(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 172/2008 al Consiliului (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de ferosiliciu originare din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”) și din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „RPC”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale (3) în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (4), la 26 ianuarie 2012, Consiliul a confirmat măsurile în vigoare aplicabile producătorului-exportator rus JSC Chelyabinsk Electrometallurgical Integrated Plant și societății sale afiliate JSC Kuznetsk Ferroalloy Works. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului, la 10 aprilie 2014, Comisia a extins măsurile antidumping definitive la importurile de ferosiliciu originar din Rusia și RPC prin Regulamentul (UE) nr. 360/2014 (5). În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, la 1 iulie 2020, Comisia a prelungit măsurile pentru a doua oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/909 (6).

(3)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 15,6 % și 31,2 % pentru importurile din China și între 17,8 % și 22,7 % pentru importurile din Rusia.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare (7), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 28 martie 2025 de către Euroalliages (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de ferosiliciu, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea și reapariția probabilă a dumpingului practicat de Rusia și de China și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 30 iunie 2025, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de ferosiliciu originar din Rusia și China (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți și autoritățile din Rusia și China, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, lansându-le invitația de a participa la reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a informat totodată Guvernul Rusiei („GR”) și Guvernul Republicii Populare Chineze („GC”), trimițând GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(9)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(10)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea investigației din partea Ministerului Dezvoltării Economice din Federația Rusă și a Ministerului Industriei și Comerțului din Federația Rusă. Acestea au susținut că sancțiunile actuale impuse de Uniunea Europeană împotriva importurilor de mărfuri rusești, inclusiv de ferosiliciu, au oprit complet importurile de ferosiliciu rusesc și că, prin urmare, reapariția importurilor și a dumpingului nu s-ar putea materializa pentru o perioadă nelimitată de timp în cazul expirării măsurilor. Aceste observații au fost reiterate după comunicarea menționată în considerentul 22.

(11)

Comisia a constatat că sancțiunile au un caracter temporar, fiind legate de agresiunea militară neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, și că domeniul de aplicare, modularea și durata acestora nu sunt previzibile, în timp ce măsurile antidumping au o durată de cinci ani. În plus, sancțiunile nu împiedică deschiderea unei investigații de reexaminare și nu sunt justificate pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pe piața Uniunii, nici în ceea ce privește atractivitatea pieței Uniunii, nici în ceea ce privește probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului pentru industria Uniunii. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului vânzărilor și al producției de produs similar în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest eșantion a fost format din doi producători din Uniune, reprezentând peste 65 % din producția totală a Uniunii. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii și l-a confirmat la 15 iulie 2025. Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluși în eșantion să răspundă la chestionarul care fusese pus la dispoziție online (9) în ziua deschiderii investigației.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(15)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea importatorilor neafiliați nu este necesară.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din Rusia și din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(17)

Niciunul dintre producătorii din țările în cauză nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a considerat că niciun producător din China sau din Rusia nu a cooperat la investigație.

(18)

Comisia nu a primit niciun răspuns din partea GC la chestionarul menționat în considerentul 8 de mai sus. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea GC.

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea solicitantului și a celor doi producători din Uniune incluși în eșantion.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi:

Producători din Uniune

(21)

Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță („VLD”) ale răspunsului solicitantului la chestionar.

(22)

La 23 aprilie 2026, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare („Informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(23)

Solicitantul și GR au prezentat observații. Aceste observații au fost examinate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz.

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic celui din investigația inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume ferosiliciu, încadrat în prezent la codurile NC 7202 21 00 , 7202 29 10 și 7202 29 90 , originar din China și din Rusia (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(25)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază:

(26)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă în perioada investigației de reexaminare a existat sau nu dumping și dacă exista probabilitatea ca el să continue sau să reapară în cazul unei posibile expirări a măsurilor în vigoare.

(28)

Astfel cum se menționează în considerentul 17, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la investigație.

(29)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază și și-ar putea baza constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC pe datele disponibile. Comisia nu a primit nicio observație sau afirmație din partea GC cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(30)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului au fost bazate pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în observațiile prezentate de părțile interesate, combinate cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile de comerț referitoare la importuri și exporturi de la Eurostat și Global Trade Atlas („GTA”), datele statistice de la societățile independente specializate în furnizarea de informații privind prețurile, de știri, date, și analize, precum și în organizarea de conferințe pentru industria siderurgică, cum ar fi Metal Expert (10) și AlloyConsult (11), statisticile obținute de la Istituto Brasileiro de Geografia e Estastítica (12) („IBGE”) și Serviço Geológico do Brasil („SGB”) din cadrul Ministerului Minelor și Energiei din Brazilia (13).

(31)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(32)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5,3 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel cum s-a menționat în considerentul 18, nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, la 17 octombrie 2025, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în China.

