52007DC0498

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 5.9.2007

COM(2007) 498 final

COMUNICARE A COMISIEI PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educaţiei, al ocupării forţei de muncă şi în societate

{SEC(2007) 1084}{SEC(2007) 1093}

COMUNICARE A COMISIEIPARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educaţiei, al ocupării forţei de muncă şi în societate

1. INTRODUCERE

Încurajarea tinerilor şi crearea de condiţii favorabile acestora pentru dezvoltarea competenţelor lor, pentru a lucra şi a participa activ în societate, sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială solidă a Uniunii Europene, în special în contextul globalizării, al economiilor bazate pe cunoaştere şi al îmbătrânirii populaţiei, fiind foarte important ca fiecare tânăr să-şi îndeplinească potenţialul.

În timp ce în prezent condiţiile generale pentru tinerii din Europa sunt pozitive – libertate şi securitate, prosperitate, speranţă de viaţă mai lungă –, faptul că mulţi dintre ei nu vor prospera constituie o preocupare tot mai intensă. Ratele ridicate ale sărăciei în rândul copiilor, sănătatea precară a acestora, abandonul şcolar şi şomajul în rândul a prea multor tineri sunt indicatori ai necesităţii de a analiza investiţiile pentru tineret la nivel european[1], într-o fază timpurie, de asemenea luând în considerare rolul esenţial al familiilor[2]. Excluziunea socială a tinerilor determină costuri sociale şi economice ridicate şi trebuie împiedicată.

Provocările întâmpinate în prezent de tineri sunt complexe şi diverse. Există mai multe posibilităţi de învăţare şi participare, însă căile sunt mai puţin definite. Menţinerea creşterii şi prosperităţii în Europa, promovând în acelaşi timp coeziunea socială şi dezvoltarea durabilă, depinde de contribuţia şi participarea depline a tinerilor, cu atât mai mult, cu cât numărul lor este în scădere raportat la populaţia totală. Tinerii vor trebui să suporte costurile în creştere ale unei populaţii în curs de îmbătrânire, fapt care necesită un răspuns la nivelul mai multor generaţii[3].

Prin urmare, este nevoie de o strategie transversală pentru tineret, care se clădeşte pe cooperarea dintre factorii de decizie şi părţile interesate la nivel european, naţional, regional şi local. Statelor membre le revine rolul principal în punerea în aplicare a politicii de tineret. Din acest punct de vedere, acestea s-au angajat deja, în cadrul Pactului european pentru tineret, să acorde atenţie deosebită tinerilor în cadrul Strategiei de la Lisabona[4]. UE poate juca un rol complementar acordând asistenţă financiară şi asigurând coordonarea politicilor. Începând cu Cartea albă pentru tineret, cu sprijinul Parlamentului European şi al altor instituţii, s-a stabilit în mod progresiv un cadru pentru politica de tineret[5]. Scopul comunicării este coordonarea mai strânsă între acest cadru şi alte politici care au impact asupra tineretului, alături de accentul sporit asupra tineretului în cadrul acestor politici, acestea fiind de ajutor în adresarea mai eficientă a provocărilor cărora le fac faţă tinerii.

Pe lângă aceasta, promovarea participării depline a tinerilor în societate ar beneficia de un parteneriat puternic între UE şi tineri. Se propune prin prezenta ca aceasta să se realizeze printr-un angajament al UE şi al statelor membre de a crea oportunităţi mai bune pentru tineri şi un angajament al tinerilor înşişi de a juca un rol activ.

2. EDUCAţIE MAI BUNă şI MAI MULTă PENTRU TOţI TINERII

Educaţia este esenţială pentru tranziţia tinerilor spre piaţa forţei de muncă şi integrarea şi participarea cu succes în societate. Cu toate acestea, un număr semnificativ de tineri părăsesc sistemele de educaţie fără să fi dobândit competenţele necesare pentru o tranziţie lină spre un loc de muncă.

Aproape unu din şase tineri abandonează şcoala prematur. Statele membre urmăresc reducerea acestei cifre la o medie de 10% până în 2010, dar nu este sigur că vor reuşi. Unu din patru tineri adulţi (cu vârsta între 25 şi 29 de ani) nu a absolvit învăţământul liceal. Sondajele arată deficienţe considerabile de alfabetizare şi de competenţe numerice ale elevilor, ceea ce reprezintă un obstacol important în faţa progresului către formarea profesională sau învăţământul superior, având de înfruntat un viitor precar în societate şi pe piaţa forţei de muncă modernă[6].

S-ar putea ameliora prevederile actuale neuniforme privind învăţământul la o vârstă timpurie[7] - ale cărui beneficii considerabile sunt bine stabilite[8]. Trebuie centrate eforturile asupra dezvoltării competenţelor cheie[9] de la o vârstă fragedă, începând cu copiii din zonele dezavantajate şi creând un sistem de sprijin pentru a preveni abandonul şcolar.

Sistemele de educaţie ar trebui să furnizeze educaţie eficientă şi relevantă din perspectiva ciclului de viaţă, stimulând astfel potenţialul individual pentru creativitate şi autonomie, evitând în acelaşi timp neconcordanţele cu piaţa forţei de muncă. Tinerii trebuie să fie pregătiţi pentru a intra pe piaţa forţei de muncă, dar şi pentru continuarea procesului de educare de-a lungul vieţii, în scopul dezvoltării personale, precum şi al adaptării la circumstanţele profesionale în schimbare. În acest context, ar trebui promovată dezvoltarea competenţelor lingvistice privind limbile străine.

