(1)

La 6 decembrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a inițiat investigația în urma unei plângeri depuse la 24 octombrie 2024 de cinci societăți, Cylinders Holding a.s., Dalmine S.p.A. (Tenaris), Eurocylinder Systems AG, Faber Industrie S.p.A. și Worthington Cylinders GmbH (denumite în continuare „reclamanții”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/531 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți implicate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a constituit eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor de produs similar în UE în perioada de investigație. Eșantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 47 % din producția totală estimată a UE și 42 % din cantitatea totală estimată a vânzărilor UE de produs similar. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

Alcătuirea eșantionului de importatori neafiliați

(8)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori

(10)

Pentru a decide dacă eșantionarea a fost necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(11)

Douăzeci de producători-exportatori din țara în cauză, reprezentând 54,4 % din totalul estimat al exporturilor către Uniune, au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză.

(12)

Deși au fost de acord cu selectarea primului producător-exportator care deține cea mai mare producție din cele două grupuri de societăți selectate, reclamanții au afirmat că al doilea producător-exportator ar trebui înlocuit în măsura în care producea în cea mai mare parte echipamente de stingere a incendiilor, cum ar fi extinctoarele. Prin urmare, reclamanții au prezentat două societăți cooperante alternative, din următoarele motive:

(13)

În plus, reclamanții au subliniat riscurile inerente selectării a două societăți din eșantion în cazul lipsei de cooperare din partea uneia dintre ele.

(14)

Cu toate acestea, potrivit informațiilor disponibile, al doilea grup de societăți selectat producea o gamă mai largă de produse, nu numai echipamente de stingere a incendiilor. Observațiile formulate cu privire la capacitatea de producție disponibilă și la prezența pe piața UE a celor două societăți alternative propuse fie nu au putut fi verificate în acest stadiu, fie nu au fost susținute de elemente de probă. În plus, cei doi producători-exportatori selectați provizoriu și-au confirmat intenția fermă de a coopera în cadrul investigației.

(15)

Pe baza informațiilor disponibile, nu a fost necesară modificarea eșantionului propus. Eșantionul definitiv a reprezentat 37,5 % din cantitatea totală estimată a exporturilor de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune către Uniune din Republica Populară Chineză în perioada de investigație.

(16)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(17)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective legate de materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Chinei. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință.

(18)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune, importatorilor, utilizatorilor și producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză. De asemenea, Comisia a trimis un chestionar unui comerciant neafiliat prin intermediul căruia unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion vindea produsul în cauză pentru export către UE. Aceste chestionare au fost puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(20)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2023 și 30 septembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PI”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(21)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de buteliile din oțel fără sudură de înaltă presiune (denumit în continuare „HPSC”), inclusiv extinctoarele, pentru gaz comprimat sau lichefiat, din oțel, cu toate diametrele și capacitățile de volum, filetate sau nu, indiferent de acoperirea sau placarea internă, indiferent de finisarea externă și de formă, indiferent dacă au sau nu o cameră de gaz inserată, indiferent dacă sunt sau nu echipate cu o valvă, un inel la gât, un inel la picior sau racorduri, asamblate sau nu pentru a forma un ansamblu (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(22)

Buteliile nereîncărcabile cu capacitate mai mică sau egală cu 120 ml, reglementate de standardul european EN 16509:2014 și/sau numărul ONU 2037 atribuit de Comitetul de experți al Organizației Națiunilor Unite pentru transportul mărfurilor periculoase, sunt excluse din definiția produsului.

(23)

Buteliile fără sudură de înaltă presiune sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații: pentru extinctoare, gaze industriale (de exemplu, sudură și tăiere, alimente și băuturi), gaze medicale pentru spitale și asistență medicală, gaze electronice și speciale, aer respirabil pentru stingerea incendiilor, suprimarea incendiilor, scufundări și combustibili alternativi, inclusiv gaz natural comprimat (GNC) și hidrogen.

(24)

Produsul în cauză este reprezentat de butelii fără sudură de înaltă presiune pentru gaz comprimat sau lichefiat, din oțel, cu toate diametrele și capacitățile de volum, filetate sau nu, indiferent de acoperirea sau placarea internă, indiferent de finisarea externă și de formă, indiferent dacă au sau nu o cameră de gaz inserată, indiferent dacă sunt sau nu echipate cu o valvă, un inel la gât, un inel la picior sau racorduri, asamblate sau nu pentru a forma un ansamblu, clasificate în prezent la codurile NC ex 7311 00 11 , ex 7311 00 13 , ex 7311 00 19 și ex 7311 00 30 (coduri TARIC 7311 00 11 15, 7311 00 11 80, 7311 00 13 15, 7311 00 13 80, 7311 00 19 15, 7311 00 19 80, 7311 00 30 15 și 7311 00 30 80) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(25)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(26)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu definiția produsului menționată anterior, produsul care face obiectul prezentei investigații este reprezentat de buteliile fără sudură de înaltă presiune pentru gaz comprimat sau lichefiat.

(28)

În urma deschiderii investigației, un producător-exportator, Zhejiang Winner Fire Fighting Equipment Co., Ltd., a susținut că extinctoarele, clasificate la codul NC 8424 10 00 , nu se încadrează în definiția produsului care face obiectul investigației. Comisia a reamintit că codurile NC și TARIC au fost furnizate doar cu titlu informativ. Prin urmare, sfera de aplicare a prezentei investigații a corespuns definiției produsului care face obiectul investigației, astfel cum figurează la punctul 2 din avizul de deschidere. În consecință, s-a considerat că extinctoarele care au aceleași caracteristici fizice și chimice ca buteliile fără sudură de înaltă presiune se încadrează în domeniul de aplicare al produsului care face obiectul investigației.

(29)

Zhejiang Winner Fire Fighting Equipment Co., Ltd., a susținut, de asemenea, că extinctoarele încărcate, și anume umplute cu diverse substanțe chimice uscate și umede, nu ar trebui să fie considerate ca încadrându-se în definiția produsului care face obiectul investigației.

(30)

La 6 martie 2025, Comisia a publicat o notă de informare (5) care clarifică faptul că:

(31)

Reclamanții au susținut că extinctoarele umplute sau încărcate erau, cel mai probabil, compuse în principal din butelii sudate sau din alte butelii, altele decât cele din oțel și, prin urmare, nu intrau în domeniul de aplicare al investigației. Deși recunosc că nu există diferențe între buteliile fără sudură de înaltă presiune utilizate pentru aplicații de stingere a incendiului și cele utilizate în alte scopuri (cum ar fi buteliile de CO2 pentru industria alimentară și a băuturilor) și că aceleași standarde tehnice se aplică ambelor tipuri de butelii, reclamanții au susținut totuși că buteliile fără sudură de înaltă presiune umplute ar trebui incluse în definiția produsului. Aceștia au susținut că excluderea acestor butelii ar restrânge în mod nejustificat domeniul de aplicare al produsului în cauză în cadrul prezentei investigații și ar crea un risc de eludare.

(32)

Reclamanții au menționat în mod specific că pachetele de butelii sunt incluse în definiția produsului, deși cadrul utilizat pentru asamblarea buteliilor într-un pachet nu este inclus. În același mod, buteliile de acetilenă au fost incluse în definiția produsului, deși conțin un material poros pentru a reține umplutura de acetonă, deoarece produsul îndeplinea toate criteriile din definiția produsului în cauză, astfel cum este prevăzută în avizul de deschidere.

(33)

În concluzie, reclamanții au considerat că clarificările privind produsul oferite de către Comisie, astfel cum s-a menționat mai sus, ar trebui reexaminate.

(34)

În primul rând, Comisia a observat că nici plângerea, nici avizul de deschidere ulterior nu specifică faptul că produsul care face obiectul investigației făcea referire la buteliile umplute.

(35)

De asemenea, investigația a relevat că clienții de butelii fără sudură de înaltă presiune efectuau adesea operațiunile de asamblare și umplere pentru a face produsul în cauză adecvat pentru utilizarea finală, fie ca extinctor, fie ca recipient pentru produse chimice.

(36)

În plus, având în vedere cerințele de siguranță și securitate deosebit de costisitoare și de complicate, aplicabile transportului intercontinental de mărfuri extrem de periculoase, cum ar fi buteliile fără sudură de înaltă presiune umplute, riscurile de eludare invocate au fost considerate limitate.

(37)

Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile reclamanților au fost respinse.

(38)

Un producător-exportator neinclus în eșantion, Leebucc (Tianjin) Hydraulics Equipment Co., Ltd, a solicitat excluderea carcaselor acumulatorilor din domeniul de aplicare al investigației. Această parte a invocat următoarele argumente:

(39)

Reclamanții au susținut că:

(40)

Leebucc (Tianjin) Hydraulics Equipment Co., Ltd a susținut că a ridicat problema excluderii carcaselor de acumulatori din domeniul de aplicare al investigației în urma verificării la fața locului și că termenele pentru formularea de observații cu privire la definiția produsului ar trebui considerate ca fiind un termen „flexibil”, contrar unui termen legal mai strict, astfel cum se specifică în regulamentul de bază.

(41)

Leebucc (Tianjin) Hydraulics Equipment Co., Ltd a insistat asupra diferențelor dintre un produs semifinit (învelișul acumulatorului) și un produs finit (acumulator), ceea ce a reprezentat un factor esențial pentru a determina similitudinea unei carcase de acumulator cu un acumulator și o butelie pentru industria gazului. În plus, societatea a susținut că un semifabricat nu ar trebui comparat cu un produs finit în scopul calculării dumpingului. În cele din urmă, această societate a susținut că o carcasă de acumulator este concepută special pentru a se potrivi cu un acumulator proiectat, ambele necesitând certificate specifice, și a concluzionat că o carcasă de acumulator nu poate fi înlocuită cu HPSC pentru industria gazelor și nu poate fi utilizată ca produs comercial pus în circulație pe piața Uniunii.

(42)

Comisia a analizat cererea de excludere pe baza elementelor prezentate de partea în cauză și a concluzionat că, în mod provizoriu, carcasele acumulatorilor se încadrează în definiția produsului de la considerentul 21 și au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază ca și celelalte butelii. În plus, acestea au fost incluse în definiția produsului în cauză și au fost identificate în numerele de control al produsului utilizate de Comisie pentru calcularea marjelor de dumping și de prejudiciu, care identifică în mod corespunzător carcasele acumulatorilor și permit în mod adecvat Comisiei să efectueze o comparație echitabilă a prețurilor între producătorii din Uniune și cei chinezi. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(43)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care tind să demonstreze, în ceea ce privește Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(44)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului. Nouă producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(45)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații privind factorii de producție utilizați pentru producerea buteliilor din oțel fără sudură de înaltă presiune și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(46)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a mai afirmat că va examina alte țări reprezentative care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(47)

La data de 13 februarie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor nedistorsionate sau a criteriilor de referință, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Argentina și Turcia ca țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit observații cu privire la prima notă, astfel cum se menționează în considerentele 116-131.

(48)

La 7 martie 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale utilizând Turcia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la sector. Comisia a primit observații cu privire la a doua notă, astfel cum se menționează în considerentele 132-145.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(50)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(51)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(52)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul oțelului din Republica Populară Chineză („RPC”) (6), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(53)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (7). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul investigației, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (8), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (9). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (10). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (11). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (12), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (13).

(54)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în plângere, precum și în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (14) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(55)

Plângerea a furnizat exemple de elemente care indică existența distorsiunilor, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază, și a susținut că condițiile de piață, în special costurile și prețurile, în industria siderurgică chineză nu sunt determinate de forțele pieței de cerere și ofertă, ci sunt denaturate de intervenția statului în economie.

(56)

Plângerea a furnizat, de asemenea, trimiteri la părțile relevante ale raportului și a subliniat următoarele:

(57)

Sectorul siderurgic, inclusiv piața produsului în cauză, este deservit în mare măsură de întreprinderi care funcționează sub proprietatea, controlul, supravegherea politică sau îndrumarea autorităților din țara exportatoare. În acest sens, reclamanții au remarcat influența exercitată de stat atât prin prezența generală a Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) în întreprinderile chineze, cât și prin rolul proeminent pe care l-a jucat în cadrul asociațiilor.

(58)

În primul rând, în plângere s-a menționat că economia chineză funcționează în principal prin intermediul întreprinderilor deținute de stat, care contribuie la 25 % din PIB-ul Chinei (15). Pentru a consolida acest lucru, reclamanții au observat că întreprinderile deținute de stat sunt, de asemenea, principalele vehicule care permit statului să își pună în aplicare în mod direct politicile pe piață. În plus, în ceea ce privește sectorul siderurgic, care produce principala materie primă pentru fabricarea produsului în cauză, s-a menționat că întreprinderile deținute de stat reprezintă 40 % din producția sectorului. De fapt, patru dintre cei mai mari zece producători de oțel sunt întreprinderi deținute de stat, printre care Baowu Steel Group, HBIS Group, Ansteel Group și Shougang (16). Reclamanții au remarcat, de asemenea, alte întreprinderi deținute de stat de dimensiuni mai mici, cum ar fi Maanshan iron &Steel Company Limited, Batou Steel Group și CITIC Pacific Special Steel, care sunt, de asemenea, foarte importante, ca sursă directă de oțel pentru producătorii de HPSC din China.

