(1)

La 17 februarie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de produse fabricate din fibră de sticlă cu filament continuu (denumite în continuare „AFS”) originare din Bahrain, Egipt și Thailanda (denumite în continuare „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 3 ianuarie 2025 de către Glass Fibre Europe („GFE”) (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de AFS în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/890 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din țările în cauză, importatori, utilizatori cunoscuți, precum și asociații despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea investigației, și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Guvernul Egiptului (GE) a susținut că deschiderea investigației nu a respectat cerințele prevăzute la articolele 5.3 și 5.4 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). În special, Egiptul a susținut că plângerea nu conținea elemente de probă suficiente, exacte și adecvate pentru a justifica deschiderea unei investigații, astfel cum se prevede la articolul 5.3 din Acordul privind PAD. Egiptul a susținut în continuare că plângerea nu a identificat în mod transparent producătorii interni care o susțin și nu a furnizat rezumate neconfidențiale adecvate ale informațiilor-cheie, împiedicând astfel părțile interesate să își exercite în mod eficace dreptul la apărare și să verifice dacă a fost îndeplinită cerința privind calitatea procesuală activă prevăzută la articolul 5.4 din Acordul privind PAD. În plus, Egiptul a obiectat cu privire la ceea ce consideră o utilizare excesivă a cererilor de confidențialitate, susținând că aceasta subminează transparența și participarea semnificativă la investigație în etapa de deschidere. În cele din urmă, Egiptul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unor măsuri de remediere duble, observând că exporturile din Egipt fac deja obiectul unor taxe compensatorii și că deschiderea unei proceduri antidumping paralele ar putea duce la suprapunerea măsurilor, ceea ce contravine normelor OMC.

(7)

În cadrul analizei unei plângeri și în conformitate cu articolul 5.4 din Acordul privind PAD, serviciile Comisiei au efectuat o examinare a reprezentativității înainte de deschiderea investigației. În acest scop, toți producătorii din Uniune menționați în plângere și cunoscuți în alt mod de Comisie înainte de deschiderea investigației au fost contactați și luați în considerare la calcularea reprezentativității reclamanților. Calculul s-a bazat pe cantitățile de produs în cauză produse, astfel cum au fost evidențiate în declarațiile individuale ale acestor producători și asociații de producători, precum și pe informațiile cuprinse în plângere, care includ și informații referitoare la producția totală a Uniunii. Prin urmare, în etapa de deschidere, s-a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5.4 din Acordul privind PAD. În consecință, afirmația Guvernului Egiptului a fost respinsă.

(8)

Comisia a considerat că versiunea plângerii care a fost pusă la dispoziție spre consultare de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale semnificative ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. În orice caz, reclamantul a furnizat rezumate elocvente ale conținutului segmentelor confidențiale ale plângerii. Informațiile furnizate în anexele cu acces limitat ale plângerii se încadrează în aceste categorii. Reclamanții au furnizat totodată un rezumat semnificativ al informațiilor incluse în anexele confidențiale ale plângerii, astfel încât să permită părților interesate „înțelegerea de manieră rezonabilă a conținutului informațiilor comunicate cu titlu confidențial”, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. În consecință, afirmația Guvernului Egiptului a fost respinsă.

(9)

Pentru a evita măsurile de remediere duble, în cazul aplicării concomitente a măsurilor antidumping și compensatorii, Comisia deduce din taxa antidumping efectivă valoarea subvenționării deja compensate prin măsurile compensatorii (subvenții la export). Prin urmare, nu există o problemă de dublă contabilizare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(10)

Guvernul Egiptului a contestat afirmațiile potrivit cărora importurile de AFS din Egipt au prejudiciat industria Uniunii, susținând că respectivele concluzii sunt depășite și selective. Acesta a respins afirmațiile privind relocarea geografică a producției exclusiv pentru eludarea taxelor. Egiptul a afirmat, de asemenea, că plângerea nu conținea o analiză cuprinzătoare a altor factori care afectează piața Uniunii, cum ar fi costurile de producție și fluctuațiile prețurilor materiilor prime. Datele au indicat că prețurile de export din Egipt au urmat evoluția pieței, contrazicând afirmațiile privind prețurile agresive. Volumul importurilor a scăzut între 2021 și 2023, ceea ce pune sub semnul întrebării afirmația privind impactul semnificativ asupra pieței. GE a susținut că modificările minore ale prețurilor din Uniune nu au înregistrat o scădere semnificativă a prețurilor, reflectând mai degrabă condițiile normale de piață decât prejudiciul cauzat de importuri. Acesta a susținut că factorii respectivi au demonstrat că plângerea nu conținea elemente de probă obiective, astfel cum se prevede în Acordul antidumping al OMC.

(11)

Contrar afirmațiilor GE, Comisia a constatat că plângerea a furnizat suficiente elemente de probă care demonstrează modul în care importurile de produse din fibră de sticlă din Egipt au prejudiciat în mod semnificativ industria Uniunii. În plus, analiza cuprinzătoare a pieței efectuată în plângere a consolidat legătura dintre importurile din Egipt și prejudiciul adus industriei Uniunii, astfel cum se prevede în reglementările OMC. În plus, plângerea a furnizat suficiente elemente de probă care demonstrează că importurile din Egipt au cauzat o subcotare semnificativă a prețurilor și o blocare și o scădere semnificativă a prețurilor pentru industria Uniunii. Scăderile menționate ale volumelor importurilor efectuate de Egipt au fost considerate a fi temporare, întrucât plângerea evidențiază contexte mai ample ale cererii care nu diminuează impactul importurilor din Egipt. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(12)

Guvernul Egiptului a contestat analiza prejudiciului din plângere, afirmând că aceasta nu a îndeplinit cerințele articolului 3.4 și ale articolului 3.5 din Acordul antidumping al OMC prin omiterea mai multor factori economici. Acesta a susținut că plângerea nu conținea o analiză a productivității, a salariilor, a randamentului investițiilor, a fluxului de lichidități, a capacității de a mobiliza capitaluri, a stocurilor și a creșterii globale a industriei, toate acestea fiind necesare pentru o determinare completă a prejudiciului. În plus, Guvernul Egiptului a subliniat că analiza indicatorilor economici, cum ar fi producția, gradul de utilizare a capacității de producție, profitabilitatea și ocuparea forței de muncă, a avut caracter înșelător și incomplet. Acesta a subliniat că factori precum încetinirea creșterii economice la nivel mondial și concurența sporită din partea altor țări au afectat industria Uniunii, nu doar importurile din Egipt. În plus, a susținut că scăderea cotei de piață a Uniunii a fost minimă și nu indică un prejudiciu semnificativ, deoarece reflectă o dinamică mai amplă a pieței, inclusiv reducerea importurilor din alte țări terțe acoperite de importurile din Egipt, ceea ce se aliniază la cerințele prevăzute la articolul 3.5 pentru a diferenția cauzele prejudiciului.

(13)

Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile GE. Plângerea a furnizat suficiente elemente de probă care demonstrează impactul negativ al importurilor din Egipt asupra industriei Uniunii. Aceasta a inclus o analiză cuprinzătoare a indicatorilor economici, cum ar fi nivelurile de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și profitabilitatea, arătând în mod clar modul în care aceștia au fost afectați în mod negativ de afluxul de importuri la prețuri scăzute din Egipt. Contrar afirmațiilor Egiptului, plângerea conținea suficiente elemente de probă potrivit cărora aceste scăderi nu s-au datorat exclusiv condițiilor economice externe, ci au fost direct legate de strategiile agresive de stabilire a prețurilor importurilor. Elementele de probă detaliate din plângere au fost aliniate la cerințele OMC, justificând legătura de cauzalitate dintre importurile din Egipt și prejudiciul important suferit de industria Uniunii și justificând necesitatea unor măsuri antidumping. În consecință, afirmația Guvernului Egiptului a fost respinsă.

(14)

HELM AG, un importator din Uniune, în numele altor 4 utilizatori din Uniune (denumit în continuare „HELM”), a susținut că industria Uniunii nu suferă un prejudiciu important din cauza AFS importate din Bahrain, Egipt și Thailanda. Acesta a afirmat că performanța industriei în 2024 reflectă stabilizarea după performanța excepțională din perioada 2021-2022 și nu indică un prejudiciu important. Pierderea cotei de piață din 2023 până în prima jumătate a anului 2024 a fost de numai 1 %. În plus, indicatori-cheie, cum ar fi vânzările la export, care au crescut cu 29 % între 2021 și jumătatea anului 2024, precum și investițiile substanțiale realizate de industria Uniunii în perioada 2021-2023 au sugerat competitivitate și sănătate financiară. În pofida unei reduceri minore a capacității de producție în 2023, ca urmare a închiderii instalațiilor, gradul de utilizare a capacității a rămas stabil, iar nivelurile stocurilor au scăzut semnificativ. HELM a subliniat că acești factori ilustrează mai degrabă o revenire la condiții normale de funcționare decât un prejudiciu important.

(15)

Comisia a observat că HELM a fost corect din punct de vedere factual atunci când a subliniat că nu toți indicatorii de prejudiciu au arătat o deteriorare în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, anumiți indicatori, cum ar fi exporturile, care au crescut cu 33 % între 2021 și PI, și investițiile, care au fost substanțiale în perioada 2021-2023, au evoluat pozitiv. Totuși, aceste îmbunătățiri nu depășesc tendințele negative observate în ceea ce privește indicatorii principali relevanți pentru evaluarea prejudiciului. În special, volumul vânzărilor pe piața liberă a Uniunii a scăzut cu 15 %, cota de piață a scăzut de la 47 % în 2021 la 40 % în cursul PI, producția a scăzut cu 14 %, iar profitabilitatea a rămas negativă în trei din cei patru ani ai perioadei examinate. Comisia reamintește că, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, nu este necesar ca toți indicatorii de prejudiciu să se deterioreze pentru a se stabili constatarea unui prejudiciu important, atât timp cât elementele de probă, în ansamblul lor, demonstrează existența unui prejudiciu. În plus, deteriorarea situației industriei Uniunii a coincis cu creșterea volumelor și cu scăderea prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din Bahrain, Egipt și Thailanda. Aceste importuri au exercitat o presiune puternică asupra prețurilor, conducând la subcotare și la blocarea semnificativă a prețurilor, stabilind astfel o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Prin urmare, afirmația HELM a fost respinsă.

(16)

CPIC Abahsain Fiberglass W.L.L. (denumită în continuare „CPIC Bahrain”) a argumentat împotriva utilizării cifrelor privind profitabilitatea țintă din 2016, deoarece acestea nu sunt reprezentative pentru nivelurile tipice de profitabilitate, ci pentru a stabili profitabilitatea țintă pe baza condițiilor economice efective în vigoare în cursul perioadei examinate. În plus, CPIC Bahrain a susținut ca analiza să se bazeze mai degrabă pe prețurile efective de export decât pe prețurile construite în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare sau a prețurilor indicative pentru a evalua cu precizie impactul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor de pe piața internă, asigurând un proces de investigație echitabil.

(17)

Comisia a observat că utilizarea cifrelor privind profitabilitatea țintă din 2016 oferă un punct de referință pentru înțelegerea nivelurilor de profitabilitate realizabile în condiții de concurență echitabile, întrucât condițiile economice din anii următori au fost afectate de prezența importurilor care fac obiectul unui dumping. Deși CPIC Bahrain a sugerat să se recurgă la prețurile efective de export pentru analiză, acest lucru ar putea să nu țină seama pe deplin de distorsiunile cauzate de aceste importuri la prețuri scăzute în Uniune. Prin urmare, prețurile construite ar putea servi drept instrument util pentru evaluarea valorii juste, în special atunci când prețurile reale ale pieței pot fi influențate de factori externi. Prin urmare, afirmația CPIC a fost respinsă.

(18)

CPIC Bahrain a contestat afirmațiile din plângere potrivit cărora grupul CPIC își utilizează fabrica din Bahrain pentru a eluda restricțiile comerciale impuse importurilor de AFS din China ca fiind atât irelevante din punct de vedere juridic, cât și incorecte din punct de vedere factual. Aceasta a subliniat că achiziția a făcut parte dintr-o strategie globală pe termen lung, care nu are legătură cu niciun sistem de circumvenție, întrucât discuțiile inițiale au început în 2007, cu mult înainte de instituirea oricăror măsuri antidumping asupra importurilor de AFS din China în 2011. CPIC Bahrain a evidențiat îmbunătățirea eficienței operaționale și a poziționării pe piață ca dovadă a angajamentului său față de o creștere reală a întreprinderilor, mai degrabă decât față de eludarea restricțiilor comerciale ale Uniunii. În plus, a respins cererile de a beneficia de subvenții, observând că operațiunile sale sunt finanțate prin mijloace private fără ajutor guvernamental. Aceasta a clarificat faptul că presupusele beneficii în cadrul inițiativei „O centură, un drum” nu au primit sprijin probatoriu, având în vedere că achiziționarea lor a avut loc cu mult înainte de încheierea unui memorandum de înțelegere relevant în 2018. În cele din urmă, CPIC Bahrain a susținut că afirmațiile privind subvențiile sunt irelevante pentru investigațiile antidumping, deoarece astfel de afirmații ar trebui abordate prin plângeri antisubvenție distincte și a solicitat ca orice cerere de ajustare a calculelor privind dumpingul și subcotarea prețurilor indicative să fie respinsă din cauza lipsei unui temei juridic.

(19)

Comisia a recunoscut observațiile privind subvenționarea și circumvenția, dar a considerat că aceste afirmații nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații.

(20)

HELM, CPIC Bahrain și Secretariatul tehnic pentru practici anticoncurențiale în comerțul internațional al Consiliului de Cooperare al Golfului (denumit în continuare „GCC-TSAIP”) au susținut la deschiderea investigației că presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii nu este cauzat în principal de importurile de AFS din Bahrain, Egipt și Thailanda. HELM a subliniat că factorii externi, cum ar fi modificările cererii, în special în timpul pandemiei de COVID-19 și după aceasta, creșterea costurilor energiei din cauza dependenței Uniunii de importurile din Rusia și investițiile semnificative ale industriei, sunt principalii factori care contribuie la orice prejudiciu perceput. CPIC Bahrain a evidențiat cota mică de piață a Bahrainului, de 2-3 % în Uniune, ceea ce sugerează că este puțin probabil ca aceste importuri să aibă un impact semnificativ asupra industriei Uniunii. Aceasta susține că factorii interni și externi, cum ar fi creșterea costurilor energiei și ale forței de muncă, inflația, scăderea cererii interne și concurența din partea Chinei și a Egiptului, sunt mai influenți. Ambele părți afirmă că ineficiențele și deciziile strategice proprii ale industriei Uniunii, împreună cu cererea de stabilizare a pieței, joacă un rol mai important în contextul provocărilor cu care se confruntă industria decât prezența importurilor din cele trei țări.

(21)

Comisia a considerat că argumentul invocat de HELM, CPIC Bahrain și GCC-TSAIP, potrivit căruia alți factori sunt responsabili pentru dificultățile industriei Uniunii, nu este de natură să slăbească legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu. Elementele de probă furnizate în plângere evidențiază mai sus marjele de dumping de minimis din Bahrain și faptul că aceste importuri fac parte din cumulul care contribuie la prejudiciul Uniunii, menținând astfel o legătură de cauzalitate reală și substanțială între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Toți ceilalți factori cunoscuți care ar putea afecta situația industriei Uniunii sunt examinați în detaliu în secțiunea 5.2 din prezentul regulament. Prin urmare, afirmațiile HELM AG, CPIC Bahrain și GCC-TSAIP au fost respinse.

(22)

HELM a susținut la deschiderea investigației că evaluarea impactului importurilor din alte țări terțe este selectivă și eronată, nereprezentând cu exactitate rolul altor furnizori semnificativi, cum ar fi India. Deși este unul dintre cei mai mari furnizori de AFS către Uniune, contribuțiile Indiei au fost omise din analiză, denaturând constatările acesteia. În mod similar, potrivit HELM, reclamantul nu ia în considerare în mod adecvat impactul importurilor din Turcia, atribuind efectele acestora în mod incorect importurilor din Bahrain, Egipt și Thailanda. În pofida creșterii semnificative a importurilor atât din India, cât și din Turcia, plângerea se axează exclusiv pe cotele de piață ale celor trei țări, ceea ce conduce la o analiză incompletă și înșelătoare.

(23)

Ca răspuns la afirmațiile potrivit cărora Comisia ar trebui să ia în considerare în analiza sa importurile din alte țări terțe, cum ar fi China, India și Turcia, Comisia susține că aceste importuri nu atenuează legătura de cauzalitate dintre presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii și importurile din țările în cauză. Deși importurile din China au contribuit într-adevăr la prejudiciu, acest fapt nu diminuează impactul pe care importurile din Bahrain, Egipt și Thailanda îl au asupra industriei Uniunii. În același timp, măsurile antidumping și compensatorii în vigoare împotriva importurilor din China au fost reexaminate, iar la 25 noiembrie 2025 au intrat în vigoare măsuri sporite (4), pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. În ceea ce privește Turcia, deși importurile sale au crescut în cursul perioadei examinate, acestea sunt influențate, de asemenea, de afluxul de importuri mai ieftine din Egipt și Bahrain, ceea ce ar putea denatura piața turcă. Pe baza informațiilor disponibile public (5), la 19 iulie 2025, Ministerul Comerțului din Turcia a instituit măsuri antidumping asupra AFS din Egipt și Bahrain. În cele din urmă, în ceea ce privește afirmațiile HELM referitoare la importurile semnificative de AFS din India, Comisia constată că cifrele furnizate de Helm nu sunt susținute de elemente de probă. Potrivit Eurostat, volumele importurilor de AFS din India către Uniune în 2024 au fost semnificativ mai scăzute decât cele susținute de HELM și decât volumele importate din țări, subliniind că aceste importuri nu diminuează impactul importurilor din Bahrain, Egipt și Thailanda asupra industriei Uniunii. Prin urmare, afirmația HELM a fost respinsă.