Acestea sunt provocările importante – tot mai urgente într-o economie globalizată şi bazată pe cunoaştere – care trebuie abordate de sistemele de educaţie pentru a răspunde nevoilor tinerilor de astăzi. Programul de lucru Educaţie şi formare 2010[10] prevede un cadru la nivelul UE care susţine modernizarea sistemelor de educaţie şi formare ale statelor membre. Concentrarea politică mai intensă asupra punerii în aplicare a politicilor şi a bunelor practici rezultate în urma acestui proces, ar fi benefică. Prin direcţionarea investiţiilor spre dezvoltarea educaţiei tuturor la o vârstă fragedă şi prin creşterea calităţii cerinţelor acesteia, statele membre pot aborda mai eficient problema abandonului şcolar şi a dezavantajului prezentat de educaţia incompletă.

Comisia

- invită statele membre ca în cadrul strategiilor naţionale de învăţare pe întreaga durată a vieţii să acorde prioritate calităţii şi cantităţii investiţiei în educaţia la o vârstă fragedă

- invită statele membre să modernizeze învăţământul superior aducând schimbări administrării, alocării fondurilor şi programelor şcolare

- invită statele membre să acorde mai multă atenţie educaţiei şi formării în cadrul programelor naţionale de reformă, în vederea evitării neconcordanţelor dintre rezultatele din domeniul educaţiei şi cerinţele pieţei forţei de muncă, de exemplu, prin dezvoltarea unor oportunităţi de consiliere a tinerilor mai multe şi mai bune şi prin stabilirea unor legături mai strânse între instituţiile de educaţie şi mediul de lucru

- invită statele membre să îmbunătăţească relevanţa pieţei forţei de muncă, atractivitatea şi deschiderea educaţiei şi formării profesionale în vederea unei mai bune pregătiri a tinerilor pentru piaţa forţei de muncă, de exemplu, prin parteneriate între părţile interesate, incluzând partenerii sociali şi organizaţiile sectoriale

- invită statele membre să pună în aplicare Cadrul european de calificări care sprijină mobilitatea studenţilor şi muncitorilor tineri şi validarea cunoştinţelor dobândite pe căi formale şi informale

- va dezvolta, împreună cu statele membre, elementele specifice tineretului în cadrul Europass[11], pe baza Youthpass elaborat în cadrul Programului Tineret în acţiune, în vederea facilitării accesului tinerilor la mobilitate şi învăţare pe întreaga durată a vieţii

3. TINERETUL şI OCUPAREA FORţEI DE MUNCă: O PROVOCARE PENTRU EUROPA

Folosirea întregului potenţial al tineretului este necesară pentru creşterea economică şi coeziunea socială în UE în viitor. Pieţele forţei de muncă trebuie să răspundă urgent acestor provocări pentru a pune în valoare potenţialul populaţiei tinere.

3.1. Şomajul în rândul tinerilor: o resursă pierdută[12]

Şomajul în rândul tinerilor (cu vârsta între 15 şi 24 de ani) reprezintă o preocupare esenţială pentru Europa: în prezent, nivelul este de 17,4%[13]. Acest lucru reprezintă o pierdere de capital uman. În ultimii 25 de ani, nu s-a atins o reducere semnificativă a acestui nivel, în ciuda creşterii generale a nivelului de studii. În contextul actual al ascensiunii economice, în cadrul căreia aproximativ alte 7 milioane de persoane au ocupat un loc de muncă în perioada ciclului Lisabona 2005-2008, evoluţia pieţei forţei de muncă continuă să fie mai puţin favorabilă pentru tineri. Şomajul acestora este de două ori mai probabil decât cel al adulţilor tineri. Şomajul în rândul adulţilor tineri se transformă deseori în şomaj pe termen lung (peste 50% dintre şomerii cu vârsta între 25-29 de ani) sau inactivitate. Tinerele sunt reprezentate în cea mai mare măsură printre inactivi şi şomeri, iar diferenţa faţă de numărul bărbaţilor tineri creşte cu vârsta.

Şomajul în rândul tinerilor a fost considerat mult timp un fenomen cu caracter temporar în tranziţia de la educaţie la piaţa forţei de muncă. Cu toate acestea, cauzele problemelor şomajului în rândul tinerilor şi riscurile determinate trebuie reconsiderate în contextul demografic şi economic în schimbare. Competenţele şi educaţia (sau lipsa acestora) sunt explicaţii cheie, însă tranziţiile dificile şi segmentarea pieţei forţei de muncă fac parte, de asemenea, din această problemă. Diferenţele regionale în unele state membre amplifică astfel de probleme.

Datorită deficienţelor educaţionale, un sfert dintre tineri ajung în pragul pieţei forţei de muncă fără calificări suficiente (a se vedea capitolul 2). Jumătate dintre noile locuri de muncă create în UE în prezent presupun un nivel înalt de calificare, iar majoritatea celorlalte cel puţin un nivel mediu. Nu este o surpriză faptul că rata şomajului printre tinerii slab calificaţi este semnificativ mai mare decât în rândul celor cu un nivel de educaţie mai ridicat. Dezavantajul tinerilor slab calificaţi a crescut datorită schimbărilor cererii forţei de muncă. Economiile bazate pe cunoaştere şi servicii creează încă locuri de muncă care nu necesită o calificare formală înaltă, însă acestea pretind aptitudini şi competenţe mai variate decât au fost necesare în trecut. În unele ţări, chiar şi tinerii cu o calificare înaltă întâmpină dificultăţi în găsirea unui loc de muncă datorită instituţiilor macroeconomice sau ale pieţei forţei de muncă nefavorabile accesului nou-veniţilor şi discrepanţei dintre calificări şi cererile pieţei forţei de muncă.