(59)

În al doilea rând, reclamanții au menționat rolul esențial al intervenționismului GC, prin intermediul asociațiilor. S-a constatat că acest lucru este valabil în special pentru sectorul siderurgic și, prin urmare, și pentru piața HPSC. Acest lucru se datorează faptului că, în sectorul siderurgic, se știe că asociațiile „joacă rolul de punte și de legătură între guvern și membri” (17). În acest sens, reclamanții au menționat că, deși nu există o asociație industrială specifică a HPSC care să pună în aplicare politici industriale, există și alți actori, cum ar fi Comitetul tehnic național pentru standardizarea buteliilor de gaz (denumit în continuare „TC31”) și Asociația chineză de inspecție a echipamentelor speciale (denumită în continuare „CASEI”), care pun în aplicare în mod direct standardele și reglementările naționale aplicabile producătorilor de HPSC (18).

(60)

Influența GC în sectorul siderurgic se reflectă în producția produsului în cauză, permițându-i să exercite influență și control de-a lungul întregului lanț valoric.

(61)

În ceea ce privește prezența statului în cadrul firmelor care permit statului să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor, reclamanții au observat că atât societățile publice, cât și cele private implicate în producția de oțel, în general, și de HPSC, în special, se află sub controlul extins al GC, ceea ce duce la denaturarea prețurilor și a costurilor de către stat în astfel de sectoare. Reclamanții au susținut existența unei prezențe generale a membrilor PCC atât în întreprinderile deținute de stat, cât și în întreprinderile private, ceea ce conduce în mod specific la implicarea PCC nu numai în alegerea cadrelor de conducere, ci și a resurselor umane.

(62)

În plus, reclamanții au observat că, în întreprinderile deținute de stat, organizațiile de partid au obligația de a pune în aplicare principiile și politicile partidului. Acest lucru este asigurat de existența celulelor de partid în cadrul întreprinderilor, care sunt obligate să creeze o secțiune disciplinară pentru a asigura aplicarea instrucțiunilor GC. În plus, în plângere s-a semnalat o situație similară în cazul întreprinderilor private. De fapt, s-a observat că, în 2017, 70 % din cele 1,86 milioane de întreprinderi private dețineau celule PCC, în cadrul cărora exista o „presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește deciziile comerciale din cadrul întreprinderilor lor respective” (19).

(63)

În plus, s-a observat că PCC solicită punerea în aplicare a unităților cunoscute sub denumirea de „United Fronts” pentru a promova în continuare influența și ideologia PCC în întreprinderile private prin instituirea unui „sistem antreprenorial modern cu caracteristici chinezești”. În special, reclamanții l-au citat pe vicepreședintele Federației All-China a industriei și comerțului, care a explicat că un astfel de sistem „integrează conducerea partidului în toate aspectele publicului și integrează organizația de partid în structura de guvernanță corporativă”. Acesta a remarcat, de asemenea, că, în ceea ce privește sistemul de economie privată, acesta „trebuie să adere și să consolideze conducerea generală a partidului”. În 2023, reclamanții au raportat că 92 % din primele 500 de întreprinderi private din China găzduiesc unități ale partidului.

(64)

Reclamanții au menționat, de asemenea, că autoritățile publice centrale influențează și numirea cadrelor-cheie și a angajaților din domeniul resurselor umane, atât în întreprinderile deținute de stat, cât și în întreprinderile private.

(65)

În întreprinderile deținute de stat, de exemplu, PCC își extinde controlul prin procedura de numire a directorilor principali ai conducerii. Mai precis, reclamanții au afirmat că, în conformitate cu Regulamentul privind activitatea organizațiilor de la firul ierbii ale Partidului Comunist Chinez din cadrul întreprinderilor deținute de stat, „[f]uncțiile de secretar și de președinte al comitetului de partid (grupului de partid) sunt în general ocupate de o singură persoană, iar directorul general membru al partidului îndeplinește funcția de secretar adjunct” (20). Regulamentele prevăd în mod similar că într-o întreprindere „fără consiliu de administrație și numai cu directori executivi”, secretarul comitetului de partid ocupă funcția de director executiv, iar în „întreprinderi corporative neindependente” acesta ocupă funcția de director general adjunct.

(66)

În ceea ce privește întreprinderile private, plângerea a menționat că acestora li se recomandă, de asemenea, să instituie un mecanism de supraveghere condus de celula de partid cu competențe disciplinare pentru a asigura „punerea în aplicare a sistemului de asigurare a conformității corporative și a sistemului de gestionare corporativă, avertizarea și educarea conducerii și a personalului, supravegherea și gestionarea personalului”. Mecanismul de supraveghere ar trebui să aibă, de asemenea, competența asupra cadrelor de conducere și a angajaților pentru a „reglementa [...] utilizarea puterii” (21).

(67)

Reclamanții au arătat că astfel de distorsiuni sunt prezente nu numai în întreprinderile care fabrică produsul care face obiectul investigației, ci și în industria sa din amonte, și anume în sectorul siderurgic. Acest lucru se datorează nu numai proprietății și prezenței statului, ci și diferitelor politici de consolidare care au condus la mari fuziuni, cum ar fi cea care a avut loc în 2016, implicând Boasteel Group Corp și Wuhan Iron and Steel Group Corp, care au fuzionat în cadrul Baowu Steel Group. În acest caz, președintele consiliului de administrație nu este doar secretarul PCC, ci și președintele sindicatului întreprinderii.

(68)

Prin urmare, reclamanții au concluzionat că societățile care își desfășoară activitatea în sectorul HPSC și în sectorul siderurgic au legături puternice cu GC. Astfel de intervenționism perturbă dinamica pieței, afectând configurarea prețurilor și a costurilor.

(69)

Reclamanții au susținut, de asemenea, că politicile sau măsurile publice sunt discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Reclamanții au susținut că GC a instituit un sistem de planificare care stimulează în mod direct industria produsului în cauză și sectoarele din amonte, printre care cel siderurgic, având ca rezultat o influență puternică asupra forțelor pieței. Reclamanții au subliniat caracterul obligatoriu al unor astfel de planuri, întrucât punerea în aplicare este impusă prin lege, inclusiv la nivel constituțional. Reclamanții au observat că un astfel de sistem de planificare are ca rezultat „orientarea resurselor către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în funcție de forțele pieței” (22) .

(70)

În ceea ce privește sectorul siderurgic, reclamanții au menționat din nou mai multe regulamente ale Comisiei care recunosc distorsiunile, în special în ceea ce privește componentele-cheie ale HPSC. În special, reclamanții au făcut referire la raportul privind importanța strategică a planului de dezvoltare a materiilor prime și la cel de al 14-lea plan cincinal (denumit în continuare „planul cincinal 14”) pentru dezvoltarea socială și economică.

(71)

Reclamanții au susținut, de asemenea, că nu se aplică legile privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea, sau că aplicarea acestora este discriminatorie și necorespunzătoare. Reclamanții au afirmat că legislația privind falimentul din China nu se aplică în mod corespunzător. S-a afirmat că acest lucru este rezultatul relației strânse dintre administratorii judiciari și administrația locală, precum și al ingerinței generale a guvernului în afacerile întreprinderilor. S-a observat că această situație favoriza, de asemenea, crearea de „întreprinderi indisponibile din punct de vedere economic, de obicei în industrii cu utilizare excesivă a capacității” (23). Acest lucru este deosebit de evident pentru producătorii de HPSC (și anume Bohai Iron și Steel Group), într-un context în care excesul de capacități de producție este menținut de stat.

(72)

În plus, reclamanții au luat act de constatările anterioare ale Comisiei cu privire la sectoarele din amonte ale produsului în cauză (și anume sectorul siderurgic și, în special, piața HPSC), care au beneficiat de o alocare selectivă a terenurilor. Ei au remarcat că terenurile sunt deținute exclusiv de stat și că alocarea lor ține de competența exclusivă a statului (24). În consecință, statul își aplică legislația privind dreptul de proprietate în favoarea producătorilor interni de HPSC și în sectorul siderurgic.

(73)

Reclamanții au remarcat, de asemenea, intervenții semnificative din partea RPC asupra salariilor, care afectează întregul lanț valoric și devin mai grave pe măsură ce lanțul valoric se prelungește. Se susține că astfel de distorsiuni se produc în două feluri, în primul rând atunci când produc HPSC sau principalii lor factori de producție și, în al doilea rând, în mod indirect, atunci când accesează factori de producție de la societăți care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sistem de muncă chinez.

(74)

În cele din urmă, reclamanții au susținut că piețele financiare din China își desfășoară activitatea în sensul „asigurării controlului și permit intervenția statului și a PCC” (25) . Ei au remarcat că statul controlează patru dintre cele mai mari bănci, acordând finanțări preferențiale întreprinderilor deținute de stat din motive de politică. De asemenea, au invocat distorsiunile obligațiunilor și ale ratingurilor de credit, întrucât multe întreprinderi ar beneficia la nivel internațional de un rating mai mic în comparație cu o întreprindere din China. Acest lucru se datorează faptului că multe agenții de rating permit debitorilor să aleagă ratingul cel mai avantajos, ceea ce rareori duce la neîndeplinirea obligațiilor de plată. Având în vedere poziția dominantă a întreprinderilor deținute de stat în industrie, acest lucru este deosebit de relevant pentru sectorul siderurgic și pentru producția de HPSC rezultată.

(75)

În plus, în plângere s-a menționat că prezența statului pe piață conduce la subevaluări substanțiale în cadrul ofertelor publice inițiale. Acest lucru este cauzat de încercarea statului de a urmări obiective de politică prin intermediul ofertelor publice inițiale. Prin acest acces preferențial la finanțare, activele întreprinderilor deținute de stat controlate de SASAC au crescut de cinci ori în perioada 2005-2017, ajungând la 7,1 mii de miliarde EUR (26). În cele din urmă, reclamanții au arătat că datorită faptului că sectorul siderurgic este unul dintre industriile încurajate, acesta beneficiază de finanțare mai accesibilă și, indirect, piața produsului în cauză beneficiază și ea.

(76)

În concluzie, reclamanții au considerat că, din cauza acestor distorsiuni generate de intervenția substanțială a statului, costurile și prețurile din China nu sunt fiabile în scopul stabilirii valorii normale. Ca atare, valoarea normală ar trebui să fie stabilită prin utilizarea costurilor de producție nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată.

(77)

Investigația Comisiei a confirmat că în sectorul produsului care face obiectul investigației, care este parte a sectorului siderurgic din aval, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. De exemplu, Tianjin Tianhai High Pressure Container Corp., Ltd. (27), un producător și exportator al produsului care face obiectul investigației este controlat în ultimă instanță de Beijing Jingcheng Machinery Electric Company Ltd. (28), o întreprindere deținută de stat, controlată în ultimă instanță de guvernul municipalității din Beijing (29). Un alt exemplu este Sinoma Science & Technology Co., Ltd. (30), care este controlată de China National Building Materials Group Co., Ltd. (31), o întreprindere deținută de stat subordonată SASAC (32). Deși Comisia nu a identificat informații detaliate privind participarea statului în rândul producătorilor de HPSC, GC participă în continuare substanțial în sectorul siderurgic chinez, care fabrică principala materie primă pentru producția de HPSC. Mulți dintre cei mai mari producători de oțel se află în proprietatea statului. Printre exemplele de întreprinderi deținute de stat care își desfășoară activitatea în sectorul siderurgic se numără: Ansteel Group (33) și Baowu Steel Group (34), ambele fiind întreprinderi deținute de stat în cadrul Comisiei centrale de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat a Consiliului de Stat (denumită în continuare „SASAC”); Baotou Steel Group, o întreprindere de stat deținută de Guvernul Mongoliei Interioare (35); precum și Shougang Group (36), o întreprindere deținută de stat aflată în întregime sub controlul Beijing State-Owned Asset Management Ltd. (37).

(78)

În plus, cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de Avizul orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MIIT”) privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a fundației industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (38), inclusiv aprovizionarea cu oțel special, un factor de producție utilizat pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. În mod specific, cerințele acestui aviz orientativ au ca scop „[s]ă promoveze fuziuni și reorganizări ale întreprinderilor. Să încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și reorganizări și să creeze o serie de grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială. Bazându-se pe întreprinderile dominante din industrie, să cultive 1-2 întreprinderi specializate de vârf în domeniul oțelului inoxidabil, al oțelului special, al țevilor din oțel fără sudură, […]”. Mai mult, acesta impune în mod explicit „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice pentru modernizarea industriilor din aval și orientarea spre dezvoltarea industriilor emergente strategice, pentru concentrarea pe dezvoltarea de loturi mici și varietăți multiple de oțeluri esențiale cum ar fi oțelurile speciale de înaltă calitate, aliaje de oțel speciale pentru echipamente de vârf” (39).

(79)

Un alt exemplu al intenției GC de a interveni în sectorul siderurgic se regăsește în cel de al 14-lea plan cincinal, conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider pe piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (40).