(33)

Comisia a precizat, de asemenea, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(34)

La 21 noiembrie 2025, prin intermediul unei note („nota privind FP”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota FP, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea ferosiliciului. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia drept țară reprezentativă adecvată. Comisia nu a primit observații cu privire la nota privind factorii de producție.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(36)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” denumite în continuare „costurile VAG”).

(37)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în China există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, care ar face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(39)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(40)

Solicitantul susține că economia chineză se bazează pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, economia deținută de stat fiind forța motrice a economiei naționale, iar statul având mandatul de a asigura consolidarea și creșterea economiei naționale. În plus, Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) exercită un control efectiv asupra sistemului economic al Republicii Populare Chineze prin implicarea într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii obiectivelor politice. Acest control efectiv este exercitat în primul rând, la nivelul controlului administrativ general, în al doilea rând prin intermediul sistemului financiar, care este dominat în special de băncile comerciale deținute care își aliniază politica de creditare la politica industrială guvernamentală, în al treilea rând, prin mediul de reglementare chinez care permite intervenția în economie sub mai multe forme.

(41)

În plus, potrivit cererii, GC și PCC formulează în mod activ politici economice și supraveghează punerea lor în aplicare de către întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”), revendicând dreptul de a participa la procesul lor decizional operațional prin impunerea obligației ca membrii de partid să fie prezenți în organele executive ale IDS, prin rotația cadrelor între organele executive și celulele de partid din cadrul societăților și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS. În plus, întreprinderilor deținute de stat li se acordă o serie de beneficii economice, cum ar fi protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție, inclusiv la finanțare.

(42)

Cererea susține, de asemenea, că raza de acțiune a celulelor PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. În conformitate cu legislația chineză, autoritățile de stat sunt autorizate să numească și să revoce personalul-cheie din conducerea întreprinderilor deținute de stat, reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare. În sectorul ferosiliciului, structurile de partid se suprapun cu organele de conducere ale mai multor producători de ferosiliciu. Această suprapunere este o problemă structurală. Cererea menționează în special statutul Junzheng Energy and Chemical Group și faptul că un membru al consiliului de administrație îndeplinește funcția de membru al Conferinței consultative politice populare (CPPCC) a Otog Banner, de membru al CPPCC din orașul Wuhai, de președinte și director al Junzheng Water Supply, de director al Xilinhot Junzheng, de supraveghetor al Junzheng Tianyuan și de director general adjunct executiv al Junzheng Group.

(43)

În plus, cererea menționează că economia chineză este direcționată în conformitate cu un sistem elaborat de planificare care direcționează resursele către sectoare pe care GC le desemnează ca fiind de importanță strategică sau politică, în locul alocării acestora după cum dictează forțele pieței. O treime din producția chineză de ferosiliciu poate fi atribuită următoarelor două societăți: Inner Mongolia Autonomous Erdos Resources Co., Ltd. și Inner Mongolia Junzheng Energy & Chemical Group Co., Ltd, pentru care elementele de probă arată că au primit diverse forme de subvenționare din partea statului chinez. În plus, produsele din feroaliaje, inclusiv ferosiliciul, sunt produse în cuptoare cu arc electric submersat, care contribuie la costurile ridicate ale energiei electrice, iar o serie de planuri guvernamentale vizează abordarea acestor probleme. Cererea face trimitere, de asemenea, la Raportul Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare „raportul”) (14), pentru a afirma că materiile prime utilizate în producția de ferosiliciu fac, de asemenea, obiectul unor intervenții guvernamentale semnificative, precum și la datele OCDE care arată că GC a pus în aplicare restricții la export sub forma unor cerințe de acordare a licențelor pentru cocs, huila de cocs și sub forma unor taxe la export pentru deșeurile și resturile metalice.

(44)

În ceea ce privește asigurarea respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea, cererea afirmă că sistemul chinez de faliment pare să fie caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. Deficiențele procedurilor de insolvență din China acționează ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului are adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor. De asemenea, apar deficiențe în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China, normele privind alocarea terenurilor la prețurile pieței nefiind respectate în mod regulat. De asemenea, se știe că autoritățile urmăresc obiective politice, cum ar fi punerea în aplicare a planurilor economice, atunci când alocă terenuri. PCC a recunoscut, de asemenea, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor ca stimulent legitim pentru implicarea întreprinderilor în fuziuni și achiziții. Cererea se referă, de asemenea, la un raport care descrie modul în care mediul de reglementare din China a fost conceput astfel încât sectorul industrial și, în special, societățile metalurgice, să poată să cumpere terenuri la prețuri mai mici pentru a atrage proiecte de investiții.

(45)

În ceea ce privește distorsionarea costurilor salariale, cererea indică faptul că o serie de convenții ale OIM nu au fost ratificate de China, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă. Din acest motiv, evoluția salariilor bazate pe piață în China este împiedicată de limitarea drepturilor lucrătorilor la organizare colectivă. Cererea menționează, de asemenea, că există o singură organizație sindicală în temeiul dreptului chinez, care, în plus, nu este independentă de stat. În plus, recurgerea la sistemul de înregistrare a gospodăriilor limitează mobilitatea forței de muncă chineze și există dovezi ale subvențiilor pentru stabilizarea ocupării forței de muncă.