Nivelul ridicat de inactivitate printre tineri (în afara participării la educaţie şi formare) reprezintă un alt fenomen al eşuării integrării pe piaţa forţei de muncă şi coincide cu niveluri de şomaj globale ridicate. Inactivitatea are repercusiuni negative asupra disponibilităţii şi capacităţii economice ale adulţilor tineri de a întreţine o familie. Şomajul şi inactivitatea părinţilor reprezintă factori de risc importanţi pentru sărăcia în rândul copiilor (a se vedea capitolul 4).

3.2. Ameliorând tranziţiile tinerilor: flexisecuritatea

Procesul de instalare pe piaţa forţei de muncă este deseori treptat, însă devine o problemă dacă perioadele de şomaj nu sunt ocupate cu o activitate utilă; acest lucru afectează capacitatea individuală de angajare. În multe state membre, unu din trei tineri nu îşi găseşte un loc de muncă timp de un an după terminarea şcolii sau a studiilor.

În ciuda angajamentului reiterat al statelor membre, marea majoritate a celor 4,6 milioane de şomeri tineri din UE nu au posibilitatea unui nou început într-o perioadă de 6 luni. Instituţiile de educaţie şi cele în domeniul pieţei forţei de muncă ar trebui să-şi intensifice eforturile de a asigura tuturor tinerilor orientare şi consultanţă adecvate, astfel încât aceştia să aleagă o cale de educaţie potrivită care să îi califice pentru piaţa forţei de muncă[14], reducând astfel discrepanţa dintre rezultatele din domeniul educaţiei şi cerinţele pieţei forţei de muncă. Tinerii ar trebui să fie sprijiniţi mai mult prin căutarea adecvată a unui loc de muncă, inclusiv prin valorificarea oportunităţilor de loc de muncă în străinătate. UE îşi va intensifica sprijinul acordat statelor membre care cooperează în vederea promovării mobilităţii (de exemplu, prin iniţiativa EURES „Primul tău loc de muncă în străinătate”).

Stabilirea unor legături timpurii între educaţie şi piaţa forţei de muncă este esenţială pentru familiarizarea tinerilor cu mediul de muncă. În acest sens, o importanţă deosebită o au stagiile, atunci când acestea sunt legate de programa de formare sau studiu. Cu toate acestea, ar trebui evitate stagiile slab plătite sau fără plată, precum şi cu o valoare adăugată educaţională limitată. Statele membre ar trebui să asigure că stagiile sunt definite în mod corespunzător.

Tinerii au nevoie de oportunităţi de angajare corespunzătoare, însă având posibilităţi reduse sau neavând nicio ocazie de a-şi dovedi capacităţile, aceştia au mult de suferit pentru că nu li se oferă un loc de muncă. Ei sunt afectaţi în special de dualismul pieţei forţei de muncă; pot fi prinşi în locuri de muncă cu condiţii sau perspective reduse: de exemplu, în prezent, patru din zece sunt angajaţi temporar; aproximativ un sfert lucrează cu jumătate de normă şi chiar mai mulţi sunt slab remuneraţi. Astfel de situaţii de angajare pot avea rolul unei baze de pornire, ajutând tinerii să aibă un bun istoric al activităţii profesionale, însă în cazul altora, acestea pot determina capcane permanente de locuri de muncă de slabă calitate[15].

În ciuda faptului că statele membre depun eforturi mari în abordarea şomajului în rândul tinerilor, evaluările politicilor active în domeniul pieţei forţei de muncă pentru tineret au arătat că rezultatele mai pot fi ameliorate[16]. Statele membre ar trebui să abordeze mai sistematic şi pe o arie mai largă cauzele şomajului în rândul tinerilor în cadrul Strategiei de la Lisabona, inclusiv al Pactului european pentru tineret. Proiectul Lisabona 2006/2007 a făcut o serie de recomandări relevante pentru problemele ocupării forţei de muncă printre tineri.

Principiile comune pentru flexisecuritate prevăd ca o parte a cadrului să abordeze principalele cauze ale problemelor şomajului în rândul tinerilor şi ale sentimentului de nesiguranţă[17]. În acelaşi timp, sunt abordate aspectele privind securitatea şi flexibilitatea. În cadrul următorului ciclu Lisabona, care va demara în 2008, statele membre sunt invitate să stabilească, pe baza provocărilor lor specifice şi cu ajutorul implicării active a partenerilor sociali, strategii de flexisecuritate integrând cele patru componente ale politicii (prevederi contractuale flexibile şi sigure, sisteme eficiente de învăţare pe întreaga durată a vieţii, politici active în domeniul pieţei forţei de muncă, sisteme moderne de asigurare socială). Intervenţiile în cadrul politicilor şi măsurile privind ocuparea forţei de muncă ar trebui revizuite şi ajustate circumstanţelor şi preferinţelor naţionale. Statele membre ar trebui să asigure tinerilor căi de tranziţie de la educaţie la un loc de muncă prin intermediul Fondului Social European, în special în cazurile în care sistemele de formare profesională sunt mai puţin dezvoltate. De asemenea, ar trebui să se acorde mai multă atenţie tineretului în cadrul politicilor structurale care vizează reducerea diferenţelor regionale.

3.3. Promovarea spiritului antreprenorial

Europa are nevoie de mai mulţi antreprenori. În UE, numai 15% dintre lucrători sunt şi angajatori sau desfăşoară o activitate autonomă, iar în cazul tinerilor cifrele scad la 4,2%[18]. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre tineri afirmă că ar fi interesaţi să urmeze calea antreprenoriatului[19]. Promovarea dobândirii unor idei antreprenoriale prin educaţie şi studiu este esenţială şi a fost recunoscută ca fiind o competenţă cheie. Pactul european pentru tineret şi iniţiativele recente ale Comisiei[20] subliniază, de asemenea, necesitatea ca procesele de învăţare să susţină, cât mai devreme posibil, dezvoltarea competenţelor participative, încrederea şi know-how-ul antreprenoriale ale tinerilor.