(80)

În plus, Planul de lucru al MIIT pentru 2023 privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (41) stabilește următoarele obiective: „În 2023, […] investițiile în active fixe din întreaga industrie vor menține o creștere constantă, iar beneficiile economice se vor îmbunătăți semnificativ; investițiile în cercetare și dezvoltare ale industriei vor ajunge, în cele din urmă, la 1,5 %; creșterea valorii adăugate a industriei va ajunge la aproximativ 3,5 %; în 2024, mediul de dezvoltare a industriei și structura industriei vor fi optimizate în continuare, tranziția către produse de calitate superioară, inteligente și ecologice va continua, iar creșterea valorii adăugate a industriei va depăși 4 %” și prevede consolidarea corporativă impusă de guvern a sectorului siderurgic: „[s]ă se încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și achiziții, să se construiască grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială și să se promoveze configurarea optimă a capacității naționale de producție de fier și oțel. Să se sprijine întreprinderile specializate cu poziție de lider din anumite segmente ale pieței siderurgice pentru a integra în continuare resursele și a crea un ecosistem al industriei siderurgice. Să se încurajeze întreprinderile siderurgice să efectueze […] fuziuni și reorganizări transregionale […]. Să se aibă în vedere acordarea unui sprijin de politică mai larg pentru înlocuirea capacităților întreprinderilor siderurgice care au finalizat fuziuni și reorganizări substanțiale”.

(81)

Exemple similare ale intenției GC de a supraveghea și orienta evoluțiile sectorului siderurgic pot fi observate la nivel de provincie, de exemplu în Hebei, unde guvernul provincial a publicat Planul de acțiune pe trei ani privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice în 2020. Acest plan impune guvernului să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă” (42) . În plus, planul provinciei Hebei în sectorul siderurgic prevede: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval” (43) .

(82)

Mai precis, în ceea ce privește factorii de producție utilizați pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, planul Hebei impune „[s]ă se accelereze dezvoltarea și aplicarea de noi materiale siderurgice de calitate superioară și esențiale, să se mărească proporția tipurilor de oțel speciale și de înaltă calitate, să se consolideze stabilitatea calității produselor avantajoase de mari dimensiuni și de gamă largă și să se creeze o structură de produse «piramidale». Până la sfârșitul anului 2020, proporția oțelului slab aliat obișnuit și a oțelului aliat obișnuit va crește la 20 %, iar până la sfârșitul anului 2022 va ajunge la aproximativ 25 %, oferind sprijin și garanții pentru modernizarea industriilor din aval” (44) .

(83)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „să se pună accentul pe nevoile strategice naționale, să se orienteze întreprinderile pentru a promova optimizarea și modernizarea structurii produselor, să se dezvolte oțel special de înaltă calitate, oțel pentru inginerie marină de înaltă performanță, oțel aliat special pentru echipamente de înaltă calitate, oțel pentru piese de bază și alte varietăți esențiale «speciale, fine, înalte» și să se sporească valoarea adăugată și competitivitatea produselor siderurgice” (45).

(84)

Mai precis, în Zhejiang, unde se află Zhejiang Winner Fire Fighting Equipment Co., Ltd., GC urmărește „să exploreze și să instituie o integrare inovatoare a întreprinderilor din amonte și din aval în domeniul oțelului esențial pentru echipamente” (46).

(85)

Alte obiective similare de politică industrială pot fi regăsite și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (47), Shandong (48) sau Shanxi (49).

(86)

De asemenea, GC intervine și la nivel local în industria siderurgică. De exemplu, „cele cinci orașe din sudul Jiangsu, inclusiv Nanjing, Wuxi, Suzhou, Changzhou și Zhenjiang au creat treptat un sistem industrial specializat în oțel și aliaje de înaltă calitate, de calitate superioară, varietăți de produse de înaltă calitate și facilități auxiliare complete, formând cinci lanțuri industriale avantajoase, printre care plăci de oțel special de înaltă performanță din Nanjing, bare de oțel special de înaltă calitate din Wuxi, sârmă de oțel special de înaltă calitate din Suzhou, oțel inoxidabil de înaltă calitate din Changzhou și aliaje de înaltă calitate din Zhenjiang. Dimensiunea industrială și competitivitatea globală ocupă primul loc în țară” (50) .

(87)

În plus, un alt exemplu de orientare eficace de către GC prin planuri este Avizul Comitetului de partid al Ansteel Group Co., Ltd. pentru studierea, publicitatea și punerea în aplicare cu conștiinciozitate a spiritului celui de al 20-lea Congres Național al Partidului (51). În aviz se afirmă că Grupul Ansteel va pune în aplicare cu conștiinciozitate planurile orientative și le va prezenta mai bine membrilor de partid, cadrelor și angajaților întregului grup.

(88)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, investigația a confirmat că există suprapuneri între funcțiile de conducere și calitatea de membru sau de responsabil al PCC în sectorul care face obiectul investigației. De exemplu, președintele Beijing Jingcheng Machinery Electric Company Ltd. ocupă și funcția de secretar al Comitetului de partid (52) și se asigură că filiala sa, Tianjin Tianhai High Pressure Container Corp., Ltd. „promovează punerea în aplicare a strategiei (...) și depune toate eforturile pentru a câștiga bătălia finală a celui de al 14-lea plan cincinal” (53) . De asemenea, președintele societății China National Building Materials Group Co., Ltd îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al comitetului de partid (54).

(89)

În plus, China National Building Materials Group Co., Ltd „își asumă responsabilitatea de a […] deservi proiectele naționale majore, de a deservi câmpul de luptă al economiei naționale” și, împreună cu filialele sale, „a depus neîncetat eforturi pentru a promova dezvoltarea de înaltă calitate a industriei de stocare și transport al gazelor” (55) .

(90)

În plus, dat fiind faptul că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(91)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație și directorul general al Baoshan Iron and Steel Ltd., un producător de oțel al cărui acționar majoritar este Baowu Steel Group, îndeplinesc, de asemenea, funcțiile de secretar și, respectiv, secretar adjunct al Comitetului de partid (56). De asemenea, președintele Consiliului de administrație al Wuhan Iron and Steel Group, controlat, de asemenea, de Baowu Steel Group, îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid (57). În plus, „Wuhan Iron and Steel Group a organizat cel de al zecelea studiu centralizat și discuțiile la nivelul Grupului de studiu teoretic al Comitetului de partid în 2022 pentru a transmite și studia spiritul Conferinței de lucru economică centrală și pentru a promova punerea în aplicare a deciziilor și acordurilor celui de al 20-lea Congres Național al Partidului și spiritul Conferinței de lucru economică centrală în cadrul Wuhan Iron and Steel Group. Reprezentantul general al China Baowu – sediul central din Wuhan, secretarul Comitetului de partid și președintele Wuhan Iron and Steel Group, a prezidat reuniunea și a prezentat condițiile pentru punerea în aplicare a cerințelor Comitetului central al partidului, ale Comitetului de partid din provincia Hubei și ale Comitetului de partid China Baowu, precum și pentru punerea în aplicare în continuare a spiritului Conferinței de lucru economice centrale” (58).

(92)

De asemenea, președintele Consiliului de administrație al Baotou Steel Union, care aparține Baotou Steel Group, îndeplinește funcția de secretar de partid al întreprinderii. În mod similar, directorul executiv al Baotou Steel Union, precum și președintele sindicatului întreprinderii sunt secretari adjuncți ai partidului (59). În plus, în cadrul Grupului Shougang, președintele Consiliului de administrație îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv este secretar adjunct al Comitetului de partid al societății (60). În cele din urmă, în cadrul CITIC Pacific Special Steel, președintele Consiliului de administrație și președintele Consiliului de supraveghere sunt secretar și, respectiv, secretar adjunct al Comitetului de partid (61).

(93)

Asociația industriei gazelor industriale din China (62) (China Industrial Gases Industry Association – „CIGIA”) este relevantă pentru produsul care face obiectul investigației, deoarece a instituit o secțiune dedicată echipamentelor sub presiune (63). CIGIA este membră a Federației industriei petroliere și chimice din China (China Petroleum and Chemical Industry Federation – „CPCIF”) și ocupă vicepreședinția executivă a CPCIF (64). CPCIF aderă la conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (65). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (66) , iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPCIF includ „să adere la rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (67).

(94)

Beijing Jingcheng Machinery Electric Company Ltd. este membru al CIGIA (68).

(95)

În mod similar, articolul 2 din statutul Asociației Chineze a Fierului și Oțelului (69) (denumită în continuare „CISA”), din care fac parte principalii producători de fier și oțel, prevede că „scopul asociației este de a se ghida după linia, principiile și politicile partidului”, iar articolul 3 prevede că asociația „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist Chinez, instituie organizarea Partidului Comunist Chinez în conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist Chinez, desfășoară activități de partid și asigură condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid” (70).

(96)

Mai mult, în sectorul siderurgic chinez sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază, care sunt general aplicabile produsului care face obiectul investigației, având în vedere că sectorul HPSC este un subsector al sectorului siderurgic.

(97)

Industria siderurgică este considerată în mod constant o industrie esențială de către GC (71). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect acest sector, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria oțelului pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (72). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (73).

(98)

În plus, planul de lucru menționat mai sus privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (a se vedea considerentul 80) demonstrează modul în care autoritățile chineze pun accentul pe acest sector în contextul mai larg al orientării de către GC a economiei chineze: „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice să urmărească îndeaproape nevoile în materie de noi infrastructuri, noi activități de urbanizare, de revitalizare rurală și privind industriile emergente, să se asocieze cu proiecte majore de inginerie legate de «cel de al 14-lea plan cincinal» în diferite regiuni și să depună toate eforturile pentru a asigura aprovizionarea cu oțel. Instituirea și aprofundarea mecanismelor de cooperare în amonte și în aval între sectorul oțelului și principalele sectoare care utilizează oțelul, cum ar fi construcțiile navale, transporturile, construcțiile, energia, automobilele, aparatele electrocasnice, utilajele agricole și echipamentele grele, desfășurarea de activități de corelare a producției cu cererea și extinderea activă a domeniilor în care se utilizează oțelul” (74).

(99)

La nivel local, cel de al 14-lea plan cincinal al Shandong pentru dezvoltarea industriei siderurgice (75) solicită următoarele: „Oțel pentru echipamente petroliere și chimice: În conformitate cu necesitățile de dezvoltare a sectorului petrolier și chimic, creșterea performanței oțelului utilizat pentru echipamente sub presiune […]” (76).

(100)

De asemenea, la nivel local, Jiangsu urmărește „[s]ă se concentreze pe dezvoltarea oțelului pentru automobile, căi ferate de mare viteză, nave, electricitate, transportul de petrol și gaze [...] Până în 2025, scara industriei va ajunge la aproximativ 90 de miliarde de yuani” (77), iar o serie de municipalități au înființat „clusterul de materiale siderurgice speciale [...] care urmărește să atingă o valoare a producției de o mie de miliarde RMB a industriilor conduse de clustere până în 2027” (78).

(101)

În plus față de cele de mai sus, Sinoma Science &Technology Co., Ltd a fost inclusă pe listă ca „mic gigant” (79). GC definește întreprinderile din categoria „mic gigant” ca fiind „noile elite ale întreprinderilor mici și mijlocii din China care sunt implicate în producție, sunt specializate într-o piață de nișă și dezvoltă tehnologii de vârf” și intenționează să „intensifice sprijinul pentru «micii giganți» în perioada 2024-2026, punând accent pe lanțurile industriale esențiale, pe industriile emergente strategice și pe alte sectoare. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru a încuraja aceste întreprinderi să facă față provocărilor tehnologice, să dezvolte noi produse, să consolideze capacitățile de sprijin ale lanțului industrial și să sprijine administrațiile locale să încurajeze «micii giganți» ” (80).

(102)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(103)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul siderurgic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(104)

Produsul care face obiectul investigației este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, mai sus în considerentul 53. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (81).

(105)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 53 de mai sus. Planul de lucru privind creșterea stabilă menționat mai sus (a se vedea considerentul 78) ilustrează foarte bine și acest tip de intervenție guvernamentală: „Încurajarea instituțiilor financiare să furnizeze în mod activ servicii financiare societăților siderurgice care implementează fuziuni și reorganizări, ajustări, transformări și actualizări ale structurii, în conformitate cu principiile controlului riscurilor și sustenabilității întreprinderilor”. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(106)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(107)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(108)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(109)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(110)

Comisia nu a primit nicio observație din partea părților interesate cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(111)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(112)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(113)

Astfel cum se explică în considerentele 47-48, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: o primă notă privind sursele utilizate pentru determinarea valorii normale din 13 februarie 2025 (denumită în continuare „prima notă”) și o a doua notă din 7 martie 2025 privind factorii de producție („FOP”), cum ar fi principalele materii prime, energia, apa, aburul, consumabilele și forța de muncă utilizate în producția de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune (denumită în continuare „a doua notă”). Aceste note privind determinarea valorii normale și a factorilor de producție au descris faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante menționate în considerentul 112 și au abordat, de asemenea, observațiile primite de la părțile interesate cu privire la acești factori și la sursele relevante prevăzute pentru determinarea valorii normale.

(114)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Argentina și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației.

(115)

În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția ei de a considera în cele din urmă Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(116)

În prima notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, energia, apa și forța de muncă utilizate în producția de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune.

(117)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea celor doi producători incluși în eșantion Tianjin Tianhai High Pressure Container Corp., Ltd., Zhejiang Winner Fire Fighting Equipment Co., Ltd, precum și din partea reclamanților.

