(1)

La 4 mai 2018, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a adoptat Regulamentul (UE) 2018/683 (2) de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121 (denumite în continuare „anvelope” sau „produsul în cauză”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

La 18 octombrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 (3) de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „regulamentul antidumping inițial”).

(3)

La 9 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 (4) de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție inițial”).

(4)

În urma unei contestații introduse de China Rubber Industry Association (denumită în continuare „CRIA”) și de Camera de comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”), Tribunalul Uniunii Europene a anulat, la 4 mai 2022, în hotărârea sa în cauzele conexate T-30/19 și T-72/19 (5) (denumită în continuare „hotărârea Tribunalului”), regulamentul antidumping inițial și regulamentul antisubvenție inițial în ceea ce privește mai mulți producători-exportatori.

(5)

În urma hotărârii Tribunalului, Comisia a redeschis investigațiile și, la 4 aprilie 2023, Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/737 al Comisiei (6) (denumit în continuare „al doilea regulament antidumping”) și o taxă compensatorie definitivă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/738 al Comisiei (7) (denumit în continuare „al doilea regulament antisubvenție”).

(6)

La 6 septembrie 2024, Comisia a încheiat două reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping și compensatorii aplicabile importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane și cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (8) (9).

(7)

Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt exprimate în euro per articol, variind între 0 și 35,74 EUR per articol.

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (10), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(9)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 19 iulie 2023 de Coaliția împotriva importurilor neloiale de anvelope (denumită în continuare „solicitantul”), în numele industriei din Uniune producătoare de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 20 octombrie 2023, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (11) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(11)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2022 și 30 iunie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. De asemenea, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți din Republica Populară Chineză și autoritățile Republicii Populare Chineze, importatorii cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca părți vizate în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să ia parte la aceasta.

(13)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza:

(16)

Acest eșantion a fost format din 6 producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 25 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune.

(17)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Un importator neafiliat s-a făcut cunoscut Comisiei, dar nu a furnizat informațiile solicitate și nici nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Nu s-a prezentat niciun alt importator neafiliat.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze și asociațiilor de producători-exportatori să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(21)

Trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Două grupuri de producători-exportatori au acoperit aproximativ 50 % din volumul raportat exportat către Uniunea Europeană în perioada iulie 2022-iunie 2023, în timp ce volumul exporturilor celui de-al treilea producător-exportator a fost considerat nesemnificativ. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost formulate observații.

(22)

În cadrul investigației inițiale, 49 de producători-exportatori au fost de acord să fie incluși în eșantion. În cadrul prezentei investigații de reexaminare, în timp ce peste 140 de producători-exportatori au fost enumerați în plângere, doar 3 producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori au furnizat un răspuns privind eșantionarea.

(23)

Producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 50 % din volumul total al importurilor de anvelope din RPC în Uniunea Europeană și au reprezentat mai puțin de 2 % din producția totală de anvelope din RPC. Întrucât cota de piață în Uniune a importurilor din RPC a fost de aproximativ 5,4 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a considerat că jumătate dintre aceste importuri ar furniza informații suficiente pentru a evalua prețul de export și existența continuării sau a reapariției dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare și că, prin urmare, acestea pot fi considerate reprezentative pentru totalul importurilor din RPC.

(24)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor două grupuri de exportatori incluse în eșantion și celor șase producători din Uniune incluși în eșantion. Același chestionar a fost pus la dispoziție și online (13) în ziua deschiderii investigației. În plus, Comisia a transmis un chestionar către solicitant.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion și din partea unui număr de șase producători din Uniune. Răspunsul primit de la un producător din Uniune, Recauchutagem São Mamede, Lda (denumit în continuare „RSM”), a fost incomplet, iar Comisia a solicitat acestui producător să își completeze răspunsul. Nu s-a primit niciun răspuns suplimentar, iar Comisia a informat RSM că intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și să utilizeze datele disponibile. Nu s-au primit alte observații din partea acestui producător din Uniune.

(27)

În consecință, Comisia a utilizat datele furnizate de ceilalți 5 producători din Uniune. Neobținerea datelor de la RSM a avut doar un impact marginal asupra reprezentativității eșantionului. Cei cinci producători din Uniune rămași au reprezentat în continuare peste 25 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune. Prin urmare, acest eșantion rămas de 5 producători din Uniune a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(28)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(30)

La data de 11 noiembrie 2024, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp în care să poată formula observații cu privire la această comunicare.