(46)

În cele din urmă, sistemul financiar chinez este caracterizat de o poziție puternică a băncilor deținute de stat, ghidate de o obligație legală de a-și desfășura procesul decizional în conformitate cu politica de stat și ai căror directori executivi de rang înalt sunt numiți în ultimă instanță de PCC. Ratingurile obligațiunilor și de credite sunt, de asemenea, distorsionate, de regulă, din motive precum importanța strategică a unei întreprinderi pentru GC și soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului.

(47)

În al doilea rând, în cadrul investigațiilor anterioare privind sectorul ferosiliciului din China (15), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială din partea statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (16). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul ferosiliciului, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (17), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (18). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Astfel, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (19). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor din China (20). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul ferosiliciului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (21), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (22).

(48)

În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor (23) referitoare la produsul care face obiectul reexaminării, Comisia a concluzionat în sensul existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în China în general și/sau în sectorul relevant în special care să poată influența această concluzie.

(49)

În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul (24) elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(50)

În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(51)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(52)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(53)

Astfel cum se explică în considerentul 34, la 21 noiembrie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale: nota privind factorii de producție. Această notă descrie, printre altele, faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor de mai sus. În această notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(54)

În nota privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia drept țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, este clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(55)

În plus, Brazilia a fost identificată ca țară în care produsul care face obiectul reexaminării este fabricat în cantități semnificative pe o piață competitivă atât la nivel regional sau la nivel mondial, precum și printr-un proces de producție similar celui din China.

(56)

În nota privind factorii de producție, Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Brazilia și a remarcat următoarele:

(57)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate, prin nota privind factorii de producție, că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă.

(58)

Solicitantul a prezentat observații cu privire la produsul secundar zgură de ferosiliciu, al cărui preț a fost considerat semnificativ mai mare decât prețul propus în cererea de reexaminare și decât prețul de pe piața Uniunii, întrucât codul NC 2621 90 00 , la care este clasificată zgura de ferosiliciu, cuprinde alte produse care au ca efect denaturarea prețului mediu. Prin urmare, solicitantul a propus să nu se țină seama de prețul acestui subprodus și să se contabilizeze veniturile sale prin aplicarea, în schimb, a unui procent din costul total de fabricație.

(59)

Comisia a evaluat observațiile solicitantului. Având în vedere observațiile primite, Comisia și-a revizuit abordarea și a stabilit valoarea nedistorsionată a zgurii de ferosiliciu ca preț mediu facturat de un producător din Uniune către doi dintre clienții săi neafiliați din Uniune.

(60)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(61)

Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a concluzionat că Brazilia îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(62)

În nota privind factorii de producție, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(63)

Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza baza de date statistice a IBGE și SGB pentru a stabili costurile nedistorsionate cu forța de muncă (27), respectiv cu energia (28).

(64)

În fine, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va apela la Orbis și la datele financiare de la producătorul din Brazilia al produsului în cauză, astfel cum se prevede în considerentele 73-75 de mai jos.

(65)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți pentru a stabili factorii de producție utilizați pentru fabricarea de ferosiliciu.

(66)

Având în vedere informațiile conținute în cerere, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a ferosiliciului

(67)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (30).

(68)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, întrucât a concluzionat în considerentul 51 că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din China în Brazilia, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(69)

În ceea ce privește cuarțul, după emiterea notei privind factorii de producție, Comisia a observat că prețul de import pentru această materie primă în Brazilia a fost nejustificat de ridicat. Prin urmare, Comisia a decis să ia în considerare, în schimb, valorile de referință internaționale, ținând seama de importurile de cuarț din toate țările exportatoare în toate țările importatoare pentru a stabili valoarea nedistorsionată a acestuia, excluzând China și țările care nu sunt membre ale OMC.

(70)

În mod normal, la aceste prețuri de import ar trebui să fie adăugate și prețurile de transport intern. Cu toate acestea, având în vedere natura prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la o creștere a valorii normale și, în consecință, la o marjă de dumping mai mare.

(71)

IBGE (31) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile pentru anul 2023 pentru costul mediu al forței de muncă în industria prelucrării metalelor din Brazilia.

(72)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) în Brazilia este publicat de SGB. În nota privind factorii de producție, Comisia a utilizat datele disponibile la momentul respectiv, și anume prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali pentru anul 2023. Cu toate acestea, Comisia a constatat că, ulterior, a fost disponibil prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali pentru anul 2024 și, prin urmare, a utilizat datele relevante pentru perioada investigației de reexaminare din tranșa de consum corespunzătoare, exprimată în kWh (32).