(118)

Reclamanții au considerat Brazilia ca fiind cea mai adecvată alegere, deoarece existau informații financiare ușor accesibile pentru un producător de produse siderurgice recunoscut pe scară largă [de exemplu, Arcelor Mittal S.A. (Brazilia)], urmată de Turcia, pe care au considerat-o, de asemenea, o potențială țară reprezentativă. Reclamanții au considerat că Argentina nu se califică drept țară reprezentativă.

(119)

Tianjin Tianhai High Pressure Container Corp., Ltd. (denumită în continuare „Tianjin Tianhai”) a considerat, de asemenea, că, în absența unor date financiare relevante ușor accesibile privind producătorul local identificat, Argentina ar trebui eliminată. De asemenea, societatea respectivă și-a exprimat preferința pentru Turcia ca fiind opțiunea cea mai adecvată. Tianjin Tianhai a remarcat, de asemenea, că, în urma examinării datelor financiare ale Arcelor Mittal S.A., această întreprindere a desfășurat activități într-un sector conex, dar diferit (NACE 24) de cel al produsului care face obiectul investigației (NACE 25). În plus, această întreprindere a considerat că marja de profit calculată nu este rezonabilă și că această marjă de profit a inclus în mod necorespunzător unele elemente care ar trebui excluse din calculul marjei de dumping.

(120)

În ceea ce privește Brazilia, Comisia a constatat că, pe baza codului sectorului NACE 24, această întreprindere nu a fost, într-adevăr, activă în sectorul produsului care face obiectul investigației. În plus, Comisia a constatat că situațiile financiare disponibile pentru producătorul brazilian al produsului care face obiectul investigației, Mat Equipamentos Para Gases Ltda, nu erau de actualitate, deoarece se refereau la anul 2016, și anume cu mult înainte de perioada de investigație a prezentei proceduri.

(121)

Zhejiang Winner Fire Fighting Equipment Co., Ltd. (denumită în continuare „Winner”) a considerat că nici Brazilia, nici Argentina, nici Turcia nu s-ar putea califica drept țări reprezentative potențiale pentru prezenta investigație. Alternativ, Winner a propus Columbia ca țară reprezentativă atât în observația sa cu privire la prima, cât și la cea de a doua notă.

(122)

În ceea ce privește Turcia, deși recunoaște că nu au fost disponibile cu ușurință informații privind anumite societăți care fabrică produsul care face obiectul investigației, Comisia a putut totuși să identifice informații financiare adecvate disponibile pentru sectorul care fabrică produsul care face obiectul investigației pentru anul 2023 (C-Industria prelucrătoare > 25,2-Fabricarea cisternelor, a rezervoarelor și a containerelor din metal) (83). Astfel de informații s-au suprapus parțial cu perioada de investigație și ar putea fi relevante pentru întreprinderea care fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume CMV Cylinders Endustri Sanayi Ve Ticaret A.S (denumită în continuare „CMV”) (84), care aparține acestui sector specific.

(123)

Winner a contestat, de asemenea, alegerea Turciei pe motiv că aceasta a instituit, de asemenea, măsuri antidumping la importurile de anumite țevi de oțel fără sudură (inclusiv produsele încadrate la codurile SA 730439 și 730459) începând din 2016.

(124)

Reclamanții au susținut, de asemenea, că inflația din Turcia a fost ridicată, ceea ce a dus la o volatilitate ridicată a prețurilor și a declanșat intervenții guvernamentale repetate. Reclamanții au susținut că rata inflației în Brazilia a fost de doar 4,6 % în 2023.

(125)

Winner a susținut că rata ridicată a inflației din Turcia și deprecierea continuă a lirei turcești față de dolarul american ar putea determina creșterea prețurilor interne prin importul de bunuri precum energia și materiile prime, în timp ce prețurile importurilor au continuat să crească în pofida politicilor monetare adoptate de guvern pentru a combate inflația.

(126)

Comisia a observat că, atât Brazilia, cât și Turcia, s-au confruntat cu presiuni inflaționiste semnificative în 2022, rata inflației din Turcia atingând un nivel mult mai ridicat decât cea din Brazilia, care era încă de 9,2 % în 2022. În plus, Comisia a remarcat că ambele țări au înregistrat o scădere treptată a ratelor inflației în anii următori, rata inflației din Turcia înregistrând o scădere mai bruscă decât cea din Brazilia.

(127)

Comisia a observat, de asemenea, că, deși inflația poate afecta costul forței de muncă sau al energiei, prețurile de import care au stat la baza stabilirii valorilor de referință pentru majoritatea factorilor de producție se bazau pe tranzacții transfrontaliere care au fost efectuate, de obicei, în alte monede decât cea a țării importatoare și, prin urmare, nu au fost afectate de inflație. În plus, valorile de referință ar fi convertite în moneda țării în cauză, iar impactul inflației, care este adesea legat de devalorizarea monedei, nu ar fi semnificativ.

(128)

În ceea ce privește Columbia, care a fost propusă de Winner ca posibilă țară reprezentativă, Comisia a observat că, la fel ca RPC, această țară se încadrează în categoria țărilor cu „venituri medii superioare” în conformitate cu clasificarea Băncii Mondiale.

(129)

Winner a identificat, de asemenea, Ternium S.A. (85), o societate cotată la bursă care fabrică produse siderurgice în Columbia. Cu toate acestea, nu au fost disponibile dovezi care să demonstreze că producția acestei întreprinderi era apropiată de produsul care face obiectul investigației. În plus, în mod similar cu Arcelor Mittal S.A., Comisia a observat că această societate își desfășura activitatea într-un sector conex, dar diferit (NACE 24) de cel al produsului care face obiectul investigației. În cele din urmă, Winner a furnizat situații financiare care acoperă întregul grup Ternium și nu în mod specific Ternium Colombia S.A.S.

(130)

În plus, Comisia a constatat că Columbia a instituit restricții comerciale și reglementări specifice sub forma unor măsuri antidumping la importurile de anumiți factori de producție raportați de producătorii-exportatori incluși în eșantion, originari din Republica Populară Chineză, și anume:

(131)

Prin urmare, Comisia a considerat că nici Columbia în acest caz, nici întreprinderea prezentată de Winner nu ar putea fi luată în considerare în alegerea țării reprezentative adecvate.

(132)

Toate observațiile cu privire la prima notă au fost abordate în această a doua notă, iar sursele relevante pe care Comisia intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale au fost confirmate. A doua notă a informat părțile interesate cu privire la alegerea Turciei ca țară reprezentativă. Anexa II la a doua notă a oferit o imagine de ansamblu a statisticilor privind importurile în Turcia pe baza Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru toți factorii de producție enumerați în anexa I (a se vedea considerentul 149). Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile pe baza datelor din baza de date Türkiye Cumhuriyet Merkez Bankasi (TCMB) (88) pentru sectorul 25.2 (fabricarea rezervoarelor cisternă și a containerelor metalice) pentru a construi valoarea normală. Cu toate acestea, întrucât cheltuielile indirecte de producție nu au fost identificate separat în cifrele disponibile ale contului de profit și pierdere și au fost considerate a fi incluse în costul mărfurilor vândute, valoarea cheltuielilor indirecte de producție s-a bazat pe datele specifice ale producătorului-exportator inclus în eșantion și s-a aplicat costului de producție „recalculat”.

(133)

În această a doua notă, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza statisticile publicate de Institutul de Statistică al Turciei (89) în ceea ce privește forța de muncă, ca cea mai fiabilă sursă statistică pentru acest factor. Într-adevăr, acest institut a publicat informații detaliate privind costurile forței de muncă în diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a afirmat că intenționează să stabilească valoarea de referință pe baza costului mediu orar cu forța de muncă pentru 2022 pentru activitatea economică „Prelucrarea metalelor de bază” cod NACE 24 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valorile ar fi ajustate suplimentar în funcție de inflație, utilizând indicele intern al prețurilor de consum (90) pentru a reflecta costurile pentru perioada de investigație.

(134)

Reclamanții au susținut că Comisia ar trebui, prin urmare, să utilizeze costurile forței de muncă reprezentative pentru valoarea totală a costului forței de muncă în țara reprezentativă, în special utilizând cifre despre care se poate demonstra că provin din surse de încredere, cum ar fi Eurostat. Astfel, reclamanții au susținut că Comisia ar trebui să se bazeze pe cifrele Eurostat, care au fost considerate a fi mai fiabile decât statisticile publicate de Institutul de Statistică al Turciei.

(135)

Cu toate acestea, reclamanții au afirmat că, în cazul în care această abordare ar fi menținută, Comisia ar trebui să ia în considerare cele mai recente informații disponibile privind orele de lucru săptămânale reale și costul mediu lunar al forței de muncă în funcție de activitatea economică, și nu în 2022 „numărul mediu lunar de ore plătite, salariile brute și câștigurile salariale în funcție de activitatea economică”, astfel cum se subliniază în a doua notă (91). Reclamanții au observat, de asemenea, că costurile angajatorilor pentru contribuțiile la asigurările sociale și la fondul de șomaj au fost subestimate în Turcia, întrucât răspunderea totală în materie de asigurări a angajatorilor din totalul costurilor forței de muncă a fost de numai 22,75 %.

(136)

Comisia a susținut că utilizarea statisticilor publicate de Institutul de Statistică al Turciei în ceea ce privește forța de muncă, astfel cum au fost ajustate în funcție de inflație utilizând indicele prețurilor de consum intern pentru a reflecta costurile pentru perioada de investigație, a rămas cea mai de încredere sursă statistică pentru acest factor de producție.

(137)

Reclamanții au reiterat faptul că Brazilia a înregistrat un nivel mai scăzut al importurilor principalilor factori de producție din China decât Turcia și Argentina. Prin urmare, aceștia au susținut că prețurile generale franco la bord ar fi cel mai puțin afectate de orice denaturare a prețului factorilor de producție.

(138)

În ceea ce privește Brazilia și întreprinderea care a fost identificată în prima notă ca fiind un producător, și anume Arcelor Mittal S.A., Comisia a observat că nu a fabricat produsul care face obiectul investigației și, prin urmare, nu a fost un candidat adecvat pentru determinarea cheltuielilor generale de producție, a costurilor VAG și a profitului.

(139)

În lipsa altor informații la dosar aflate la dispoziția Comisiei cu privire la prezența altor societăți care fabrică produsul care face obiectul investigației în Brazilia, cu date financiare disponibile public, Comisia a concluzionat că țara respectivă nu mai poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(140)

În ceea ce privește inflația, deși sunt de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia atât Turcia, cât și Brazilia au înregistrat o scădere semnificativă a inflației în 2023, reclamanții au susținut că rata inflației din Brazilia a fost de numai 4,6 % în 2023. În plus, reclamanții au considerat că prețurile tranzacțiilor exprimate într-o altă monedă decât cea a țării importatoare ar putea fi în continuare afectate de tendințele inflaționiste.

(141)

În lipsa unor unități suplimentare în statisticile privind importurile referitoare la piesele cu care sunt echipate buteliile, cum ar fi valvele, care să permită calcularea unor valori de referință semnificative per unitate, Comisia a intenționat să reexamineze situația în cursul investigației. Constatând că nu erau disponibile informații care puteau fi verificate cu ușurință cu privire la metodologia de conversie, reclamanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea propusă pentru determinarea prețului valvelor. Reclamanții au reamintit că printre elementele care puteau fi utilizate cu ușurință pentru a denatura cifrele raportate în vederea obținerii unor marje de dumping mai mici s-au numărat conversiile greutății unitare.

(142)

În cursul vizitelor de verificare la fața locului desfășurate la sediile producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a putut verifica dacă tabelele de conversie a valvelor în kg respectau cerințele de certificare. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 155, valvele au fost mutate în categoria „consumabilelor”, astfel încât nu s-a calculat nicio valoare de referință pentru acest factor specific de producție.

(143)

În ceea ce privește Argentina, în lipsa altor informații la dosar aflate la dispoziția Comisiei cu privire la prezența altor societăți care fabrică produsul care face obiectul investigației în țara respectivă, cu date financiare disponibile public, Comisia a concluzionat că țara respectivă nu mai poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(144)

În observațiile sale la cea de a doua notă, Winner a reiterat faptul că Columbia a rămas țara reprezentativă optimă, deoarece a oferit condiții economice mai stabile și date comerciale fiabile. Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalelor mijloace de producție din Columbia. Analiza datelor privind importurile a relevat faptul că importurile principalilor factori de producție în această țară au fost afectate de importurile din RPC și, prin urmare, nu putea fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În plus, Comisia a constatat că societatea identificată de Winner: Ternium Colombia S.A.S. își desfășura activitatea într-un sector conex, dar diferit (NACE 24) de cel al produsului care face obiectul investigației, astfel cum se explică în considerentul 129. Prin urmare, afirmațiile împotriva selectării Turciei ca țară reprezentativă au fost respinse.

(145)

În lumina considerațiilor de mai sus, astfel cum se menționează în considerentul 150, Comisia a informat părțile interesate, prin a doua notă, că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și baza de date a TCMB pentru sectorul 25.2 (fabricarea rezervoarelor și a containerelor din metal), în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, pentru a obține prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(146)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(147)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(148)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(149)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza Institutul de Statistică al Turciei (92) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și tabelele tarifare la energie electrică pe baza facturilor la energie electrică publicate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei (EMRA) (93), precum și prețul gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, astfel cum a fost publicat de Institutul de Statistică al Turciei (94).