(24)

CPIC Bahrain a susținut la deschiderea investigației că importurile de AFS din Bahrain nu ar trebui cumulate cu importurile din Egipt în contextul evaluării impactului importurilor din țările în cauză asupra industriei Uniunii. Aceasta a făcut trimitere la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care permite evaluări cumulative numai dacă este cazul, având în vedere condițiile de concurență între produsele importate și cele interne. CPIC Bahrain a subliniat că, în perioada plângerii, volumele importurilor și cota de piață ale Bahrainului au fost semnificativ mai mici decât cele ale Egiptului, în timp ce prețurile au fost în mod constant mai ridicate decât cele ale Egiptului. Din cauza acestor diferențe semnificative în ceea ce privește cota de piață și evoluțiile prețurilor, CPIC Bahrain a solicitat Comisiei să ia în considerare separat importurile din Bahrain în analiza sa, întrucât cumularea acestora cu importurile din Egipt ar putea prezenta în mod eronat impactul lor real asupra industriei interne.

(25)

Serviciile Comisiei au constatat, pe baza informațiilor și a statisticilor disponibile, că au fost îndeplinite condițiile pentru cumularea Bahrainului și a Thailandei în etapa plângerii. S-a constatat că marjele de dumping erau superioare nivelului de minimis. După cum arată statisticile oficiale disponibile, importurile care fac obiectul unui dumping nu au fost neglijabile (peste nivelul de minimis) din punctul de vedere al volumului pentru toate țările în cauză. În plus, condițiile de concurență au fost considerate similare, deoarece a existat o suprapunere generală în ceea ce privește prezența geografică între produsele din țările în cauză și cele ale industriei Uniunii, prețurile din toate țările s-au situat sub nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii și al costurilor totale și a existat o prezență semnificativă pe piață a importurilor din toate țările în cauză în cursul perioadei examinate. Prin urmare, afirmația CPIC a fost respinsă.

(26)

Asociația țesătorilor independenți de materiale din fibră de sticlă din UE, Guvernul Egiptului, CPIC Bahrain și HELM s-au opus unei investigații antidumping privind importurile de AFS din Bahrain, Egipt și Thailanda cu scopul de a institui taxe, susținând că această acțiune nu ar aduce beneficii Uniunii. Asociația a subliniat incapacitatea Uniunii de a fabrica anumite produse din AFS, cum ar fi semitorturile mai fine, ce presupun dependența de importuri și riscuri în materie de concurență prin acordarea unei puteri sporite de piață întreprinderilor integrate pe verticală. Guvernul Egiptului a susținut că astfel de taxe ar dăuna sectoarelor-cheie, cum ar fi industria autovehiculelor și energia din surse regenerabile, care necesită o aprovizionare stabilă cu AFS pentru a îndeplini obiectivele climatice, susținând astfel că menținerea importurilor din Egipt servește interesului public. CPIC Bahrain a adăugat că taxele ar conduce la creșteri ale prețurilor și la un nivel redus de bunăstare, afectând în special industriile energiei din surse regenerabile, și a sugerat punerea accentului pe importurile din surse consacrate, cum ar fi Egiptul și China, datorită aprovizionării lor fiabile. În plus, HELM a susținut că aceste măsuri ar perturba aprovizionarea, ar crește costurile și ar constitui o amenințare la adresa viabilității industriilor din aval dependente de AFS, afectând într-o și mai mare măsură competitivitatea și inovarea la nivelul Uniunii. În ansamblu, aceasta a susținut că instituirea unor astfel de taxe ar putea pune în pericol competitivitatea și profitabilitatea Uniunii, existând posibilitatea de a scoate întreprinderile de pe piață și de a contraveni obiectivelor economice strategice mai ample.

(27)

Comisia a constatat că afirmațiile privind interesul Uniunii sunt irelevante în ceea ce privește deschiderea investigației, deoarece nu există niciun criteriu privind interesul Uniunii în etapa anterioară deschiderii investigației. Cu toate acestea, Comisia a examinat, în cursul investigației, dacă instituirea de măsuri este în interesul Uniunii.

(28)

De asemenea, potrivit celor susținute de Guvernul Egiptului, calculul dumpingului prezentat în plângere era incompatibil cu Acordul antidumping al OMC. În special, Guvernul Egiptului a susținut că utilizarea datelor Eurostat privind CIF și a datelor prevăzute la articolul 14 alineatul (6) nu reflectă prețurile de export franco fabrică reale și are ca rezultat un preț de export scăzut în mod artificial. Guvernul Egiptului a susținut în continuare că valoarea normală a fost construită în mod necorespunzător prin includerea taxelor la import pe care Jushi Egypt for Fiberglass Industry S.A.E. (denumită în continuare „Jushi Egypt”) nu le-ar fi suportat în temeiul reglementărilor privind zona economică a Canalului Suez, contrar articolului 2.2.1.1 din Acordul antidumping al OMC. Guvernul Egiptului a susținut, de asemenea, că plângerea nu a asigurat o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, în special în ceea ce privește diferențele referitoare la termenii vânzării, condițiile de piață și nivelurile de comercializare, precum și faptul că utilizarea cursurilor de schimb medii lunare a denaturat comparația, mai degrabă decât utilizarea cursurilor în vigoare la data tranzacției. În cele din urmă, Guvernul Egiptului a susținut că plângerea nu conținea suficiente elemente de probă justificative pentru a susține multe dintre afirmațiile sale privind conversiile valutare și ajustările de cost și a solicitat încheierea investigației.

(29)

În această privință, Comisia a subliniat că o cerere trebuie să conțină elemente de probă suficiente pentru existența unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate. Mai precis, potrivit jurisprudenței constante, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind suficiența elementelor de probă în vederea deschiderii unei investigații sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței dumpingului și a prejudiciului (6).

(30)

În ceea ce privește prețul de export, Comisia a constatat că utilizarea surselor statistice disponibile în mod rezonabil este adecvată în etapa de deschidere, în care prețurile franco fabrică specifice tranzacției nu sunt accesibile publicului. Stabilirea cu precizie a prețurilor de export și orice ajustări necesare se referă la evaluarea de fond a dumpingului, care se efectuează pe baza datelor verificate obținute în cursul investigației și nu în etapa de deschidere. În ceea ce privește construirea valorii normale, Comisia a considerat că elementele de probă prezentate au demonstrat existența dumpingului, fără a ține seama de tratamentul specific al anumitor elemente de cost. În mod similar, Comisia a constatat că argumentele prezentate de Guvernul Egiptului în ceea ce privește comparabilitatea, nivelurile de comercializare și metodologia cursului de schimb se refereau la analiza de fond a dumpingului și necesitau informații care nu sunt informații publice aflate la dispoziția reclamanților la momentul depunerii plângerii. Aceste aspecte au fost examinate în detaliu în cursul investigației și sunt abordate în considerentele 81-151.

(31)

În acest context, Comisia a considerat că cererea a furnizat suficiente elemente de probă privind dumpingul în scopul deschiderii investigației. Prin urmare, afirmațiile Guvernului Egiptului privind existența dumpingului au fost respinse.

(32)

În plus, GCC-TSAIP a prezentat observații cu privire la metodologia care stă la baza plângerii după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor privind deschiderea investigației. În orice caz, astfel cum se menționează în considerentul 29, Comisia a reamintit că pragul probatoriu la deschiderea investigației necesită elemente de probă suficiente privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, nu o determinare definitivă. Aspectele invocate de GCC-TSAIP referitoare la construirea valorii normale, calcularea prețurilor de export și posibilele ajustări pentru comparabilitate au fost legate de evaluarea de fond a dumpingului pentru Bahrain, care au fost examinate în mod corespunzător în cursul investigației și sunt abordate în considerentele 55-80.

(33)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(34)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza producției și a vânzărilor, el constând în trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 63 % din volumul total estimat al producției și peste 70 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât părțile interesate nu au transmis observații, Comisia a considerat că eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(35)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(36)

Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Nu s-au primit observații.

(37)

Având în vedere numărul limitat de producători-exportatori în cauză, în nota de deschidere, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din țările în cauză să se prezinte și să furnizeze răspunsuri complete la chestionar.

(38)

Comisia a publicat online (7) chestionarele pentru producătorii-exportatori, utilizatori, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune.

(39)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la un producător-exportator din Bahrain, de la un producător-exportator din Egipt și de la doi producători-exportatori din Thailanda.

(40)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii definitive a existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Verificarea încrucișată la distanță (denumită în continuare „VLD”) în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază a fost efectuată pentru producătorii din Uniune. În cazul producătorilor-exportatori, s-au efectuat vizite de verificare pentru toți producătorii-exportatori cooperanți. Pentru producătorul-exportator din Bahrain, a fost efectuată, de asemenea, o VLD, deoarece vizita de verificare planificată inițial a trebuit să fie amânată din cauza situației din Orientul Mijlociu în perioada iunie-iulie 2025:

(41)

Asia Composite Materials („ACM”), unul dintre producătorii-exportatori thailandezi, a susținut că Wanda New Material (Thailand) Co., Ltd. („Wanda”), celălalt producător-exportator thailandez, nu este un producător veritabil de AFS, deoarece produce numai covorașe din semitorturi importate din fibră de sticlă. Potrivit ACM, operațiunile efectuate de Wanda nu ar depăși 20 % din valoarea totală a AFS produse în Thailanda de Wanda și, prin urmare, este posibil ca produsele exportate de Wanda către Uniune să nu fie de origine thailandeză.

(42)

Comisia a considerat că afirmația ACM este incorectă. Operațiunile Wanda implică o producție semnificativă, modifică forma și utilizarea produsului și conduc la o modificare a clasificării tarifare. Astfel, în conformitate cu regulile de origine nepreferențiale, operațiunile desfășurate de Wanda constituie o transformare substanțială, iar covorașele produse dobândesc origine thailandeză. Prin urmare, Comisia a concluzionat că Wanda ar trebui să fie considerată un producător veritabil al produsului în cauză și a considerat că afirmația ACM este nefondată.

(43)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(44)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, termenul pentru instituirea de măsuri provizorii a fost 17 octombrie 2025. La 25 septembrie 2025, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să nu instituie măsuri provizorii.

(45)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale.

(46)

La 23 februarie 2026, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse fabricate din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Bahrain, Egipt și Thailanda (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Observațiile transmise de părți după comunicarea constatărilor au fost abordate în secțiunile relevante de mai jos. Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate.

(47)

La 12 martie 2026, în urma observațiilor primite după comunicarea constatărilor finale, Comisia a transmis tuturor părților interesate o comunicare suplimentară a constatărilor finale. Această comunicare suplimentară a inclus constatările și considerațiile revizuite. Părților li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la această comunicare suplimentară, iar observațiile primite au fost abordate în secțiunile relevante de mai jos. Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate.

(48)

La 13 martie 2026, în urma observațiilor primite după comunicarea suplimentară a constatărilor finale, Comisia a transmis tuturor părților interesate o a doua comunicare suplimentară a constatărilor finale. Această a doua comunicare suplimentară a inclus constatările și considerațiile revizuite. Părților li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la această a doua comunicare suplimentară. Nu s-au primit observații noi. Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate.

(49)

Produsele care fac obiectul prezentei investigații sunt fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00 , ex 7019 12 00 (codurile TARIC 7019 12 00 22, 7019 12 00 25, 7019 12 00 26, 7019 12 00 39), 7019 14 00 și 7019 15 00 . Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(50)

Produsul care face obiectul investigației este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale armate cu fibră de sticlă cu filament) sunt utilizate în numeroase ramuri industriale: transport (sectorul auto, maritim, aerospațial, militar), electronică, energie eoliană, construcție și inginerie civilă, rezervoare/conducte, bunuri de consum etc.

(51)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din Bahrain, Egipt și Thailanda (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(52)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(53)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(54)

Nu s-au primit observații cu privire la definiția produsului.

(55)

Pentru a calcula valoarea normală, Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(56)

Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă nu au fost reprezentative.

(57)

În cazurile în care vânzările unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. În cazurile în care nu s-au înregistrat vânzări ale unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale, Comisia a examinat dacă ar putea fi utilizate surse alternative pentru prețurile practicate în cursul operațiunilor comerciale normale ca bază pentru valoarea normală. Întrucât nu au existat alți producători interni cooperanți sau disponibili ai produsului similar în țara în cauză, nu au fost disponibile astfel de prețuri. În consecință, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(58)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al fiecărui producător-exportator cooperant în cursul perioadei de investigație a următoarelor, pe tip de produs similar:

(59)

Producătorul-exportator cooperant a solicitat o ajustare a costului de producție pe baza veniturilor obținute din vânzarea deșeurilor din producție. Societatea a susținut că aceste venituri au fost înregistrate ca alte venituri în contabilitatea sa și a furnizat calcule menite să demonstreze impactul asupra costului mediu de fabricație.

(60)

Comisia a constatat că veniturile în cauză au fost primite după perioada de investigație și nu au fost înregistrate în contabilitatea producătorului-exportator ca venituri aferente perioadei de investigație. În absența unor elemente de probă care să ateste că aceste venituri au fost legate de producție sau au fost înregistrate pentru producție în cursul perioadei de investigație, Comisia a concluzionat că nicio ajustare a costului de producție nu a fost justificată în scopul construirii valorii normale. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(61)

În urma comunicării constatărilor finale, GCC-TSAIP a susținut că veniturile provenite din vânzarea deșeurilor din producție ar fi trebuit să fie luate în considerare de Comisie la calcularea costului de producție al CPIC Bahrain. GCC-TSAIP a susținut că deșeurile din producție sunt un rezultat inerent al procesului de fabricație și că vânzarea unor astfel de deșeuri constituie o formă de recuperare a costurilor, care ar fi trebuit să se reflecte în structura costurilor totale de producție. GCC-TSAIP a afirmat, de asemenea, că momentul recunoașterii veniturilor nu ar trebui să excludă în mod automat astfel de venituri din calcul, deoarece considerentele comerciale pot întârzia vânzarea sau înregistrarea veniturilor din deșeuri. Potrivit GCC-TSAIP, excluderea acestor venituri din costul de producție a mărit în mod artificial costurile de producție și a condus la o supraestimare a valorii normale.

(62)

Comisia a respins afirmația GCC-TSAIP. Deși Comisia a recunoscut că deșeurile din producție sunt un rezultat inerent al procesului de fabricație și că vânzarea unor astfel de deșeuri reprezintă o formă de recuperare a costurilor, ajustarea pentru costul de producție al CPIC Bahrain solicitată de GCC-TSAIP nu poate fi acceptată în absența unor elemente de probă care să demonstreze că veniturile erau legate de producție în cursul perioadei de investigație. Veniturile înregistrate după perioada de investigație, chiar dacă sunt legate în scopuri comerciale de producție, nu pot fi utilizate pentru a ajusta costul de producție în cursul perioadei de investigație în scopul construirii valorii normale.

(63)

Producătorul-exportator a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți afiliate cu sediul în Țările de Jos, având rolul de importator. Importatorul afiliat a revândut produsul în cauză unor clienți neafiliați din Uniune. Importatorul afiliat a fost, de asemenea, implicat în vânzările directe către Uniune.

(64)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(65)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(66)

În urma comunicării constatărilor finale, potrivit celor susținute de CPIC Bahrain, Comisia a dedus anumite sume de două ori atunci când a construit prețul de export pentru vânzările indirecte efectuate prin intermediul importatorului afiliat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În primul rând, CPIC Bahrain a susținut că ajustările raportate includeau deja taxa la import a UE și că deducerea separată ulterioară a taxei vamale de 7 % a condus, astfel, la o dublă contabilizare. În al doilea rând, potrivit celor susținute de CPIC Bahrain, comisioanele plătite de importatorul afiliat au fost contabilizate în ajustările raportate, dar nu au fost deduse din costurile VAG ale importatorului afiliat atunci când s-a calculat prețul de export, ceea ce a dus la o dublă contabilizare.

(67)

Comisia a examinat afirmațiile și a confirmat că deducerea separată a taxei la import și lipsa unei ajustări corespunzătoare în ceea ce privește comisioanele din costurile VAG ale importatorului afiliat au condus la o dublă contabilizare. În consecință, Comisia a corectat calculul prin eliminarea deducerii separate a taxei vamale și prin deducerea cuantumurilor comisioanelor raportate din costurile VAG ale importatorului afiliat atunci când a construit prețul de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(68)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel de comercializare și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(69)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile de transport pe căile navigabile interioare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(70)

S-a ținut seama de costurile de credit pentru a asigura comparabilitatea prețurilor.

(71)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, costurile și asigurarea pentru transportul maritim, precum și costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(72)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit și comisioanele bancare.

(73)

Comisia a constatat că toate vânzările producătorului-exportator către Uniune au fost efectuate prin intermediul unui comerciant afiliat, care a îndeplinit toate funcțiile de vânzare de bază similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Având în vedere implicarea comerciantului afiliat în vânzările directe către Uniune, Comisia a ajustat vânzările în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) cu un comision. Pe fondul relației dintre comerciant și producător și, în absența cooperării importatorilor neafiliați în cazul de față, comisionul a fost estimat pe baza marjei de profit noționale de 5 % constatate pentru un importator neafiliat în investigația inițială privind țesăturile din fibră de sticlă („MFS”) (8) pentru un produs din fibră de sticlă din aval și a costurilor efective de vânzare, generale și administrative ale comerciantului în cauză.