(31)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens. La cererea Giti, a avut loc o ședință de audiere.

(32)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 20 90 și ex 4012 12 00 (cod TARIC 4012 12 00 10). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare („produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Produsul care face obiectul reexaminării cuprinde atât anvelopele pneumatice noi, cât și anvelopele pneumatice reșapate care sunt utilizate pentru autobuze sau camioane și care au aceleași caracteristici esențiale fizice, chimice și tehnice. Ambele tipuri de produs în cauză sunt fabricate din aceleași materii prime (chiar dacă pot exista diferențe la nivelul tehnologiei utilizate) și au o structură similară. Variațiile la nivelul materiilor prime și al structurii au ca rezultat caracteristici de performanță diferite.

(34)

Procesul de fabricație al anvelopelor noi de camioane și autobuze implică: (1) amestecarea și malaxarea cauciucului; (2) prepararea componentelor anvelopei; (3) fabricarea anvelopei (verzi); (4) prelucrarea termică (vulcanizarea) și (5) inspecția finală. Toate anvelopele de camioane și autobuze sunt fabricate din aceleași materii prime de bază, și anume cauciuc natural, cauciuc sintetic, oțel, negru de fum, alte substanțe chimice și uleiuri, precum și materiale textile; ele au aceleași componente, și anume banda de rulare, flancurile, carcasa interioară, taloanele, benzile de oțel, pliurile carcasei, chiar dacă între diferiții producători ai acestui produs există anumite diferențe.

(35)

S-a constatat, de asemenea, că procesul de fabricație a anvelopelor noi de camioane și autobuze implică tehnologii variate, fapt care nu a afectat însă constatările generale privind interschimbabilitatea.

(36)

Reșaparea este, în esență, un proces de reciclare cu ajutorul căruia anvelopele uzate sunt renovate prin înlocuirea benzii de rulare pe o carcasă veche. Carcasele sunt elemente principale ale procesului de reșapare și, prin urmare, o parte substanțială a activității reșapatorilor o reprezintă selectarea și achiziționarea de carcase adecvate pentru reșapare. Astfel, carcasele sunt principala materie primă a procesului de producție și constituie – în funcție de calitatea lor – fie un adevărat produs „semifinit”, fie un deșeu.

(37)

Din nou, acest proces poate implica tehnologii variate, fără impact asupra constatărilor Comisiei privind interschimbabilitatea.

(38)

Anvelopele de camioane și autobuze sunt produse într-o mare varietate de tipuri și dimensiuni și pot fi întâlnite pe o gamă largă de vehicule comerciale, de la camioane și autobuze pentru transportul local în contexte urbane sau regionale, la camioane și autobuze pentru transportul pe distanțe lungi, în funcție de dimensiunile și de specificațiile lor privind indicele de sarcină. Ele nu sunt adecvate nici pentru utilizarea în cazul vehiculelor de călători sau al altor vehicule utilitare ușoare, nici pentru vehiculele exclusiv de teren, cum ar fi tractoarele agricole.

(39)

Anvelopele pentru camioane sau autobuze sunt comercializate sub două tipuri și în patru categorii. Anvelopa de tip cu cameră este o opțiune mai tradițională; aceasta are o cameră interioară cu valvă proprie, amplasată în interiorul anvelopei. În cazul anvelopelor de tip fără cameră, anvelopa și janta roții formează un sigiliu etanș, valva fiind montată direct pe jantă. Majoritatea covârșitoare a anvelopelor pentru camioane sau autobuze vândute în Uniune sunt anvelope fără cameră. Cele patru categorii de anvelope pentru camioane sau autobuze sunt: pentru roțile directoare, pentru roțile motoare, pentru remorcă și multipoziție. Anvelopele pentru roțile directoare sunt concepute pentru a fi utilizate pe axa față pentru a ajuta la controlul direcției, dar pot fi utilizate pentru toate pozițiile pe camioane sau autobuze, în funcție de utilizarea vehiculului. Anvelopele pentru roțile motoare sunt concepute pentru sistemul de transmisie și asigură o tracțiune mai bună. Anvelopele pentru remorci sunt concepute pentru a fi montate pe remorci, în timp ce anvelopele multipoziție sunt concepute pentru a fi utilizate pe un vehicul în toate pozițiile, în funcție de utilizarea acestuia.

