52008DC0329

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.5.2008

COM(2008)329 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei

SEC(2008)1947SEC(2008)1944

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei

INTRODUCERE

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, spaţiul european de justiţie a devenit o realitate incontestabilă, fondată pe un ansamblu de instrumente legislative vizând garantarea recunoaşterii reciproce a hotărârilor judiciare, crearea unei culturi a cooperării între autorităţile judiciare naţionale şi acompanierea liberei circulaţii a cetăţenilor într-un spaţiu european fără frontiere.

În acelaşi timp, în întreaga Europă, se observă amplificarea cererilor privind accesul la justiţie, sporind astfel sarcina sistemelor judiciare şi făcând necesară o adaptare permanentă a metodelor de lucru într-un cadru bugetar adesea dificil.

Introducerea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) în administrarea justiţiei oferă posibile soluţii de ameliorare a funcţionării justiţiei, contribuind în acelaşi timp la simplificarea procedurilor şi la diminuarea costurilor.

Astfel, sub numele de „e-justiţie” ( e-Justice ), apare un început de răspuns la această triplă necesitate de îmbunătăţire a accesului la justiţie, a cooperării între autorităţile judiciare şi a eficacităţii justiţiei însăşi. Dezvoltarea utilizării TIC în domeniul judiciar este dezirabilă şi inevitabilă, dar ea generează aşteptări şi semne de întrebare.

Prezenta comunicare urmăreşte să propună o strategie globală, creând sinergie între dimensiunea europeană şi eforturile realizate la nivel naţional şi oferind în acelaşi timp, ca valoare adăugată, realizarea unor economii de scară.

Din punctul de vedere al Comisiei, activitatea în cadrul e-justiţiei trebuie:

- să acorde prioritate proiectelor operaţionale;

- să privilegieze modelele descentralizate, fără a neglija necesitatea unei coordonări europene;

- să respecte, de preferinţă, cadrul juridic actual, utilizând mijloacele informatice pentru a ameliora eficacitatea instrumentelor juridice adoptate.

Răspunzând unei solicitări repetate a Consiliului European[1] şi a Parlamentului European, prezenta comunicare propune o Strategie e-justiţie, al cărei obiectiv este sporirea încrederii cetăţenilor în spaţiul european de justiţie, sursă de legitimitate majoră într-o Uniune în care statul de drept reprezintă o valoare identitară primordială.

CE ESTE E-JUSTIţIA?

E-justiţia poate fi definită ca fiind recurgerea la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru a ameliora accesul cetăţenilor la justiţie şi eficacitatea activităţilor judiciare, înţelese ca orice tip de activitate constând în rezolvarea unui litigiu sau sancţionarea penală a unui comportament.

Dezvoltarea e-justiţiei este un element cheie al modernizării sistemelor judiciare, iar recurgerea la TIC în cadrul cooperării judiciare a fost întotdeauna încurajată de către Comisie.

Începând din 2003, Comisia a dezvoltat un portal internet al reţelei judiciare în materie civilă şi comercială[2] şi a sprijinit realizarea de atlasuri judiciare penale şi civile care permit practicienilor să identifice autorităţile judiciare competente din diferite state membre. De asemenea, Comisia a încurajat utilizarea videoconferinţelor, transmiterea electronică a actelor între autorităţile judiciare şi s-a implicat activ în proiectul de interconectare a cazierelor judiciare.

E-justiţia se integrează în cadrul mai general al informatizării administraţiei publice ( e - Government , e-guvernare) şi constituie un domeniu specific al acesteia. E-guvernarea reprezintă aplicarea TIC la ansamblul de proceduri administrative. Există deja o expertiză solidă în materie de proiecte în domeniul infrastructurii securizate şi a autentificării documentelor, iar aceasta trebuie mobilizată. Comisia intenţionează să promoveze un cadru de interoperabilitate european (EIF) prin programul IDABC[3]. Activităţile europene în domeniul eSignature şi e-Identity[4] sunt pertinente în special în materie judiciară, unde caracterul autentic al actelor este esenţial.

Domeniul potenţial al e-justiţiei este foarte larg şi va trebui să evolueze în ritm cu progresele spaţiului judiciar european şi cu evoluţia tehnologică. Cu toate acestea, trebuie demarate imediat proiecte concrete. Pentru a evita ca un cadru de acţiune prea larg să afecteze eficacitatea şi credibilitatea acţiunii Uniunii Europene, trebuie delimitat perimetrul activităţilor viitoare.