(150)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor în costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. Comisia a intenționat, de asemenea, să utilizeze tariful pentru apă perceput de Direcția generală a municipalității metropolitane Izmir (CMV este situată în acest oraș), care este responsabilă cu alimentarea cu apă, colectarea și tratarea apelor uzate în municipalitatea metropolitană Izmir.

(151)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție a buteliilor fără sudură de înaltă presiune

(152)

Comisia a calculat un raport pentru cheltuielile indirecte de producție pe baza datelor specifice întreprinderii și l-a aplicat costului de producție „recalculat”.

(153)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (95). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 108 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(154)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 150.

(155)

În lipsa statisticilor privind volumul importurilor de valve, inele la gât și capace raportate în bucăți și având în vedere diversitatea unor astfel de factori de producție pentru elemente precum forma, dimensiunea și greutatea unitară, Comisia nu a fost în măsură să calculeze o valoare de referință semnificativă pentru acești factori de producție. Prin urmare, având în vedere, de asemenea, ponderea lor limitată în costul total de producție, Comisia a decis să transfere acești factori de producție în categoria consumabilelor.

(156)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a adăugat taxele de import relevante la valoarea CIF înregistrată în statisticile privind importurile din țara reprezentativă, disponibile în GTA.

(157)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(158)

Oficiul de investiții și finanțe publică informații detaliate privind costul apei pentru uz industrial pentru întreprinderile situate în zona industrială Izmir, în care se află CMV un producător al produsului care face obiectul investigației din țara reprezentativă. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile, astfel cum au fost publicate de această organizație. Valoarea de referință se bazează pe costul apei și al apelor uzate per m3 (96).

(159)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 pentru costul mediu al forței de muncă aferent activității economice „Fabricarea metalelor de bază” în conformitate cu CODUL NACE 2.0 (clasificarea NACE Rev.2) (97).

(160)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Turcia este publicat de Autoritatea de reglementare a pieței energiei (EMRA) din Turcia. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în monedă/kWh, astfel cum au fost publicate de EMRA.

(161)

Prețul gazelor naturale pentru întreprinderile din sectorul siderurgic, cum ar fi utilizatorii industriali din Turcia, este publicat de Biroul de investiții și finanțe (98). Comisia a utilizat statisticile disponibile bazate pe prețul angro al gazelor naturale din martie 2024, perioadă care se suprapune cu perioada de investigație.

(162)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(163)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(164)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe informațiile financiare disponibile pentru sectorul de producție a produsului care face obiectul investigației pentru anul 2023 (C-Industria prelucrătoare > 25,2-Fabricarea cisternelor, a rezervoarelor și a containerelor din metal) (99), astfel cum se explică în considerentul 122.

(165)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(166)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.6.1.1.

(167)

Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 163.

(168)

Costurile VAG și profitul determinate pe baza informațiilor financiare disponibile pentru sectorul care fabrică produsul care face obiectul investigației pentru anul 2023 (C-Industria prelucrătoare > 25.2-Fabricarea cisternelor, a rezervoarelor și a containerelor din metal), astfel cum se explică în considerentul 122, au fost aplicate la suma costurilor de fabricație nedistorsionate și a cheltuielilor generale de fabricație; și anume costurilor de producție.

(169)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 19,4 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 12,6 %.

(170)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(171)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate, de pe piața internă, acționând în calitate de comercianți.

(172)

În ambele cazuri, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(173)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi în etapa franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(174)

Astfel cum se explică în considerentele 165-170, valoarea normală a fost stabilită la nivelul de comercializare franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(175)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(176)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(177)

S-a efectuat, de asemenea, o ajustare pentru comisioanele prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comerciantul afiliat Winner și Tianjin Tianhai prin deducerea costurilor VAG ale comercianților afiliați și a unui profit teoretic de 5 %. S-a constatat că o astfel de ajustare este justificată de un contract între producătorul-exportator și comerciantul său afiliat care demonstrează existența unei clauze privind arbitrajul în caz de conflict între cei doi. Profitul teoretic de 5 % a fost în concordanță cu profitul dedus în alte cazuri recente privind oțelul în ceea ce privește produsele care integrează factori de producție din oțel în absența cooperării importatorilor neafiliați.

(178)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(179)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(180)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule și de minimis și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(181)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 74,5 %.

(182)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor producătorilor-exportatori cooperanți către Uniune, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în perioada de investigație, stabilit pe baza statisticilor Eurostat, astfel cum se explică în secțiunea 4.3.1.

(183)

În cazul de față, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 54 % din volumul total al exporturilor către Uniune din cursul perioadei de investigație.

(184)

Comisia a reamintit că secțiunea 10 din avizul de deschidere (100) a informat părțile interesate că lipsa cooperării sau cooperarea doar parțială ar putea conduce la constatări bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, ceea ce s-ar putea solda cu rezultate mai puțin favorabile pentru părțile respective. Având în vedere că părțile interesate au fost avertizate în mod clar cu privire la consecințele necooperării și că nivelul de cooperare în acest caz a fost deosebit de scăzut, Comisia a considerat oportun să stabilească taxa de dumping reziduală pe baza unui subgrup reprezentativ de vânzări realizate de grupul BTIC, care, la rândul său, reprezenta peste 50 % din volumul total al exporturilor către Uniune ale tuturor întreprinderilor incluse în eșantion în cursul perioadei de investigație. Aceste vânzări au fost considerate un indicator rezonabil și reprezentativ pentru comportamentul de dumping al exportatorilor necooperanți.

(185)

Prin urmare, marja reziduală de dumping a fost stabilită la 119 %.

(186)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(187)

Produsul similar a fost fabricat de opt producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(188)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 6 782 000 de unități/bucăți. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi răspunsul la chestionarul macro, informațiile colectate în timpul vizitelor de verificare la producătorii incluși în eșantion, chestionarele transmise de alți producători cooperanți și statisticile oficiale Eurostat. Astfel cum se indică în considerentul 7, cei doi producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau 47 % din producția totală estimată a UE și, respectiv, 42 % din cantitatea totală estimată a vânzărilor Uniunii de produs similar.

(189)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsului la chestionarul macro primit de la reclamant, verificat încrucișat, acolo unde este posibil, cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și cu importurile în Uniune ale produsului în cauză din țări terțe, pe baza statisticilor Eurostat.

(190)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (unitate/bucăți)

(191)

Pe această bază, ca urmare a creșterii puternice din 2021 și a unei scăderi ulterioare care ar fi putut fi cauzată de constituirea de stocuri din cauza temerilor de deficite de aprovizionare în contextul pandemiei de COVID-19 sau a comportamentului neașteptat al consumatorilor, consumul Uniunii a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(192)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(193)

La evaluarea acurateței statisticilor privind importurile, s-a constatat că recipientele mici pentru gaz, care nu pot fi reumplute – care nu intră în domeniul de aplicare al produsului în cauză – au, de obicei, o greutate unitară mult mai mică de 1 kg. În schimb, produsul în cauză are o greutate unitară minimă de 1 kg. În scop informativ, cea mai mică butelie produsă de industria Uniunii, cu un volum de 0,8 litri, cântărește aproximativ 1,5 kg. Prin urmare, s-a utilizat o metodă de filtrare care a exclus toate produsele importate cu o greutate unitară mai mică de 1 kg, pentru a evita includerea produselor care nu se încadrează în domeniul de aplicare.

(194)

Pentru a îmbunătăți acuratețea datelor Eurostat privind importurile pentru codurile NC 7311 00 11 și 7311 00 30 , pentru care a fost disponibilă raportarea zilnică, Comisia a aplicat metoda de filtrare bazată pe greutate. Pentru codurile NC 7311 00 13 și 7311 00 19 , Comisia s-a bazat pe datele lunare furnizate de Eurostat și a aplicat același prag de excludere bazat pe greutatea unitară.

(195)

Setul de date rezultat, filtrat la cel mai înalt nivel de granularitate posibil utilizând praguri de greutate, a furnizat cea mai precisă estimare a importurilor produsului în cauză, indicând tendințe clare și semnificative ale importurilor, în special în ceea ce privește China.

(196)

Pentru extinctoarele neîncărcate, clasificate la codurile TARIC 8424 10 00 11 și 8424 10 00 21, datele privind importurile au fost disponibile doar trei luni (în perioada martie-mai 2025), în afara perioadei de investigație, și au fost exprimate în kilograme și nu în număr de bucăți. Având în vedere aceste date limitate și inconsecvente, precum și reprezentativitatea foarte scăzută a acestui tip de produs, reprezentând doar aproximativ 2 % din volumul total încadrat la codul NC relevant, acest tip de produs nu a fost luat în considerare în etapa provizorie, ci va fi inclus în etapa definitivă a investigației, odată ce vor fi disponibile informații suplimentare complete și fiabile.

(197)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii:

Tabelul 3

Cantitatea importată (unități/bucăți) și cota de piață

(198)

Importurile din RPC între 2021 și perioada de investigație au înregistrat o tendință ascendentă clară și semnificativă atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață, în special în ceea ce privește consumul total la nivelul Uniunii. La fel ca în cazul consumului, importurile din China au înregistrat o creștere puternică în 2021, urmată de o scădere, care este posibil să fi fost cauzată de constituirea de stocuri din cauza temerilor legate de deficite de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19 sau de modificări neașteptate ale comportamentului consumatorilor. Ulterior, importurile au înregistrat din nou o creștere în cursul perioadei de investigație, ajungând la un nivel cu 33 % mai mare decât în 2021.

(199)

Această creștere puternică s-a reflectat în creșterea constantă a cotei de piață a Chinei în Uniune. Începând cu 60 % în 2021, cota de piață a Chinei a crescut la 65 % în 2022 și a rămas constantă până în 2023, înainte de a crește la 70 % în cursul perioadei de investigație. Chiar și atunci când volumul importurilor din China a înregistrat o scădere temporară, China și-a menținut poziția dominantă pe piață, îndeosebi în detrimentul industriei Uniunii.

(200)

Importurile din China au crescut mult mai rapid decât consumul global de pe piață, crescând de peste două ori în cursul perioadei examinate.

(201)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor de vânzare ale importurilor a fost stabilită pe baza prețurilor CIF obținute de la producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(202)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/bucată)

(203)

Prețul mediu scăzut de import pentru China este determinat în principal de importurile declarate la codul NC 7311001190, care au reprezentat peste 80 % din volumul total al importurilor din China, măsurat în bucăți, în cursul perioadei examinate. Acest cod NC corespunde unor tipuri de produse mai mici, mai ușoare și, prin urmare, mai puțin costisitoare. În plus, prețul mediu este influențat și de gama de produse, care este modelată de modelele de cerere și poate varia în timp.

(204)

În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au urmat o tendință descendentă clară, scăzând în total cu 31 %. Prețurile de import au scăzut cu 4 % în 2022, cu încă 6 % în 2023, iar apoi în perioada de investigație au scăzut cu 22 % în comparație cu anul precedent.

(205)

Această scădere constantă și accelerată a prețurilor a exercitat o presiune tot mai mare asupra prețurilor din partea exportatorilor chinezi asupra industriei Uniunii, care a fost obligată să își reducă prețurile în mod semnificativ. Scăderea bruscă din cursul perioadei de investigație a indicat o strategie de prețuri agresive care probabil a intensificat presiunea concurențială asupra producătorilor din Uniune. Scăderea prețurilor a coincis cu o creștere puternică a volumului și a cotei de piață a importurilor din China, ceea ce arată că importurile mai ieftine au jucat un rol major în înlocuirea vânzărilor industriei Uniunii.

(206)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(207)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 29 % și 76 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii.

(208)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(209)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de reclamanți, actualizat ulterior pentru a include perioada de investigație, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(210)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(211)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(212)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(213)

În cursul perioadei examinate, producția Uniunii a scăzut cu 24 %, iar gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 65 % la 48 %, în pofida creșterii consumului la nivelul Uniunii cu 15 %. Acest lucru a sugerat că declinul producției nu s-a datorat scăderii cererii, ci mai degrabă creșterii presiunii concurențiale exercitate de importuri.

(214)

În special, importurile din RPC au crescut cu 33 % în aceeași perioadă, cota lor de piață crescând de la 60 % în 2021 la 70 % în perioada de investigație. Această creștere semnificativă atât a volumului, cât și a cotei de piață a importurilor din China a indicat că o parte din ce în ce mai mare a cererii din Uniune a fost satisfăcută mai degrabă de produsele importate decât de producția internă.

(215)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Cantitățile vândute și cotele de piață

(216)

În cursul perioadei examinate, vânzările producătorilor din Uniune pe piața Uniunii au înregistrat o scădere constantă și continuă, atât în ceea ce privește cantitatea absolută, cât și cota de piață.

(217)

În 2022, volumul vânzărilor a scăzut ușor în comparație cu 2021, ceea ce sugerează o stagnare inițială. Cu toate acestea, situația s-a înrăutățit semnificativ în 2023, când vânzările au scăzut brusc cu 20 %, un nivel care a rămas neschimbat în perioada de investigație. Acest lucru a indicat faptul că scăderea vânzărilor nu a fost o fluctuație temporară, ci face parte dintr-o tendință descendentă constantă.