(40)

Anvelopele, noi sau reșapate, sunt supuse acelorași cerințe de siguranță pe piața Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14).

(41)

Informațiile colectate și primite de Comisie indică faptul că piața anvelopelor de autobuze și camioane din Uniune este segmentată pe trei niveluri sau segmente. Deși nu există linii clare de demarcație între niveluri, există un acord general la nivelul părților interesate și al constatărilor Comisiei privind următoarea clasificare.

(42)

Anvelopele de nivelul 1 acoperă anvelopele noi premium, purtând marca emblematică a principalilor fabricanți. Recunoașterea mărcii este un factor-cheie pentru anvelopele de acest nivel, ea justificând plătirea unor prețuri semnificativ mai mari pentru performanțele înalte așteptate, precum și pentru investițiile de marketing deosebit de semnificative. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru camioane sau autobuze („OE1”) sunt incluse în principal la acest nivel. Calitatea anvelopelor de nivelul 1 asigură un nivel înalt de reșapabilitate al acestora, ele fiind concepute să fie anvelope cu mai multe cicluri de utilizare (multi-life tyres), fapt ce mărește și mai mult kilometrajul semnificativ mai mare al produsului original (până la trei reșapări pentru o utilizare normală). Anvelopele de nivelul 1 sunt, de asemenea, asociate unui nivel mai ridicat de siguranță și beneficiază adesea de un bun nivel al serviciilor postvânzare.

(43)

Anvelopele de nivelul 2 acoperă majoritatea anvelopelor non premium, atât noi cât și reșapate, cu prețuri variind între aproximativ 65 % și 80 % din prețul anvelopelor de nivelul 1. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru remorci („OE2”) pot fi incluse la acest nivel. Recunoașterea mărcii rămâne importantă la acest nivel, iar mărcile sunt de obicei cunoscute de cumpărători, care sunt de asemenea în măsură să identifice producătorii anvelopelor. Ele sunt în general reșapabile cel puțin o dată și oferă bune performanțe în ceea ce privește kilometrajul, deși mai limitate decât cele ale anvelopelor de nivelul 1.

(44)

Anvelopele de nivelul 3 acoperă atât anvelopele noi, cât și anvelopele reșapate, cu performanțe mai reduse în ceea ce privește kilometrajul și cu o reșapabilitate foarte limitată sau chiar inexistentă. În mod obișnuit, prețul lor este stabilit la mai puțin de 65 % din prețul anvelopelor de nivelul 1, acest procent reprezentând și limita performanței lor în ceea ce privește kilometrajul. La acest nivel, recunoașterea mărcii este aproape inexistentă, iar prețul devine factorul determinant în decizia clientului de a cumpăra. În general, aceste anvelope nu sunt furnizate cu servicii postvânzare.

(45)

Anvelopele reșapate pot fi clasificate la nivelul 2 sau la nivelul 3. Deși unele anvelope chineze sunt reșapabile, în China se efectuează foarte puține reșapări. Pe de altă parte, reșaparea este destul de larg răspândită în Uniune și pe alte piețe, de exemplu în Brazilia. Activitatea de reșapare din Uniune include:

(46)

Comisia a aplicat aceeași cartografiere a anvelopelor noi și a anvelopelor reșapate în funcție de marcă ca în investigația inițială. Aceste informații au fost, de asemenea, furnizate de solicitant și au fost puse la dispoziția tuturor părților interesate în ziua deschiderii investigației.

(47)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(48)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(49)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(50)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Republica Populară Chineză au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (adică între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017). Potrivit Eurostat, importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, au reprezentat aproximativ 5,4 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 21,3 % în cursul investigației inițiale. Aceste cifre sunt exprimate în termeni absoluți.

(51)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 22, trei grupuri de producători-exportatori din RPC au cooperat la investigație, reprezentând aproximativ 50 % din volumul total al importurilor de anvelope din RPC în Uniunea Europeană.

(52)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(53)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea de anvelope. Cele două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion au transmis informațiile relevante.

(54)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(55)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(56)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(57)

La data de 23 ianuarie 2024, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia, Indonezia, Malaysia, Turcia și Africa de Sud drept posibile țări reprezentative adecvate.

(58)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea solicitantului, Giti și Hankook.