Anumite proiecte nu ţin de sectorul judiciar, ci se înscriu mai degrabă în cadrul e-guvernării. Astfel, unele activităţile care implică instituţiile judiciare sunt mai degrabă de natură administrativă (de exemplu registrele funciare sau registrele comerţului „European Business Register”)[5]. Dimpotrivă, activităţi precum arbitrajul şi, în general, mecanismele alternative de soluţionare a litigiilor (ADR - Alternative Dispute Resolution ) ar putea fi afectate de e-justiţie, deşi sunt gestionate de organisme care nu aparţin sistemului judiciar.

Comisia consideră că obiectivul primordial al e-justiţiei este de a întări eficacitatea justiţiei în întreaga Europă, în beneficiul cetăţenilor. Proiectele prioritare vor trebui prin urmare să aibă înainte de toate un impact pozitiv asupra eficacităţii activităţii judiciare şi să faciliteze accesul cetăţenilor la justiţie. Ele vor trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a actelor legislative europene în domeniul justiţiei şi să implice potenţial toate statele membre sau o mare majoritate a acestora.

FAVORIZAREA SINERGIILOR NAţIONALE şI EUROPENE

Consolidarea schimbului de bune practici la nivel naţional

Dezvoltarea e-justiţiei se bazează înainte de toate pe voinţa statelor membre. Recentul studiu al Academiei germane de e-justiţie[6] a demonstrat utilizarea crescândă a TIC în administrarea justiţiei în Uniunea Europeană. Comisia pentru eficacitatea justiţiei în Europa (CEPEJ) a publicat recent un raport privind acest subiect[7], care a ajuns la aceeaşi concluzie.

La nivel naţional, există numeroase proiecte care ameliorează accesul la informaţie pentru justiţiabili: sunt disponibile online informaţii privind sistemele juridice, legislaţia şi jurisprudenţa; se dezvoltă sisteme de comunicaţii electronice între părţi şi instanţe; în anumite cazuri, sunt puse în funcţiune proceduri complet electronice. Sporeşte gradul de utilizare a mijloacelor electronice de înregistrare a audierilor.

La nivel european, mai multe organizaţii profesionale dezvoltă proiecte deosebit de interesante de schimb de informaţii sau interconectare, cum ar fi site-ul internet al asociaţiei instanţelor de drept administrativ supreme[8], portalul comun al jurisprudenţei curţilor supreme[9] sau registrul european al testamentelor[10].

Comisia consideră că aceste proiecte trebuie favorizate şi că experienţele reuşite trebuie difuzate şi preluate. Din acest punct de vedere, crearea Forumului justiţiei[11] oferă o perspectivă interesantă. În cadrul acestuia, va fi creat un sub-grup „e-justiţie” care va deveni un loc privilegiat pentru schimbul de bune practici între sistemele juridice naţionale şi între jurişti.

Consolidarea coordonării europene şi punerea e-justiţiei în slujba construcţiei spaţiului judiciar european

În prezent, se află în dezvoltare numeroase proiecte în domeniul e-justiţiei. La proiectele deja menţionate, se pot adăuga altele referitoare la documentarea juridică, dezvoltate fie de către Uniunea Europeană[12], fie de către actori instituţionali sau privaţi[13].

Sprijinind aceste proiecte, Comisia consideră că este importantă îmbunătăţirea clarităţii, accesibilităţii şi eficacităţii acţiunilor UE în domeniul judiciar şi concentrarea pe proiecte care vor aduce o valoare adăugată concretă spaţiului judiciar european. Într-adevăr, dacă legislaţia în domeniul justiţiei s-a dezvoltat considerabil, impactul său rămâne adesea limitat din cauza dificultăţilor de transpunere (în special în materie penală) şi din cauza faptului că juriştii nu sunt familiarizaţi cu această legislaţie. În prezent, una dintre provocările majore ale construcţiei unui sistem judiciar european este, aşadar, crearea de instrumente care să permită ameliorarea eficacităţii practice a actelor legislative adoptate. E-justiţia oferă perspective notabile în acest sens.