Este necesar să se creeze condiţii favorabile pentru antreprenorii tineri, oferind informaţii, stimulente financiare şi înlăturând barierele legale şi administrative inutile. De asemenea, este nevoie să se abordeze obstacolele specifice întâlnite de tinerele care doresc să înfiinţeze şi să conducă o afacere. Comisia pregăteşte un proiect pilot de promovare a mobilităţii antreprenorilor tineri.

Comisia

- va intensifica monitorizarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor în statele membre şi va promova schimbul de bune practici

- va îmbunătăţi sprijinul pentru mobilitatea geografică prin instrumentul EURES şi va lansa în toamna anului 2007 iniţiativa pilot „Primul tău loc de muncă în străinătate” pentru lucrătorii tineri, astfel încât aceştia să aibă parte de prima lor experienţă de mobilitate

- în 2008, va propune o iniţiativă pentru carta europeană a calităţii stagiilor

- invită statele membre să acorde mai multă atenţie tineretului în cadrul programelor naţionale de reformă şi al supravegherii multilaterale

- invită statele membre să stabilească strategii de flexisecuritate, concentrându-se asupra obiectivelor de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor, în special din perspectiva abordării stabilite în cadrul Comunicatului din iunie privind flexisecuritatea şi acţiunile următoare privind flexisecuritatea, în cadrul Consiliului European

- invită statele membre să promoveze stagiile strâns legate de programa de formare sau studii şi să definească cadre corespunzătoare pentru aceasta

- invită statele membre să promoveze educaţia spiritului antreprenorial ca o competenţă de bază şi să îmbunătăţească condiţiile pentru antreprenorii tineri, de exemplu, prin promovarea Programului pentru spirit antreprenorial şi inovare în întreprinderi şi instituţii financiare pentru a facilita accesul la finanţarea demarării unei IMM de către antreprenorii tineri

- încurajează statele membre să susţină tranziţia tinerilor de la educaţie la un loc de muncă şi, în acest sens să reducă diferenţele regionale prin intermediul politicilor naţionale şi al fondurilor UE, în special prin intermediul Fondului Social European, Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului de Coeziune şi Fondului pentru Dezvoltare Rurală sau oricărui fond sau program UE relevant

4. FOLOSIND ÎNTREGUL POTENţIAL AL TUTUROR

Participarea tinerilor în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă şi în societate este afectată de sărăcie, marginalizare socială, discriminare şi condiţii precare de sănătate. Adevăratul interes al Europei, atât din motive economice, cât şi sociale, este de a asigura că niciun copil sau tânăr nu este exclus.

4.1. Incluziunea socială

Sărăcia în rândul copiilor, care afectează 19% dintre toţi copiii şi tinerii cu vârsta de până la 18 ani, reprezintă o preocupare importantă[21]. Bunăstarea în rândul copiilor este considerată ca având efecte ulterioare importante asupra educaţiei şi ocupării unui loc de muncă. De obicei, ţările cu un risc ridicat de sărăcie în rândul copiilor şi tinerilor, înregistrează niveluri ridicate de şomaj. Intervenţia în transmiterea sărăciei de la o generaţie la alta reprezintă o provocare cheie, iar politicile ar trebui să abordeze într-un mod cuprinzător atât nevoile copiilor, cât şi ale părinţilor. Ar trebui acordată o atenţie mai mare educaţiei preşcolare şi educaţiei copiilor care trăiesc în zone defavorizate.

Până în prezent, în anumite ţări, incluziunea socială a tinerilor cu origine migrantă sau aparţinând minorităţilor defavorizate (în special romi) nu a avut succes. Aceşti tineri, ai căror părinţi au, în cele mai multe cazuri, un statut socio-economic precar, reprezintă o mare parte dintre tinerii defavorizaţi, înregistrează niveluri mai ridicate de abandon şcolar şi deseori dobândesc competenţe mai scăzute în materie de citit. În unele ţări, riscul inactivităţii economice a tinerilor aparţinând minorităţilor etnice este cu o treime mai ridicat decât în cazul celorlalţi tineri.

Aspectele cheie pentru tinerii cu dizabilităţi sunt incluziunea socială şi egalitatea de şanse. Este esenţială eliminarea barierelor în faţa participării acestora la educaţie şi formare, precum şi la angajamentul civic, viaţa politică şi în cadrul comunităţii. Politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă şi măsurile de creştere a participării tinerilor la formarea profesională sunt instrumente de ameliorare a oportunităţilor de participare deplină în societate a tuturor tinerilor cu competenţe reduse.

4.2. Inegalitatea dintre femei şi bărbaţi

Tinerele înregistrează un nivel de şomaj mai ridicat decât bărbaţii tineri, iar locurile de muncă au deseori o calitate mai slabă, sunt cu jumătate de normă şi pe o perioadă determinată. Chiar dacă în ultimele decenii acestea au progresat simţitor în ceea ce priveşte educaţia lor, potenţialul lor se reflectă doar parţial pe piaţa forţei de muncă, incluzând diferenţele constante de remunerare care cresc odată cu înaintarea în vârstă. Stereotipurile legate de diferenţa de sex joacă un rol important în acest context, întrucât femeile şi bărbaţii urmează căi educaţionale şi de formare tradiţionale, care conduc femeile deseori spre locuri de muncă mai puţin apreciate şi remunerate. Mult mai puţine femei lucrează în domenii tehnice, în ciuda lipsurilor de pe piaţa forţei de muncă. Bărbaţii tineri sunt majoritari printre cei care abandonează şcoala.