(59)

La 16 iulie 2024, după analizarea observațiilor primite și a informațiilor suplimentare furnizate de Hankook, Comisia a informat părțile interesate, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Turcia fiind țara reprezentativă.

(60)

Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societățile Brisa Bridgestone și Goodyear Lastikleri Turk, producători din țara reprezentativă.

(61)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea solicitantului, Giti și Hankook. Toate observațiile sunt abordate în detaliu la punctul 3.3.

(62)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea normală ar trebui să fie construită utilizând metoda prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și că ar trebui respinse costurile și prețurile din China.

(63)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(64)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” ( „cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(65)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(66)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(67)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(68)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(69)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că, „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector” .

(70)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (15), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (cum ar fi sectorul chimic etc.). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(71)

Solicitantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport pentru a susține că atât industria chineză a anvelopelor în sine, cât și alte sectoare din amonte esențiale pentru producția de anvelope, cum ar fi cel al cauciucului, al energiei, al siderurgiei, precum și industria autovehiculelor din aval, sunt toate grav afectate de omniprezența GC, ceea ce a dus la denaturări semnificative ale prețurilor și costurilor. Solicitantul subliniază prezența și influența PCC asupra economiei pe baza „Deciziei din 2018 a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) privind aprofundarea reformei instituțiilor de partid și de stat”, a discursului președintelui chinez în cadrul celui de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist, a publicării în 2020 de către Comitetul Central al PCC a unui ordin prin care se declară în mod expres intenția de a introduce o prezență suplimentară a statului în societățile private și prin care se solicită educarea politică și ideologică a directorilor societăților private. Solicitantul a afirmat că intervenționismul GC ia mai multe forme, care pot fi clasificate, în esență, în jurul a trei axe diferite: administrativă, financiară și de reglementare.

(72)

Solicitantul a subliniat că planurile sunt emise la diferite niveluri guvernamentale – de stat, de provincie, de municipalitate – și sunt completate cu planuri sectoriale. Aceste planuri sunt obligatorii din punct de vedere juridic, trebuie puse în aplicare la toate nivelurile și, prin urmare, au implicații foarte directe în ceea ce privește accesul la finanțare, regimurile de impozitare sau opțiunile adoptate în cadrul societăților. Solicitantul a făcut trimitere în special la cel de al 14-lea Plan cincinal aplicabil pentru perioada 2021-2025, pe baza căruia a considerat că rolul activ al statului în economie este clar evidențiat prin stabilirea, de exemplu, a rolului său de „promovare”, „consolidare” sau „construire” a unor segmente întregi ale economiei chineze. Solicitantul concluzionează că planurile cincinale urmăresc în continuare să creeze o legătură mai strânsă între GC și întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) și să sporească și mai mult sistemul de supraveghere a activelor deținute de stat. Acest lucru poate lua diverse forme, inclusiv prevenirea eficace a pierderilor de active deținute de stat.

(73)

Solicitantul subliniază că sistemul financiar chinez este dominat de prezența băncilor deținute de stat, care trebuie să se alinieze la politicile guvernului, spre deosebire de funcționarea în conformitate cu principiile pieței. Acesta a afirmat, de asemenea, că intervenția în materie de reglementare a GC se face în principal prin intermediul reglementărilor privind achizițiile publice și al normelor privind investițiile.

(74)

Solicitantul a menționat, de asemenea, constatările Comisiei din cadrul mai multor investigații recente privind sectorul siderurgic și petrochimic din China, care au confirmat existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește factori de producție esențiali în fabricarea produsului în cauză, și anume investigațiile privind produsele plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece (16), produsele din oțel acoperit electrolitic cu crom (17), sârma laminată (18), anumite sisteme de electrozi de grafit (19), siliconul (20) și firele de mare rezistență din poliesteri (21).

(75)

În plus, solicitantul a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(76)

În primul rând, industria anvelopelor este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat.

(77)

Solicitantul a susținut că persistă un grad substanțial de proprietate a GC asupra industriei din amonte pentru produsul în cauză, printre care următoarele societăți și grupuri de societăți:

(78)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că persistă un grad substanțial de proprietate a GC asupra industriei produsului în cauză, printre care următoarele societăți și grupuri de societăți:

(79)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că persistă un grad substanțial de proprietate a GC asupra industriei din aval pentru produsul în cauză, printre care următoarele societăți și grupuri de societăți:

(80)

Prin urmare, solicitantul a observat că GC conduce și controlează societățile din industria chineză a anvelopelor în conformitate cu principii care nu se bazează pe piață, ceea ce duce la distorsiuni semnificative în întregul teritoriu.