Este motivul pentru care Comisia Europeană înţelege să contribuie la consolidarea şi dezvoltarea instrumentelor e-justiţie la nivel european, în strânsă colaborare cu statele membre şi cu diferiţii parteneri implicaţi, în primul rând Eurojust şi reţelele judiciare în materie civilă şi penală. Comisia intenţionează să dezvolte ea însăşi o serie de instrumente informatice, sprijinind în acelaşi timp eforturile statelor membre în acest sens. Acestea vor permite îmbunătăţirea interoperabilităţii sistemelor[14], facilitarea accesului publicului la justiţie şi comunicarea între autorităţile judiciare, precum şi realizarea unor substanţiale economii de scară, la nivel european.

PRIORITăţI DE ACţIUNE 2008-2013

Activitatea Uniunii Europene în domeniul e-justiţiei trebuie să permită cetăţenilor să aibă acces la informaţii, în special atunci când sunt victime ale unor infracţiuni penale, depăşind barierele lingvistice, culturale şi juridice aferente multiplicităţii sistemelor juridice. Aceasta trebuie de asemenea să sprijine mecanismele care favorizează cooperarea între autorităţile judiciare.

Facilitarea accesului la justiţie pentru cetăţeni şi întreprinderi prin intermediul portalului european e-justiţie

Crearea unui portal internet e-justiţie destinat publicului şi întreprinderilor trebuie să favorizeze vizibilitatea acţiunilor europene şi să contribuie la ameliorarea accesului la justiţie în Europa. Cu timpul, acesta va trebui să devină interfaţa între spaţiul european de justiţie şi cetăţeni, fiind în acelaşi timp integrată într-o politică generală de comunicare pe internet[15].

Portalul va îndeplini cel puţin trei funcţii.

a) Acces la informaţie

Portalul va trebui să furnizeze cetăţenilor europeni, în limba fiecăruia, o serie de informaţii privind sistemele şi procedurile judiciare. Necunoaşterea normelor în vigoare în alte state membre este, în realitate, unul dintre factorii majori care îi împiedică pe cetăţeni să-şi valorifice drepturile într-o altă ţară a Uniunii.

Portalul va cuprinde, în special:

- informaţii europene şi naţionale privind drepturile victimelor în cadrul procesului penal şi drepturile acestora la despăgubire;

- drepturile fundamentale ale cetăţenilor în fiecare stat membru (drepturile persoanelor supuse unei proceduri penale);

- principiile fundamentale privind modul în care cetăţenii pot sesiza instanţele judiciare ale unui alt stat membru sau în care se pot apăra atunci când sunt citaţi să compară în faţa acestora.

Portalul va furniza de asemenea informaţii practice, în special asupra autorităţilor competente, mijloacele de comunicare cu acestea, recurgerea (obligatorie sau facultativă) la un avocat, procedurile privind obţinerea asistenţei judiciare.

Unele dintre aceste informaţii există deja pe site-ul reţelei juridice în materie civilă. Ele vor fi integrate în portal şi completate cu informaţii privind domeniul penal şi drepturile victimelor.

b) Orientare

Portalul trebuie să constituie o platformă de orientare către site-urile existente (Eur-lex, Pre-lex, SCADPlus, Eurovoc şi IATE), către instituţiile judiciare europene sau către diferitele reţele existente în domeniul judiciar şi instrumentele create de acestea.

De asemenea, portalul va putea să-i orienteze pe utilizatori către anumite registre interconectate la nivel european prin intermediul legăturilor electronice la organismele care gestionează aceste proiecte[16].

c) Acces direct la anumite proceduri europene

Cu timpul, se vor putea crea proceduri europene complet electronice. Există deja temeiurile juridice, cum ar fi, de exemplu, soluţionarea „cererilor cu valoare redusă”[17] sau regulamentul privind „somaţia de plată”[18].

De asemenea, vor trebui studiate posibilităţile de efectuare, prin intermediul portalului, a plăţilor pentru anumite acte (plata cheltuielilor de procedură, de exemplu) precum şi, cu timpul, posibilitatea de a permite cetăţenilor să solicite prin internet cazierul judiciar şi să îl obţină în limba aleasă de ei.

[pic]

E-justiţia în sprijinul eficacităţii cooperării judiciare

Crearea instrumentelor electronice trebuie să însoţească punerea în aplicare a prevederilor privind cooperarea judiciară în Uniune. Pentru dezvoltarea acestor instrumente, Comisia intenţionează să se bazeze pe cele două reţele judiciare existente şi pe Eurojust. Crearea lor va trebui acompaniată de măsuri de informare şi pregătire suficiente. În acest scop, Comisia se va apropia de structurile de formare competente la nivel naţional şi european, în special Reţeaua europeană de formare judiciară, în vederea îmbunătăţirii pregătirii juriştilor privind instrumentele electronice create.