4.3. Stare de sănătate mai bună

O stare de sănătate bună este o condiţie pentru dezvoltarea capitalului uman şi participarea deplină. O stare precară a sănătăţii la o vârstă mai înaintată poate fi prevenită de timpuriu. Însă un număr de tineri relativ ridicat şi mereu în creştere are deja probleme de sănătate: de exemplu, unu din cinci copii este supraponderal sau obez, aproximativ 10% din decesele printre tinere şi 25% printre bărbaţii tineri sunt legate de alcool. Starea de sănătate a tinerilor este puternic influenţată de familie, şcoală şi circumstanţele sociale. Statutul socio-economic şi nivelurile de educaţie scăzute se asociază cu o incidenţă mai ridicată a problemelor de sănătate mintală şi fizică, cu abuzul de droguri şi sarcinile în rândul adolescentelor.

Tinerii reprezintă un grup ţintă pentru politicile de sănătate şi prevenire ale UE (în domeniul alcoolului, abuzului de droguri, tutunului, sănătăţii consumatorilor, nutriţiei şi obezităţii, HIV/SIDA şi în curând cel al sănătăţii mintale). Este necesară o colaborare inter-sectorală mai intensă pentru a aborda dimensiunea socială a sănătăţii şi pentru a crea acţiuni destinate promovării sănătăţii tinerilor. De asemenea, Comisia a subliniat importanţa promovării unei nutriţii mai bune şi a activităţii fizice a tinerilor pentru ameliorarea sănătăţii[22].

Comisia

- invită statele membre să intensifice lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, în special promovând egalitatea de şanse pentru copii şi tineri privind educaţia, inclusiv educaţia preşcolară, precum şi participarea părinţilor la piaţa forţei de muncă

- invită statele membre să pregătească organizaţiile de tineret şi lucrătorii cu tinerii, astfel încât aceştia să abordeze aspecte legate de sănătate

- va pregăti o nouă strategie privind sănătatea în 2007, care va sprijini acţiunile destinate tinerilor

- sprijină intensiv acţiunile de eliminare a stereotipurilor legate de diferenţa de sex în domeniul educaţiei, culturii şi pe piaţa forţei de muncă, promovând abordarea integratoare a egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi şi acţiunile specifice din cadrul programelor de educaţie şi cultură din UE

5. TINERI CETăţENI ACTIVI

De la publicarea Cărţii albe privind tineretul, Comisia şi statele membre au elaborat politici de încurajare a competenţelor participative ale tinerilor şi a implicării lor active în societate[23]. Definirea politicilor pentru tineret în cadrul unui dialog constant cu tinerii vine în sprijinul succesului acestora.

5.1. Participarea tinerilor

Participarea tinerilor în instituţiile democratice şi în dialogul continuu cu factorii de decizie este esenţială pentru funcţionarea solidă a democraţiilor noastre şi pentru durabilitatea politicilor care au impact asupra vieţii tinerilor.

Recent, Comisia[24] a solicitat statelor membre să continue eforturile de creştere a participării tinerilor şi să formuleze strategii de informare coerente pentru tineri. De asemenea, Comisia a lansat un dialog original cu tinerii, structurat de la nivel local până la cel european, care trebuie pus în aplicare în întregime. Reuniunea la nivel înalt a tinerilor europeni „Europa ta” de la Roma, din martie 2007, Săptămâna europeană a tineretului şi evenimentele regulate ale preşedinţiei privind tineretul constituie paşi pozitivi spre dialogul structurat cu tinerii.

Implicarea în activităţi culturale permite tinerilor, de asemenea, să-şi exprime energia creatoare şi să contribuie la încurajarea cetăţeniei active. Pe lângă aceasta, activităţile culturale pot promova incluziunea şi facilita dialogul dintre generaţii şi cel intercultural, creând legături între cetăţeni şi ajutând la depăşirea identităţii naţionale. Acest aspect se află în centrul programului Anului european al dialogului intercultural 2008 care va acorda o atenţie deosebită tinerilor. De asemenea, acestea reprezintă mesaje cheie ale Comunicării Comisiei privind cultura[25].

5.2. Activităţile de voluntariat

Activităţile de voluntariat reprezintă o experienţă de învăţare informală valoroasă, care permite tinerilor să dobândească competenţe şi facilitează tranziţia acestora de la educaţie la ocuparea unui loc de muncă. Prin voluntariat, tinerii dezvoltă valori precum înţelegerea reciprocă, dialogul şi solidaritatea. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că activităţile de voluntariat nu reprezintă un substitut pentru ocuparea unui loc de muncă plătit.

Tinerii europeni au o atitudine pozitivă faţă de programele care încurajează activităţile de voluntariat, 74% considerând că astfel de programe reprezintă o modalitate adecvată de intensificare a participării lor în societate. Programul UE Tineret în acţiune[26] prevede cadrul pentru Serviciul european de voluntariat.

Raporturile statelor membre privind punerea în aplicare a obiectivelor comune adoptate pentru activităţile de voluntariat din cadrul metodei deschise de coordonare (MDC)[27], arată că schimburile de bune practici, activităţile de învăţare reciprocă şi instrumentele de evaluare ar aduce o valoare adăugată dezvoltării activităţilor de voluntariat[28].

Ar trebui eliminate obstacole precum dificultăţi de obţinere a unei vize şi lipsa asigurării medicale, iar legătura cu prevederile privind asigurarea socială, inclusiv ajutorul de şomaj, trebuie ameliorată. Sunt necesare cooperarea trans-sectorală între diferite autorităţi şi cadre legale corespunzătoare[29]. Recunoaşterea competenţelor dobândite de tineri în cadrul voluntariatului contribuie la facilitarea tranziţiei de la educaţie la ocuparea unui loc de muncă. Există bune practici, însă este nevoie de o abordare mai coerentă, care să pornească de la reflecţia actuală lansată la nivelul UE[30].