(73)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(74)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre costurile generale de producție, pe de o parte, și cheltuielile totale de producție și cele cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(75)

Pentru a stabili costurile VAG, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorului brazilian Companhia de Ferro Ligas da Bahia – Ferbasa (denumit în continuare „Ferbasa”) pentru exercițiul financiar 2024.

(76)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(77)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea ferosiliciului. Ratele de consum furnizate de solicitant au fost examinate în cadrul vizitelor de verificare la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile nedistorsionate per unitate observate în Brazilia, astfel cum se descrie în secțiunea 3.1.2.6 de mai sus.

(78)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentele 74 și 75. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost stabilite pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Ferbasa pentru anul 2024, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(79)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(80)

Valoarea normală astfel stabilită s-a ridicat la 3 094,79 EUR/tonă.

(81)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, Comisia va stabili prețul de export pe baza prețurilor CIF extrase din datele Eurostat, corectate la nivelul franco fabrică. În mod similar abordării adoptate în cadrul anterioarei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, volumele importurilor au fost extrase mai întâi din baza de date privind importurile a Eurostat pentru cele trei coduri NC care fac obiectul prezentei reexaminări, iar ulterior codurile 7202 29 10 și 7202 29 90 au fost ajustate la conținutul de siliciu încadrat la codul NC 7202 21 00 (75 %). Volumele importurilor încadrate la codurile NC au fost agregate și ponderate pentru a reflecta o medie.

(82)

Cu toate acestea, pe această bază, volumul importurilor din China s-a ridicat la 788 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare, echivalentul a 0,1 % din consumul total din Uniune.

(83)

Comisia a considerat că acest volum neglijabil nu ar putea constitui baza pentru analizarea continuării dumpingului. Comisia a analizat așadar probabilitatea reapariției dumpingului în secțiunea următoare.

(84)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat relația dintre valoarea normală din China și prețurile de export către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China și atractivitatea pieței Uniunii.

(85)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea GC și a producătorilor-exportatori din China, această analiză s-a bazat pe informațiile de care dispune Comisia, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare și informațiile obținute din alte surse disponibile, cum ar fi baza de date GTA.

(86)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, Comisia nu a putut stabili prețul de export pentru importurile în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Astfel, Comisia a comparat valoarea normală, astfel cum a fost stabilită în considerentul 80, cu prețul de export din China în perioada investigației de reexaminare către cele cinci destinații principale de export ale Chinei (33), astfel cum au fost raportate în baza de date GTA. Aceste prețuri au fost ajustate la nivelul franco fabrică.

(87)

Prețurile de export la nivelul franco fabrică au variat între 824 EUR/tonă și 881 EUR/tonă. Aceste prețuri de export au fost semnificativ (70 %-75 %) sub valoarea normală calculată, astfel cum s-a raportat în considerentul 80. Prin urmare, Comisia a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să înceapă să exporte către Uniune la prețuri de dumping.

(88)

Informațiile din dosar au arătat că China a avut o supracapacitate semnificativă în cursul perioadei investigației de reexaminare. Conform datelor furnizate în cererea de reexaminare, China are o capacitate de producție estimată la aproximativ 10 milioane de tone pe an, producția totală în cursul perioadei investigației de reexaminare ridicându-se la 5,5 milioane de tone. Capacitatea neutilizată din China este estimată la aproximativ 4,5 milioane de tone pe an. Pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum a fost raportat în considerentul 112, Comisia a observat că producătorii chinezi dispun, prin urmare, de o capacitate neutilizată suficientă pentru a deservi eventual piața Uniunii de până la nouă ori.

(89)

Comisia a comparat prețurile de vânzare chineze către cele cinci destinații principale de export de ferosiliciu din China, astfel cum se descrie în considerentul 86, cu prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii în Uniune, astfel cum se menționează în considerentul 138. Analiza a arătat că prețurile de export către țări terțe au fost, în medie, cu 16 % mai mici decât prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii în Uniune.

(90)

Astfel, Comisia a concluzionat că piața Uniunii este o piață foarte atractivă pentru producătorii chinezi în comparație cu alte piețe de export.

(91)

Comisia a observat, de asemenea, că piața Uniunii este a doua piață unică ca mărime după China în ceea ce privește consumul (34) și a considerat că dimensiunea mare a pieței Uniunii este un factor atractiv pentru orice țară cu o capacitate neutilizată uriașă, inclusiv China.

(92)

Pe baza considerațiilor formulate în considerentele 86-92, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor actuale este susceptibilă să conducă la o reapariție a dumpingului în ceea ce privește importurile de ferosiliciu din China pe piața Uniunii.

(93)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă în perioada investigației de reexaminare a existat sau nu dumping și dacă exista probabilitatea ca el să continue sau să reapară în cazul unei posibile expirări a măsurilor în vigoare.