(81)

În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de anvelope permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile.

(82)

Potrivit cererii, controlul asupra economiei chineze este exercitat prin punerea în aplicare a celulelor PCC în întreprinderi, atât private, cât și publice, cu un rol predominant în funcționarea societății și a personalului său. Solicitantul a subliniat, de asemenea, că, în ultimii ani, au fost adoptate mai multe regulamente care vizează fie întreprinderi deținute de stat, fie întreprinderi private, pentru a asigura o aplicare mai strictă și mai eficace a normelor. Printre acestea se numără Regulamentul din 2020 privind activitatea organizațiilor locale ale întreprinderilor deținute de stat ale Partidului Comunist Chinez și, în special, articolul 11 din acesta, care conferă competențe executive semnificative celulei PCC din cadrul societăților. Acest lucru se reflectă în statutul societăților precum Aeolus. Cererea a menționat, de asemenea, că au fost emise cerințe similare pentru societăți private. Începând din 2016, societățile au fost supuse unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a acorda PCC un rol mai important în procesul lor decizional. În special, Codul de guvernanță corporativă din 2018 le ceruse deja firmelor cotate la bursă să acorde PCC un rol prin regulamentele lor interne. Solicitantul s-a referit, de asemenea, la vicepreședintele Federației All-China a industriei și comerțului, Ye Qing, care a explicat noțiunea de „sistem modern de întreprinderi cu caracteristici chineze” pentru a include trei axe de control al partidului prin (i) un mecanism de resurse umane (ii) o activitate de supraveghere și audit și (iii) sindicate. Solicitantul a remarcat, de asemenea, că PCC utilizează în mod curent practica „dublului mandat”, conform căreia o singură persoană deține mai multe roluri în structuri diferite.

(83)

Solicitantul a concluzionat că, prin loialitatea lor față de stat și față de partid și prin obligația care decurge din aceasta de a promova obiectivele de politică ale statului și ale partidului, capacitatea societăților chineze de a-și stabili în mod liber prețurile (la rândul lor, afectând și costurile) este afectată în mod direct de considerații care nu sunt legate de piață.

(84)

În plus, cererea prevede că influența PCC asupra personalului societăților este deosebit de extinsă și include, în special, numirea unor cadre de conducere esențiale. În acesta se afirmă, de asemenea, că există o suprapunere semnificativă între PCC și întreprinderile chineze și că atât principalele funcții executive, cât și cele în materie de resurse umane din cadrul întreprinderilor deținute de stat trebuie să fie ocupate de membrii PCC. În ceea ce privește societățile private, acestora li se recomandă, de asemenea, să instituie un mecanism de supraveghere condus de celula de partid cu competențe disciplinare.

(85)

Prin urmare, solicitantul a concluzionat că, prin prezența lor la diferite niveluri de conducere în cadrul societăților, atât publice, cât și private, PCC și GC sunt în măsură să exercite decizii semnificative și directe privind activitatea comercială a societăților, fără a aplica principiile pieței libere și în conformitate cu obiectivele politice și industriale stabilite la nivel de stat sau de partid. Toate acestea au ca rezultat o influență semnificativă asupra costurilor și a prețurilor exercitată de forțe din afara pieței.

(86)

Solicitantul a susținut că NDRC deține un control direct asupra dezvoltării societăților, în special deoarece este responsabilă de elaborarea planurilor de dezvoltare strategică. Planificarea economiei afectează în mod direct societățile care trebuie să pună în aplicare orientările obligatorii stabilite în diferitele planuri. În consecință, NDRC nu este responsabilă doar de orientarea societăților, ci afectează în mod direct deciziile manageriale ale acestora. Respectarea ideologiei PCC este consacrată în aceste planuri diferite și, prin urmare, trebuie să fie respectată de societățile chineze. Aceste principii sunt puse în aplicare prin intermediul celulelor PCC prezente în cadrul societăților.