5.3. Tinerii şi UE: un parteneriat mai puternic

Instituţiile şi politicile joacă un rol cheie în creşterea posibilităţilor tinerei generaţii de a participa în societate, însă şi tinerii înşişi trebuie să-şi dezvolte simţul responsabilităţii pentru propria educaţie, sănătate, integrarea în viaţa profesională şi implicarea activă în societate.

În acest sens, organizaţiile de tineret reprezintă o resursă importantă. Rolul Forumului european al tineretului este important în vederea angajării acestor organizaţii, în special a consiliilor naţionale şi locale de tineret, precum şi a tinerilor defavorizaţi în dialogul structurat cu factorii de decizie.

Evoluţia Uniunii Europene solicită un angajament ferm. Într-un sondaj Eurobarometru recent, tinerii şi-au exprimat susţinerea faţă de UE şi este important să se clădească pe acest sprijin[31].

Comisia propune consolidarea parteneriatului dintre instituţiile UE şi reprezentanţii tinerilor într-o declaraţie care evidenţiază relevanţa unui dialog structurat cu tinerii la toate nivelurile şi în toate domeniile cuprinse în prezenta comunicare. Programul va fi stabilit împreună cu tinerii. Dialogul ar trebui să reunească părţile interesate şi organizaţiile de tineret relevante. De asemenea, ar trebui să includă tinerii defavorizaţi şi pe cei care nu sunt membri ai niciunei organizaţii.

În cadrul acestui parteneriat ar putea fi abordate şi alte domenii de interes pentru tineri, cum ar fi dezvoltarea durabilă, viitorul UE sau ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare.

Din trei în trei ani, ar trebui redactat un raport privind tineretul, în asociere cu tinerii, pe baza informaţiilor existente şi raportând asupra evoluţiilor din domeniile abordate în prezenta comunicare. Miniştrii au salutat un astfel de raport[32].

Comisia

Pentru participare

- invită statele membre, ca prin intermediul metodei deschise de coordonare (MDC) pentru politica de tineret, să pună în aplicare obiectivele comune consolidate pentru participarea şi informarea tinerilor, precum şi dialogul structurat

- invită statele membre să atribuie roluri şi tinerilor în cadrul activităţilor planificate pentru Anul european privind dialogul intercultural

- în colaborare cu statele membre şi respectând competenţele acestora, va studia practicile naţionale existente cu privire la accesul tinerilor la cultură, în vederea facilitării accesului

- va promova participarea tinerilor prin intermediul programelor UE relevante[33], în cooperare cu statele membre, prin intermediul unei abordări coordinate

Pentru activităţi de voluntariat

- invită statele membre să dezvolte programe, strategii, să examineze ameliorările cadrelor legale, să elimine obstacolele şi să încurajeze voluntariatul tinerilor defavorizaţi

- invită statele membre să promoveze şi să recunoască voluntariatul, bazându-se pe Europass

- invită statele membre să consolideze MDC pentru activităţile de voluntariat, să desfăşoare activităţi de învăţare reciprocă şi să dezvolte instrumente de monitorizare la nivel european

- va lansa o consultare şi o evaluare a impactului cu privire la o nouă iniţiativă la nivel UE de promovare şi recunoaştere a activităţilor de voluntariat ale tinerilor

Pentru un parteneriat mai puternic

- invită instituţiile europene şi tinerii să-şi consolideze parteneriatul printr-o declaraţie comună prevăzută pentru anul acesta

- invită Forumul european al tineretului, în cadrul dialogului structurat, să facă cunoscute problemele tinerilor defavorizaţi şi ale celor care nu sunt membri ai niciunei organizaţii

- din trei în trei ani, va redacta un raport UE privind tineretul

6. CONCLUZII

Prezenta comunicare reprezintă un pas important în procesul de elaborare a politicii privind aspectele legate de tineret, care a fost lansat în 2001 prin Cartea albă privind tineretul. Aceasta transmite, în contextul îmbătrânirii populaţiei, un mesaj puternic pentru investiţii mai bune, mai timpurii si mai multe pentru tineri pentru a promova educaţia, ocuparea unui loc de muncă, incluziunea socială, sănătatea şi cetăţenia activă a acestora din perspectiva ciclului de viaţă. Investiţia nu trebuie să fie numai de natură financiară. Părţile interesate relevante, cum ar fi factorii de decizie, instituţiile de muncă şi educaţie, întreprinderile, lucrătorii cu tineri, cercetătorii, familiile şi organizaţiile de tineret, trebuie să se implice personal.

Prezenta comunicare subliniază necesitatea reducerii substanţiale a şomajului în rândul tinerilor, precum şi a ameliorării calităţii locurilor de muncă. Toţi tinerii şi întreaga Europă trebuie să aibă competenţele şi oportunităţile de a lucra productiv pentru bunăstarea economică şi socială. Cheia participării depline a tinerilor este accesul la un loc de muncă bun, ceea ce presupune o educaţie relevantă şi de calitate. De asemenea, promovarea participării depline a tinerilor în funcţii de conducere, a antreprenorilor şi a lucrătorilor reprezintă o componentă cheie a clădirii unor economii inovatoare, bazate pe cunoaştere şi competitive pe plan internaţional.

Participarea deplină a tinerilor în societate poate fi realizată cu succes printr-o strategie transversală privind tineretul. Aceasta presupune cooperarea trans-sectorală mai strânsă între domeniile de politici cu impact asupra tinerilor şi acordarea unei mai mari atenţii tinerilor în cadrul unor astfel de politici. În acest scop, statele membre sunt invitate să ia o serie de măsuri, în vederea sudării legăturilor între procesele existente, precum Strategia de la Lisabona, strategii privind sănătatea şi diverse metode deschise de coordonare[34], astfel ca acestea să furnizeze în continuare tinerilor oportunităţi mai bune şi să se concentreze asupra acţiunilor mai benefice integrării profesionale, incluziunii sociale şi cetăţeniei active ale tinerilor.