(218)

Cota de piață a urmat o traiectorie negativă la fel de persistentă. Acesta a scăzut de la 32 % în 2021 la 27 % în 2022, apoi la 25 % în 2023 și, în cele din urmă, a ajuns la doar 22 % în perioada de investigație. Erodarea de la an la an a cotei de piață a evidențiat prezența tot mai redusă a producătorilor din Uniune pe propria piață.

(219)

Trebuie remarcat faptul că această scădere continuă a avut loc în contextul creșterii consumului la nivelul Uniunii, care a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. În același timp, volumul și cota de piață a importurilor din China au crescut semnificativ. În consecință, vânzările producătorilor din Uniune nu au scăzut din cauza declinului pieței, ci au fost înlocuite din ce în ce mai mult de importuri, în special de cele din RPC.

(220)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 %, reflectând expansiunea pieței, marcată de o creștere a pieței. Cu toate acestea, producătorii din Uniune nu au putut beneficia de această creștere. Volumul vânzărilor acestora a scăzut cu 20 %, iar cota de piață a scăzut de la 32 % la 22 %, în timp ce producția a scăzut cu 24 %. În pofida unei ușoare creșteri a capacității, gradul de utilizare a capacității a scăzut brusc de la 65 % la 48 %. Între timp, importurile din China au crescut cu 33 %, câștigând 10 puncte procentuale din cota de piață, ajungând la 70 % în perioada de investigație. Această tendință contrastantă a arătat că producătorii din Uniune au pierdut teren nu din cauza scăderii cererii, ci ca urmare a presiunii crescânde exercitate de importurile din China care au înregistrat o creștere accelerată și care au fost, cel mai probabil, neloiale.

(221)

Combinația dintre scăderea persistentă a vânzărilor, scăderea cotei de piață și stagnarea producției în pofida creșterii cererii oferă dovezi clare ale prejudiciului, reflectând o erodare structurală a poziției industriei Uniunii pe piață.

(222)

Această tendință contrastantă indică faptul că producătorii din Uniune au fost din ce în ce mai mult excluși de pe piață, nu din cauza scăderii cererii, ci din cauza presiunii crescânde exercitate de creșterea rapidă a importurilor din China.

(223)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(224)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a înregistrat o scădere treptată, dar constantă, reflectând deteriorarea performanței sectorului. Numărul de angajați în echivalent normă întreagă (ENI) a scăzut de la un an la altul: în scădere cu 3 % în 2022, din nou ușor în 2023, ajungând la o reducere totală de 6 % în perioada de investigație comparativ cu 2021. Această reducere constantă sugerează că producătorii s-au adaptat treptat la slăbirea activității de producție prin reducerea forței de muncă.

(225)

În același timp, productivitatea a scăzut brusc, în special în perioada 2022-2023, scăzând cu 19 % după o scădere modestă de 2 % în 2022 și rămânând la acest nivel scăzut în cursul perioadei de investigație. Aceasta reflectă o utilizare insuficientă a capacității și ineficiențe operaționale, deoarece producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își ajusteze rapid sau proporțional forța de muncă la scăderea susținută a producției cauzată de scăderea vânzărilor și de creșterea presiunii importurilor.

(226)

Pe scurt, tendința ocupării forței de muncă indică o ajustare prudentă în sensul scăderii forței de muncă, în timp ce scăderea bruscă a productivității subliniază presiunea economică mai mare asupra industriei, deoarece aceasta a funcționat sub eficiența optimă din cauza scăderii producției și a intensificării concurenței pe piață.

(227)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere cantitatea și prețurile importurilor din țara în cauză.

(228)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(229)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(230)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii pe piața Uniunii au crescut inițial semnificativ, cu 34 % în 2022 comparativ cu 2021. Această tendință ascendentă a continuat ușor în 2023, prețurile atingând o creștere de 37 % față de 2021. Cu toate acestea, în perioada de investigație, prețurile au scăzut cu 14 % în comparație cu 2023, deși au rămas cu 18 % peste nivelul din 2021. Acest model a sugerat că producătorii din Uniune au transferat inițial o parte din creșterea costurilor asupra clienților, dar au fost ulterior obligați să reducă prețurile, din cauza presiunii concurențiale tot mai mari exercitate de importurile la prețuri scăzute, în special din China.

(231)

În paralel, costurile unitare de producție au urmat o tendință similară, dar și mai pronunțată. Costurile au crescut cu 35 % în 2022 și au atins un nivel maxim în 2023, cu o creștere de 50 % în comparație cu anul de referință. Deși costurile au scăzut într-o oarecare măsură în cursul perioadei de investigație, acestea au rămas cu 28 % peste nivelurile din 2021. Creșterea inițială a reflectat probabil presiunile inflaționiste, creșterea prețurilor factorilor de producție (de exemplu, energie, materiale) și reducerea economiilor de scară ca urmare a scăderii volumelor de producție.

(232)

În special, pentru cea mai mare parte a perioadei examinate, costurile de producție au crescut mai rapid decât prețurile de vânzare, în special în 2023, unde diferența dintre costuri și prețuri a fost cea mai mare, ceea ce a deteriorat situația economică a producătorilor din Uniune. În cursul perioadei de investigație, atât prețurile, cât și costurile au scăzut, dar costurile au depășit în continuare prețurile de vânzare.

(233)

Scăderea prețurilor de import și ponderea tot mai mare a importurilor din China au îngreunat menținerea de către producătorii din Uniune a prețurilor suficient de ridicate pentru a acoperi costurile în creștere. Creșterea importurilor mai ieftine, în special în cursul perioadei de investigație, a determinat scăderea puternică a prețurilor de vânzare în Uniune.

(234)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(235)

Între 2021 și perioada de investigație, costurile medii cu forța de muncă, pe angajat, ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut constant. Cea mai semnificativă creștere a avut loc în primul an al perioadei, când costurile forței de muncă au crescut cu 9 %. Această creștere timpurie puternică a fost probabil rezultatul presiunilor inflaționiste care au urmat pandemiei de COVID-19, în cursul cărora producătorii s-au confruntat cu cereri salariale în creștere și, în unele state membre, cu ajustări salariale prevăzute de lege sau negociate colectiv.

(236)

În anul următor, costurile cu forța de muncă au continuat să crească, deși într-un ritm ușor mai lent, ajungând la aproximativ 5 %. Această creștere a evidențiat efecte inflaționiste susținute, dar moderate, precum și eforturile de menținere a forței de muncă calificate pe o piață concurențială. În cursul perioadei de investigație, rata de creștere a încetinit și mai mult, ajungând la aproximativ 2 %, ceea ce indică o posibilă relaxare a presiunilor salariale în sensul creșterii sau impactul măsurilor de limitare a costurilor și de eficientizare introduse de producători.

(237)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(238)

În cursul perioadei examinate, stocurile au urmat o tendință fluctuantă, dar în ultimă instanță descendentă, reflectând evoluția nivelurilor de producție și a condițiilor de piață. În 2022, stocurile au rămas relativ stabile, înregistrând doar o ușoară scădere de 4 % față de 2021. Cu toate acestea, în 2023, stocurile finale au crescut cu 17 %, atingând cel mai înalt nivel în cursul perioadei. Această creștere a fost cauzată probabil de scăderea vânzărilor și de reducerea cotei de piață, ceea ce a dus la creșterea stocurilor de produse nevândute.

(239)

Până în perioada de investigație, stocurile au scăzut brusc, cu 44 de puncte procentuale în comparație cu 2023, revenind la un nivel semnificativ inferior celui din anul inițial. Analizând stocurile ca procent din producție, s-a observat că stocurile au rămas scăzute pe parcursul perioadei examinate, ceea ce sugerează că producătorii gestionau stocurile cu prudență.

(240)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(241)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri. Profitabilitatea a scăzut în mod constant în cursul perioadei, începând cu valori pozitive, dar în scădere treptată în fiecare an. Aceasta a devenit extrem de negativă în al treilea an și a rămas negativă în cursul perioadei de investigație. Această tendință descendentă a reflectat creșterea costurilor, scăderea volumului vânzărilor și reducerea cotei de piață ca urmare a intensificării concurenței la import, care a redus semnificativ marjele de profit.

(242)

Fluxul net de lichidități, care reflectă capacitatea producătorilor din Uniune de a se autofinanța, a scăzut de la aproximativ 14,8-15,2 milioane EUR în primul an la aproximativ 14,0-14,5 milioane EUR în al doilea an, înainte de a scădea la aproximativ 2,3-2,6 milioane EUR în al treilea an și de a scădea în continuare la aproximativ 1,7-1,85 milioane EUR în cursul perioadei de investigație, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 88 % față de primul an. Această scădere bruscă a evidențiat presiunea financiară cauzată de scăderea profitabilității și de finanțarea internă limitată.

(243)

În pofida dificultăților financiare, investițiile au crescut de la aproximativ 2,8-3,0 milioane EUR în primul an la peste 4,9-5,1 milioane EUR în al doilea an și au rămas aproape de 4,9-5,05 milioane EUR pe parcursul perioadei de investigație. Aceasta a reprezentat o creștere globală de aproape 72 % în comparație cu primul an, ceea ce sugerează eforturi de menținere sau modernizare a capacității de producție, în pofida condițiilor financiare din ce în ce mai stricte.

(244)

Rentabilitatea investițiilor, definită ca profitul ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor, a scăzut de la [15,5 %-17,2 %] în primul an la [11,2 %-12,4 %] în al doilea an, înainte de a deveni negativ ajungând la [-17,3 % – -15,8 %] în al treilea an și de a rămâne negativ la [-15,4 % – -14,6 %] în cursul perioadei de investigație. Această rentabilitate negativă a indicat că investițiile nu mai generau un profit suficient, probabil din cauza deteriorării condițiilor de funcționare și a creșterii presiunii pieței.

(245)

Având în vedere aceste tendințe, profitabilitatea a scăzut de la [3,7 % – 4,2 %] la [-4,4 % – -4,1 %], fluxul de lichidități a scăzut cu peste 85 %, iar rentabilitatea investițiilor devine și rămâne negativă, capacitatea producătorilor din Uniune de a mobiliza capital a fost subminată în mod semnificativ. Reducerea profiturilor și diminuarea rezervelor de lichidități ar fi erodat încrederea investitorilor și ar fi restricționat accesul la finanțare, limitând astfel capacitatea producătorilor de a investi și de a concura în mod eficient.

(246)

În cursul perioadei de investigație, importurile din China au crescut semnificativ, volumele crescând cu aproximativ 33 % în comparație cu anul de referință, iar cota de piață crescând de la 60 % la 70 %. În același timp, prețurile de import au scăzut brusc, cu aproximativ 31 %. Această combinație dintre creșterea volumelor și scăderea prețurilor exercită o presiune puternică în sensul scăderii pe piața Uniunii, îngreunând concurența între producătorii din Uniune atât în ceea ce privește cantitatea, cât și prețurile. Numărul tot mai mare de importuri la prețuri mai mici a fost un factor-cheie care a influențat dinamica pieței.

(247)

Majoritatea factorilor de prejudiciu au arătat tendințe negative clare. Producția a scăzut cu aproximativ 24 %, gradul de utilizare a capacității a scăzut de la 65 % la 48 % (o scădere de aproximativ 26 %), iar volumul vânzărilor a scăzut cu 21 %. Profitabilitatea a trecut de la o marjă pozitivă de [3,7 % – 4,2 %] la pierderi de aproximativ [-4,4 % – -4,1 %], în timp ce fluxul net de numerar a scăzut cu peste 85 %, limitând sever flexibilitatea financiară. Aceste tendințe negative au depășit orice evoluție pozitivă, reflectând prejudiciul grav și persistent adus industriei Uniunii. Pierderea continuă a cotei de piață și presiunea descendentă asupra prețurilor, determinată de creșterea volumelor importurilor și de scăderea prețurilor de import, au fost factori dominanți care au cauzat acest prejudiciu.

(248)

Pe lângă faptul că prețurile industriei Uniunii au crescut, ceea ce a fost compensat de creșterea mai accentuată a costului de producție, doar doi factori de prejudiciu au prezentat tendințe pozitive, și anume capacitatea de producție, în creștere cu 3 % în cursul perioadei examinate, și nivelul susținut al investițiilor realizate de producătorii din Uniune, care au crescut cu aproape 72 % în această perioadă. Acest lucru sugerează continuarea eforturilor de menținere sau modernizare a capacității de producție, în pofida condițiilor nefavorabile. Totuși, aceste tendințe pozitive au fost insuficiente pentru a compensa efectele negative. De exemplu, producția a scăzut cu aproximativ 24 %, în pofida creșterii consumului la nivelul Uniunii cu aproximativ 15 %. În plus, productivitatea a scăzut substanțial, cu aproape 19 %, probabil din cauza unei reduceri a forței de muncă și a ineficiențelor operaționale, ceea ce indică faptul că investițiile pozitive nu s-au tradus printr-o îmbunătățire a producției.

(249)

În ansamblu, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 %, producția Uniunii a scăzut cu 24 %, vânzările au scăzut cu 21 %, iar profitabilitatea producătorilor a scăzut brusc de la [3,7 % – 4,2 %] la [-4,4 % – -4,1 %]. Această imagine arată că, în pofida unei piețe în creștere, poziția industriei Uniunii s-a erodat, deoarece importurile, în principal din China, au acoperit o cotă mai mare de piață.

(250)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(251)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, creșterea costurilor de producție și cererea din Uniune.