(74)

În urma comunicării constatărilor finale, CPIC Bahrain a susținut că anumite costuri VAG suportate de importatorul afiliat în legătură cu vânzările directe ar trebui să fie alocate separat de vânzările indirecte pentru a evita dubla contabilizare cu ajustarea comisionului de 5 % în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i). CPIC Bahrain a contestat, de asemenea, calificarea de către Comisie a importatorului afiliat drept agent de vânzări în scopul ajustării comisioanelor.

(75)

În absența oricărei justificări cu privire la motivul pentru care importatorul afiliat nu ar trebui să fie tratat ca un agent care lucrează pe bază de comision, Comisia și-a confirmat constatările din considerentul 73 și a menținut ajustarea pentru un comision în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i), astfel cum se descrie în considerentul 73.

(76)

Comisia a examinat apoi afirmația CPIC Bahrain potrivit căreia ajustarea în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) pentru vânzările directe ale CPIC Bahrain a necesitat o reducere a nivelului deducerii costurilor VAG în temeiul articolului 2 alineatul (9) pentru vânzările indirecte. Potrivit constatărilor Comisiei, costurile VAG deduse pentru vânzările indirecte în temeiul articolului 2 alineatul (9) se bazează pe costurile reale înregistrate în contabilitatea importatorului afiliat. Aceste costuri reflectă cheltuielile suportate pentru toate vânzările și nicio parte din aceste costuri nu poate fi eliminată artificial din costurile VAG deduse pentru vânzările indirecte. Comisia a constatat că orice încercare de a realoca o parte din costurile VAG pentru vânzările indirecte nu ar modifica ansamblul costurilor VAG înregistrate. Prin urmare, Comisia a respins afirmația CPIC Bahrain.

(77)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală construită medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(78)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată definitivă, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(79)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat 100 % din volumul total al importurilor în Uniune din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul producătorului-exportator cooperant.

(80)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(81)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a analizat informațiile furnizate de Jushi Egypt. În urma examinării informațiilor din răspunsul său la chestionar și colectate în cursul vizitei de verificare, Comisia a constatat expunerea societății la fluctuațiile cursului de schimb valutar și amploarea costurilor și a vânzărilor exprimate în valută, care au afectat caracterul rezonabil al informațiilor raportate privind costurile și vânzările. În special, Comisia a constatat că liberalizarea lirei egiptene (EGP) la 6 martie 2024, mandatată de guvernul egiptean, și discrepanța anterioară dintre cursul de schimb oficial și cel paralel al pieței au afectat înregistrarea costurilor în cursul perioadei de investigație. Prin scrisoarea din 17 decembrie 2025, Comisia a informat societatea cu privire la îndoielile sale legate de faptul că evidențele contabile ale Jushi Egypt în EGP reflectau în mod rezonabil costurile reale asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază și a solicitat informații suplimentare.

(82)

În răspunsul furnizat, Jushi Egypt a susținut că liberalizarea cursului de schimb nu a afectat fiabilitatea costurilor înregistrate și nu a fost de acord cu faptul că articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază constituie o bază adecvată pentru a nu îi lua în considerare costurile, astfel cum au fost înregistrate în contabilitatea sa. Jushi Egypt a susținut că divergența dintre cursul de schimb oficial și cel paralel al pieței a devenit semnificativă abia începând din noiembrie 2023 și că, în consecință, impactul asupra costurilor înregistrate în cursul perioadei de investigație a fost limitat. Jushi Egypt a indicat, de asemenea, că, în urma liberalizării cursului de schimb în martie 2024, elementele nemonetare, inclusiv stocurile și activele fixe, au fost înregistrate la cursurile oficiale istorice, în timp ce elementele monetare, cum ar fi numerarul, creanțele, datoriile și împrumuturile, au fost reconvertite la cursul la vedere în vigoare la data bilanțului, orice diferențe rezultate fiind recunoscute în contul de profit sau pierdere. În consecință, Jushi Egypt a susținut că, având în vedere aceste practici, doar un număr limitat de intrări de costuri pentru împrumuturi, stocuri, consumul de energie și activele fixe, corespunzătoare perioadei martie 2023-martie 2024, ar putea fi afectate de discrepanțele dintre cursul de schimb oficial și cel paralel, relevante pentru perioada de investigație.

(83)

Jushi Egypt a indicat în continuare că orice pierderi din diferențele de curs valutar rezultate din reconversia elementelor monetare la cursul de schimb la vedere de la data bilanțului în urma liberalizării au fost contabilizate în conformitate cu practicile sale contabile standard și nu au avut niciun impact semnificativ asupra costurilor reale de producție. În consecință, Jushi Egypt a susținut că pierderile din diferențele de curs valutar raportate nu au subminat fiabilitatea raportării costurilor de către Jushi Egypt sau comparabilitatea acesteia cu prețurile de vânzare în cursul perioadei de investigație.

(84)

Cu toate acestea și fără a aduce atingere acestor afirmații, Jushi Egypt a furnizat date ajustate privind costurile și vânzările, calculate pe baza cursului de schimb paralel al pieței.

(85)

Comisia a evaluat datele ajustate privind costurile și vânzările prezentate de societate și a concluzionat că ajustările propuse de Jushi Egypt erau în continuare insuficiente și nu reflectau în mod rezonabil costurile reale asociate producției și vânzării produsului în cauză în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În special, datele ajustate nu au abordat în mod adecvat impactul distorsiunilor istorice ale cursului de schimb asupra materiilor prime, a amortizării și a altor elemente de cost. În consecință, Comisia a informat Jushi Egypt că ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază pentru a stabili valoarea normală, pe motiv că informațiile necesare pentru calcularea valorii normale în sensul articolului 18 din regulamentul de bază nu au fost furnizate.

(86)

Drept răspuns, Jushi Egypt a susținut că recurgerea la datele disponibile pentru calcularea valorii normale a fost nefondată, întrucât Jushi Egypt a cooperat pe deplin cu Comisia pe parcursul investigației, iar Comisia nu a specificat ce informații necesare nu au fost furnizate de societate. Jushi Egypt a solicitat, de asemenea, o audiere cu consilierul-auditor pentru a aborda presupusa încălcare a dreptului său la apărare și intenția Comisiei de a aplica datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(87)

La 4 februarie 2026, ca răspuns la scrisoarea din 27 ianuarie 2026 în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, Jushi Egypt a solicitat o audiere cu consilierul-auditor pentru a obține clarificări din partea Comisiei cu privire la (i) dispoziția exactă a articolului 18 din regulamentul de bază în cauză (constatând că a cooperat pe deplin la investigație) și (ii) informațiile care nu au fost furnizate în mod adecvat de Jushi Egypt (constatând că, în lipsa unor astfel de informații esențiale, Jushi Egypt nu a fost informată cu privire la modul în care își poate apăra interesele). La 10 februarie 2026, consilierul-auditor a informat Jushi Egypt că, întrucât serviciul continua să analizeze diferitele elemente din dosar pentru a lua o decizie, inclusiv cele referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (5) și a articolului 18 din regulamentul de bază, consilierul-auditor a considerat orice intervenție ca fiind prematură. Jushi Egypt ar avea în continuare posibilitatea de a formula observații după comunicarea constatărilor, permițând părții interesate să își exercite pe deplin drepturile procedurale în acest caz.

(88)

În plus, Jushi Egypt a susținut că recurgerea la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază a fost ilegală, deoarece excepția de la regula generală care impune utilizarea registrelor contabile ale producătorului-exportator pentru calcularea valorii normale ar trebui interpretată în sens restrâns. În consecință, Jushi Egypt a susținut că evidențele sale contabile constituie sursa principală pentru stabilirea valorii normale și că revenea Comisiei sarcina de a demonstra că, în ceea ce privește costurile asociate producției și vânzării produsului care face obiectul investigației, ele nu erau reflectate în mod rezonabil în acestea. În plus, Jushi Egypt a susținut că elementele factuale care stau la baza preocupărilor Comisiei au fost insuficiente pentru a justifica aplicarea articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(89)

De asemenea, potrivit celor susținute de Jushi Egypt, Comisia a tratat-o în mod diferit față de exportatorii din cazurile anterioare cu tranzacții valutare și devalorizări locale similare, evidențiind investigațiile în care Comisia a acceptat costurile raportate utilizând cursurile oficiale, în pofida fluctuațiilor cursului de schimb sau a cererilor de subevaluare și a respins cursurile de schimb paralele ale pieței (9).

(90)

Jushi Egypt a susținut, de asemenea, că orice aplicare a datelor disponibile nu ar putea conduce la o valoare normală mai ridicată decât cea care ar fi rezultat din utilizarea unor cursuri de schimb paralele ale pieței. În orice caz, Jushi Egypt a susținut că tranzacțiile interne efectuate în EGP nu au fost, prin natura lor, afectate de devalorizarea EGP și, prin urmare, nu ar trebui ignorate. În cele din urmă, Jushi Egypt a susținut că, în cazul în care Comisia ar decide să își ajusteze conturile pentru a reflecta devalorizarea EGP, ar fi obligată să deducă din această ajustare suma deja compensată prin taxa compensatorie care abordează deprecierea monedei, pentru a evita o dublă impunere a măsurilor, contrară articolului 14 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază.

(91)

După ce a examinat în detaliu argumentele și informațiile prezentate de Jushi Egypt, Comisia a concluzionat că evidențele contabile ale Jushi Egypt nu reflectă în mod rezonabil costurile reale asociate cu fabricarea produsului care face obiectul investigației, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(92)

Comisia a observat că, în perioada 2011-2024, Egiptul s-a confruntat cu o instabilitate politică și economică semnificativă, care a limitat disponibilitatea monedei străine. Controalele repetate asupra capitalului au determinat apariția și persistența unor piețe valutare paralele. Aceste evoluții ale cursului de schimb, inclusiv devalorizările majore și trecerea treptată la o monedă complet liberalizată în martie 2024, s-au redus, dar nu au eliminat pe deplin decalajul dintre cursurile de schimb oficiale și cele paralele. Aceste evoluții au afectat în mod semnificativ mediul economic în care își desfășura activitatea Jushi Egypt, inclusiv evaluarea activelor, înregistrarea costurilor și expunerea la fluctuațiile cursului de schimb (10).

(93)

Comisia a constatat că, în cursul perioadei de investigație, economia egipteană a fost, prin urmare, caracterizată de distorsiuni semnificative ale cursului de schimb, care au culminat cu continuarea liberalizării EGP la 6 martie 2024. Mai precis, la începutul perioadei de investigație, cursul de schimb oficial a fost de aproximativ 30 EGP per USD, în timp ce cursul de schimb paralel al pieței a variat uneori cu mai mult de 100 %.

(94)

Comisia a observat, de asemenea, că, în perioada 2016-2024, evoluțiile cursului de schimb din Egipt au afectat în mod semnificativ evaluarea activelor Jushi Egypt și a componentelor de cost aferente. În acest context, principalele elemente de cost istorice, inclusiv deprecierea, stocurile și investițiile anterioare, au continuat să reflecte valorile înregistrate la cursurile de schimb oficiale care au fost cu mult sub realitatea economică în cursul perioadei de investigație.

(95)

Având în vedere că o parte substanțială a tranzacțiilor Jushi Egypt, inclusiv vânzările, achizițiile de materii prime și energie, împrumuturile, investițiile și alte elemente de cost, au fost exprimate în valută, ceea ce face distincție între situația acestei societăți și cea din celelalte investigații menționate de Jushi Egypt, utilizarea cursului de schimb oficial a condus la o subevaluare sistematică a costurilor raportate în EGP. În special, investițiile și stocurile achiziționate în valută înainte de perioada de investigație și în cursul acesteia au fost înregistrate la un nivel minim istoric al cursurilor de schimb oficiale, ceea ce a dus la subevaluarea valorilor activelor și, în consecință, la subevaluarea amortizării și a altor componente de cost istorice. În mod similar, achizițiile de materii prime obținute în valută în primele luni ale perioadei de investigație au fost înregistrate la cursuri de schimb oficiale scăzute, care nu reflectau condițiile predominante de pe piață.

(96)

Contrar afirmațiilor Jushi Egypt din răspunsurile furnizate la 5 ianuarie 2026 și 3 februarie 2026, acești factori au demonstrat că o parte semnificativă a producției și a componentelor de cost a fost afectată în mod semnificativ de divergența dintre cursurile de schimb oficiale și cele paralele cu mult înainte de martie 2023. Deși Jushi Egypt a constatat că elementele nemonetare au fost înregistrate la cursurile oficiale istorice, iar elementele monetare au fost reconvertite la cursul de schimb la vedere, cursurile oficiale au subestimat de-a lungul timpului valoarea economică a activelor și a costurilor, iar tratamentul pierderilor din diferențele de curs valutar în cadrul altor elemente ale rezultatului global nu a atenuat denaturarea costurilor operaționale de producție. Comisia a observat în continuare că afirmația Jushi Egypt, potrivit căreia elementele monetare nu au fost afectate, este contrazisă de propriile ajustări, astfel cum se menționează în considerentul 84, aplicându-se elementelor monetare, inclusiv creanțelor, cursuri de schimb paralele ale pieței. Comisia a observat că tratamentul elementelor monetare în ajustările Jushi Egypt a confirmat, de asemenea, că distincția dintre elementele monetare și cele nemonetare este lipsită de semnificație practică, deoarece ambele tipuri de elemente au fost afectate în mod semnificativ. În consecință, impactul asupra stocurilor, a activelor fixe, a amortizării, a costurilor materiilor prime și a altor componente ale costurilor istorice a fost substanțial pe parcursul perioadei de investigație, fără a se limita la ultimele luni, astfel cum a sugerat Jushi Egypt.

(97)

În plus, pierderile semnificative din diferențele de curs valutar care rezultă din reevaluarea activelor și pasivelor monetare în urma liberalizării din martie 2024, deși recunoscute la alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu standardele de contabilitate egiptene, nu s-au reflectat în costurile de producție raportate Comisiei, ceea ce face, de asemenea, distincție între situația acestei societăți și cea din alte investigații ale Comisiei menționate de Jushi Egypt. Având în vedere anvergura expunerii la riscul valutar și amploarea divergenței dintre cursul de schimb oficial și cel paralel, Comisia a concluzionat că evidențele contabile ale Jushi Egypt nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei de investigație, în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(98)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă datele revizuite privind costurile prezentate de Jushi Egypt, bazate pe estimările cursurilor de schimb neoficiale/paralele, ar putea servi drept bază adecvată pentru construirea valorii normale. Comisia a constatat că, deși datele ajustate au abordat anumite distorsiuni din registrele contabile ale societății și au reflectat într-un mod mai adecvat realitatea economică a producției în cursul perioadei de investigație, acestea nu au eliminat pe deplin toate inconsecvențele rămase.

(99)

Având în vedere că metodologia propusă și datele ajustate au abordat parțial distorsiunile identificate, Comisia a decis să accepte metodologia și ajustările propuse în ansamblu. Prin urmare, Comisia nu a ignorat în totalitate datele ajustate privind costurile prezentate de Jushi Egypt, ci le-a utilizat ca bază pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază. Mai precis, Comisia a efectuat ajustări specifice suplimentare ale unor elemente de cost specifice care nu au fost abordate suficient de Jushi Egypt, inclusiv în ceea ce privește materiile prime, amortizarea și uzura metalelor prețioase. Aceste ajustări au fost aplicate pentru a se asigura că, în ceea ce privește costurile utilizate în cele din urmă, acestea reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat că această metodologie și ajustările suplimentare i-au permis să își întemeieze calculul valorii normale pe datele societății, mai degrabă decât să recurgă, în această etapă, la informații de pe alte piețe reprezentative.

(100)

În plus, Comisia a constatat că argumentul Jushi Egypt, potrivit căruia articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază ar trebui interpretat în sens restrâns și faptul că evidențele sale contabile constituie sursa principală pentru valoarea normală nu au reflectat contextul factual și juridic. Articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază permite Comisiei să ajusteze costurile atunci când evidențele contabile ale unui producător-exportator nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației. În cazul de față, neconcordanța dintre cursurile de schimb oficiale și realitatea economică, împreună cu expunerea semnificativă la riscul valutar, determină în mod clar necesitatea unor astfel de ajustări specifice. În orice caz, Comisia a considerat că, în ceea ce privește calculul valorii normale bazat pe datele ajustate ale Jushi Egypt, astfel cum au fost prezentate de societate la 5 ianuarie 2026 și care reflectă propria sa metodologie de abordare a efectelor de schimb valutar, acesta reflecta într-un mod mai adecvat costurile asociate producției și vânzării produsului în cauză în cursul perioadei de investigație. Astfel cum s-a menționat în considerentul 99, Comisia a considerat oportun să nu înlocuiască evidențele contabile ale societății în întregime. În schimb, au fost efectuate ajustări specifice ale setului de date revizuit al Jushi Egypt pentru a se asigura că respectivele costuri înregistrate reflectau în mod rezonabil costurile reale asociate producției și vânzării în cursul perioadei de investigație.