(87)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că a existat o prezență a statului în industria anvelopelor prin intermediul asociațiilor industriale. În acest sens, Asociația industriei cauciucului din China (China Rubber Industry Association – „CRIA”) este asociația națională responsabilă de întreaga industrie chineză a cauciucului, inclusiv de produsele sale din aval, cum ar fi anvelopele. Întrucât CRIA este supravegheată de SASAC din cadrul Consiliului de Stat și preia principiile PCC în funcționarea sa, industria anvelopelor este direct influențată de PCC prin intermediul asociației sale industriale, care are, de asemenea, legături cu administratorii producătorilor de anvelope. Pe lângă CRIA, cererea menționează influența statului prin intermediul CCCMC și CAAM, toate acestea permițând controlul statului și al partidului asupra întregului lanț de producție a anvelopelor, disociind prețurile și costurile de principiile pieței libere.

(88)

Cererea prevede, de asemenea, că PCC numește în mod regulat membri ai partidului în calitate de directori principali în cadrul societăților care își desfășoară activitatea în industria anvelopelor. Aceasta se referă în special la cazul întreprinderilor deținute de stat și, în special, al Aeolus, dar și al întreprinderilor care aparent nu sunt întreprinderi deținute de stat, precum Prinx Changshan, Zhongce Rubber Group Co., Ltd și Sailun Group Co., care includ, de asemenea, membri ai PCC în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere.

(89)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă.

(90)

Solicitantul a menționat, în special, că industria anvelopelor face obiectul unor politici favorabile prin intermediul alocărilor acordate produselor petrochimice, cauciucului, precum și prin politici care favorizează componente importante ale costurilor, cum ar fi siderurgia, energia sau textilele. În această privință, solicitantul se referă la faptul că producția și vânzările de cauciuc natural se realizează în conformitate cu orientările CRIA. De asemenea, a menționat planul de acțiune pe trei ani al guvernului Yunnan pentru modernizarea agriculturii, care califică industria cauciucului natural drept „industrie-cheie” și o menționează ca domeniu de dezvoltare. Planul vizează „extinderea producției de cauciuc special pentru anvelope”. Obiectivele pe termen lung ale districtului Sanmen pentru 2035 se axează, de asemenea, pe industria cauciucului și vizează construirea unui centru național de inspecție și testare a cauciucului.

(91)

În ceea ce privește sectorul siderurgic, solicitantul subliniază faptul că cel de-al 14-lea Plan cincinal abordează, de asemenea, promovarea și modernizarea industriei siderurgice și menționează publicarea, la începutul anului 2022, a „Avizelor orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei siderurgice”, în vederea punerii în aplicare a celui de al 14-lea Plan cincinal și a ”celui de al 14-lea Plan cincinal pentru dezvoltarea industriei materiilor prime”. Controlul asupra pieței siderurgice este pus în aplicare prin intermediul Asociației pentru fier și oțel din China (China Iron and Steel Association, denumită în continuare „CISA”), care se află sub supravegherea agenției de consolidare a partidului, care nu este altceva decât Comitetul de partid al SASAC al Consiliului de Stat.

(92)

În ceea ce privește energia și textilele, solicitantul a făcut referire la o investigație antidumping recentă a Comisiei și a SUA privind produsele chinezești, care ilustrează existența unei stabiliri a prețurilor în cazul energiei electrice, în care NDRC la nivel de provincie stabilește prețul energiei electrice. Industria textilă este desemnată în cel de al 14-lea Plan cincinal. În consecință, Departamentul Industriei și Tehnologiei Informației a publicat un aviz privind lansarea activităților din 2022 în sectorul textilelor și confecțiilor vizând „Optimizarea ofertei și promovarea modernizării”. În conformitate cu acest aviz, Consiliul național pentru textile și confecții din China este responsabil de planificarea și punerea în aplicare a sarcinilor și se află sub „îndrumarea, supravegherea și gestionarea afacerilor de către Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat”.

(93)

Anvelopele sunt incluse în industria cauciucului în avizele orientative privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cadrul celui de al 14-lea Plan cincinal, care impune „creșterea proporției de produse ecologice în industrii precum cea a anvelopelor” și promovarea unei transformări digitale în jurul produselor din industria anvelopelor. Industria anvelopelor este ghidată în continuare de orientările CRIA. Un al doilea domeniu de dezvoltare cuprins în cel de al 14-lea Plan cincinal de care beneficiază producătorii de anvelope este sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare, în special prin intermediul Centrului național de cercetare în domeniul ingineriei pentru echipamente avansate și materiale cheie în domeniul anvelopelor. În plus, solicitantul a subliniat că Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MIIT”) a selectat, de asemenea, Sailun Group în primul său lot de „întreprinderi pilot de demonstrare a fabricației inteligente la nivel național” și de „întreprinderi pilot de demonstrare a internetului industrial la nivel național” din această industrie, precum și în primul lot de „platforme de internet industrial caracteristice pentru industriile-cheie”.