(94)

Comisia a observat că, după 24 februarie 2022, ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea a instituit sancțiuni comerciale care interzic comerțul cu Rusia. Ferosiliciul a fost adăugat la sancțiunile Uniunii împotriva Rusiei la 18 decembrie 2023, ca parte a celui de al 12-lea pachet de sancțiuni (35). În cursul perioadei investigației de reexaminare și în urma punerii în aplicare a sancțiunilor, importurile din Rusia în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării au dispărut practic. Conform statisticilor Eurostat, nu au existat importuri de ferosiliciu din Rusia în perioada investigației de reexaminare, iar cel mai ridicat nivel al importurilor în cursul perioadei examinate a fost atins în 2022, cu aproximativ 1 900 de tone. În consecință, importurile de ferosiliciu din Rusia au reprezentat o cotă de piață de 0,0 % din piața totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare.

(95)

Astfel cum se menționează în considerentul 17, niciun producător-exportator din Rusia nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Rusia că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază și și-ar putea baza constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește producătorii-exportatori din Rusia pe datele disponibile. Comisia nu a primit nicio observație sau afirmație din partea GR cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(96)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în observațiile prezentate de părțile interesate, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile de la Eurostat și GTA, date statistice de pe un site internet de specialitate, precum Metal Expert și din rapoartele unor experți independenți precum AlloyMetrics.

(97)

După cum s-a menționat în considerentul 96 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, Comisia a utilizat datele privind prețurile interne furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, completate cu date suplimentare furnizate de solicitant pentru a acoperi întreaga perioadă a investigației de reexaminare.

(98)

Pe această bază, valoarea normală a fost stabilită la 1 250 EUR/tonă în perioada investigației de reexaminare.

(99)

Nu au existat exporturi ale produsului în cauză din Rusia către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comisia a analizat așadar probabilitatea reapariției dumpingului.

(100)

Având în vedere absența exporturilor de produs în cauză din Rusia către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a analizat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea reapariției dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat relația dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din Rusia, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia și atractivitatea pieței Uniunii.

(101)

Comisia a comparat valoarea normală, stabilită astfel cum se explică în considerentul 98, cu prețul de export din Rusia în perioada investigației de reexaminare către cele cinci destinații principale de export ale Rusiei (36), astfel cum au fost raportate în baza de date GTA. În mod similar abordării adoptate în cadrul anterioarei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și astfel cum se descrie, de asemenea, în considerentul 81, volumele importurilor au fost extrase mai întâi din baza de date privind importurile a Eurostat pentru cele trei coduri NC care fac obiectul prezentei reexaminări, iar ulterior codurile 7202 29 10 și 7202 29 90 au fost ajustate la conținutul de siliciu încadrat la codul NC 7202 21 00 (75 %). Volumele importurilor încadrate la codurile NC au fost agregate și ponderate pentru a reflecta o medie. Aceste prețuri au fost ajustate la nivelul franco fabrică. Prețurile de export la nivelul franco fabrică au variat între 967 EUR/tonă și 1 066 EUR/tonă. Comparația, la nivel franco fabrică, între valoarea normală și prețurile de export din Rusia a arătat că prețurile de export din Rusia au fost, în medie, cu 19 % mai mici decât valoarea normală din Rusia.

(102)

Având în vedere lipsa cooperării a producătorilor-exportatori din Rusia, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(103)

Pe baza datelor furnizate în cererea de reexaminare, producția totală din Rusia a fost estimată la 296 000 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare (37), cu un consum intern de 127 000 de tone și exporturi de 169 000 de tone. Solicitantul a stabilit capacitatea totală de producție din Rusia la 835 000 de tone și capacitatea neutilizată a Rusiei la 65 % sau 539 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul total din Uniune.

(104)

Astfel, pe baza datelor disponibile, capacitatea de producție neutilizată de ferosiliciu din Rusia s-a ridicat la 539 000 de tone, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul total al Uniunii în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a considerat că este probabil ca o parte din această capacitate neutilizată să fie direcționată către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(105)

Comisia a comparat prețurile de vânzare din Rusia către cele cinci destinații principale de export de ferosiliciu din Rusia, cu prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii în Uniune perioada investigației de reexaminare. Analiza a arătat că prețurile de export din Rusia către țări terțe au fost, în medie, cu 21 % mai mici decât prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii în Uniune. Astfel, Comisia a concluzionat că piața Uniunii este o piață foarte atractivă pentru producătorii din Rusia în comparație cu alte piețe de export.

(106)

În plus, Comisia a observat, de asemenea, că Uniunea este a doua piață unică ca mărime după China în ceea ce privește consumul (38) și a considerat că dimensiunea mare a pieței Uniunii este un factor atractiv pentru orice țară cu o capacitate neutilizată uriașă, inclusiv Rusia.

(107)

Pe baza considerațiilor formulate în considerentele 102-107, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor actuale este susceptibilă să conducă la o reapariție a dumpingului în ceea ce privește importurile de ferosiliciu din Rusia pe piața Uniunii.