(252)

Pentru a evalua dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii, este necesar să se examineze dacă volumul și nivelurile prețurilor importurilor care fac obiectul investigației au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul important.

(253)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China a crescut semnificativ, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Mai precis, importurile din China au crescut cu 53 % și au câștigat 10 puncte procentuale din cota de piață. În același timp, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 %. Cu toate acestea, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 21 %, iar cota sa de piață a scăzut în consecință.

(254)

Această evoluție contrastantă – în care importurile care fac obiectul unui dumping au crescut brusc, în timp ce producătorii din Uniune au pierdut atât volumul vânzărilor, cât și cota de piață – a sugerat în mod clar o legătură de cauzalitate între cele două. Scăderea volumului vânzărilor pentru producătorii din Uniune a fost rezultatul concurenței sporite din partea importurilor la prețuri mai mici care fac obiectul unui dumping. Acest efect asupra volumului a contribuit în mod clar la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(255)

În plus, efectul asupra prețurilor al importurilor care fac obiectul unui dumping din China a susținut existența unei legături de cauzalitate cu prejudiciul suferit de industria Uniunii. Pe parcursul perioadei examinate, prețul unitar mediu al importurilor din China a scăzut cu 31 %, de la 14,16 EUR la 9,83 EUR per bucată. În schimb, prețurile industriei Uniunii au crescut până în 2023, dar apoi au scăzut brusc în cursul perioadei de investigație, ca urmare a presiunii exercitate de importurile la prețuri scăzute.

(256)

Această subcotare constantă și semnificativă a importurilor din China a avut un efect clar de scădere a prețurilor pe piața Uniunii. Prin urmare, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își mențină nivelurile prețurilor în concordanță cu creșterea costurilor de producție, ceea ce a dus la o deteriorare a situației lor financiare. Profitabilitatea a scăzut de la [3,7 % – 4,2 %] în 2021, ajungând la o pierdere de [-4,4 % – -4,1 %] în cursul perioadei de investigație. Presiunea constantă în sensul scăderii prețurilor cauzată de importurile din China care fac obiectul unui dumping a contribuit în mod direct la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(257)

Având în vedere cele de mai sus, importurile care fac obiectul unui dumping din China au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(258)

Importurile care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune substanțială asupra volumului și a prețurilor industriei Uniunii. Această situație a provocat utilizarea insuficientă a capacității, deteriorarea indicatorilor financiari și incapacitatea de a crește prețurile suficient pentru a acoperi costurile în creștere. Prin urmare, chiar dacă nu reprezintă singura cauză, importurile care fac obiectul unui dumping au jucat în mod clar un rol semnificativ în producerea prejudiciului important constatat.

(259)

Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(260)

În perioada examinată, singurele alte țări terțe din care s-au importat volume semnificative de HPSC în Uniune au fost Turcia și Regatul Unit.

(261)

În ansamblu, toate țările terțe, cu excepția țării în cauză, au înregistrat o creștere a volumului de 19 % între 2021 și perioada de investigație, în timp ce cota lor de piață a rămas stabilă, fluctuând între 8 % și 10 % pe parcursul întregii perioade. În timp ce volumele au crescut, prețurile medii de import au scăzut constant cu 20 % față de 2021, scăzând progresiv în fiecare an. În pofida acestei scăderi a prețurilor, tendința importurilor sugerează că operatorii din aceste țări s-au concentrat mai degrabă pe menținerea cotei de piață existente decât pe extinderea agresivă a acesteia. Acest lucru este susținut de o scădere cu 6 % a volumului în cursul perioadei de investigație. Prețurile din aceste țări terțe au fost, în linii mari, aliniate la cele ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion în 2022, dar, până în perioada de investigație, prețurile de import au scăzut cu aproximativ 34 % față de nivelurile din 2021, în timp ce prețurile producătorilor din Uniune au scăzut cu doar aproximativ 28 %, ceea ce indică o presiune tot mai mare asupra prețurilor producătorilor din Uniune.

(262)

Producătorii-exportatori importanți din alte țări care nu fac obiectul unor taxe antidumping, cum ar fi Regatul Unit și Turcia, au înregistrat o evoluție stabilă sau o scădere a volumului și a valorii exporturilor. De exemplu, importurile din Regatul Unit au scăzut de la 102 046 de unități în 2022 la 72 615 unități în cursul perioadei de investigație, în timp ce importurile din Turcia au scăzut de la 164 343 de unități în 2023 la 95 931 de unități în cursul perioadei de investigație. De asemenea, valorile importurilor din aceste țări au scăzut, de asemenea. Acest lucru a sugerat că importurile care nu au făcut obiectul unui dumping nu au crescut semnificativ într-un mod care ar fi putut prejudicia în mod semnificativ industria Uniunii.

(263)

Având în vedere cele de mai sus, în special faptul că cota de piață a țărilor terțe a rămas relativ stabilă, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că aceste importuri nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(264)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(265)

În cursul perioadei examinate, volumul exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 25 %, în timp ce prețul mediu de export a crescut cu 25 %. Această scădere simultană a volumului și a prețurilor a sugerat că industria Uniunii și-a ajustat strategia de export, concentrându-se, eventual, pe segmente cu valoare mai mare.

(266)

Creșterea prețurilor a contribuit parțial la compensarea impactului negativ al volumelor în scădere, indicând faptul că performanța la export nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(267)

În pofida creșterii semnificative a importurilor care fac obiectul unui dumping din China în cursul perioadei examinate, care a crescut de la aproximativ 3,6 milioane de unități în 2021 la aproape 4,8 milioane de unități în cursul perioadei de investigație, au fost evaluați și alți factori potențiali.

(268)

Schimbările tehnologice, practicile comerciale restrictive sau modificările modelelor de consum nu au fost înregistrate ca factori relevanți în cursul perioadei respective. Nu există dovezi care să sugereze că industria Uniunii s-a confruntat cu deficiențe structurale interne din cauza decalajului tehnologic sau a performanței insuficiente la export care ar explica în mod independent scăderea producției (-24 %), a vânzărilor (-21 %) sau a profitabilității [de la (3,7 % – 4,2 %) la (-4,4 % – -4,1 %)]. Costul de producție unitar a scăzut pe parcursul perioadei examinate. Deși a existat o scădere ulterioară în perioada de investigație. Această tendință ascendentă a costurilor de producție indică faptul că industria Uniunii s-a confruntat cu presiuni substanțiale asupra costurilor, probabil din cauza prețurilor mai mari ale materiilor prime, a costurilor energiei sau a altor cheltuieli generale, ceea ce a redus marjele de profit și a limitat capacitatea industriei de a concura în mod eficace. În plus, industria Uniunii nu a fost în măsură să le transfere integral clienților din cauza presiunii puternice asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. Prețurile inechitabil de scăzute ale acestor importuri au forțat producătorii din Uniune să absoarbă creșterea costurilor, exacerbând astfel dificultățile lor financiare. Reducerea parțială a costurilor de producție în ultimul an nu a atenuat suficient această presiune. Această incapacitate de a recupera costuri mai mari prin intermediul prețurilor de vânzare este, de asemenea, un factor esențial în demonstrarea legăturii de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(269)

Analiza a confirmat existența unei legături cauzale clare între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Volumul importurilor din China a crescut cu 33 % între 2021 și perioada de investigație, majorându-și cota de piață în detrimentul producătorilor din Uniune. Această creștere a importurilor la prețuri scăzute a coincis cu o scădere cu 24 % a producției, cu o scădere cu 21 % a vânzărilor și cu o scădere bruscă a profitabilității, de la [3,7 % – 4,2 %] la [-4,4 % – -4,1 %], în cadrul industriei Uniunii. Această evoluție în paralel a sprijinit cu fermitate concluzia potrivit căreia importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol semnificativ în deteriorarea situației economice a industriei Uniunii.

(270)

Au fost examinați, de asemenea, alți factori care ar putea contribui la prejudiciu, cum ar fi performanța la export, schimbările în materie de consum și importurile din alte țări. Exporturile au scăzut cu 25 %, dar acest lucru a fost compensat de o creștere cu 25 % a prețurilor medii de export, limitând impactul negativ al acestora. Piața Uniunii a crescut și ea cu 15 %, astfel încât scăderea cererii nu a putut explica prejudiciul. Importurile din alte țări au rămas relativ stabile sau chiar au scăzut și nu au fost observate schimbări tehnologice sau structurale semnificative.

(271)

În consecință, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii, în principal prin creșterea volumului acestora, scăderea prețurilor și creșterea cotei de piață, în timp ce contribuția altor factori nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(272)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(273)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(274)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi integral costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate care poate fi așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(275)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care acoperă costurile totale în condiții normale de concurență pe baza profitului mediu istoric (ponderat în funcție de cifra de afaceri) realizat de cinci producători din Uniune în perioada 2013-2019. Această marjă de profit a fost stabilită la 9,6 %.

(276)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei de investigație ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații și a constatat că afirmațiile industriei Uniunii erau justificate.

(277)

Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost stabilită la un nivel cuprins între 1 și 5 % pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(278)

Aceste procente au fost adăugate la profitul de bază de 9,6 % menționat mai sus, conducând la un profit țintă cuprins între 11,12 % și 14,47 %, în funcție de producătorul din Uniune inclus în eșantion.

(279)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza dovezilor disponibile în răspunsul la chestionar, Comisia a stabilit un cost suplimentar de 0,90 EUR/bucată, care a fost adăugat la prețul neprejudiciabil.

(280)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil pentru produsul similar din industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(281)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(282)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri” originare din țara în cauză este definit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți și importuri.

(283)

În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu (a se vedea considerentele 285 și 286 de mai jos).

(284)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(285)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă marja de dumping stabilită provizoriu ar fi superioară marjei adecvate pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii. În acest scop, s-a efectuat o comparație între prețul mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion și prețul indicativ al producătorilor din Uniune incluși în eșantion, astfel cum se explică în secțiunea 6.1 de mai sus. Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul de mai sus.

(286)

Întrucât marja de subcotare astfel calculată a fost mai mică decât marja de dumping pentru Grupul BTIC, Comisia a procedat la examinarea prevăzută la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(287)

În cadrul plângerii, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în RPC în privința produsului în cauză. Conform elementelor de probă din plângere, tuburile și țevile din oțel nealiat și oțel aliat, care reprezintă 33 % din costul de producție al produsului în cauză, fac obiectul unei rambursări parțiale a TVA la export în RPC.

(288)

Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusele distorsiuni și orice alte distorsiuni în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în țara în cauză.

(289)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit că producătorii-exportatori incluși în eșantion utilizau tuburi și țevi din oțel aliat și nealiat ca principal factor de producție pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(290)

Comisia a examinat apoi dacă vreuna dintre principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză face obiectul unor distorsiuni provocate de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a consultat site-ul web al China Customs Solutions (101) și a stabilit că TVA-ul la export aplicabil exporturilor de tuburi și țevi din oțel nealiat și din oțel aliat încadrate la codurile SA 730439 și 730459 a fost rambursat doar parțial (10 % din 13 %).

(291)

Comisia a stabilit că a existat un stimulent pentru a nu exporta aceste produse, astfel încât mecanismele pieței interne în ceea ce privește stabilirea prețurilor au fost denaturate.

(292)

În continuare, Comisia a comparat prețul tuburilor și țevilor din oțel nealiat și din oțel aliat, plătit de producătorii-exportatori incluși în eșantion, cu prețurile de pe piața internațională reprezentativă. În acest sens, Comisia a comparat prețul plătit de producătorii-exportatori incluși în eșantion cu valoarea de referință calculată pentru acești factori de producție, astfel cum se raportează în tabelul 1. Această comparație a arătat că prețurile de pe piața internațională reprezentativă sunt cu 180-439 % mai mari decât în țara în cauză. O astfel de diferență a fost confirmată, de asemenea, atunci când s-a comparat prețul plătit de producătorii-exportatori incluși în eșantion cu informațiile cuprinse în plângere (102) în sprijinul afirmației privind distorsiunile legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Având în vedere amploarea acestei diferențe, prețurile interne au fost considerate a fi semnificativ mai mici decât prețurile de pe piețele internaționale reprezentative.

(293)

În cele din urmă, Comisia a examinat dacă oricare dintre materiile prime afectate de măsurile descrise în considerentul 284 reprezintă în mod individual cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. În scopul acestui calcul, s-a utilizat prețul nedistorsionat al materiei prime, astfel cum este stabilit în tabelul 1. Comisia a stabilit că tuburile și țevile din oțel nealiat și din oțel aliat au reprezentat fiecare cel puțin 17 % din costul de producție al produsului care face obiectul investigației.

(294)

Comisia a concluzionat că tuburile și țevile din oțel nealiat și din oțel aliat fac obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(295)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine nivelul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune.

(296)

Plângerea a indicat că China dispune de o capacitate neutilizată semnificativă pentru producția de HPSC, care pare să fie structurală și determinată în principal de politici industriale coordonate de stat, de investiții excesive în industria grea și de o ofertă excedentară persistentă în sectorul siderurgic, în special în ceea ce privește tuburile din oțel fără sudură, principala materie primă utilizată în producția de HPSC. Producția de HPSC implică un proces specializat de prelucrare a oțelului, cu etape precum modelarea, încălzirea, sudarea, prelucrarea mecanică și acoperirea. Producătorii chinezi beneficiază de zone industriale mari, în care toate părțile producției sunt situate aproape unele de altele, și sunt sprijinite de planificarea și subvențiile autorităților locale.

