TAC) depășesc nivelul durabil al capturilor (%) | 43% | 48% | 57% | 47% | 44% | 49% |

Tabelul 5. Sinteza avizului științific privind posibilitățile de pescuit | Număr de stocuri de pește |

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 |

Stocuri pentru care se pot întocmi previziuni legate de dimensiuni și de mortalitatea datorată pescuitului | 40 | 34 | 40 | 31 | 29 | 30 |

Stocuri pentru care este există avize științifice privind posibilitățile de pescuit | 59 | 52 | 54 | 65 | 61 | 59 |

Stocuri pentru care nu există avize științifice | 31 | 40 | 39 | 29 | 35 | 37 |

ANEXA II

Norme pentru stabilirea TAC

Deciziile referitoare la TAC trebuie luate pe baza avizului științific furnizat de CSTEP.

În funcție de nivelul de risc prezentat de fiecare stoc, trebuie aplicate norme diferite. Stocurile prezintă un risc ridicat atunci când scad sub „nivelul de precauție (biomasă de precauție sau Bpa)” – nivel la care productivitatea viitoare a stocurilor riscă să se reducă. Un alt indicator al riscului ridicat îl reprezintă o rată a mortalității datorate pescuitului mai mare decât „nivelul de precauție (Fpa)”. Rata mortalității datorate pescuitului se calculează împărțind captura anuală la media dimensiunii stocului pe întregul an.

În cazul în care un stoc este mai redus decât Bpa sau este supus pescuitului la un nivel mai ridicat decât Fpa, acest stoc se află „în afara limitelor de siguranță biologică” și viceversa.

Avizul științific | Acțiune de întreprins la stabilirea TAC-urilor |

Stoc exploatat la nivelul maxim de randament durabil. | Obiectiv de a stabili TAC-urile în funcție de previziunile de captură corespunzătoare unui nivel al mortalității datorate pescuitului care să asigure, pe termen lung, randament maxim, dar fără a modifica TAC-urile cu mai mult de 25%. |

Stoc supraexploatat comparativ cu randamentul maxim durabil, dar aflat în limitele de siguranță biologică. | Obiectiv de a stabili TAC la nivelul mai ridicat al (a) previziunilor de captură corespunzătoare randamentului maxim pe termen lung[11] sau (b) al pescuitului în cazul unei rate a mortalității nemodificate, dar fără a modifica TAC cu mai mult de 15%. |

Stocuri aflate în afara limitelor de siguranță biologică | Obiectiv de a stabili TAC la un nivel al previziunilor de captură care să ducă la o reducere de 30% a ratei mortalității, dar fără a reduce mortalitatea astfel încât să afecteze productivitatea pe termen lung11 și fără a reduce TAC cu mai mult de 20%. |

Stocul face obiectul unei planificări pe termen lung, iar oamenii de știință recomandă captura conform planului. | TAC trebuie stabilită în conformitate cu planul respectiv. |

Stocul are o durată scurtă de viață și, prin urmare, nu se pot realiza previziuni pe un an. | Se stabilește o TAC previzională, care va fi modificată în momentul în care vor fi disponibile mai multe informații, pe parcursul anului respectiv. |

Nu se cunoaște cu exactitate situația stocului, iar CSTEP recomandă un nivel adecvat al capturii. | Obiectiv de a stabili TAC în conformitate cu avizul CSTEP, dar fără a modifica TAC cu mai mult de 15%. |

Nu se cunoaște cu exactitate situația stocului, iar CSTEP recomandă reducerea efortului de pescuit. | TAC trebuie redusă cu până la 15% și trebuie solicitată recomandarea CSTEP privind nivelul adecvat al efortului de pescuit. |

Nu se cunoaște cu exactitate situația stocului, iar CSTEP indică creșterea stocului. | TAC trebuie majorată cu până la 15%. |

Nu se cunoaște cu exactitate situația stocului, iar CSTEP indică reducerea stocului. | TAC trebuie redusă cu până la 15%. |

CSTEP recomandă captură zero, reducerea la nivelul minim posibil sau furnizează un aviz similar. | TAC trebuie redusă cu cel puțin 25%. Trebuie puse în aplicare măsuri de refacere, inclusiv reducerea efortului de pescuit și introducerea unor unelte de pescuit mai selective. |

Inexistența avizului CSTEP. | TAC trebuie modificată conform nivelurilor capturilor recente efective, dar nu trebuie modificată cu mai mult de 15% pe an sau statele membre trebuie să elaboreze un plan de punere în aplicare pentru furnizarea de avize în timp scurt. |

[1] Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului. JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[2] Punerea în aplicare a principiului durabilității pescuitului în UE prin intermediul producției maxime durabile. Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European. COM(2006) 360 final.

[3] Situația pescuitului mondial și a acvaculturii în 2006. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Roma, 2007.

[4] Capturile totale admisibile (TAC) în cazul în care avizul științific recomandă captură zero a fost luată în calcul ca reprezentând o depășire de 100%.

[5] Comunicarea Comisiei către Consiliu. Posibilitățile de pescuit pentru 2007. Declarație de politică a Comisiei Europene. COM(2006) 499 final.

[6] Comunicarea Comisiei către Consiliu. Posibilitățile de pescuit pentru 2008. Declarație de politică a Comisiei Europene. COM(2007) 295 final.

[7] A se vedea Raportul CSTEP pe 2007 privind normele de control al capturilor ( Harvest control rule sau HCR).

[8] Raportul special al Curții de Conturi nr. 7/2007 privind sistemele de control, de inspecție și de sancțiuni în ceea ce privește normele de conservare a resurselor halieutice comunitare (JO C 317/1, 28.12.2007).

[9] Comunicare a Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European - O politică de reducere a capturilor accidentale nedorite și de eliminare a aruncării înapoi în mare a capturilor în activitățile de pescuit din Europa [COM(COM (2007)136].

[10] Stocul se mai numește și „supraexploatat”

[11] După cum a fost calculată în funcție de mortalitatea la pești corespunzătoare unei productivități marginale de 10% din productivitatea marginală pentru mortalitate la pești aproape de zero (F0.1).