(101)

În cele din urmă, afirmația Jushi Egypt potrivit căreia practica Comisiei în cazurile anterioare, în care cursurile oficiale de schimb au fost utilizate indiferent de devalorizările locale, a obligat Comisia să adopte aceeași abordare este lipsită de temei. Comisia a constatat că fiecare investigație antidumping trebuie să fie evaluată pe baza propriilor fapte și circumstanțe economice specifice, precum și a legalității stabilirii de către Comisie a măsurilor antidumping în lumina normelor juridice, și nu pe baza presupusei practici decizionale anterioare a autorității responsabile cu investigația. Comisia a constatat în continuare că practica sa depinde de măsura în care producătorul-exportator în cauză a fost afectat de problema cursului de schimb. Atunci când circumstanțele de fapt ale unui caz au justificat această acțiune, Comisia s-a bazat în trecut pe cursuri de schimb paralele ale pieței (11). În cazul de față, devalorizarea prelungită și accentuată a EGP, divergența persistentă și substanțială dintre cursurile de schimb oficiale și cele paralele ale pieței care afectează evaluarea activelor și, prin urmare, amortizarea (care constituie o componentă semnificativă a costurilor de producție în industria cu utilizare intensivă a capitalului), precum și ponderea ridicată a tranzacțiilor efectuate în valută au creat împreună o situație unică, substanțial diferită de orice investigații anterioare desemnate de parte. Precedentele istorice în care au fost acceptate cursurile oficiale de schimb, care se disting în mod clar de circumstanțele actuale, nu au modificat necesitatea unor ajustări specifice în temeiul articolului 2 alineatul (5) în cazul de față.

(102)

Având în vedere constatările prezentate în considerentele 91-97, Comisia a concluzionat că, în ceea ce privește costurile înregistrate în evidențele contabile ale Jushi Egypt, acestea nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului care face obiectul investigației, în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(103)

În consecință, Comisia a utilizat datele ajustate privind costurile prezentate de Jushi Egypt ca bază pentru calculele valorii normale. Comisia a acceptat metodologia generală și ajustările propuse de societate, dar a adăugat ajustări specifice suplimentare la elementele care nu au fost abordate suficient de Jushi Egypt, dar care au fost considerate necesare pentru a se ajunge la un cost care să reflecte în mod rezonabil costul asociat producției și vânzării produsului în cauză, astfel cum se explică în considerentul 99. Mai multe detalii privind ajustările și sursele corespunzătoare au fost furnizate producătorului-exportator în cadrul unei comunicări individuale, având în vedere caracterul confidențial al informațiilor.

(104)

În ceea ce privește afirmația Jushi Egypt potrivit căreia ajustarea pentru devalorizarea EGP ar conduce la o dublă contabilizare din cauza taxei compensatorii, Comisia nu a înțeles modul în care un avantaj fiscal calculat prin raportare la devalorizare ar putea constitui o dublă contabilizare. În absența unor explicații și elemente de probă suplimentare care să demonstreze că același element a fost abordat de două ori, afirmația a fost respinsă.

(105)

La 26 februarie 2026, Jushi Egypt a solicitat intervenția consilierului-auditor, constatând că încă nu a fost informată cu privire la informațiile care nu au fost furnizate sau care nu au fost furnizate în mod ideal, deoarece acest lucru nu a fost nicăieri explicat în comunicarea constatărilor finale. La aceeași dată, consilierul-auditor a furnizat societății un răspuns potrivit căruia Comisia a utilizat informațiile furnizate de Jushi Egypt cât mai bine posibil, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază. Atunci când datele ajustate furnizate nu au fost adecvate (cauzând astfel dificultăți nejustificate în a ajunge la o constatare de o acuratețe rezonabilă), Comisia a efectuat ajustări suplimentare ale elementelor de costuri specifice, astfel cum se explică în comunicarea constatărilor finale și în anexele la aceasta. Consilierul-auditor a încurajat Jushi Egypt să colaboreze cu serviciul Comisiei, astfel încât societatea să poată furniza datele relevante în cadrul observațiilor sale scrise cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(106)

Consilierul-auditor a organizat o audiere cu partea interesată și cu serviciul Comisiei la 4 martie 2026, astfel încât Jushi Egypt să poată înțelege mai bine ce tip de informații ar putea totuși să furnizeze societatea pentru stabilirea valorii normale de către Comisie și, astfel, pentru ca aceasta să își elaboreze observațiile scrise în consecință. În cadrul audierii prezidate de consilierul-auditor, Jushi Egypt a avut posibilitatea de a colabora în continuare cu serviciul cu privire la anumite puncte specifice la timp pentru a obține orientări utile în vederea elaborării observațiilor scrise cu privire la comunicarea constatărilor finale. Serviciul s-a oferit, de asemenea, să organizeze o audiere cu Jushi Egypt cu privire la comunicarea constatărilor finale în cadrul unei audieri separate. Având în vedere cele de mai sus, consilierul-auditor a concluzionat că dreptul la apărare al Jushi Egypt a fost garantat în mod corespunzător.

(107)

Consilierul-auditor a respins, de asemenea, o cerere de prelungire a termenului acordat Jushi Egypt pentru a formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Serviciul prelungise deja acest termen de vineri, 6 martie 2026, până luni, 9 martie 2026, ora 13, iar Jushi Egypt nu a furnizat nicio circumstanță suplimentară care să justifice o nouă prelungire a termenului.

(108)

În urma comunicării constatărilor finale, Jushi Egypt și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază a fost nefondată. Jushi Egypt a susținut că dispoziția abordează lipsa de cooperare, iar Comisia nu a demonstrat modul în care Jushi Egypt nu a cooperat sau a cooperat în mod defectuos. În special, potrivit celor susținute de Jushi Egypt, Comisia nu a specificat informațiile necesare investigației pe care nu le-a furnizat sau informațiile care nu au fost furnizate în mod ideal. În plus, Jushi Egypt a susținut că, prin faptul că nu a specificat informațiile pe care Jushi Egypt trebuia să le furnizeze, Comisia a inversat sarcina impusă Jushi Egypt de a stabili și de a furniza informațiile necesare care lipseau. De asemenea, Jushi Egypt a susținut că, în cazul în care Comisia i-ar fi solicitat acest lucru, ar fi putut furniza Comisiei orice informații necesare, inclusiv prin „ajustarea conturilor sale prin readucerea acestora la USD sau bazarea lor pe cursurile de schimb în vigoare ale EGP”.

(109)

În plus, în urma comunicării constatărilor finale, Jushi Egypt și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază ca temei juridic pentru ajustările costurilor este nejustificată, susținând că, în ceea ce privește Comisia, aceasta s-a bazat în mod necorespunzător pe existența unor cursuri de schimb paralele ale pieței și pe devalorizarea EGP la 6 martie 2024, fără a justifica modul în care acești factori au afectat fiabilitatea costurilor sale înregistrate. În special, potrivit celor susținute de Jushi Egypt, Comisia a coroborat efectele devalorizării din martie 2024 cu existența unor cursuri de schimb paralele înainte de această dată și nu a explicat modul în care orice discrepanță între cursurile de schimb oficiale și cele paralele ar putea afecta elementele nemonetare. Jushi Egypt a susținut în continuare că anumite ajustări efectuate de Comisie au fost nefondate, deoarece au crescut valoarea activelor, a stocurilor și a altor elemente de cost fără a izola cheltuielile suportate în EGP, care nu ar fi fost afectate de fluctuațiile cursului de schimb.

(110)

În cele din urmă, Jushi Egypt a prezentat o serie de observații cu privire la ajustările specifice pe care Comisia le-a aplicat datelor ajustate privind costurile Jushi Egypt, astfel cum se descrie în considerentul 103. Aceste observații au inclus afirmații privind ajustările efectuate de Comisie pentru materiile prime achiziționate în primul trimestru al anului 2024, amortizarea, uzura metalelor prețioase, costurile materiilor prime și ale ambalajelor, stocurile de produse finite și pierderile din diferențele de curs valutar.

(111)

În ceea ce privește afirmațiile Jushi Egypt privind aplicarea articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a constatat că această dispoziție nu impune Comisiei obligația de a îndruma o parte interesată cu privire la informațiile suplimentare care ar trebui furnizate. Articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede doar că informațiile prezentate de o parte interesată nu sunt ignorate în cazul în care nu sunt cele mai bune din toate punctele de vedere, cu condiția ca lipsurile să nu îngreuneze excesiv stabilirea unor constatări de o acuratețe rezonabilă, ca informațiile să fie furnizate în timp util, să poată fi verificate și ca partea să fi acționat cât mai bine posibil. Prin urmare, dispoziția stabilește condițiile în care informațiile care nu sunt cele mai bune ar trebui totuși utilizate de Comisie. Având în vedere că, pentru datele în cauză, Comisia a constatat că au fost îndeplinite condițiile, aceasta a acceptat datele prezentate de Jushi Egypt. În consecință, afirmația Jushi Egypt potrivit căreia Comisia a inversat sarcina probei prin faptul că nu a precizat ce informații lipseau este nefondată.

(112)

În orice caz, Comisia a constatat că, pe parcursul investigației, a informat Jushi Egypt cu privire la problemele identificate în legătură cu datele sale privind costurile. În special, Comisia a explicat, în corespondența purtată cu Jushi Egypt la 17 decembrie 2025 și 27 ianuarie 2026, preocupările cu privire la caracterul rezonabil al anumitor elemente de cost înregistrate în conturile societății, având în vedere divergența dintre cursurile de schimb oficiale și cele paralele și expunerea semnificativă a societății la riscul valutar. Ulterior, aceste aspecte au fost explicate mai detaliat în comunicarea constatărilor finale specifice. Prin urmare, Comisia a considerat că Jushi Egypt a fost informată în mod adecvat cu privire la natura problemelor identificate și a avut mai multe oportunități în cursul investigației de a furniza informații care să răspundă acestor preocupări. Comisia a constatat, de asemenea, că problema identificată a fost de natură structurală, afectând înregistrarea mai multor categorii de costuri în conturile societății. În aceste condiții, sarcina de a furniza date adecvate pentru soluționarea acestor probleme revenea societății, care era cea mai în măsură să cunoască natura și amploarea informațiilor disponibile în propriul său sistem contabil. Prin urmare, Comisia a considerat nefondată afirmația Jushi Egypt potrivit căreia nu putea anticipa ce informații ar fi putut fi solicitate.

(113)

Comisia a constatat, de asemenea, că, în ciuda afirmației sale la data comunicării constatărilor finale cu privire la disponibilitatea sa de a-și reconstitui evidențele contabile, Jushi Egypt a indicat în răspunsul său din 3 februarie 2026 că va impune societății o „sarcină imposibilă” de a aplica rate paralele ale pieței „tuturor tranzacțiilor și conturilor sale de la începutul operațiunilor sale în 2014”. Această declarație a confirmat totodată natura structurală a problemei identificate de Comisie. Pe baza informațiilor furnizate de societate, astfel cum se descrie în considerentul 103, Comisia s-a bazat ulterior pe datele ajustate furnizate de societate, coroborate cu anumite ajustări specifice suplimentare.

(114)

În această privință, Comisia a constatat că, în ciuda afirmațiilor Jushi Egypt, aplicarea articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază nu a extins marja de apreciere a Comisiei, ci mai degrabă a limitat-o. În absența aplicării articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază, odată ce Comisia a concluzionat, în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, că, în ceea ce privește costurile înregistrate în contabilitatea Jushi Egypt, acestea nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului care face obiectul investigației, Comisia ar fi putut renunța în totalitate la informațiile privind costurile societății și ar fi putut stabili costurile relevante pe o altă bază rezonabilă, în conformitate cu dispoziția respectivă. Cu toate acestea, articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază este cel care prevede, în fapt, obligația Comisiei de a nu ignora informațiile prezentate de o parte interesată în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în dispoziția respectivă. În consecință, aplicarea articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază a asigurat faptul că, în ceea ce privește Comisia, aceasta s-a bazat pe informațiile transmise de Jushi Egypt în măsura în care informațiile respective puteau fi utilizate în continuare pentru calcularea valorii normale.

(115)

În orice caz, Comisia a constatat că ajustările specifice suplimentare ale datelor privind costurile Jushi Egypt ar fi pe deplin justificate numai în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, chiar și în absența aplicării articolului 18 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel cum se indică în considerentele 91-97, impactul structural al evoluțiilor cursului de schimb din Egipt, inclusiv devalorizările recurente, persistența unor piețe valutare paralele și liberalizarea EGP la 6 martie 2024, au afectat în mod semnificativ înregistrarea costurilor și evaluarea activelor, în special având în vedere expunerea semnificativă a Jushi Egypt la fluctuațiile cursului de schimb. Contrar afirmațiilor Jushi Egypt, astfel cum se explică în considerentul 96, Comisia a reiterat faptul că distincția dintre elementele monetare și cele nemonetare este lipsită de semnificație practică, deoarece ambele tipuri de elemente au fost afectate în mod semnificativ.

(116)

În cele din urmă, în ceea ce privește observațiile Jushi Egypt cu privire la ajustările specifice suplimentare ale Comisiei, Comisia a analizat cu atenție aspectele semnalate și, după caz, a recalculat valoarea normală pentru a reflecta orice ajustări justificate. Având în vedere caracterul confidențial al datelor subiacente, recalculările au fost comunicate societății prin intermediul unei comunicări specifice suplimentare.

(117)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Jushi Egypt a prezentat o serie de observații cu privire la ajustările specifice pe care Comisia le-a aplicat datelor ajustate privind costurile Jushi Egypt, astfel cum se descrie în considerentul 86 din documentul de comunicare a constatărilor finale. Aceste observații au inclus afirmații privind ajustările efectuate de Comisie pentru amortizarea și uzura metalelor prețioase. Comisia a analizat cu atenție aspectele semnalate și, după caz, a recalculat valoarea normală pentru a reflecta orice ajustări justificate. Având în vedere caracterul confidențial al datelor subiacente, recalculările suplimentare au fost comunicate societății prin intermediul unei a doua comunicări specifice suplimentare, după care nu au mai fost primite observații noi.

(118)

În urma comunicării constatărilor finale, GE a susținut că abordarea Comisiei este incompatibilă cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care stabilește ca sursă preferată pentru stabilirea costului de producție evidențele contabile ale producătorului care face obiectul investigației, cu excepția cazului în care evidențele respective nu sunt în conformitate cu GAAP sau nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului care face obiectul investigației. Potrivit GE, Comisia nu a susținut neconformitatea conturilor Jushi Egypt cu GAAP sau neînregistrarea de către aceasta a costurilor reale suportate. În schimb, Comisia a respins evidențele contabile deoarece acestea nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului în cauză din cauza unor factori macroeconomici, cum ar fi devalorizarea monedei și divergența prelungită și substanțială dintre cursul de schimb oficial și cel paralel, ceea ce însemna că respectivul curs de schimb oficial aplicat nu reprezenta cu exactitate condițiile reale de piață.

(119)

De asemenea, potrivit celor susținute de GE, acceptarea de către Comisie a datelor ajustate prezentate de Jushi Egypt a confirmat că evidențele contabile subiacente erau în esență fiabile. În opinia sa, atunci când evidențele contabile pot fi utilizate cu ajustări, acestea nu pot fi considerate, în mod logic, nepotrivite pentru a reflecta în mod rezonabil costurile. GE a susținut totodată că ajustările ulterioare efectuate de Comisie în ceea ce privește activele fixe, stocurile și amortizarea au condus la o metodologie hibridă care a recalculat efectiv costurile în lipsa unui temei juridic adecvat în conformitate cu articolul 2.2 din Acordul antidumping.

(120)

În cele din urmă, GE a susținut că tratamentul contabil aplicat de Jushi Egypt a respectat standardele de contabilitate egiptene obligatorii și nu a avut caracter discreționar. Acesta a susținut în continuare că evoluțiile cursului de schimb la nivel macroeconomic nu ar putea justifica ignorarea evidențelor contabile ale societăților în absența unei denaturări specifice care afectează costurile producătorului. GE a considerat, de asemenea, că abordarea Comisiei a fost incompatibilă cu investigația antisubvenție paralelă, în care același cadru contabil a fost examinat ca având potențialul de a reduce costurile, în timp ce, în cadrul prezentei investigații, se consideră că acesta le majorează sau le denaturează.

(121)

Comisia a examinat afirmațiile GE în detaliu și le-a respins. În primul rând, Comisia a reamintit că articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD prevede obligația autorităților de investigație de a-și întemeia calculul costurilor pe registrele contabile ale exportatorului sau ale producătorului, cu condiția ca registrele respective să respecte principiile contabile general acceptate ale țării exportatoare și să țină seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul investigației. Astfel cum se indică în considerentele 91-98, deși Comisia nu a contestat întocmirea conturilor Jushi Egypt în conformitate cu standardele contabile aplicabile, aceasta a stabilit că acele costuri înregistrate în conturile respective nu țineau seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei de investigație. În special, divergența prelungită și substanțială dintre cursurile de schimb oficiale și cele paralele, coroborată cu expunerea semnificativă a societății la tranzacțiile valutare, a condus la înregistrarea unor elemente-cheie de cost, cum ar fi activele fixe, amortizarea, stocurile și anumite achiziții de materii prime, la cursuri de schimb oficiale istorice care au subestimat în mod semnificativ valoarea lor economică în cursul perioadei de investigație.