Comisia propune o serie de noi iniţiative care să stabilească legături între educaţie şi ocuparea forţei de muncă şi să încurajeze cetăţenia activă a tinerilor. Acestea includ o iniţiativă cu privire la carta europeană a calităţii stagiilor, o iniţiativă pilot „Primul tău loc de muncă în străinătate”, o nouă strategie privind sănătatea, o evaluare a impactului a activităţilor de voluntariat asupra tinerilor şi un studiu referitor la accesul tinerilor la cultură. De asemenea, Comisia propune promovarea coordonării transversale prin intermediul unui raport UE privind tineretul realizat din trei în trei ani.

Participarea deplină a tinerilor în societate poate avea succes doar dacă tinerii îşi iau angajamentul să lucreze ca parteneri la atingerea acestui obiectiv. Aşadar, Comisia propune încurajarea tinerilor şi consolidarea parteneriatelor existente între instituţiile europene şi tânăra generaţie.

Anexa tehnică: documente de referinţă

Anexă tehnică: Lista documentelor de referinţă (în ordine cronologică)

1. COM (2001) 681: Cartea albă privind un nou impuls pentru tineretul european (White Paper on a new impetus for European Youth) (21.11.2001)

2. Educaţie şi formare 2010 C 142/1: program de lucru detaliat privind urmărirea obiectivelor sistemelor de educaţie şi formare din Europa (Education and Training: Detailed Work Programme on the follow-up of the objectives of Education and training systems in Europe) (14.6.2002)

3. Rezoluţia Consiliului C 168/2 (2002): Rezoluţia Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre cu ocazia întâlnirii în cadrul Consiliului cu privire la cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (27.6.2002)

4. Rezoluţia de orientare a Consiliului: Rezoluţia Consiliului privind consolidarea politicilor, sistemelor şi practicilor în domeniul orientării. (mai 2004) http://ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/validation2004_en.pdf

5. Ocuparea forţei de muncă în Europa (EiE) 2004: Ocuparea forţei de muncă în Europa 2004.

6. Rezoluţia Consiliului 13996/04 (2004): Rezoluţia Consiliului privind obiectivele comune pentru activităţile de voluntariat, 13996/04 (15.11.2004)

7. DECIZIA 2241/2004/CE: Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparenţa calificărilor şi competenţelor (Europass)

8. Pactul european pentru tineret: Anexa 1 la Concluziile preşedinţiei ale Consiliului European din 22 şi 23 martie 2005.

9. COM (2005) 206: Comunicare a Comisiei privind politicile europene referitoare la tineret – Abordând preocupările tinerilor din Europa – punerea în aplicare a Pactului european pentru tineret şi promovarea cetăţeniei active (Commission Communication on European policies concerning youth - Addressing the concerns of young people in Europe – implementing the European Youth Pact and promoting active citizenship) (30.5.2005)

10. COM (2006) 33: Comunicare a Comisiei privind punerea în aplicare a programului comunitar Lisabona: Dezvoltarea ideilor antreprenoriale prin educaţie şi studiu (Commission Communication on Implementing the Community Lisbon Programme: Fostering entrepreneurial mindsets through education and learning) (13.2.2006)

11. COM (2006) 208: Comunicare a Comisiei „Rezultatele programului de modernizare a universităţilor: educaţie, cercetare şi inovare” (Commission Communication ”Delivering on the modernisation agenda for universities: education, research and innovation") (10.5.2006)

12. COM (2006) 417: Comunicare a Comisiei privind urmărirea Cărţii albe privind un nou impuls pentru tineretul european: Punerea în aplicare a obiectivelor comune pentru participarea şi informarea tinerilor în scopul promovării cetăţeniei lor active (Commission Communication on the follow-up of the White paper on a new impetus for European Youth: Implementing the common objectives for participation by and information for young people in view of promoting their active citizens) (20.7.2006)

13. COM (2006) 481: Comunicare a Comisiei privind eficacitatea şi echitatea în cadrul sistemelor de educaţie şi formare (Commission Communication on Efficiency and Equity in European education and training systems) (8.9.2006)

14. COM (2006) 571: Comunicare a Comisiei „Viitorul demografic al Europei – de la provocare la oportunitate” (Commission Communication "The demographic future of Europe – from challenge to opportunity") (12.10.2006)

15. Ocuparea forţei de muncă în Europa (EiE) 2006: Ocuparea forţei de muncă în Europa 2006

16. Analiza observatorului european privind ocuparea forţei de muncă: Toamna 2005 (Ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor). Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene, 2006. ISSN 1725-5376

17. Recomandare (2006/962/EC): Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind competenţele cheie pentru învăţarea pe toată durata vieţii (18.12.2006)

18. COM (2006) 857: Comunicare a Comisiei „Ocuparea forţei de muncă în zonele rurale: eliminarea lipsei locurilor de muncă” (Commission Communication ”Employment in rural areas: closing the jobs gap") (21.12.2006)

19. SEC (2006) 1772: Document de lucru al serviciilor Comisiei: Raport privind ocuparea forţei de muncă în zonele rurale (Commission Staff Working Document: Report on employment in rural areas) (21.12.2006)

20. SEC (2007) 329: Document de lucru al serviciilor Comisiei: Raport comun privind protecţia socială şi incluziunea socială. (Commission Staff Working Document: Joint Report on Social Protection and Social Inclusion.) Document justificativ (6.3.2007)