(108)

Produsul similar a fost fabricat de cinci producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Ei constituie „industria Uniuni” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(109)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 132 378 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi datele furnizate de solicitant și datele verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. După cum se precizează în considerentul 13, în cadrul eșantionului au fost selectați doi producători din Uniune, reprezentând 65 %-75 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(110)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale producătorilor din Uniune și a importurilor totale în Uniune, astfel cum au fost extrase din Comext. Volumele importurilor au fost extrase mai întâi din baza de date privind importurile a Eurostat pentru cele trei coduri NC care fac obiectul prezentei reexaminări, iar ulterior codurile NC 7202 29 10 și 7202 29 90 au fost ajustate la conținutul de siliciu încadrat la codul NC 7202 21 00 (75 %). Volumele importurilor încadrate la aceste coduri NC au fost agregate și ponderate pentru a reflecta o medie, în conformitate cu abordarea urmată în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(111)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat astfel cum se descrie în tabelul 2 de mai jos. Piața captivă a fost zero în perioada examinată și neglijabilă în perioada investigației de reexaminare.

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(112)

Consumul de ferosiliciu din Uniune a urmat cererea din industria autovehiculelor și din industria fontei, care sunt principalele piețe din aval. În cursul perioadei examinate, consumul total a scăzut de la an la an și cu 19 % în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 2021.

(113)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor extrase din Comext la nivelul codului TARIC. Cota de piață a acestor importuri a fost stabilită pe baza volumului său în comparație cu consumul total din Uniune.

(114)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(115)

În cursul perioadei examinate, importurile din China și Rusia au fost neglijabile, cu excepția anului 2022, din cauza cererii excepțional de mari după pandemia de COVID-19.

(116)

Comisia a stabilit prețurile de import din țările în cauză potrivit datelor din baza de date Comext.

(117)

Prețul mediu ponderat (39) al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(118)

Prețurile importurilor din China și Rusia au crescut în cursul perioadei examinate și, în special, în 2022. Cu toate acestea, având în vedere volumul neglijabil al importurilor din țările în cauză, Comisia a considerat că nu s-a putut trage nicio concluzie semnificativă din aceste prețuri de import. Din același motiv, Comisia nu a efectuat o analiză a subcotării prețurilor pe baza prețurilor de import din Comext din țările în cauză.

(119)

Importurile de ferosiliciu din alte țări terțe decât China și Rusia au provenit în principal din Norvegia, Islanda, Kazahstan și Brazilia.

(120)

Volumul total al importurilor în Uniune (40), precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de ferosiliciu provenite din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

(121)

Volumul total al importurilor a fost stabil între 2021 și 2023 și apoi a scăzut (– 17 % în comparație cu 2021) în cursul perioadei investigației de reexaminare. Norvegia și-a menținut poziția de lider al țării exportatoare în Uniune, cu o cotă de piață de peste 26 % în perioada 2021-2023, care chiar a crescut la peste 33 % în perioada investigației de reexaminare.

(122)

În ansamblu, prețul importurilor de ferosiliciu în Uniune a crescut brusc în 2022, cu o creștere de 77 % față de 2021, și a scăzut în următorii doi ani, ajungând la același nivel din 2021 în perioada investigației de reexaminare. Fluctuația prețurilor s-a datorat creșterii prețurilor la energie și restricțiilor în comerțul internațional cauzate de pandemia de COVID-19.

(123)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(124)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(125)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare, din răspunsurile la chestionar verificate furnizate de cei doi producători din Uniune incluși în eșantion și de solicitant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(126)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(127)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(128)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(129)

Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 29 % atunci când se compară perioada investigației de reexaminare cu 2021, și anume mult mai puternic decât scăderea consumului (– 19 %). Capacitatea de producție a Uniunii a rămas stabilă din 2021 până în 2023 și, ulterior, a scăzut cu 10 % în perioada investigației de reexaminare.

(130)

Gradul de utilizare a capacității de producție, exprimat ca raport între producția efectivă și capacitatea de producție, a scăzut cu 22 % în perioada investigației de reexaminare, ca urmare a volumului redus produs și în pofida scăderii capacității totale de producție.

(131)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(132)

De la începutul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 46 % în 2023. Industria Uniunii a recâștigat unele volume de vânzări și o anumită cotă de piață în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, în comparație cu 2021, cota sa de piață a scăzut cu 2,2 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor sale pe piața Uniunii a scăzut, de asemenea, puternic, cu 25 %.

(133)

În perioada examinată, piața ferosiliciului din Uniunea a înregistrat un declin, producția și gradul de utilizare a capacității de producție scăzând cu 29 % și, respectiv, 22 %, iar volumul vânzărilor scăzând cu 25 %, cu un vârf de scădere de 46 % în 2023. Reducerea globală a pieței Uniunii a afectat negativ capacitatea industriei Uniunii de a menține o poziție financiară sănătoasă.