(122)

În al doilea rând, Comisia a constatat că utilizarea datelor ajustate prezentate de Jushi Egypt nu a demonstrat că evidențele contabile inițiale reflectau în mod rezonabil costurile relevante. Astfel cum se explică în considerentele 94-98, Comisia a concluzionat că evidențele contabile ale societății conțineau distorsiuni decurgând din evoluțiile cursului de schimb descrise mai sus și nu țineau seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei de investigație. Setul de date ajustat prezentat de societate, după ce a fost informată cu privire la această chestiune, a abordat parțial aceste distorsiuni. Prin urmare, Comisia a utilizat acest set de date ca bază pentru calcularea valorii normale, aplicând în același timp corecții specifice elementelor de cost care au rămas inconsecvente. Această abordare a asigurat faptul că, în ceea ce costurile utilizate în calcul, acestea reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației. În plus, Comisia a respins afirmația potrivit căreia abordarea sa a condus la înlocuirea costurilor reale ale societății cu costuri ipotetice. Astfel cum se explică în considerentul 99, Comisia s-a bazat pe metodologia și datele ajustate ale societății și a efectuat doar ajustări specifice ale termenelor de cost specifice. Prin urmare, Comisia nu a înlocuit costurile societății cu valori de referință externe, ci s-a asigurat că respectivele costuri utilizate în calcul reflectau în mod rezonabil realitatea economică a producției realizate de Jushi Egypt în cursul perioadei de investigație.

(123)

În cele din urmă, Comisia a considerat că argumentele privind caracterul obligatoriu al tratamentului contabil în conformitate cu standardele contabile egiptene și presupusa neconcordanță cu investigația antisubvenție paralelă sunt nefondate. În primul rând, Comisia a constatat că tratamentele contabile introduse în temeiul Standardului contabil egiptean nr. 13 pentru a aborda efectele ajustărilor cursului de schimb au fost concepute ca mecanisme opționale, și nu obligatorii, aflate la dispoziția societăților. În orice caz, Comisia a subliniat că respectarea standardelor naționale de contabilitate nu împiedică o autoritate de investigație să evalueze dacă respectivele costuri înregistrate țin seama în mod rezonabil de costurile asociate cu producția și vânzarea produsului care face obiectul investigației în sensul articolului 2.2.1.1 din Acordul privind PAD. În plus, Comisia a constatat că evaluarea juridică efectuată în cadrul unei investigații privind subvențiile a vizat dispoziții legale diferite și nu a afectat analiza efectuată în cadrul prezentei investigații în conformitate cu regulamentul de bază și cu Acordul privind PAD. În consecință, Comisia a respins afirmațiile GE.

(124)

După ce a stabilit costul de producție, Comisia a verificat dacă volumul total al vânzărilor Jushi Egypt pe piața internă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(125)

Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(126)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(127)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale producătorului-exportator pe propria piață internă pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs identic sau comparabil sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs respectiv.

(128)

Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă de anumite tipuri de produse au fost reprezentative. Pentru unele dintre tipurile de produs, reprezentând [50 %-60 %] din vânzările la export către Uniune, nu au existat vânzări pe piața internă sau vânzările pe piața internă au fost sub 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. Pentru aceste tipuri de produs, nu au fost disponibile alte surse pentru prețurile interne. Valoarea normală a fost construită conform metodei prezentate mai jos în considerentul 129.

(129)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, efectuate în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(130)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(131)

Dacă sunt îndeplinite ambele criterii, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs efectuate în cursul PI.

(132)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse efectuate în cursul PI, în cazul în care:

(133)

Analiza vânzărilor interne a arătat că [2 %-5 %] din totalul vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor vânzărilor profitabile pe piața internă în cursul perioadei de investigație.

(134)

În cazurile în care vânzările unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. În cazurile în care nu s-au înregistrat vânzări ale unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale, Comisia a examinat dacă ar putea fi utilizate surse alternative pentru prețurile practicate în cursul operațiunilor comerciale normale ca bază pentru valoarea normală. Întrucât nu au existat alți producători interni cooperanți sau disponibili ai produsului similar în țara în cauză, nu au fost disponibile astfel de prețuri. În consecință, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(135)

În acest caz, valoarea normală a fost construită pentru fiecare tip de produs prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru producătorii-exportatori care au făcut obiectul investigației în cursul perioadei de investigație:

(136)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă sau în cazul în care nu s-au constatat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-au adăugat cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă.

(137)

În urma comunicării constatărilor finale, Jushi Egypt a susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta și-a majorat în mod eronat cheltuielile VAG interne prin alocarea costurilor de înregistrare a mărcilor și a pierderilor realizate din diferențele de curs valutar. Potrivit celor susținute de Jushi Egypt, costurile sale contabilizate de înregistrare a mărcilor reprezentau o plată intragrup către societatea-mamă, care nu corespundea niciunui serviciu prestat și care, în cele din urmă, urma să fie eliminată din situațiile financiare consolidate. Jushi Egypt a constatat, de asemenea, că toate vânzările pe piața internă au fost efectuate în EGP și, prin urmare, nu au generat câștiguri sau pierderi din diferențele de curs valutar.

(138)

Comisia a examinat aceste afirmații și le-a respins. Comisia a constatat că sumele raportate drept costuri de înregistrare a mărcilor nu constituiau un transfer de numerar. În caz contrar, acestea nu ar fi reflectate în contul de profit și pierdere, ci doar în bilanț. Astfel, Comisia a constatat că aceste costuri reprezentau o remunerație a societății-mamă înregistrată în contabilitate drept cost și că excluderea lor din calculul valorii normale nu era justificată. În ceea ce privește vânzările pe piața internă, Comisia a constatat că afirmația Jushi Egypt potrivit căreia pierderile realizate din diferențele de curs valutar nu ar trebui alocate a fost nefondată. În timp ce vânzările pe piața internă au fost efectuate în EGP, o parte substanțială a materiilor prime a fost achiziționată în valută. În consecință, fluctuațiile cursului de schimb au afectat în mod semnificativ costurile de producție, inclusiv pe cele care pot fi atribuite vânzărilor pe piața internă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia pierderile din diferențele de curs valutar nu au avut un efect asupra vânzărilor pe piața internă, deoarece profitabilitatea vânzărilor în cauză a fost influențată de fluctuațiile cursului de schimb al factorilor de producție importați.

(139)

Producătorul-exportator a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate situate în Franța, Italia și Spania, acționând în calitate de importatori. Importatorii afiliați au revândut produsul în cauză unor clienți neafiliați din Uniune.

(140)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(141)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(142)

În urma comunicării constatărilor finale, Jushi Egypt a susținut că anumite cheltuieli de vânzare directă pentru comercianții afiliați au fost deduse de două ori. Comisia a examinat aceste afirmații și a acceptat că, în cazul Jushi Italia și Jushi Spain, comisioanele bancare și, respectiv, cheltuielile de asigurare au fost într-adevăr deduse de două ori și a corectat aceste erori. În ceea ce privește Jushi France, Comisia a respins afirmația Jushi Egypt, constatând că deprecierea valorii acțiunilor se referă la produsul care face obiectul investigației înregistrată în cursul perioadei de investigație și a fost alocată chiar de către societate. În consecință, costurile respective sunt incluse în mod corespunzător în costurile VAG pentru calcularea prețului de export.

(143)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel de comercializare și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(144)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de transportul pe căile navigabile interioare.

(145)

S-a ținut seama de costurile de credit pentru a asigura comparabilitatea prețurilor.

(146)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare, transportul maritim, precum și costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(147)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit, comisioanele, reducerile și comisioanele bancare.

(148)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală construită medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(149)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată definitivă, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(150)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat 100 % din volumul total al importurilor în Uniune din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul producătorului-exportator cooperant.

(151)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(152)

Pentru a calcula valoarea normală, Comisia a analizat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienții independenți al fiecărui producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune pe parcursul perioadei de investigație.

(153)

Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne au fost reprezentative pentru Asia Composite Materials (Thailand) Co., Ltd. (denumită în continuare „Asia Composite”), în timp ce vânzările interne totale ale Wanda New Material (Thailand) Co., Ltd. (denumită în continuare „Wanda”) nu au atins pragul de reprezentativitate.

(154)

În cazurile în care vânzările unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. În cazurile în care nu s-au înregistrat vânzări ale unui tip de produs similar în cursul operațiunilor comerciale normale, Comisia a căutat surse alternative pentru prețurile practicate în cursul operațiunilor comerciale normale. Întrucât nu au existat vânzări interne ale altor producători incluși în eșantion sau prețul de vânzare pe piața internă al altor producători incluși în eșantion pentru acel tip de produs nu a putut fi divulgat într-un mod semnificativ fără a se încălca confidențialitatea respectivului producător și nu au fost disponibile alte surse de prețuri pentru tipurile de produse specifice, Comisia a construit valoarea normală pentru tipurile de produse relevante în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(155)

În cazul în care un tip de produs nu a fost vândut pe piața internă, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în timpul perioadei de investigație a următoarelor:

(156)

În cazul în care un tip de produs a fost vândut pe piața internă, dar nu în cantități reprezentative, valoarea normală a fost construită prin adăugarea costurilor VAG medii și a profitului tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru tipul de produs respectiv.

(157)

În ceea ce privește Asia Composite, care a avut vânzări interne reprezentative, Comisia a identificat tipuri de produse interne identice sau direct comparabile cu cele exportate către Uniune.

(158)

Ulterior, Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, reprezentativitatea vânzărilor interne ale producătorului-exportator pentru fiecare tip de produs identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune. Vânzările interne ale unui tip de produs identic sau comparabil sunt considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs respectiv.

(159)

Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă pentru un număr mare de tipuri de produse au fost reprezentative. Cu toate acestea, pentru anumite tipuri de produse, reprezentând 38 % din vânzările la export către Uniune, vânzările pe piața internă fie au fost inexistente, fie s-au situat sub pragul de 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. Pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost construită în conformitate cu metodologia descrisă în considerentele 155 și 156 de mai sus.

(160)

Ulterior, Comisia a stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă vânzările interne efective ar putea fi utilizate pentru a calcula valoarea normală. Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(161)

Dacă sunt îndeplinite ambele criterii, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs efectuate în cursul PI.

(162)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse efectuate în cursul PI, în cazul în care:

(163)

Analiza vânzărilor Asia Composite pe piața internă a arătat că volumul vânzărilor profitabile ale anumitor tipuri de produse în cursul perioadei de investigație a reprezentat mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor de aceste tipuri. În consecință, pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile. Pentru toate celelalte tipuri de produs era aplicabil scenariul prevăzut în considerentele 160 și 126, iar valoarea normală a fost calculată ca media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de investigație.

(164)

Atunci când un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative sau nu a fost vândut deloc pe piața internă în sensul articolului 2 alineatul (3) prima teză din regulamentul de bază, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(165)

Cei doi producători-exportatori thailandezi, Asia Composite și Wanda, au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Astfel, prețul de export a fost stabilit ca fiind prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(166)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel de comercializare și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul de comercializare franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(167)

Pentru a stabili valoarea normală la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări pentru transportul pe căile navigabile interioare.

(168)

S-a luat în considerare următorul factor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit și comisioanele bancare.

(169)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim, pentru manipulare și încărcare.

(170)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit, comisioanele bancare, reducerile și comisioanele plătite unui agent neafiliat.

(171)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a abordat afirmația ACM potrivit căreia valoarea normală aferentă Wanda ar trebui să se bazeze pe vânzările ACM pe piața internă. Comisia a reamintit că argumentele referitoare la abordarea urmată în cauza Hansol Paper au fost deja abordate în considerentul 154 de mai sus. Comisia a reamintit că, atunci când a transmis datele privind vânzările pe piața internă împreună cu răspunsul său la chestionarul antidumping, ACM a declarat aceste date ca fiind confidențiale în sensul articolului 19 din regulamentul de bază. ACM a furnizat rezumate neconfidențiale ale datelor care urmau să fie incluse în dosarul deschis al cauzei, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a acceptat această afirmație. ACM nu a susținut în niciun moment în cursul investigației că nu mai consideră datele privind vânzările sale interne ca fiind confidențiale, că a autorizat Comisia să le divulge în dosarul deschis al cauzei în locul rezumatelor și a explicat de ce nu se mai aplică motivele pentru care informațiile relevante au fost considerate de ACM ca fiind confidențiale. Astfel cum se explică în considerentul 154, întrucât vânzările pe piața internă ale altor producători incluși în eșantion pentru tipurile de produse relevante nu au putut fi divulgate fără a se încălca confidențialitatea producătorului în cauză și întrucât nu au fost disponibile alte surse fiabile de prețuri, Comisia a construit valoarea normală pentru tipurile de produse relevante în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a considerat că această afirmație este nefondată.

(172)

În ceea ce privește afirmația formulată de ACM cu privire la presupusa utilizare eronată a costurilor de credit pentru vânzările la export către Uniune, Comisia a constatat că respectivele costuri de credit utilizate în calcul s-au bazat pe informațiile prezentate de ACM în Proba 5 în cursul vizitei de verificare. Ratele dobânzii de 4,9 % pentru vânzările în USD și de 3,75 % pentru vânzările în EUR au fost introduse de ACM în proba respectivă. Întrucât raportul de misiune nu a semnalat nicio problemă cu privire la aceste rate, Comisia a considerat că informațiile furnizate în Proba 5 sunt acceptate. Prin urmare, afirmația ACM privind presupusa utilizare eronată a respectivelor costuri de credit nu poate fi acceptată.

(173)

În ceea ce privește afirmația formulată de ACM cu privire la presupusa utilizare eronată a costurilor de credit pentru vânzările pe piața internă, Comisia a constatat că atât răspunsul la chestionarul antidumping, cât și informațiile prezentate în Proba 5 în cursul vizitei de verificare au indicat rata costului de credit utilizată pentru calcul. ACM nu a indicat nicio modificare/corecție a acestei rate în timpul verificării, astfel cum se reflectă în raportul de misiune al societății, și nici nu a contestat-o după ce i-a fost comunicat raportul de misiune. Rata presupusă nu a putut fi considerată verificată, spre deosebire de cele prevăzute în Proba 5. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(174)

De asemenea, potrivit celor susținute de Wanda, comisioanele bancare și costurile de credit ar fi trebuit deduse din valoarea normală. Comisia confirmă că valoarea normală utilizată în comparație a fost într-adevăr calculată după deducerea acestor presupuse ajustări. Cu toate acestea, impactul unor astfel de deduceri este neglijabil, vizibil numai începând cu a treia zecimală și, prin urmare, nu afectează în mod semnificativ marja de dumping, care se menține la 15,3 %.

(175)

De asemenea, potrivit celor susținute de ACM, Comisia ar trebui să crească valoarea CIF pentru vânzările efectuate prin intermediul comercianților neafiliați din afara Uniunii prin adăugarea unor sume pentru cheltuielile VAG și profitul comercianților respectivi, susținând că acest aspect ar reflecta într-o mai bună măsură valoarea CIF la frontiera Uniunii. În această privință, Comisia a constatat că societățile respective nu acționau în calitate de comercianți, ci în calitate de agenți care intermediau vânzări în numele ACM. Conform acestui model de comision, producătorul facturează direct clientului final (vânzări directe), în timp ce „comerciantul” primește doar un comision pentru intermedierea tranzacției. Prin urmare, Comisia a considerat că valoarea CIF ar trebui să se bazeze pe prețul facturat clientului final și că nu era justificată nicio ajustare pentru costurile VAG sau profitul agenților.

(176)

În cele din urmă, ACM a susținut că a săvârșit o eroare materială în calcularea prețului transportului intern de marfă pentru factura de export ACM24NCM007 și a prezentat date pe baza unui calcul revizuit. Comisia a constatat că aceste informații au fost transmise într-un stadiu foarte avansat al investigației (după comunicarea constatărilor finale) și, prin urmare, nu au putut fi confirmate. În orice caz, impactul corecției propuse este nesemnificativ; ajustarea ar reduce rezultatul cu doar câțiva cenți, marja globală de dumping menținându-se la același nivel. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(177)

Pentru cei doi producători-exportatori thailandezi, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(178)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(179)

Nivelul de cooperare este considerat ridicat, având în vedere că exporturile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat toate importurile din Thailanda în Uniune în cursul PI. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul celei mai înalte marje stabilite a producătorilor-exportatori cooperanți.

(180)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(181)

Produsul similar a fost fabricat de zece producători din Uniune la începutul perioadei examinate, în timp ce doi dintre ei și-au încetat producția în cursul PI. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(182)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la 529 828 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, astfel cum au fost furnizate de către Glass Fibre Europe (denumită în continuare „GFE”). Așa cum se precizează în considerentul 34, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 69 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(183)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, conform datelor furnizate de către GFE; și (ii) importurilor din țări terțe, potrivit datelor extrase din baza de date Comext a Eurostat.

(184)

Întrucât o parte a industriei Uniunii este integrată pe verticală, iar AFS sunt utilizate ca material intermediar pentru fabricarea diferitelor produse din aval, consumurile de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(185)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, întrucât ele sunt vândute în cadrul aceleiași societăți sau grupuri de societăți pe baza prețurilor de transfer stabilite în conformitate cu politicile interne privind prețurile, neavând, prin urmare, o legătură directă cu prețurile de pe piața liberă. În schimb, producția destinată vânzărilor pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(186)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a solicitat date pentru întreaga activitate legată de AFS și a verificat dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(187)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii exclusiv pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și adecvat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(188)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate legată de AFS, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția; capacitatea și gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; gradul de ocupare a forței de muncă; productivitatea; salariile și capacitatea de a mobiliza capital. Acest lucru se datorează faptului că aceștia depind de întreaga activitate de producție, indiferent dacă AFS sunt păstrate pentru utilizare captivă sau sunt vândute pe piața liberă.