(94)

Pe lângă mai multe politici la nivel de provincie, solicitantul a invocat o serie de alte măsuri, printre care:

(95)

În ceea ce privește industriile din aval, cererea a menționat:

(96)

În ceea ce privește măsurile financiare, solicitantul a remarcat în special că:

(97)

În plus, în cerere se afirmă că, pe lângă măsurile care iau forma unui sprijin financiar la scară largă, GC, prin intermediul entităților sale locale, a intervenit în gestionarea societăților prin promovarea fuziunilor și a reorganizărilor.

(98)

În cele din urmă, solicitantul a făcut referire la politicile de expansiune globală de care a beneficiat industria anvelopelor. Printre acestea se numără crearea de debușee prin inițiativa „O centură, un drum”, sprijinul indirect pentru exporturile prin transport maritim, faptul că inițiativa „O centură, un drum” discriminează în mare măsură și este, în esență, un mijloc deghizat de finanțare a societăților chineze din străinătate, în detrimentul țărilor participante.

(99)

În al patrulea rând, la fel ca în orice alt sector din economia chineză, industria anvelopelor face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea.

(100)

În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în industria anvelopelor.

(101)

Potrivit solicitantului, există dovezi că posturile de conducere din sindicat sunt ocupate de personalități de rang înalt ale partidului în cadrul întreprinderilor deținute de stat sau de directori în întreprinderi nedeținute de stat, astfel încât capacitatea sindicatului de a reprezenta în mod eficient lucrătorii este doar teoretică. De asemenea, solicitantul menționează că RPC nu a ratificat încă o serie dintre cele mai importante convenții internaționale în domeniul muncii și se referă la existența unor constrângeri instituționale care împiedică stabilirea liberă a salariilor. În plus, solicitantul consideră că forța de muncă chineză este afectată de așa-numitul sistem de înregistrare a gospodăriilor și a afirmat că utilizarea muncii forțate în regiunea Xinyang contribuie la existența unei denaturări a salariilor, deoarece este probabil ca aceasta să aducă beneficii producătorilor de anvelope cu fabrici în această regiune, cum ar fi IDS Double Coin (Xinjiang) Kunlun Engineering Tire Co., Ltd, direct și prin intermediul actorilor din amonte.

(102)

În al șaselea rând, producătorii de anvelope au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în alt fel, nu acționează în mod independent față de stat.

(103)

Solicitantul a susținut că distorsiunile menționate mai sus sunt sistemice, afirmând că GC intervine la toate nivelurile lanțului de aprovizionare al industriei anvelopelor, creând situația în care factorii de producție, materiile prime utilizate pentru obținerea acestora etc. sunt toate afectate, într-un fel sau altul, de distorsiuni generate de sprijinul guvernamental.

(104)

În concluzie, solicitantul a susținut că în sectorul anvelopelor sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(105)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum și în versiunea sa actualizată (denumită în continuare „raportul actualizat”) (22), care se bazează pe surse disponibile public.

(106)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(107)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (23).

(108)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (24). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(109)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu concludent: ea se raportează la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (25).

(110)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(111)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(112)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (26). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(113)

Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(114)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (27). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(115)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(116)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(117)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului, și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(118)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (28).

(119)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (29).

(120)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (30).

(121)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (31).

(122)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (32).

(123)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (33).

(124)

În China, întreprinderile care se află în proprietatea statului sau care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(125)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți deținute de stat, cum ar fi: China National Tyre & Rubber Co. Ltd (CNRC) deținută de SINOCHEM (IDS sub controlul SASAC) (34), Aeolus Tyres deținută în proporție de 57,5 % de IDS CNRC (35) și Shuangqian (Double Coin) Tire Group Co., Ltd, care este deținută în proporție de 58,57 % de stat (36).