(134)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(135)

Ocuparea forței de muncă a rămas stabilă din 2021 până în 2023 și a crescut cu 6 % în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, productivitatea, exprimată ca raport între volumul produs și numărul de echivalente normă întreagă (ENI), a urmat tendințele respective în ceea ce privește producția și ocuparea forței de muncă, marcând o scădere semnificativă de 33 % în perioada investigației de reexaminare. Scăderea productivității a avut un impact negativ asupra capacității industriei Uniunii de a absorbi costurile fixe ale forței de muncă.

(136)

Astfel cum se explică în considerentele 83 și 100, nu a fost posibil să se stabilească o determinare afirmativă a dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(137)

Măsurile antidumping instituite inițial prin investigația inițială și extinse ulterior prin reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum se indică în considerentele 1 și 2, au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma prejudiciului suferit în urma practicilor de dumping anterioare și să își mențină poziția pe piață, în pofida presiunii ridicate exercitate de importuri și a altor provocări de pe piață de-a lungul anilor.

(138)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(139)

Costul de producție unitar mediu al industriei Uniunii a crescut puternic în 2022, apoi a scăzut în anul următor pentru a crește din nou puternic în perioada investigației de reexaminare. Aceste variații puternice s-au datorat turbulențelor globale declanșate de pandemia de COVID-19, variațiilor prețului energiei și creșterii costurilor forței de muncă. Acesta a fost, de asemenea, afectat de utilizarea redusă a capacității (considerentul 128) și de productivitate (considerentul 130), deoarece acești indicatori au redus capacitatea industriei din Uniune de a absorbi costurile fixe.

(140)

Din 2021 până în 2023, prețul mediu de vânzare a urmat tendința costului de producție. Cu toate acestea, în cursul perioadei investigației de reexaminare, în timp ce costul de producție a crescut brusc, prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a scăzut drastic.

(141)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(142)

Costul mediu cu forța de muncă per ENI al industriei Uniunii a înregistrat o creștere de 38 % în cursul perioadei examinate. Această creștere s-a datorat ajustării salariilor ca urmare a creșterii inflației în aceeași perioadă.

(143)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(144)

Volumul stocurilor de ferosiliciu prezente în stocurile industriei Uniunii a crescut cu 85 % în cursul perioadei examinate, atingând un vârf în 2023, care a marcat o creștere a volumului de peste cinci ori mai mare decât volumul existent la începutul perioadei examinate. Creșterea semnificativă a nivelurilor stocurilor în 2023 a fost explicată de industria Uniunii ca fiind o concentrare la începutul perioadei a comenzilor primite de la clienți neafiliați în perioadele în care costurile energiei au fost mai avantajoase.

(145)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(146)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a avut o tendință pozitivă până în 2023, apoi a scăzut brusc în perioada investigației de reexaminare din cauza efectului combinat al scăderii prețului mediu de vânzare și al creșterii costului unitar de producție.

(147)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a fost una crescătoare în 2023, iar în perioada investigației de reexaminare a scăzut dramatic, cu 254 %, de la începutul perioadei examinate, urmând tendința profitabilității industriei Uniunii.

(148)

Investițiile realizate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate au vizat în principal întreținerea instalațiilor de producție a ferosiliciului. Acestea au crescut în 2022 și 2023, dar apoi au scăzut brusc în perioada investigației de reexaminare, ajungând la un nivel cu 19 % mai mic decât în 2021.

(149)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a evoluat negativ în perioada investigației de reexaminare, scăzând cu 206 %, ca urmare a situației generatoare de pierderi a industriei Uniunii în aceeași perioadă.

(150)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare, industria Uniunii nu era într-o situație bună în perioada investigației de reexaminare. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 8 % și s-a ridicat la maximum 26,9 % în perioada investigației de reexaminare (comparativ cu 29,1 % la începutul perioadei examinate). În cursul perioadei examinate, atât producția (– 29 %), cât și volumul vânzărilor (– 25 %) industriei Uniunii au scăzut. În același timp, costul de producție al industriei Uniunii a crescut cu 34 %-40 %, în timp ce prețurile sale de vânzare pe piața Uniunii au scăzut cu 18 %-24 %. În consecință, în timp ce industria Uniunii a realizat un profit sănătos cuprins între 22 % și 27 % în 2021, aceasta a înregistrat o pierdere cuprinsă între 27 % și 33 % în perioada investigației de reexaminare.

(151)

Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(152)

Pe parcursul perioadei examinate, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. Cu toate acestea, importurile de ferosiliciu din China și din Rusia în cursul perioadei examinate nu au avut niciun impact semnificativ asupra situației industriei Uniunii. Datorită măsurilor în vigoare, cota lor de piață a fost minimă pe parcursul întregii perioade.