(189)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul pe piața Uniunii (tone)

(190)

Tabelul 1 arată că, în cursul perioadei examinate, maximum 10 % din consumul de AFS la nivelul Uniunii a fost dedicat pieței captive, în timp ce restul a fost vândut pe piața liberă.

(191)

În cursul perioadei examinate, consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 2 %. Consumul total la nivelul Uniunii a crescut mai întâi din 2021 până în 2022 cu 10 %, urmat de o scădere de 12 % în 2023 și, din nou, de o creștere în cursul PI până la un nivel aproape egal cu cel înregistrat la începutul perioadei examinate.

(192)

Consumul de pe piața liberă a urmat practic aceeași tendință ca și consumul total la nivelul Uniunii, începând cu o creștere de 11 % între 2021 și 2022, urmată de o scădere de 13 % și apoi de o creștere până la nivelul înregistrat la începutul perioadei examinate. Creșterea observată în 2022 a consumului liber la nivelul Uniunii s-a datorat în principal redresării economice în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19, pe măsură ce utilizatorii au reînceput să plaseze comenzi pentru reconstituirea stocurilor și au reluat producția. Cu toate acestea, cererea de AFS în Uniune a scăzut în 2023 din cauza unei scăderi a consumului și, ulterior, a unei redresări deficitare. În cursul PI, consumul la nivelul Uniunii a revenit aproape la nivelul înregistrat în 2021.

(193)

Consumul captiv a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Întrucât consumul captiv a fost relativ scăzut, impactul acestei scăderi nu s-a reflectat în consumul total la nivelul Uniunii.

(194)

Comisia a examinat dacă importurile de produs care face obiectul investigației originar din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(195)

Marja de dumping stabilită cu privire la importurile din Bahrain, Egipt și Thailanda a fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cotele de piață în perioada de investigație au fost de 4 %, 18 % și, respectiv, de 2 %.

(196)

Condițiile de concurență între importurile de AFS care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și între importurile acestora și produsul similar vândut de industria Uniunii au fost asemănătoare. Mai precis, investigația a arătat, pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, ale importatorilor și ale producătorilor din Uniune, că produsele importate și produsul similar au fost vândute prin canale de vânzări comparabile. În plus, toate importurile din țările în cauză au subcotat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii într-o măsură semnificativă.

(197)

Prin urmare, toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite, iar importurile din țările în cauză au fost examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

(198)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(199)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Cantitatea importurilor și cota de piață

(200)

Volumul cumulat al importurilor din țările în cauză a crescut atât în termeni relativi, cât și în termeni absoluți în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață cumulată a crescut de la 14 % în 2021 la 24 % în cursul PI.

(201)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(202)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din Bahrain a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate și s-a menținut în această perioadă cu mult sub nivelul prețului de vânzare al industriei Uniunii, cu excepția anului 2022. Prețul mediu al importurilor în Uniune din Egipt a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate cu 10 % și s-a menținut în mod constant sub nivelul industriei Uniunii pe parcursul acestei perioade. Prețul mediu al importurilor în Uniune din Thailanda a scăzut cu 50 % în cursul perioadei examinate, ceea ce s-a datorat în principal faptului că prețul lor a fost relativ ridicat în 2021, când cantitățile importate au fost destul de scăzute. După 2021, prețul mediu al importurilor în Uniune din Thailanda a fost cu mult sub nivelul prețului de vânzare practicat de industria Uniunii.

(203)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(204)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a arătat că, în cursul PI, importurile produsului care face obiectul investigației originar din țările în cauză au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii cu 30,6 % până la 39,0 %.

(205)

Pe lângă subcotarea prețurilor, s-a stabilit că a existat, de asemenea, o blocare și o scădere semnificativă a prețurilor. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor exercitate de importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping din partea țărilor în cauză, industria Uniunii a fost obligată să își reducă prețul pentru a concura cu importurile și nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PI în conformitate cu evoluția costurilor de producție, încercând în același timp să atingă un nivel rezonabil de profit, după cum se prezintă în tabelul 8 de mai jos. Blocarea și scăderea semnificativă a prețurilor a fost confirmată de datele din tabelul 3, precum și de subcotarea prețurilor constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să vândă la prețuri insuficiente pentru a-și acoperi costurile, ceea ce a contribuit la deteriorarea situației sale financiare.

(206)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(207)

Astfel cum se menționează în considerentul 34, s-a utilizat eșantionarea pentru a se stabili eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(208)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza informațiilor oferite de GFE. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(209)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(210)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(211)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(212)

Volumul producției în 2022 a crescut ușor în comparație cu 2021, ca urmare a relaxării măsurilor determinate de COVID-19, ceea ce a facilitat o producție mai stabilă. În plus, în 2022, mai mulți producători din Uniune incluși în eșantion au crescut volumul producției pentru a acumula stocuri de produse finite pe măsură ce urmau să aibă loc reconstruiri planificate ale furnalelor. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PI s-a înregistrat o scădere semnificativă a volumului producției, deoarece producătorii din Uniune vindeau stocurile acumulate, în timp ce industria Uniunii se confrunta, în același timp, cu o creștere a importurilor de AFS care fac obiectul unui dumping.

(213)

Capacitatea de producție a scăzut în mod constant pe parcursul perioadei examinate și s-a redus cu 7 %. Scăderea capacității de producție din 2021 până la sfârșitul PI s-a datorat faptului că unii producători din Uniune și-au încetat producția, Krosglass S.A. stopând producția de AFS în Polonia, iar Electric Glass Fiber NL, B.V. intrând în procedura de faliment.

(214)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, deoarece volumul producției a scăzut mai mult decât capacitatea de producție.

(215)

Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii pe piața liberă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Cantitatea vânzărilor pe piața liberă și cota de piață

(216)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața liberă a Uniunii a scăzut cu 15 %. În paralel, în timp ce consumul de pe piața liberă a înregistrat doar o ușoară scădere, cu 2 %, în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut, astfel încât cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 47 % în 2021 la 40 % în cursul PI.

(217)

În ceea ce privește piața captivă, volumul captiv și cota de piață pe piața Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul captiv și cota de piață

(218)

Cantitatea vânzărilor pe piața captivă de pe piața Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În timp ce vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă au urmat o tendință similară din 2021 până la sfârșitul PI, scăderea vânzărilor pe piața captivă a fost cu 6 puncte procentuale mai mică decât pe piața liberă.

(219)

Cota de piață captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din producția totală a Uniunii) a scăzut ușor în 2022, apoi a rămas stabilă, la aproximativ 18 % în restul perioadei.

(220)

Prin urmare, s-a concluzionat că scăderea vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a fost rezultatul creșterii presiunii exercitate de importurile din țările în cauză.

(221)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil în cursul perioadei examinate, însă volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 15 %. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țările în cauză, care a crescut în cursul perioadei examinate.

(222)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(223)

În perioada examinată, numărul de angajați din industria Uniunii a arătat atât o creștere ușoară inițială, cât și o scădere semnificativă ulterioară. Creșterea inițială de 2 % din 2022 în comparație cu 2021 a corespuns creșterii producției și a vânzărilor ca urmare a relaxării restricțiilor determinate de COVID-19. Ulterior, industria Uniunii a trebuit să reducă ocuparea forței de muncă pentru a se adapta la condițiile dificile de piață și pentru a menține eficiența operațională, ceea ce a dus la o scădere globală de 17 % în cursul perioadei examinate. Această reducere a ocupării forței de muncă a fost, de asemenea, legată de închiderea fabricilor.

(224)

Productivitatea a scăzut între 2021 și 2023 de la 190 t/angajat la 166 t/angajat înainte de a crește în cursul PI la 198 t/angajat după ce ocuparea forței de muncă s-a contractat în mod semnificativ. Creșterea eficienței a urmat investițiilor în furnale realizate de mai mulți producători de AFS din Uniune.

(225)

Aceasta este prima investigație antidumping finalizată cu privire la produsul în cauză din Bahrain, Egipt și Thailanda. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(226)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(227)

Prețurile medii de vânzare au crescut în 2022 în comparație cu 2021, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să transfere creșterea costurilor determinată de inflație la clienți din cauza creșterii graduale a cererii. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PI, prețurile medii de vânzare au scăzut din cauza unei reduceri a cererii pe piața Uniunii în 2023, a redresării sale doar parțiale în cursul PI și a presiunii sporite asupra prețurilor exercitate de importuri.

(228)

Costurile unitare de producție au crescut cu 26 % între 2021 și 2023, ca urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă și a costurilor materiilor prime. În plus, costurile energiei au fost volatile, afectând în mod semnificativ industriile care se bazează în mare măsură pe energie. Costul unitar de producție a scăzut în cursul PI comparativ cu 2023, dar a rămas cu mult peste nivelul din 2021, datorită unei scăderi a prețurilor la energie, îmbunătățirii eficienței energetice și strategiilor reușite de gestionare a costurilor. În ansamblu, costurile unitare de producție au crescut cu 24 % pe parcursul perioadei examinate.

(229)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(230)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a urmat o tendință ascendentă constantă, cu o creștere globală de 14 % în cursul perioadei examinate. Creșterea s-a datorat în principal presiunilor de pe piața forței de muncă, întrucât întreprinderile au majorat salariile pentru a păstra și a atrage angajați pe o piață a forței de muncă tensionată după pandemia de COVID-19, marcată de o inflație mare.

(231)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(232)

Creșterea stocurilor în 2022 a fost determinată inițial de o acumulare strategică de stocuri în anticiparea reconstruirii planificate a furnalelor. Acest fenomen s-a aliniat cu o perioadă anterioară redresării în urma pandemiei de COVID-19, când a existat o creștere semnificativă a cererii generând probleme legate de lanțul de aprovizionare, care i-au determinat pe producătorii din Uniune să comande excedentar materii prime pentru a răspunde cerințelor de producție. În urma finalizării reconstruirii furnalelor, stocurile au scăzut, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să vândă stocurile existente în 2023. Cu toate acestea, în cursul PI am observat o creștere cu 9,8 % a stocurilor în comparație cu 2023, deoarece consumul a crescut într-o mai mare măsură decât vânzările Uniunii, importurile câștigând cotă de piață. Întrucât producția a depășit creșterea vânzărilor, stocurile s-au acumulat. Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(233)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(234)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Deși industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a existat o creștere a profitabilității în 2022, deoarece producătorii din Uniune incluși în eșantion au putut transfera creșterea costurilor unitare de producție la clienți datorită condițiilor de piață favorabile legate de cererea mare. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PI, profitabilitatea a scăzut din cauza creșterii costurilor, neputând fi compensată printr-o creștere a prețurilor de vânzare din cauza unei creșteri a volumelor importurilor la prețuri de dumping care au subcotat și au blocat prețurile industriei Uniunii.

(235)

Investițiile în cursul perioadei examinate au crescut. Aceste investiții au vizat în principal reconstruirea furnalelor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, menită să asigure longevitatea echipamentelor. Aceste investiții, planificate cu mult timp înainte, au avut loc în contextul unor condiții de piață nefavorabile predominante în 2023 și în cursul PI.

(236)

Fluxul de lichidități din 2021 până în PI a arătat fluctuații semnificative determinate de condițiile volatile ale pieței. În cursul perioadei examinate, 2022 a fost singurul an în care toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au realizat profituri semnificative, dispărute parțial ca urmare a acumulării stocurilor în perspectiva reconstrucției planificate a furnalelor, ceea ce a condus la un flux de numerar pozitiv. În 2023 și în cursul PI, deși s-au confruntat cu pierderi grave, fluxurile de numerar au rămas pozitive. Această situație aparent contradictorie ar putea fi atribuită în mare măsură impactului pozitiv semnificativ al fluxurilor de numerar care rezultă din reducerea nivelurilor stocurilor acumulate în 2022.

(237)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat în concordanță cu profitabilitatea. El a crescut mai întâi în 2022, înainte de a se deteriora în 2023 și chiar mai mult în cursul PI, ceea ce a îngreunat atragerea de capital și creșterea industriei Uniunii.

(238)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost profitabilă doar în 2022, după care a început să înregistreze pierderi. În 2023 și în cursul PI, situația generatoare de pierderi a industriei Uniunii a coincis cu o creștere a importurilor din Bahrain, Egipt și Thailanda la prețuri mai mici decât prețurile medii de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii.

(239)

Industria Uniunii a fost în măsură să își crească nivelul prețurilor în 2022 pentru a obține o situație profitabilă. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PI, a crescut diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și prețurile de import din țările în cauză. Prețurile din Uniune au crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, în timp ce (i) prețurile de import din Bahrain au scăzut cu 8 %, (ii) prețurile de import din Egipt au scăzut cu 10 % și (iii) prețurile de import din Thailanda au scăzut cu 50 %. Prin urmare, deși industria Uniunii a fost obligată să vândă în pierdere, aceasta a pierdut din cota de piață între 2021 și PI.

(240)

Aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință generală negativă pe parcursul perioadei examinate. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, profitabilitatea, rentabilitatea investițiilor s-au deteriorat, în concordanță cu scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață. În 2022, Uniunea a fost în măsură să se redreseze într-o anumită măsură, pe măsură ce cererea de AFS a crescut din nou în urma eliminării măsurilor determinate de COVID-19. Cu toate acestea, în 2023 și în cursul PI, din cauza creșterii volumului importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri în scădere, situația industriei Uniunii s-a deteriorat și mai mult, după cum o ilustrează creșterea pierderilor.

(241)

Astfel cum s-a arătat mai sus, alți indicatori economici, cum ar fi randamentul investițiilor, au fost negativi în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2022. Acest aspect a afectat capacitatea industriei Uniunii de a se autofinanța și de a atrage capital, împiedicând astfel creșterea ei și chiar amenințând supraviețuirea sa pe termen mediu și lung.

(242)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(243)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(244)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori au fost importurile din alte țări terțe decât țările în cauză, rezultatele la export ale industriei Uniunii, creșterea costului materiilor prime și al energiei pentru industria Uniunii și dezvoltarea pe piața captivă.

(245)

Comisia a examinat evoluția volumului importurilor din țara în cauză și impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(246)

Investigația a arătat că volumul importurilor din țările în cauză care fac obiectul unui dumping care subcotează prețurile industriei Uniunii a crescut atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi în cursul perioadei examinate, întrucât cota de piață combinată a țărilor în cauză a crescut în mod sistematic de la 14 % în 2021 la 24 % în cursul PI.

(247)

În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu nouă puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(248)

Prețurile unitare medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping din Bahrain, Egipt și Thailanda au scăzut cu 8 %, 10 % și, respectiv, 50 % între 2021 și PI și au fost mai mici decât cele practicate de industria Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(249)

Investigația a stabilit că importurile din țările în cauză au subcotat în mod constant prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii în cursul perioadei de investigație, marjele de subcotare variind între 30,6 % și 39,0 %. În același timp, s-a constatat că prețurile de import au fost semnificativ mai mici decât costul de producție (COP) al industriei Uniunii. În timp ce costurile unitare medii ale industriei Uniunii au crescut cu 24 % în cursul perioadei examinate, în principal din cauza costurilor mai ridicate ale energiei și ale materiilor prime, prețurile sale de vânzare nu au putut fi majorate în consecință din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, chiar și atunci când prețurile de vânzare au crescut temporar în 2022, acestea au rămas strâns aliniate la nivelurile costurilor sau sub acestea în anii următori, împiedicând industria Uniunii să își acopere costurile și să atingă o marjă de profit rezonabilă. Efectul combinat al subcotării susținute a prețurilor și al incapacității industriei Uniunii de a-și majora prețurile în conformitate cu costurile a condus la o blocare semnificativă a prețurilor.

(250)

Industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2021, a devenit profitabilă în 2022 și a continuat să înregistreze pierderi începând din 2023. Deși profitabilitatea s-a îmbunătățit semnificativ în 2022, aceasta s-a deteriorat brusc ulterior, ajungând la -7,3 % în 2023 și la -10,6 % în perioada de investigație. Această deteriorare a coincis cu o scădere semnificativă a prețurilor de import din țările în cauză după 2022. Deși prețurile de import au crescut în 2022 comparativ cu 2021, acestea au scăzut substanțial în 2023 și au continuat să scadă în cursul perioadei de investigație. Volumul importurilor din aceste trei țări a atins un nivel maxim în 2022, a scăzut în 2023 și apoi a crescut considerabil în cursul perioadei de investigație, ajungând la niveluri cu aproximativ 65 % mai mari decât în 2021. Combinația dintre scăderea prețurilor din Uniune, creșterea importurilor la prețuri scăzute și o nouă creștere a volumelor importurilor a exercitat o presiune descendentă asupra situației economice a industriei Uniunii, contribuind la înrăutățirea profitabilității acesteia începând cu 2023.

(251)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că, în ceea ce privește creșterea în cursul perioadei examinate a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, aceasta a condus la o creștere semnificativă a cotei lor de piață în detrimentul industriei Uniunii. Aceste importuri au exercitat o presiune semnificativă asupra industriei Uniunii, deoarece au subcotat și au blocat totodată prețurile practicate de industria Uniunii, conducând astfel la deteriorarea semnificativă a situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(252)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(253)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de AFS din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din alte țări terțe

(254)

Importurile din China în Uniune au crescut cu 78 %, cota lor de piață crescând de la 5 % la 10 % între 2021 și 2022, înainte de a scădea la 9 % în 2023 și în cursul PI. Prețurile din China, inclusiv taxele în vigoare, au fost peste nivelul industriei Uniunii în 2021 și 2022, însă în 2023 și în cursul PI au fost sub nivelul industriei Uniunii și, prin urmare, au contribuit, de asemenea, la prejudiciul important suferit de industria Uniunii în cursul perioadei de investigație. Prețurile importurilor din țările în cauză au fost totuși semnificativ mai mici decât prețurile importurilor din RPC în cursul perioadei examinate, cu excepția (volumului scăzut al) importurilor din Thailanda în 2021 și 2022, în timp ce volumele importurilor din țările în cauză au fost în mod constant semnificativ mai mari decât volumele importurilor din RPC în cursul perioadei în cauză. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși importurile din China au contribuit, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria Uniunii, prezența acestora nu atenuează legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important stabilit în prezenta investigație.