Continuarea interconectării cazierelor judiciare

Activităţile în domeniul e-justiţiei au progresat cel mai mult în ceea ce priveşte interconectarea sistemelor de cazier judiciar. Aceasta ilustrează modul în care un proiect demarat de câteva state membre poate dobândi treptat o veritabilă dimensiune europeană.

Comisia acţionează pentru a permite tuturor statelor membre să se interconecteze rapid. În acest sens, a depus mai multe propuneri legislative[19] vizând clarificarea cadrului legislativ şi permiterea unei interconexiuni electronice. În perspectiva intrării în vigoare a Deciziei-cadru privind schimbul de informaţii extrase din cazierul judiciar, Comisia va lansa două studii de fezabilitate pentru a organiza evoluţia proiectului şi pentru a extinde schimbul de informaţii la resortisanţii statelor terţe care au fost condamnaţi penal.

Acest proiect ilustrează valoarea adăugată a acţiunii la nivel european din două puncte de vedere:

- schimbul de informaţii nu poate funcţiona decât dacă este asigurată omogenitatea şi înţelegerea reciprocă a informaţiilor transmise. O muncă importantă în acest sens a fost depusă în cadrul unui proiect pilot[20] şi s-a reflectat într-o recentă propunere a Comisiei;

- în 2009, Comisia va pune la dispoziţia statelor membre un program informatic care urmăreşte să permită tuturor sistemelor de cazier judiciar să participe în termen scurt la schimbul de informaţii[21]. Acest sistem de referinţă, coroborat cu utilizarea s-TESTA pentru schimbul de informaţii, va permite realizarea de economii de scară prin evitarea dezvoltării de către fiecare stat membru de sisteme proprii şi va simplifica funcţionarea tehnică a proiectului.

Pentru Comisie, aceste activităţi reprezintă prioritatea primordială în domeniul e-justiţiei, deoarece ele prezintă interes pentru toate statele membre, aduc îmbunătăţiri concrete ale cooperării judiciare şi întăresc încrederea reciprocă. Cu toate acestea, va fi important ca aceste sisteme de schimb de informaţii să se extindă dincolo de cooperarea judiciară şi să integreze şi alte obiective (de exemplu, accesul la anumite locuri de muncă).

Crearea unei reţele securizate pentru schimbul de informaţii între autorităţile judiciare

Autorităţile judiciare trebuie să poată realiza schimbul de date confidenţiale în deplină securitate. Mai multe acte legislative europene prevăd acest lucru în domeniul penal[22], iar acum este necesară realizarea de progrese pe baza a ceea ce s-a făcut deja, în special proiectul EPOC III iniţiat de Eurojust. Un astfel de mecanism ar putea integra anumite funcţionalităţi ale atlasului judiciar şi ale Compendiului european[23], pentru a oferi autorităţilor judiciare un instrument complet de asistenţă şi întrajutorare judiciară. Pe termen lung, acesta ar putea fi completat prin realizarea unui spaţiu virtual pentru schimbul de informaţii, integrând sisteme de traducere automată şi permiţând punerea unui dosar la dispoziţia mai multor autorităţi judiciare naţionale. Acest proiect va ţine seama de progresele realizate în domeniul securizării schimbului de informaţii şi de date personale[24].

Facilitarea utilizării videoconferinţelor

Mai multe acte legislative adoptate la nivel european prevăd utilizarea videoconferinţei în cadrul procedurilor judiciare[25]. Aceste posibilităţi sunt însă insuficient exploatate din motive culturale, lingvistice sau tehnice[26]. Un studiu recent al Consiliului[27] arată că, în majoritatea statelor membre, utilizarea videoconferinţelor este prevăzută în legislaţie, dar are loc rar în context transfrontalier, deşi este permisă. Avantajele utilizării mai frecvente a videoconferinţelor sunt însă evidente: economie de timp, de bani, de deplasare, flexibilitate...

Prin urmare, trebuie întreprinse acţiuni pentru sensibilizarea autorităţilor judiciare în legătură cu utilizarea acestor noi tehnologii în cadrul procedurilor judiciare civile şi penale transfrontaliere.