(153)

Scăderea consumului la nivelul Uniunii cu 19 % în cursul perioadei examinate a fost una dintre principalele cauze ale prejudiciului. Această scădere a cererii din partea industriei siderurgice a UE (sectorul autovehiculelor fiind principalul factor determinant) a dus la scăderea productivității și a profitabilității industriei Uniunii. Pierderea de ordinea zecilor suportată de industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare s-a datorat unei scăderi importante a prețurilor de vânzare, determinată de concurența semnificativă de pe piața UE, în care industria Uniunii este doar unul dintre numeroșii actori. Concurența acerbă de pe piața UE a fost intensificată de reducerea consumului și de creșterea supracapacității la nivel mondial și, în plus, industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere foarte puternică a costului unitar de producție, legată de creșterea costurilor energiei și ale forței de muncă.

(154)

După comunicarea constatărilor finale, GR a fost de acord cu concluzia potrivit căreia factorii de mai sus au cauzat un prejudiciu și a subliniat, în plus, prețurile ridicate la energie pentru industria Uniunii în 2022 și ceea ce a numit „cadrul strict de reglementare al UE în domeniul mediului”. Comisia a luat act de observațiile GR, dar a observat că afirmația cu privire la costurile de conformare cu legislația de mediu ale industriei Uniunii a fost nefondată.

(155)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că importurile din China și din Rusia nu sunt responsabile pentru prejudiciul important adus industriei Uniunii, ci că alți factori, în special cei menționați în considerentul 153, au cauzat prejudiciul respectiv.

(156)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a decis să analizeze în continuare dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și din Rusia, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor în cauză.

(157)

În absența cooperării din partea oricărei părți din RPC și din Rusia, Comisia s-a bazat pe informațiile disponibile la dosar pentru a analiza probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și Rusia. În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente cu privire la țările în cauză: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată, atractivitatea pieței Uniunii și impactul creșterii volumelor importurilor din China și din Rusia asupra industriei Uniunii.

(158)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 88 și 104, Comisia a stabilit că China și Rusia au o supracapacitate semnificativă de producție de ferosiliciu, care poate acoperi de mai multe ori consumul din Uniune. Această capacitate neutilizată ar putea fi folosită pentru exporturi către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(159)

Astfel cum s-a raportat în considerentele 90 și 106, prețurile medii de vânzare în Uniune ale industriei Uniunii în perioada investigației de reexaminare sunt cu mult peste prețurile medii de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi și ruși pe cele cinci piețe principale de destinație a exporturilor lor. În plus, dimensiunea importantă a pieței Uniunii – a doua piață ca mărime la nivel mondial – face ca piața Uniunii să fie și mai atractivă. Prin urmare, este probabilă o redirecționare a exporturilor către Uniune în cazul în care nu ar fi instituite măsuri.

(160)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, industria Uniunii se va confrunta cu o creștere importantă a importurilor de ferosiliciu din China și din Rusia. Prin urmare, intrarea probabilă în Uniune a unor volume mari de importuri din țările în cauză la prețuri mult mai scăzute, ar obliga industria Uniunii să își reducă în continuare volumul producției. Întrucât aceasta înregistra deja pierderi semnificative în perioada investigației de reexaminare, incapacitatea industriei Uniunii de a concura cu un astfel de aflux de importuri la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping ar pune în pericol continuarea existenței sale.

(161)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și din Rusia la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, ar agrava și mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(162)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor.

(163)

Investigația a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu în perioada investigației de reexaminare. Industria Uniunii se află într-o situație dezastruoasă, confruntându-se cu o cerere scăzută, cu costuri ridicate și cu prețuri scăzute. În cazul expirării măsurilor, afluxul preconizat de importuri la prețuri scăzute din țările în cauză ar agrava și mai mult prejudiciul pe care îl suferă în prezent. Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping este în mod clar în interesul industriei din Uniune.

(164)

Toți importatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Niciun importator nu s-a manifestat.

(165)

În cadrul investigației actuale nu există elemente de probă la dosar care să indice că măsurile în vigoare au avut efecte negative asupra importatorilor.

(166)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar fi disproporționată pentru importatori.

(167)

În cadrul investigației anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, s-a concluzionat că utilizatorii nu vor fi afectați în mod disproporționat, inclusiv în cazul prelungirii măsurilor. Niciun utilizator nu s-a manifestat în contextul prezentei investigații.

(168)

În cadrul investigației actuale nu există elemente de probă la dosar care să indice că măsurile în vigoare au avut efecte negative asupra utilizatorilor.

(169)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(170)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de ferosiliciu originar din China și din Rusia.

(171)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea reapariției dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de ferosiliciu originar din China și din Rusia ar trebui menținute.

(172)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți” din China sau pentru „toate celelalte societăți” din Rusia.

(173)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului mai scăzut al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(174)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(175)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din China și din Rusia și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”, respectiv, pentru importurile originare din China și din Rusia. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(176)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (41). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii. În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (42), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(177)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(178)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(179)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,