(255)

Importurile de AFS din Regatul Unit în Uniune între 2021 și PI au înregistrat o scădere a volumului și o cotă de piață relativ stabilă. Volumul importurilor din Regatul Unit a crescut între 2021 și 2022, înainte de a scădea cu aproximativ 21 % în 2023 și cu încă 19 % până în PI. Cota de piață a scăzut de la 4 % la 3 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu per tonă metrică din Regatul Unit a fost la niveluri similare sau mai mari decât prețul mediu practicat de industria Uniunii și peste prețul importurilor din țările în cauză. Prețurile importurilor provenite din Regatul Unit au crescut mai întâi cu 39 % între 2021 și 2023, înainte de a scădea la 1 244 EUR în cursul PI. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere tendința lor descendentă, cota de piață limitată și nivelurile mai ridicate ale prețurilor, importurile din Regatul Unit nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii și nu atenuează legătura de cauzalitate cu importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(256)

Tendința importurilor din Malaysia în Uniune între 2021 și PI a arătat o scădere semnificativă atât a volumului, cât și a cotei de piață, alături de fluctuații ale prețurilor. Volumul importurilor a scăzut brusc de la 136 086 de tone în 2021 la 76 909 tone în 2023, înainte de o redresare minoră la 86 303 tone până în PI. În consecință, cota de piață a importurilor din Malaysia a scăzut de la 16 % la 10 %. Deși prețul mediu per tonă metrică a crescut inițial cu 32 % în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă în 2023 și în cursul PI. Prin urmare, Comisia a concluzionat că este posibil ca importurile din Malaysia să fi contribuit într-o anumită măsură la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, în special deoarece prețurile sale de import au fost mai mici decât costul unitar de producție al producătorilor din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere volumele globale în scădere și cota lor de piață, aceste importuri nu au atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important constatat.

(257)

Importurile de AFS din alte țări terțe, cu excepția celor specificate anterior, în Uniune în cursul perioadei examinate au înregistrat o scădere a volumului de 2 % și o cotă de piață stabilă de 13 %. Prețurile medii din aceste țări au fost mai mari decât prețurile importurilor din țările în cauză. Comisia a concluzionat că este posibil ca importurile din alte țări terțe să fi contribuit într-o anumită măsură la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, deoarece prețurile sale de import au fost mai mici decât costul unitar de producție al producătorilor din Uniune. Cu toate acestea, din cauza nivelurilor mai ridicate ale prețurilor în comparație cu importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, aceste importuri nu au atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important constatat.

(258)

Analiza datelor privind importurile de AFS originare din Regatul Unit, Malaysia și alte țări terțe arată o imagine eterogenă. Importurile din Malaysia au scăzut în termeni absoluți și relativi în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile au fost sub prețurile industriei Uniunii. Importurile din Regatul Unit au înregistrat o tendință descendentă începând din 2022, în timp ce prețurile au fost peste prețurile industriei Uniunii. Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut în cursul perioadei examinate. Având în vedere totalitatea elementelor, nu au existat importuri semnificative din țări terțe care să-și fi crescut cota de piață la prețuri mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei examinate și, în special, în cursul PI.

(259)

Deși Comisia a constatat că importurile din China au contribuit la prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, Comisia a concluzionat că acest factor, deși important, nu a putut atenua legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii, deoarece creșterea volumelor și presiunea susținută asupra prețurilor exercitată de țările în cauză au coincis direct cu deteriorarea vânzărilor, a cotei de piață și a profitabilității industriei Uniunii, fiind astfel o sursă clară de prejudiciu.

(260)

În urma comunicării constatărilor finale, GCC-TSAIP a susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a efectuat o analiză adecvată de neatribuire în ceea ce privește importurile din alte țări terțe. În special, aceasta a susținut că respectiva constatare nu a explicat suficient modul în care Comisia a diferențiat efectele prejudiciabile ale importurilor din țările în cauză de efectele importurilor originare din alte țări. Potrivit GCC-TSAIP, constatările Comisiei conțineau doar afirmații generale potrivit cărora importurile din alte surse nu au întrerupt legătura de cauzalitate, fără a furniza o evaluare cantitativă suficient de detaliată a evoluțiilor în materie de volum, nivelul prețurilor și cota lor de piață. Prin urmare, a susținut că respectiva constatare nu a demonstrat că prejudiciul cauzat de alte importuri a fost diferențiat în mod corespunzător de prejudiciul presupus a fi fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(261)

Comisia a respins aceste afirmații. Se face trimitere la considerentele 254-259, care descriu modul în care Comisia a examinat alți factori cunoscuți care ar fi putut contribui la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, inclusiv importurile din China, Regatul Unit, Malaysia și alte țări terțe. Analiza volumelor, a cotelor de piață și a nivelurilor prețurilor acestora a arătat că, deși este posibil ca unele dintre aceste importuri să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii într-o anumită măsură, ele au înregistrat volume în scădere, cote de piață limitate sau niveluri ale prețurilor mai mari decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși este posibil ca unele dintre aceste importuri să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii într-o anumită măsură, niciunul dintre acești factori nu a atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important stabilit în cadrul investigației.

(262)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză.

(263)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(264)

Începând din 2021, exporturile industriei Uniunii au crescut treptat, deși au rămas mici în comparație cu vânzările totale. Aceste exporturi au fost alcătuite în mare parte din produse cu specificații tehnice mai evoluate, care le-au protejat de concurența directă prin prețuri. În consecință, Uniunea ar putea obține prețuri mai mari pentru aceste produse AFS pe piețele internaționale în raport cu piața Uniunii. Acest aspect a reflectat o concentrare strategică asupra piețelor de nișă din străinătate.

(265)

Vânzările la export au permis industriei Uniunii să își îmbunătățească situația financiară generală datorită creșterii volumului vânzărilor și a nivelurilor atinse ale prețurilor, care au fost mai mari decât cele de pe piața Uniunii.

(266)

Costurile medii cu energia ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 14

Prețurile energiei și ale materiilor prime în Uniune (EUR)

(267)

Tendința prețurilor la energie în Uniune în cursul perioadei examinate a arătat o volatilitate semnificativă și o eventuală stabilizare. Creșterea abruptă din 2022, în comparație cu 2021, a fost exacerbată de consecințele tensiunilor geopolitice care afectează aprovizionarea cu energie, în principal din cauza războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Creșterea abruptă a prețurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra costurilor de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Până în 2023, prețurile la energie au scăzut.

(268)

Potrivit constatărilor investigației, costul principalelor materii prime a crescut substanțial în 2022, contribuind la o creștere semnificativă a prețului unitar de vânzare, deoarece industria Uniunii a putut transfera aceste costuri la clienți. Dimpotrivă, în timp ce în 2023 costurile materiilor prime au continuat să crească, prețul unitar de vânzare a scăzut, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere aceste costuri suplimentare la clienți. În cursul PI, în timp ce costurile materiilor prime au scăzut în comparație cu costurile observate în anii 2023 și 2022, prețurile de pe piața Uniunii au scăzut și mai mult, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină sau să își crească prețurile din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping.

(269)

În urma comunicării constatărilor finale, GCC-TSAIP a susținut că prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost cauzat în principal de creșterea costurilor energiei, materiilor prime și transportului, mai degrabă decât de importurile care fac obiectul unui dumping. În acest sens, a susținut că, între 2022 și perioada de investigație, costul de producție al producătorilor din Uniune a crescut semnificativ, reflectând creșterea accentuată a prețurilor la energie în urma crizei energetice. Observațiile au făcut referire, de asemenea, la declarațiile publice ale producătorilor din Uniune care indicau creșterea substanțială a costurilor de exploatare, inclusiv a costurilor energiei electrice și ale altor surse de energie, iar acest fapt a condus la creșteri ale prețurilor și la dificultăți financiare pentru anumiți producători. Potrivit GCC-TSAIP, aceste evoluții au demonstrat că deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a fost determinată în principal de creșterea costurilor energiei și ale factorilor de producție, mai degrabă decât de importurile din țările în cauză.

(270)

Comisia a respins această afirmație. În condiții de concurență loială, astfel de creșteri ale costurilor s-ar reflecta, de regulă, în prețuri de vânzare mai mari. Cu toate acestea, potrivit investigației, industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere integral aceste creșteri ale costurilor către clienții săi din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor exercitate de importurile din țările în cauză, astfel cum se explică în considerentele 201-205. În consecință, deși costurile mai ridicate ale energiei electrice și ale materiilor prime este posibil să fi contribuit la creșterea costurilor de producție ale producătorilor din Uniune, acestea nu atenuează legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Mai degrabă, prezența unor volume mari ale importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute a amplificat efectele negative ale creșterii costurilor și a împiedicat industria Uniunii să restabilească profitabilitatea durabilă.

(271)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluția prețurilor la energie și a costurilor materiilor prime nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(272)

Vânzările atât pe piața liberă, cât și pe piața captivă au prezentat o tendință similară în cursul perioadei examinate, vânzările captive înregistrând o scădere mai lentă. Prin urmare, vânzările captive nu au putut fi considerate un factor care a subminat relația de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și efectul acestora asupra industriei Uniunii.

(273)

Situația financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în ansamblu în 2023 și în cursul PI. Aceste circumstanțe negative au coincis în timp cu o creștere sporită a cotei de piață a importurilor de AFS din țările în cauză, care au fost efectuate la prețuri de dumping, subcotând și blocând prețurile și costurile industriei Uniunii.

(274)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În acest sens, Comisia a constatat că importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, creșterea prețurilor la energie și evoluția pieței captive nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(275)

În plus, cota de piață din țările în cauză în perioada de investigație este mai mare decât nivelul de minimis, s-a constatat că exporturile din ambele țări fac obiectul unui dumping, că importurile lor au subcotat prețurile industriei Uniunii și s-a stabilit blocarea prețurilor. Aceste elemente arată că, chiar și în absența altor importuri, indiferent dacă fac sau nu obiectul unui dumping, importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(276)

În urma deschiderii investigației, Asociația țesătorilor independenți de materiale din fibră de sticlă din UE și GCC-TSAIP au susținut că presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii nu a fost cauzat de importurile din Bahrain, Egipt și Thailanda. Potrivit explicațiilor furnizate de aceste părți interesate, cota de piață a importurilor din aceste țări a fost relativ mică și stabilă în comparație cu cota de piață a industriei Uniunii, susținând că alți factori, cum ar fi creșterea exporturilor și a investițiilor industriei Uniunii, au jucat un rol în deteriorarea rezultatelor lor. În plus, acestea au observat că importurile din China, identificate de reclamant ca fiind o sursă majoră de prejudiciu pentru industria Uniunii, ar trebui considerate ca întrerupând legătura de cauzalitate dintre presupusul prejudiciu și importurile din țările în cauză.

(277)

Constatările investigației au demonstrat că importurile din Bahrain, Egipt și Thailanda au avut un impact negativ asupra industriei Uniunii prin subcotarea prețurilor, creșterea cotei de piață și afectarea performanței globale, a situației financiare și a nivelurilor de ocupare a forței de muncă. Asociația a neglijat să abordeze blocarea și scăderea semnificativă a prețurilor cauzate de aceste importuri, care au intrat în mod constant pe piața Uniunii la prețuri mult mai mici decât cele ale producătorilor din Uniune. Afirmația potrivit căreia alți factori, cum ar fi importurile din China sau investițiile industriei Uniunii și creșterea exporturilor, sunt exclusiv responsabili pentru prejudiciu, nu este corectă. Această afirmație nu este susținută de elemente de probă și nu este în măsură să atenueze legătura de cauzalitate reală și substanțială stabilită între importurile din țările în cauză și prejudiciul important pe care l-au cauzat. Prin urmare, afirmația Asociației țesătorilor independenți de materiale din fibră de sticlă din UE a fost respinsă.

(278)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(279)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(280)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările care fac obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (denumite în continuare „C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(281)

În ceea ce privește nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările în cauză, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii anteriori creșterii importurilor din țările respective. În plus, s-a constatat că anul 2022 a fost puternic influențat de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 și nu a părut adecvat pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, Comisia a analizat profitul realizat de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe o perioadă mai lungă de timp. În această privință, Comisia a considerat că anul 2016 a fost adecvat, deoarece a fost cel mai recent an în care industria Uniunii a funcționat în condiții normale de piață, obținând un profit de 12,28 %.

(282)

În urma comunicării constatărilor finale, GCC-TSAIP a susținut că utilizarea de către Comisie a nivelurilor de profitabilitate din 2016 ca valoare de referință pentru stabilirea profitului indicativ nu a fost justificată suficient. În special, aceasta a susținut că respectiva constatare nu a furnizat o explicație detaliată care să demonstreze că anul 2016 reflecta condiții de piață normale și nedistorsionate. Potrivit GCC-TSAIP, Comisia nu a evaluat dacă anul respectiv a fost afectat de factori ciclici sau structurali care nu au legătură cu importurile care fac obiectul unui dumping și nici nu a explicat de ce nu au fost luați în considerare ani de referință alternativi sau o medie multianuală. Prin urmare, GCC-TSAIP a susținut că recurgerea la un singur an istoric fără o evaluare comparativă a altor perioade de referință potențiale ar putea conduce la o estimare nefiabilă a profitabilității durabile și ar putea să nu îndeplinească cerința unei examinări obiective bazate pe elemente de probă pozitive.

(283)

Comisia a respins aceste afirmații. Astfel cum se explică în considerentul 281, investigația a arătat că nu a fost posibilă stabilirea unui nivel de referință adecvat al profitului pe baza anilor anteriori creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să utilizeze nivelul de profitabilitate de 12,28 % atins de industria Uniunii în 2016. Deși importurile care fac obiectul unui dumping au fost prezente pe piața Uniunii în anul respectiv, industria Uniunii a înregistrat în continuare rezultate bune, iar profitabilitatea atinsă în 2016 a reflectat un nivel de profit pe care industria Uniunii l-ar putea atinge în mod rezonabil în condiții normale de piață. În această privință, Comisia a reamintit că scopul profitului indicativ este de a aproxima nivelul de profitabilitate pe care industria Uniunii l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil. Prin urmare, nu este necesar ca anul de referință să fie complet lipsit de importuri care fac obiectul unui dumping, cu condiția ca performanța industriei Uniunii în anul respectiv să reflecte condiții de funcționare durabile. În consecință, Comisia a concluzionat că profitabilitatea obținută în 2016 a constituit un punct de referință rezonabil și adecvat pentru stabilirea profitului indicativ și a respins argumentele invocate de partea interesată, care, în plus, erau de natură generală și nu prevedeau o metodă concretă de calculare a unei alternative mai bune pentru profitul indicativ utilizat.

(284)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații în cursul verificărilor încrucișate la distanță prin verificarea evidențelor interne ale societăților referitoare la planurile de investiții, deciziile de management și situațiile financiare. Afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare (denumite în continuare „CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor verificate privind investițiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu până la 5,27 %, în funcție de producătorii incluși în eșantion.

(285)

Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază s-a situat între 13,25 % și 17,55 %, în funcție de situația constatată în fiecare dintre societățile incluse în eșantion.

(286)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudicii al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marjele de profit indicativ respective la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(287)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii. Pe baza informațiilor transmise, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit că nu au existat costuri suplimentare de conformitate cu astfel de convenții în cursul PI.

(288)

În continuare, Comisia a determinat nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(289)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (considerentele 79 și 179).

(290)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(291)

Investigația a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză în cursul PI. Astfel cum s-a explicat în considerentul 212, în cursul PIR, doi producători din Uniune au încetat complet producția de AFS din cauza condițiilor de piață nefavorabile.

(292)

Impunerea măsurilor ar permite industriei Uniunii să își mențină și/sau să își recâștige cota de piață pierdută, să crească producția și gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile pentru a acoperi costul de producție și să atingă un nivel de profitabilitate care ar fi de așteptat în condiții normale de concurență. Pe această bază, industria Uniunii ar trebui să revină la o situație sustenabilă care să îi permită să facă investiții viitoare.

(293)

Neinstituirea de măsuri ar conduce probabil la o pierdere suplimentară din cota de piață și la o deteriorare a profitabilității, care a devenit negativă în 2023 și în cursul PI. Aceste aspecte ar putea duce la închideri suplimentare ale instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii.

(294)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping privind importurile de AFS originare din țările în cauză ar fi în interesul industriei Uniunii.

(295)

În cursul investigației, zece utilizatori s-au manifestat și au furnizat răspunsuri deficitare la chestionar. Comisia a solicitat părților în cauză să furnizeze informațiile lipsă. Cu toate acestea, ele nu au dat curs acestei solicitări. În consecință, Comisia și-a bazat evaluarea pe informațiile limitate disponibile din răspunsurile la chestionar și pe observațiile prezentate separat de părțile în cauză.