(297)

Informațiile furnizate în sprijinul plângerii indică faptul că, în total, capacitatea de producție a HPSC din China depășește 30 de milioane de unități pe an, în timp ce consumul intern rămâne semnificativ mai scăzut, în special din cauza încetinirii recente a activității în sectoare precum construcțiile, producția de autovehicule și cererea industrială per ansamblu. Prin urmare, capacitatea neutilizată estimată depășește 10 până la 15 milioane de butelii anual, aceasta fiind de peste două ori mai mare decât cererea totală din Uniune, care este de aproximativ 6,88 milioane de unități, ceea ce evidențiază un potențial ridicat de redirecționare a volumelor către piețele externe. Exporturile de HPSC din China au crescut constant, în special către piețe neprotejate prin măsuri de apărare comercială. Această schimbare este intenționată și bine organizată. Pe măsură ce cererea internă încetinește, producătorii chinezi se concentrează pe piețele străine pentru a utiliza supracapacitatea. Piața Uniunii este atractivă din cauza dimensiunii sale, a cererii de butelii certificate în sectoare precum cel medical, industrial și al hidrogenului, precum și din cauza lipsei unor măsuri specifice de apărare comercială pentru multe produse HPSC.

(298)

Având în vedere acești factori, Comisia a considerat că o capacitate neutilizată semnificativă a Chinei, combinată cu oferta excedentară de oțel în amonte și cu politicile industriale sprijinite de stat, este un factor-cheie al creșterii volumelor exporturilor către Uniune. Această ofertă excedentară structurală a contribuit la o presiune descendentă asupra prețurilor din Uniune, a amenințat viabilitatea economică a industriei HPSC din Uniune și a subliniat necesitatea aplicării unor măsuri pentru a restabili concurența loială pe piață.

(299)

În China, concurența pentru materiile prime utilizate în producția de HPSC este puternic influențată de politicile și intervențiile guvernamentale care afectează prețurile și disponibilitatea. Aceste măsuri contribuie la menținerea costurilor de producție mai mici pentru producătorii chinezi de HPSC în comparație cu concurenții lor internaționali.

(300)

În schimb, producătorii de HPSC din Uniune trebuie să achiziționeze materii prime precum tuburile de oțel fără sudură și aliajele esențiale de pe piața internațională deschisă, unde prețurile sunt determinate de cererea și oferta la nivel mondial, de indicii de pe piața oțelului și de costurile energiei. Producătorii europeni se confruntă cu prețuri relativ mai ridicate și mai volatile ale materiilor prime, fără acces la subvenții sau prețuri preferențiale. Uniunea se aprovizionează cu materii prime de la o gamă diversă de furnizori mondiali, inclusiv de la furnizori europeni, asiatici și americani, ceea ce face ca piața UE să fie sensibilă la fluctuațiile lanțurilor de aprovizionare globale, la evenimentele geopolitice și la disponibilitatea materiilor prime.

(301)

În plus, Comisia a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură din China, cu niveluri cuprinse între aproximativ 29 % și 55 %. Aceste taxe au scopul de a contracara prețurile neloiale și denaturarea pieței cauzate de practicile de dumping, urmărind protejarea producătorilor din Uniune împotriva prejudiciilor. Cu toate acestea, astfel de restricții și taxe la export pot reduce disponibilitatea materiilor prime pe piața internațională, ceea ce, la rândul său, crește prețul lor de vânzare în cadrul Uniunii. Această creștere a prețurilor materiilor prime în Uniune accentuează și mai mult diferența de costuri, creând un avantaj și mai mare pentru producătorii chinezi de HPSC, care continuă să beneficieze de costuri mai mici ale factorilor de producție pe piața internă.

(302)

Se preconizează că instituirea de taxe antidumping asupra importurilor de HPSC din China va avea un impact limitat și gestionabil asupra lanțurilor de aprovizionare din Uniune. HPSC deservesc sectoare vitale, inclusiv asistența medicală, gazele industriale, eliminarea incendiilor, echipamentele de siguranță și piața în creștere a hidrogenului.

(303)

Industria Uniunii funcționează în prezent la o capacitate de numai 48 % din cauza dumpingului prejudiciabil, dar dispune de o capacitate neutilizată suficientă și de expertiză pentru a crește producția și a satisface o cerere mai mare în cazul în care importurile din China scad. Furnizorii alternativi din Turcia, Regatul Unit, Norvegia și SUA acoperă deja peste 9 % din piață și, împreună cu creșterea producției Uniunii, ar putea satisface o parte semnificativă din nevoile Uniunii.

(304)

HPSC reprezintă o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor din aval și sunt adesea închiriate sau amortizate în timp, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca orice creștere a costurilor din taxe să afecteze în mod semnificativ prețurile produsului final. Taxele nu vor bloca importurile din China, ci vor asigura că acestea intră pe piață la prețuri echitabile, fără dumping.

(305)

Deși impactul măsurilor antidumping asupra costurilor implică un cost, este probabil ca aceste costuri să fie compensate de efectele favorabile mai ample: măsurile vor contribui la asigurarea unei aprovizionări stabile și fiabile a Uniunii cu HPSC, la restabilirea concurenței loiale pe piața Uniunii și la consolidarea rezilienței industriale a Uniunii. Pentru sectoare-cheie precum gazele, asistența medicală și hidrogenul, asigurarea accesului sigur la butelii de calitate este esențială pentru a menține continuitatea operațională, a proteja siguranța publică și a sprijini obiectivele Uniunii în materie de autonomie strategică și reziliență industrială.

(306)

În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente care au stat la baza prezentei investigații, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(307)

În special, industria HPSC din China dispune de o capacitate neutilizată substanțială și se preconizează că impactul instituirii de taxe antidumping asupra importurilor din China va fi gestionabil pentru lanțul de aprovizionare al Uniunii. Industria Uniunii funcționează în prezent sub capacitatea ei maximă, dar dispune de expertiză tehnică și de potențial de producție neutilizat pentru a crește producția și a satisface cererea. În plus, furnizorii alternativi din alte țări, cum ar fi Turcia, Regatul Unit, Norvegia și SUA, oferă opțiuni suplimentare de aprovizionare.

(308)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în cazul Rusiei, o taxă mai mică decât marja de dumping nu ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul industriei Uniunii. Producătorii din Uniune nu sunt afectați numai de dumping, ci și de denaturări suplimentare ale comerțului în comparație cu producătorii-exportatori din China. Prin urmare, pentru a proteja în mod adecvat schimburile comerciale, nivelul măsurilor pentru Rusia trebuie să echivaleze cu marja de dumping stabilită provizoriu.

(309)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază:

(310)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților cu ridicata, ale comercianților cu amănuntul, ale utilizatorilor și ale consumatorilor din Uniune.

(311)

Industria Uniunii a demonstrat un grad ridicat de participare la investigație, producătorii reprezentând o parte substanțială din producția totală a Uniunii și s-au declarat dispuși să coopereze. Producătorii cooperanți din Uniune au reprezentat peste 80 % din producția și vânzările totale ale Uniunii în cursul perioadei de investigație, ceea ce asigură o evaluare reprezentativă a situației industriei Uniunii.

(312)

Investigația a arătat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate. Indicatori precum scăderea profitabilității, utilizarea redusă a capacității, pierderea cotei de piață și presiunea în sensul scăderii prețurilor de vânzare din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping demonstrează în mod clar deteriorarea performanței economice și financiare. Aceste tendințe negative au subminat capacitatea industriei de a menține operațiuni durabile și de a investi în inovare și eficiență.

(313)

Se preconizează că instituirea de măsuri antidumping va restabili concurența loială pe piața Uniunii. Acest lucru ar permite probabil industriei Uniunii să își crească volumul vânzărilor la prețuri sustenabile, să recupereze cota de piață pierdută și să își îmbunătățească profitabilitatea. Condițiile de concurență echitabile ar permite, de asemenea, producătorilor să optimizeze utilizarea capacității și să investească în modernizările necesare, asigurând viabilitatea și competitivitatea pe termen lung. În absența presiunii tarifare neloiale exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping, industria s-ar afla într-o poziție mai puternică pentru a se redresa și a menține nivelurile de ocupare a forței de muncă.

(314)

Dimpotrivă, în cazul în care nu s-ar institui măsuri, industria Uniunii ar continua probabil să sufere de pe urma efectelor importurilor la prețuri inechitabile. Se preconizează că tendința descendentă a prețurilor și a profitabilității va persista, erodând și mai mult soliditatea financiară a producătorilor. Acest lucru ar putea duce la reducerea dimensiunii, la închideri și la o reducere semnificativă a ocupării forței de muncă și a investițiilor în Uniune. Slăbirea structurală a industriei ar fi dificil de inversat, unii producători putând ieși de pe piață.

(315)

Având în vedere cele de mai sus, instituirea de măsuri antidumping este în mod clar în interesul industriei Uniunii. Aceasta ar permite sectorului să se redreseze în urma prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, să restabilească concurența loială și să asigure sustenabilitatea acestuia pe termen lung.

(316)

Niciun importator neafiliat nu a cooperat la investigație. Prin urmare, nu au fost furnizate date cu privire la impactul măsurilor asupra acestui grup.

(317)

În absența cooperării și a datelor specifice, efectele probabile ale instituirii de măsuri asupra importatorilor trebuie evaluate pe baza datelor disponibile. Se poate presupune în mod rezonabil că importatorii se pot confrunta cu unele creșteri ale costurilor ca urmare a instituirii de taxe antidumping. Cu toate acestea, având în vedere disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare, inclusiv de la producătorii din Uniune, și posibilitatea continuării importurilor la prețuri care nu fac obiectul unui dumping, se preconizează că orice impact negativ va fi limitat.

(318)

Deși importatorii se pot confrunta cu o reducere a opțiunilor de aprovizionare sau cu costuri mai mari pe termen scurt, este probabil ca aceste efecte să fie moderate. Pe de altă parte, menținerea statu-quo-ului ar amenința, în cele din urmă, viabilitatea aprovizionării interne și ar putea conduce în viitor la o dependență mai mare de importurile care fac obiectul unui dumping. În ansamblu, beneficiile pentru industria Uniunii depășesc potențialele dezavantaje limitate și nefondate pentru importatori.

(319)

Pe baza informațiilor disponibile, se concluzionează că instituirea de măsuri nu ar prejudicia în mod semnificativ interesul importatorilor neafiliați și, prin urmare, nu este contrară intereselor acestora.

(320)

Niciun utilizator, consumator sau furnizor nu s-a prezentat pentru a coopera la investigație. Ca atare, nu au fost furnizate date privind utilizarea sau preocupări specifice care ar putea sugera efecte negative semnificative care să rezulte din posibila instituire de măsuri.

(321)

În absența cooperării, efectele probabile ale măsurilor asupra utilizatorilor trebuie evaluate pe baza unor ipoteze rezonabile. Buteliile fără sudură reprezintă, de obicei, o componentă cu cost redus în cadrul operațiunilor generale ale industriilor din aval, inclusiv în sectoarele sănătății și energiei. Ca atare, nu se preconizează că eventualele creșteri de prețuri în urma instituirii taxelor vor afecta în mod semnificativ operațiunile utilizatorilor sau lanțurile de aprovizionare globale.

(322)

Impunerea de măsuri ar contribui la asigurarea viabilității industriei Uniunii și la menținerea unei surse interne fiabile de produse strategice utilizate în sectoare critice, cum ar fi asistența medicală și energia curată. Deși utilizatorii s-ar putea confrunta cu creșteri marginale ale prețurilor pe termen scurt, acestea sunt compensate de beneficiile menținerii securității aprovizionării și ale asigurării unei concurențe loiale.

(323)

Având în vedere cele de mai sus, nu se preconizează că instituirea măsurilor va afecta în mod semnificativ interesele utilizatorilor și că acestea ar contribui la garantarea unui acces stabil și sigur la produse de importanță strategică. Prin urmare, se concluzionează că instituirea de măsuri antidumping nu contravine interesului utilizatorilor.

(324)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor produsului în cauză, originar din țara în cauză.

(325)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(326)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de butelii din oțel fără sudură de înaltă presiune originare din RPC, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat că nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului ar trebui să fie marja de dumping.

(327)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(328)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping

(329)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”.

(330)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(331)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(332)

Datele statistice privind produsul în cauză sunt exprimate în mod frecvent în număr de bucăți. Cu toate acestea, nu există nicio unitate de măsură suplimentară pentru produsul în cauză precizată în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (103). Prin urmare, este necesar să se prevadă că, în declarația de punere în liberă circulație, trebuie să se indice nu numai greutatea în kilograme sau tone, ci și numărul de bucăți pentru importurile produsului în cauză. Bucățile trebuie indicate pentru codurile NC și/sau TARIC.

(333)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(334)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze/să fie întreruptă.

(335)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat/nu se poate lua nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(336)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(337)

BTIC a prezentat observații cu privire la calcularea prețului de export și a valorilor CIF utilizate pentru calcularea marjei sale de dumping. În urma analizei, aceste observații au fost acceptate, iar marja de dumping a fost corectată în consecință. Marja de dumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și pentru alte societăți a fost ajustată în consecință.

(338)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(339)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,