Comisia va sprijini eforturile depuse la nivel naţional şi va veghea ca mijloacele tehnice alese să permite interoperabilitatea europeană. În colaborare cu reţelele judiciare în materie civilă şi penală, Comisia va pune la dispoziţie pe internet un manual pentru utilizatori, incluzând o parte generală şi o parte naţională, care va aduce clarificări privind condiţiile juridice şi tehnice de utilizare. Cele două Atlasuri judiciare vor permite identificarea tribunalelor dotate cu echipamentul necesar.

Traducere asistată

Multilingvismul reprezintă o provocare majoră în vederea dezvoltării unui veritabil spaţiu judiciar european. Procedurile judiciare se desfăşoară aproape exclusiv în limba naţională, iar folosirea unei limbi străine nu este permisă decât marginal. Prin urmare, Comisia preconizează realizarea de acţiuni axate pe asigurarea traducerii şi interpretării în cadrul administrării justiţiei.

- Dezvoltarea de programe de traducere automată

Traducerea automată permite dobândirea rapidă a unei înţelegeri superficiale a conţinutului unui document redactat într-o altă limbă. Beneficiile acesteia în domeniul judiciar nu pot fi puse sub semnul întrebării. Se poate astfel permite identificarea rapidă, dintr-un dosar voluminos, a elementelor utile pentru o altă procedură şi care trebuie să facă obiectul unei traduceri profesionale. Se poate de asemenea permite dobândirea în câteva minute a unei înţelegeri de bază a conţinutului unei decizii străine sau a unui document important în cadrul unei proceduri.

Astfel de instrumente există deja şi sunt disponibile, însă trebuie ameliorate şi adaptate domeniului juridic. Vor trebui analizate costurile şi condiţiile juridice legate de punerea la dispoziţia juriştilor şi a publicului larg a unor astfel de programe.

- O bază de date a traducătorilor şi interpreţilor judiciari

Nu este întotdeauna uşor de găsit un traducător sau un interpret, atunci când este necesară intervenţia sa în cadrul unei proceduri judiciare, mai ales pentru anumite limbi, mai puţin utilizate. Crearea unei baze de date europene a traducătorilor şi interpreţilor în justiţie ar putea facilita identificarea resurselor existente, extinzând căutarea la întreaga Uniune. Aceasta ar permite, de asemenea, ameliorarea în general a calităţii traducerilor în justiţie permiţând identificarea traducătorilor/interpreţilor special calificaţi în domeniul judiciar. Ar trebui realizate studii complementare şi, dacă este posibil, demarat un proiect pilot care să examineze posibilitatea de a recurge la un interpret judiciar situat într-un alt stat membru prin intermediul videoconferinţei.

- Formulare electronice care să permită efectuarea de traduceri automate

Majoritatea instrumentelor Uniunii sunt însoţite de formulare standardizate menite să faciliteze înţelegerea reciprocă. În vederea ameliorării eficacităţii cooperării judiciare, aceste formulare trebuie să poată face obiectul unei traduceri automate complete, adică nu doar a formularului-cadru, ci şi a conţinutului completat. Comisia va folosi reţelele judiciare civile şi penale şi Eurojust pentru a sistematiza utilizarea formularelor dinamice care folosesc segmente de text şi terminologie predefinite pentru a transmite rapid cererile sau informaţiile în toate limbile Uniunii.

[pic]

CăTRE UN PLAN DE ACţIUNE EUROPEAN ÎN DOMENIUL E-JUSTIţIEI

Prezenta comunicare conţine în anexă o propunere de plan de acţiune şi un calendar pentru diferitele proiecte.

Pentru a asigura eficacitatea, trebuie realizată o repartizare clară a responsabilităţilor între Comisie, statele membre şi ceilalţi actori în domeniul cooperării judiciare. Din punct de vedere financiar, e-justiţia trebuie să fie dezvoltată prin mobilizarea programelor financiare existente: Justiţie civilă[28] şi Justiţie penală[29].

Comisia îşi va asuma un rol general de coordonare, favorizând schimbul de bune practici. Conform procedurilor aplicabile, proiectele propuse de statele membre sau de organismele profesionale competente vor putea fi susţinute prin intermediul unei subvenţii. În domeniul penal, este posibilă, într-o anumită măsură, finanţarea proiectelor naţionale care au drept scop intensificarea utilizării TIC. Există două temeiuri juridice în baza cărora se pot finanţa proiecte e-justiţie transnaţionale, susţinute de către statele membre sau de către organismele din domeniu.