(296)

Utilizatorii Rivierasca SpA (IT) și ATP s.r.l (IT) și-au exprimat sprijinul pentru instituirea de măsuri, deoarece au subliniat importanța fibrei de sticlă ca factor de producție esențial pentru produsele lor și necesitatea de a avea o producție fiabilă de AFS pentru a menține integritatea mecanică și disponibilitatea produselor laminate, care sunt esențiale pentru aplicațiile finale.

(297)

Asociația utilizatorilor Tech-Fab Europe, care include trei producători din Uniune, unul dintre aceștia fiind reclamant, s-a manifestat în sprijinul instituirii de măsuri. Tech-Fab Europe a susținut că producătorii de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă (TOD) din Uniune se confruntă cu o presiune concurențială din partea importurilor din țările învecinate care achiziționează AFS (materia lor primă) din China și Egipt, fără taxe antidumping sau antisubvenție, utilizează tehnologia chineză și exportă TOD către Uniune la prețuri mai mici. Tech-Fab Europe și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la rezultatul expirării măsurilor antidumping și antisubvenție privind importurile de MFS din China și Egipt, în cazul cărora a solicitat reexaminări și a îndemnat Comisia să impună măsuri de salvgardare. Așa cum s-a afirmat, aceste măsuri sunt esențiale pentru a aborda supracapacitatea Chinei și a Egiptului, pentru a aborda riscurile de circumvenție și pentru a menține un lanț de aprovizionare echilibrat în scopul protejării în mod eficace a lanțului valoric al fibrei de sticlă din Uniune.

(298)

Kelteks și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul potențial al măsurilor antidumping asupra importurilor de AFS din țările în cauză. Kelteks a subliniat că producția sa se bazează pe accesul la materii prime la prețuri competitive, ceea ce necesită uneori importul de materiale specifice din fibră de sticlă care nu sunt disponibile în specificații sau volume adecvate de la producătorii din Uniune. Acesta a avertizat că instituirea de taxe antidumping fără o calibrare atentă ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, ar putea crește costurile factorilor de producție și ar putea reduce competitivitatea prelucrătorilor cu sediul în Uniune ca atare.

(299)

Utilizatorii Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovet-gyàrto Bt. (denumit în continuare „Tolnatext”) și Dr. Günther Kast GmbH & Co. (denumit în continuare „Dr. Günther”), care fac parte din grupul KAST, precum și Proxim Plewka I Wspólnicy sp. k. au susținut că producătorii din Uniune nu și-au sporit capacitatea de a aproviziona piața Uniunii cu AFS, în special semitorturi directe, pentru a răspunde în mod adecvat cererilor utilizatorilor, deși erau protejați prin măsurile antidumping și compensatorii existente. Aceștia au observat, de asemenea, că anumite semitorturi, cum ar fi semitorturile mai fine, nu au fost promovate și vândute în mod activ de producătorii din Uniune și, în cazul unora dintre aceștia, specificațiile tehnice solicitate de utilizatori nu au fost îndeplinite de producătorii din Uniune, ceea ce face ca utilizatorii să fie extrem de dependenți de disponibilitatea produselor specificate din surse alternative. În plus, utilizatorii au fost afectați negativ de oligopolul din ce în ce mai concentrat al câtorva producători din Uniune și de faptul că acest aspect a creat un risc suplimentar de scădere a disponibilității semitorturilor mai fine. Acești utilizatori [producători de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă (TOD)] au confirmat totodată preocupările cu privire la concurența din partea țărilor învecinate, cum ar fi Moldova, Serbia, Kosovo și Macedonia de Nord. Producătorii din aceste țări pot achiziționa în mod liber materii prime ieftine, care fac adesea obiectul unui dumping, permițându-le să producă TOD la prețuri semnificativ mai mici, cu care utilizatorii (producătorii de TOD) nu pot concura.

(300)

La 7 mai 2025 a avut loc o audiere cu Proxim Plewka I Wspólnicy sp. k., care și-a exprimat dezacordul cu privire la posibila instituire a unor taxe antidumping asupra importurilor din Bahrain, Egipt și Thailanda. În cursul audierii, precum și în răspunsul său la chestionar, aceasta a invocat preocupări similare celor invocate de Tolnatext și de Dr. Günther.

(301)

La 8 mai 2025 a avut loc o audiere cu HELM. În prezentarea sa, aceasta a susținut că nu există nicio legătură de cauzalitate între importurile de AFS din țările în cauză și situația industriei Uniunii. În plus, aceasta a susținut și faptul că taxele antidumping ar dăuna interesului Uniunii, deoarece ar crea o criză a aprovizionării, întrucât un număr considerabil de produse importate din țările în cauză nu au fost fabricate în Uniune.

(302)

La 11 septembrie 2025, a avut loc o audiere cu Tolnatext și Dr. Günther, în cursul căreia acestea și-au reiterat poziția cu privire la investigație și au exprimat opoziția fermă față de instituirea măsurilor împotriva importurilor din țările în cauză.

(303)

La 16 octombrie 2025, a avut loc o audiere cu Lamilux, care și-a exprimat dezacordul cu privire la posibila instituire a unor taxe antidumping asupra importurilor de AFS originare din țările în cauză. În cadrul audierii, precum și în răspunsurile sale scrise ulterioare la întrebările Comisiei, Lamilux a invocat preocupări similare celor invocate de Tolnatext, Dr. Günther și HELM.

(304)

Potrivit investigației, afirmația potrivit căreia producătorii din Uniune nu și-au sporit capacitatea de a aproviziona piața Uniunii cu AFS este nefondată. Industria Uniunii a realizat investiții substanțiale în pofida condițiilor de piață dificile și dispune de capacitate neutilizată. Cu toate acestea, extinderea suplimentară a capacității necesită angajamente de capital pe termen lung, care se bazează pe menținerea unor condiții de concurență echitabile, situație în care producătorii competitivi pot anticipa un randament just al investițiilor. Industria Uniunii s-a confruntat, în plus, cu importuri neconcurențiale și cu condiții de piață dificile.

(305)

De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu afirmația potrivit căreia producătorii din Uniune nu produc anumite tipuri specifice de AFS sau nu dispun de o capacitate suficientă pentru a le furniza sau că anumite cerințe tehnice nu sunt îndeplinite. Mai precis, investigația a confirmat că mai mulți producători din Uniune dispun de tehnologia și capacitatea de a fabrica semitorturi directe mai fine și că industria Uniunii dispune de o capacitate neutilizată care ar putea fi alocată producției suplimentare. Doi dintre cei trei producători din Uniune incluși în eșantion produc semitorturi asamblate, iar vizitele de verificare au confirmat că industria Uniunii este capabilă să producă bobinaje din filament TEX pentru pulverizarea semitorturilor, pulverizatoare pentru semitorturi 2 400 TEX și semitorturi țesute 600 GR. Diferitele tipuri de AFS pot avea specificații tehnice distincte și nu sunt pe deplin interschimbabile pentru toate aplicațiile, însă au în comun aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază. Investigația a arătat, de asemenea, că importurile de semitorturi din țările în cauză sunt vândute la prețuri care sunt adesea sub costul de producție al industriei Uniunii, ceea ce face neviabil din punct de vedere comercial ca industria Uniunii să concureze la astfel de niveluri ale prețurilor. În cele din urmă, eventuala instituire a unor măsuri antidumping nu ar împiedica producătorii-exportatori să aprovizioneze în continuare piața Uniunii la prețuri care nu fac obiectul unui dumping, astfel cum reiese din prezența permanentă a producătorilor care fac deja obiectul măsurilor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că industria Uniunii are capacitatea tehnologică și capacitatea de a furniza tipurile de produs în cauză.

(306)

Au fost analizate preocupările privind concentrarea pieței și măsurile privind importurile din alte țări. În acest sens, Comisia a constatat că, în general, organismele de reglementare examinează cu atenție fuziunile și achizițiile pentru a preveni comportamentul anticoncurențial. În plus, investigația nu a confirmat că piața Uniunii este caracterizată de o lipsă a presiunii concurențiale, întrucât volume semnificative de importuri din țări terțe continuă să fie prezente pe piața Uniunii. Posibila instituire a unor măsuri asupra importurilor din țările în cauză nu ar elimina aceste surse de aprovizionare, ci ar aborda prejudiciul important adus industriei Uniunii. Pe această bază, aceste afirmații au fost respinse.

(307)

În urma comunicării constatărilor finale, Lamilux a susținut că instituirea de taxe antidumping asupra importurilor de AFS din Egipt ar avea un impact negativ semnificativ asupra operațiunilor sale. În special, aceasta a susținut că industria Uniunii nu a oferit tipul specific de produs necesar pentru procesul său de fabricație, și anume covorașe din fire tăiate de 15 tex care îndeplinesc o specificație tehnică anume, inclusiv lățimi de până la 3 400 mm. Potrivit Lamilux, această specificație constituia cel mai important factor de producție al AFS pentru materialele sale compozite și, prin urmare, era obligată să îl procure de la furnizori egipteni. Lamilux a susținut în continuare că instituirea de taxe ar crește în mod semnificativ costurile materiilor prime, pe care nu le-ar putea transfera clienților săi, având în vedere presiunea concurențială exercitată de produsele importate din aval. Pe această bază, Lamilux a solicitat o excludere în funcție de produs pentru covorașele din fire tăiate de 15 tex care îndeplinesc profilul de specificație, susținând că producătorii din Uniune nu produc și nici nu sunt în măsură să producă și să furnizeze acest tip specific de produs.

(308)

Comisia a respins această afirmație. Elementele de probă prezentate de Lamilux au demonstrat doar că producătorii din Uniune nu oferă în prezent specificația exactă solicitată, dar nu stabilesc că industria Uniunii nu dispune de capacitatea tehnologică de a fabrica produse comparabile mai fine. În acest sens, investigația a confirmat că producătorii din Uniune dispun de tehnologia necesară și de capacitatea disponibilă care ar putea fi alocată producției unor astfel de specificații în cazul în care condițiile de piață justifică acest lucru. Prin urmare, Comisia a considerat că cererea se referea mai degrabă la o specificație comercială specifică solicitată de un utilizator individual decât la un tip de produs distinct. În consecință, cererea de excludere în funcție de produs a fost respinsă.

(309)

În urma comunicării constatărilor finale, Saertex și Amiblu au susținut că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de AFS din Bahrain, Egipt și Thailanda nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece ar afecta în mod negativ industriile din aval din lanțul valoric al materialelor compozite. În special, acestea au susținut că utilizatorii de produse din fibră de sticlă din Uniune se bazează pe semitorturi importate pentru a asigura securitatea aprovizionării și prețuri competitive, precum și că industria Uniunii nu ar fi în măsură să răspundă cererii dacă importurile ar face obiectul taxelor. În continuare, au susținut că măsurile propuse ar crește în mod semnificativ costurile materiilor prime pentru producătorii din aval care își desfășoară activitatea pe piețe globale extrem de competitive, care nu ar fi în măsură să transfere aceste creșteri ale costurilor asupra clienților. Potrivit acestor părți, creșterea generată a costurilor de producție ar diminua competitivitatea producătorilor cu sediul în Uniune, ar încuraja relocarea producției în afara Uniunii și ar permite producătorilor străini de produse compozite finite să câștige cotă de piață în Uniune. Părțile au susținut totodată că astfel de măsuri ar exacerba presiunile existente asupra costurilor cu care se confruntă producătorii din Uniune, inclusiv prețurile ridicate la energie și inflația, și ar putea afecta în mod negativ deciziile privind ocuparea forței de muncă și investițiile în sectorul din aval.

(310)

Comisia a respins aceste afirmații. Investigația a demonstrat că importurile din țările în cauză au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor practicate de industria Uniunii, cauzând astfel un prejudiciu important. Comisia a reamintit că obiectivul măsurilor antidumping este de a restabili concurența loială pe piața Uniunii prin compensarea efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Preocupările exprimate de Saertex și Amiblu cu privire la potențialele deficite de aprovizionare, concentrarea structurală a pieței și relocarea producției nu au fost susținute de dovezi verificabile. În special, investigația a stabilit că industria Uniunii își păstrează capacitatea de producție neutilizată și are capacitatea tehnologică de a furniza tipurile de produse relevante. În plus, măsurile antidumping nu împiedică intrarea importurilor pe piața Uniunii, ci doar asigură faptul că acestea sunt vândute la prețuri echitabile. Comisia a observat totodată că ranforsările din fibre de sticlă reprezintă, de regulă, o pondere limitată din costurile totale de producție ale produselor compozite din aval. În consecință, deși măsurile pot avea un anumit impact asupra prețurilor factorilor de producție, se preconizează că efectul global asupra utilizatorilor din aval va rămâne limitat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că argumentele prezentate de aceste părți nu au prevalat în raport cu necesitatea de a aborda prejudiciul important suferit de industria Uniunii și nu au modificat concluzia potrivit căreia instituirea de măsuri ar fi în interesul Uniunii.

(311)

În urma comunicării constatărilor finale, GCC-TSAIP a susținut că, în cadrul evaluării interesului Uniunii, Comisia nu a furnizat o motivare suficient de detaliată. În special, acesta a susținut că respectiva constatare nu a explicat în mod clar modul în care Comisia a echilibrat interesele industriei Uniunii cu cele ale importatorilor, ale utilizatorilor din aval și ale altor operatori economici. Potrivit acestor părți, motivarea nu a specificat suficient cadrul analitic sau criteriile economice utilizate pentru a evalua dacă potențialele efecte negative asupra industriilor din aval ar putea depăși beneficiile restabilirii concurenței loiale.

(312)

Comisia a respins aceste afirmații. Comisia a constatat că utilizatorii nu au furnizat răspunsuri complete la chestionar. Prin urmare, informațiile aflate la dispoziția Comisiei au fost limitate. Cu toate acestea, investigația a inclus o examinare a informațiilor disponibile, inclusiv a observațiilor scrise din partea utilizatorilor și a asociațiilor acestora, precum și a audierilor organizate cu o serie de părți interesate. Comisia a analizat preocupările exprimate cu privire la disponibilitatea aprovizionării, specificațiile produsului, potențialele creșteri ale prețurilor și concentrarea pieței, astfel cum se descrie în considerentele 304-305. Investigația a confirmat faptul că industria Uniunii are capacitatea tehnologică și capacitatea neutilizată de a furniza tipurile de produse relevante și că instituirea de măsuri nu ar împiedica aprovizionarea în continuare a pieței Uniunii cu importuri la prețuri echitabile. În plus, Comisia a constatat că piața Uniunii rămâne deschisă importurilor din mai multe țări terțe și, prin urmare, nu s-ar confrunta cu un deficit de aprovizionare. Pe această bază, Comisia a concluzionat că potențialele efecte negative asupra utilizatorilor din aval nu au depășit în mod clar beneficiile restabilirii concurenței loiale pentru industria Uniunii și că nu există niciun motiv întemeiat împotriva instituirii de măsuri.

(313)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și în absența unui răspuns semnificativ din partea utilizatorilor și a importatorilor, nu a existat niciun element de probă care să contrazică concluzia potrivit căreia se estimează că orice impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați și asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși în mod clar efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(314)

Furnizorii industriei Uniunii Kerkosand spol. s r.o., Westlake Epoxy BV, Minerali Industriali SRL, Spolek pro chemickou a hutní výrobu, akciová společnost și asociația furnizorilor European Lime Association și-au exprimat sprijinul pentru instituirea măsurilor. Ei au subliniat importanța ca toate componentele și materialele esențiale din cadrul acestui lanț valoric să fie situate în Uniune pentru a asigura reziliența în sectoarele strategice. În plus, menținerea acestor resurse la nivel local ar sprijini lanțul de aprovizionare și ar îmbunătăți capacitatea Uniunii de a prezenta idei noi și de a răspunde nevoilor pieței.

(315)

Furnizorii LB Minerals s.r.o. și Chimica Organica Industriale Milanese S.p.A. s-au manifestat, de asemenea, în sprijinul instituirii măsurilor. În observațiile prezentate, aceștia au subliniat importanța produselor AFS ca materie primă ușoară esențială care abordează provocările actuale prin înlocuirea materiilor prime mai grele sau prin furnizarea de soluții inovatoare în diferite sectoare, cum ar fi transporturile, energia, construcțiile și altele.

(316)

Sindicatul IndustriAll Europe, care reprezintă lucrătorii, printre altele, în domeniul AFS, s-a manifestat în sprijinul instituirii de măsuri antidumping, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că, în lipsa unor acțiuni decisive, Uniunea s-ar putea confrunta cu închiderea fabricilor, subminând eforturile industriale și obiectivele ambițioase prevăzute în Regulamentul privind industria „zero net” din cadrul Planului industrial al Pactului verde, ceea ce ar putea amenința locurile de muncă de calitate din domeniul AFS și din industriile din aval.

(317)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping privind importurile de AFS originare din țările în cauză ar fi în interesul furnizorilor și al sindicatelor.

(318)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate în baza cărora instituirea măsurilor definitive asupra importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză să nu fie în mod clar în interesul Uniunii.

(319)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(320)

Ar trebui instituite măsuri antidumping definitive asupra importurilor de produse originare din Bahrain, Egipt și Thailanda, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu stabilite în considerentul 289 și marjele de dumping stabilite în considerentul 290. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(321)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(322)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(323)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”.

(324)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(325)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(326)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(327)

Întrucât nu au fost instituite măsuri antidumping provizorii în cursul prezentei proceduri, nu sunt întrunite condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază referitoare la aplicarea retroactivă a taxei antidumping definitive.

(328)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (12), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(329)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,