21. BEPA aprilie 2007: Biroul consilierilor de politică europeană „Investind în tineret: o strategie de consolidare” http://ec.europa.eu/dgs/policy_advisers/publications/index_en.htm

22. COM (2007) 244: Comunicare a Comisiei „Promovarea solidarităţii dintre generaţii” (10.5.2007)

23. Concluziile Consiliului 8771 (2007): privind perspectivele cooperării europene în domeniul politicii tineretului (25.5.2007)

24. COM (2007) 279: Cartea albă referitoare la o strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de nutriţie, supraponderabilitate şi obezitate (30.5.2007)

25. COM (2007) 359: Comunicare a Comisiei „Către principii comune ale flexisecurităţii: Locuri de muncă mai multe şi mai bune prin flexibilitate şi securitate” (Commission Communication ”Towards common principles of flexicurity: More and better jobs through flexibility and security") (27.6.2007)

26. Eurobarometru Tineret 2007: „Privind în spatele cifrelor – principalele rezultate ale sondajului Eurobarometru 2007 privind tineretul” din februarie 2007, la adresa http://ec.europa.eu/youth/index_en.html

27. Eurobarometru Flash 192, Sondaj privind antreprenoriatul în UE (25 de state membre), Statele Unite, Islanda şi Norvegia: Raport analitic (Entrepreneurship Survey of the EU (25 Member States), United States, Iceland and Norway: Analytical Report), aprilie 2007

28. Raport intermediar de activitate 2007: Progresul către obiectivele de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării: DG EAC 2007 Raport pe baza indicatorilor şi criteriilor (urmează)

29. COM (2007) 242: Comunicare a Comisiei privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (10.5.2007)

30. COM (2007) 391: Cartea albă privind sportul: UE şi sportul: răspunsul la aşteptări, precum şi planul de acţiune anexat (11.7.2007)

31. Agenda Oslo pentru educaţia antreprenorială în Europa http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/support_measures/training_education/doc/oslo_agenda_final.pdf

32. Manual de orientare a carierei: orientarea carierei - Manual pentru factorii de decizie. Document de lucru al serviciilor Comisiei şi publicare comună cu OCDE. http://www.oecd.org/dataoecd/53/53/34060761.pdf

33. LFS: „Sondaj privind forţa de muncă – Orientări pentru utilizator” Eurostat 2007

34. Alianţa europeană pentru familii: lansată de statele membre cu ocazia Consiliului European de primăvară din 2007. Pentru detalii suplimentare a se vedea http://ec.europa.eu/employment_social/families/european-alliance-for-families_en.html

35. Portalul european pentru tineret: sursa de informare generală pentru tineri. http://europa.eu/youth

36. Programul Tineret în acţiune 2007-2013: noul program UE în domeniul tineretului. http://ec.europa.eu/youth

[1] BEPA aprilie 2007

[2] Alianţa europeană pentru familii lansată cu ocazia Consiliului European de primăvară din 2007

[3] COM (2006) 571, COM (2007) 244

[4] COM (2005) 206

[5] COM (2001) 681, Rezoluţia Consiliului C 168/2 (2002)

[6] Raport intermediar de activitate 2007

[7] Învăţământ preşcolar

[8] COM (2006) 481

[9] Recomandare (2006/962/EC): acestea sunt comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe exacte şi tehnologie, competenţe digitale, învăţarea procesului de învăţare, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi antreprenorial şi sensibilizare şi exprimare culturală.

[10] C 142/1 (2002)

[11] DECIZIA 2241/2004/CE: Europass prevede un cadru comunitar pentru transparenţa calificărilor şi a competenţelor care facilitează posibilităţile tinerilor de a-şi evidenţia rezultatele şcolare

[12] A se vedea analiza detaliată în SEC (2007) 1093 prezentată în prezenta comunicare, precum şi în Analiza observatorului european privind ocuparea forţei de muncă 2005

[13] Rata de şomaj în rândul tinerilor din UE-27 în 2006. Pentru detalii suplimentare privind cifrele, a se vedea SEC (2007) 1093

[14] Rezoluţia de orientare a Consiliului, mai 2004; Manual de orientare a carierei

[15] Ocuparea forţei de muncă în Europa 2004 p. 178

[16] Ocuparea forţei de muncă în Europa 2006 p. 139

[17] COM (2007) 359

[18] 2006 Sondaj privind forţa de muncă

[19] Flash EB 192, aprilie 2007

[20] COM(2006) 33 final. A se vedea, de asemenea, agenda Oslo

[21] SEC (2007) 329

[22] COM (2007)391 şi COM (2007)279

[23] Rezoluţia Consiliului C 168/2 (2002)

[24] COM (2006) 417

[25] COM (2007) 242

[26] Între anii 1996 şi 2006, 30 000 de tineri europeni au beneficiat de acest program

[27] Rezoluţia Consiliului 13996/04 ( 2004)

[28]A se vedea analiza detaliată în SEC (2007) 1084 prezentată alături de prezenta comunicare

[29] Pentru informaţii suplimentare mai bine întemeiate privind obstacolele, a se vedea secţiunea 3 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind activităţile de voluntariat ale tinerilor.

[30] DECIZIA 2241/2004/CE

[31] Eurobarometru Tineret 2007

[32] Concluziile Consiliului 8771 (25.5.2007)

[33]De exemplu, Tineret în acţiune, Învăţare pe toată durata vieţii, Programul cadru pentru competitivitate şi inovare şi programul aferent mai specializat, pentru spiritul antreprenorial şi inovare, precum şi propunerea de Program comunitar în domeniul sănătăţii 2007-2013

[34] În domeniul educaţiei, incluziunii şi tineretului