Comisia se va ocupa de conceperea şi crearea portalului e-justiţie şi va asigura gestionarea acestuia în strânsă colaborare cu statele membre, care vor trebui să asigure actualizarea informaţiilor privind sistemele juridice proprii pe site. Comisia va coordona, de asemenea, informaţiile de pe diferitele site-uri e-justiţie existente şi va gestiona legăturile internet corespunzătoare. În funcţie de rezultatele studiilor de fezabilitate, Comisia va dezvolta aplicaţiile informatice necesare desfăşurării online a procedurilor europene. Finanţarea portalului va trebui să fie asigurată din bugetul comunitar, în cadrul programelor existente.

Comisia intenţionează să continue activitatea de interconectare a sistemelor de cazier judiciar, prin sprijinirea eforturilor de modernizare ale statelor membre, prin dezvoltarea unui sistem de referinţă permiţând tuturor să participe la schimbul de informaţii şi prin realizarea studiilor, a dezvoltărilor, precum şi a propunerilor legislative necesare pentru asigurarea evoluţiei sistemului şi creării unui registru al resortisanţilor statelor terţe condamnaţi (care se află în studiu de mai mulţi ani)[30]. Programul financiar Justiţie penală (JPEN) va continua să fie mobilizat în acest sens[31].

Comisia va continua bineînţeles să îşi asume responsabilitatea directă asupra reţelelor judiciare civile şi să sprijine reţeaua juridică penală. Ea va acţiona în strânsă colaborare cu reţelele judiciare civile şi penale, precum şi cu Eurojust, pentru a dezvolta instrumentele necesare cooperării judiciare mai eficace, în special aplicaţiile de traducere automată şi sistemul securizat de schimb de informaţii.

În contextul evaluării intermediare a programelor financiare, dezvoltarea sistemului e-justiţie va trebui luată în calcul şi, dacă se consideră necesar, finanţările vor trebui reevaluate[32]. Pe termen mediu, se poate avea în vedere stabilirea unui singur program orizontal care să acopere atât domeniul civil cât şi cel penal.

Anex e

Anexa 1:

Domeniul | Proiectele | Acţiuni de îndeplinit | Perioada |

Portalul e-justiţie |

elaborarea paginilor de internet e-justiţie | - studiu de fezabilitate şi dezvoltarea portalului - instituirea metodelor de gestiune - punerea la dispoziţie pe internet a informaţiilor în toate limbile UE | 2008-2011 |

interconectarea sistemelor de cazier judiciar |

interconectarea sistemelor de cazier judiciar | - sprijinirea proiectului pilot - elaborarea de către Comisie a unui sistem informatic de referinţă - studiu de fezabilitate privind implicaţiile tehnice ale punerii în aplicare a deciziei-cadru - îmbunătăţirea sistemului pentru a asigura calitatea datelor transmise şi pentru a permite schimbul de informaţii în scop administrativ | 2008-2011 |

Crearea unui registru europene a cetăţenilor statelor terţe condamnaţi | - studiu de fezabilitate - prezentarea unei propuneri legislative | 2009-2010 |

Interconectarea bazelor de date naţionale | (proiecte exclusiv din cadrul e-justiţiei) |

Interconectarea registrelor de insolvabilitate | monitorizarea activităţilor din statele membre | 2009 |

Schimburi de informaţii electronice între autorităţile judiciare |

Semnătura electronică | - situaţia actuală - studiu privind utilizarea semnăturii electronice în cadru judiciar | 2009-2011 |

reţeaua securizată | studiu de fezabilitate | 2010-2012 |

platforma pentru schimbul virtual de informaţii | studiu de fezabilitate | 2012-2013 |

Traducere asistată |

crearea treptată a unui vocabular juridic multilingv comparat | - proiect pilot | 2009-2013 |

finanţarea de programe de traducere adaptate domeniului juridic în toate perechile de limbi europene | - situaţia actuală - studiu tehnic şi juridic de fezabilitate - proiect pilot | 2009-2013 |

crearea unei baze de date a traducătorilor şi interpreţilor judiciari | studiu de fezabilitate proiect pilot publicarea pe site-urile reţelelor juridice europene | 2009 |

crearea de formulare dinamice care însoţesc textele legislative europene | - studii de fezabilitate - elaborarea de formulare electronice pe internet | 2008-2011 |

traducerea formularelor RJE în materie penală şi transformarea lor în formulare dinamice | publicare pe portalul e-justiţie sau pe site-urile reţelelor | 2009-2011 |

crearea de formulare dinamice pentru procedurile civile | 2010-2012 |

inclusiv pentru plăţi electronice (somaţia europeană de plată) | studiu de fezabilitate pentru securizarea platformei şi gestiunea plăţilor | 2010 |

videoconferinţe |

elaborarea de informaţii practice şi de manuale de utilizare | - elaborarea manualelor de către statele membre şi Comisie cu sprijinul reţelelor - publicarea pe site-ul reţelelor | 2008-2009 |

pregătirea juriştilor pentru utilizarea tehnică şi la nivel organizaţional | nu | 2008-2010 |

schimbul de bune practici | în cadrul forumului e-justiţie | organizarea de reuniuni anuale privind tematicile e-justiţie | 2008-2013 |

formarea cadrelor din domeniul justiţiei în privinţa cooperării judiciare | * utilizarea videoconferinţei * probleme de traducere şi interpretariat, inclusiv formare privind terminologia juridică | activităţi în colaborare cu reţeaua europeană de formare judiciară şi statele membre | 2008-2013 |

[1] Concluziile Consiliului European din 21-22 iunie 2007 şi din 14 decembrie 2007.

[2] http://ec.europa.eu/civiljustice/

[3] http://ec.europa.eu/idabc/ Preliminary Study on mutual recognition of e-Signatures for e-Government applications (2007) şi eID Interoperability for PEGS (2007)

[4] Standardisation aspects of e-Signature - (2007)

http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/docs/esignatures/e_signatures_standardisation.pdf

[5] COM (2007) 807, punctul 4.2; www.ebr.org; www.briteprojet.net

[6] Doc 9573/07 JURINFO 17

[7] „Utilizarea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în statele europene”, grup de lucru de evaluare (CEPEJ), Consiliul Europei, CEPEJ(2007)22Prov.

[8] http://www.juradmin.eu/

[9] http://www.network-presidents.eu/

[10] Cf. www.cnue.be

[11] COM (2008) 38.

[12] EUR-Lex - http://eur-lex.europa.eu; N-Lex http://eur-lex.europa.eu/n-lex şi baza de date JURE.

[13] www.caselex.com

[14] Comisia va prezenta un plan de acţiune privind interoperabilitatea eSignature şi eIdentity .

[15] SEC(2007)1742

[16] Registrele comerţului – EBR şi registrele funciare – EULIS. Accesul la registrele de insolvabilitate interconectate se va efectua direct, prin portal, sau indirect, în funcţie de soluţiile ce vor fi adoptate.

[17] Regulamentul (CE) nr. 861/2007, JO L 199 din 31.7.2007.

[18] Regulamentul (CE) nr. 1896/2006, JO L 399 din 30.12.2006.

[19] Propunere de decizie-cadru privind schimbul de informaţii extrase din cazierul judiciar, COM 2005 (690) final/2. Propunere de decizie ECRIS

[20] 13 state membre participau la acest proiect în aprilie 2008.

[21] Ca dovadă a interesului practic al interconectării, pe parcursul primei luni de funcţionare a interconexiunii electronice, Franţa şi Germania au schimbat mai multe informaţii decât în cei zece ani anteriori.

[22] Decizia cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002; Acţiunea comună din 29 iunie 1998 (JO L 191 din 7.7.1998, p. 4).

[23] Compendiul permite crearea unei comisii rogatorii printr-o procedură standardizată şi uniformă.

[24] http://cordis.europa.eu/ist/trust-security/index.html

[25] Convenţia din 29 mai 2000 (art. 10); Decizia cadru 2001/220/JAI din 15 martie 2001, Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 (art. 10 şi 17), Directiva 2004/80/CE (articolul 9), Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi Consiliului din 11 iulie 2007 (art. 9).

[26] Doc.14602/07, JURINFO 60.

[27] Doc. 6355/08, JURINFO 11.

[28] Decizia nr. 1149/2007/CE, JO L 257 din 3.10.2007.

[29] Decizia nr. 126/2007/JAI, JO L 58 din 24.2.2007.

[30] COM(2006)359final

[31] În 2008, bugetul consacrat cazierului judiciar se ridică la 15 milioane €.

[32] În 2008, creditele potenţial disponibile pentru cele două programe se ridică la aproximativ 26 milioane €.