(126)

În plus, statul deține o participație semnificativă și în alte societăți, printre care Qingdao Doublestar, care este deținută în proporție de 42,4 % de stat (37), și Guizhou Tyre Co., Ltd, care este deținută în proporție de 26,47 % de stat (38).

(127)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit o regulă nu numai în întreprinderile deținute de stat („IDS”), ci și în întreprinderile private (39), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei naționale. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în China.

(128)

În plus, sectorul produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi Avizul orientativ al MIIT privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor chimice și petrochimice în cursul celui de-al 14-la Plan cincinal, care prevede, în secțiunea II.3, punerea în aplicare a „acțiunilor de îmbunătățire a calității aprovizionării cu produse chimice. Vizarea industriilor strategice emergente [...] și accelerarea dezvoltării [...] materialelor din cauciuc și plastic de înaltă performanță, [...]. Creșterea proporției de produse ecologice în sectoare precum [...] cel al anvelopelor, [...]. Încurajarea întreprinderilor să îmbunătățească calitatea produselor și să creeze și să promoveze mărci”. În plus, în secțiunea V din acest aviz orientativ se prevede construirea unei „monitorizări a lanțului industrial bazat pe internet, aplicabilă produselor în vrac, cum ar fi îngrășămintele și anvelopele” (40).

(129)

Industria anvelopelor face, de asemenea, obiectul politicilor la nivel de provincie, cum ar fi cel de-al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice, care prevede în mod specific următoarele aspecte pentru „industria anvelopelor: Să pună în aplicare cu strictețe politicile industriale și standardele industriale, să integreze și să retragă întreprinderile cu o capacitate anuală de producție mai mică de 1,2 milioane de anvelope radiale din oțel (cu excepția anvelopelor industriale, a anvelopelor de aviație și a anvelopelor fără cameră cu secțiune largă) și cu o capacitate de producție mai mică de 5 milioane de anvelope radiale ranforsate cu semioțel (cu excepția anvelopelor runflat, a anvelopelor de vârf pentru curse și a anvelopelor cu profil foarte redus) . [...] Urmărind tendințele piețelor de vârf și segmentate, să dezvolte produse de înaltă calitate, cum ar fi anvelopele cu profil foarte redus, rezistente la perforare, cu rezistență scăzută la rulare, cu un nivel de zgomot scăzut și runflat, să extindă cercetarea și dezvoltarea și producția de anvelope radiale de înaltă performanță, cum ar fi anvelopele inteligente, anvelopele de siguranță, anvelopele cu rezistență scăzută la rulare și rezistență foarte mare la uzură, astfel încât să crească valoarea adăugată și cotele de piață ale produselor . Să consolideze clusterele din industria anvelopelor din peninsula Shandong, precum și din regiunea de nord a Shandong, să consolideze legăturile cu facilitățile de sprijin pentru industrie, să dezvolte clusterul industrial în sectorul aditivilor pentru cauciuc din regiunea de vest a Shandong și să extindă clusterul din industria echipamentelor de prelucrare a cauciucului din regiunea de est a Shandong . Să îmbunătățească în mod cuprinzător digitalizarea, dezvoltarea rețelelor și dezvoltarea inteligentă a industriei anvelopelor, să promoveze construirea de fabrici inteligente în industria anvelopelor din întreaga provincie și să creeze o platformă de cloud pentru industria producătoare de anvelope . Să promoveze în mod activ procesele de producție a anvelopelor ecologice, cum ar fi rafinarea chimică a cauciucului și tehnologia de prevulcanizare prin iradiere, să încurajeze utilizarea secundară a anvelopelor, să promoveze tehnologia de piroliză verde și de regenerare cu negru de fum a anvelopelor uzate și să promoveze dezvoltarea circulară verde a industriei . [...] Până în 2025, valoarea producției industriei anvelopelor va ajunge la 200 de miliarde RMB; vor exista 8 societăți producătoare de anvelope cu venituri din vânzări de peste 10 miliarde RMB, cel puțin 2 dintre acestea vor depăși 20 de miliarde RMB, iar 1-2 societăți vor intra în topul primelor 10 societăți din industria mondială a anvelopelor ” (41).

(130)

Controlul guvernamental și supravegherea politicilor pot fi, de asemenea, observate la nivelul asociațiilor industriale relevante (42).

(131)

De exemplu, Asociația industriei cauciucului din China („CRIA”), din care fac parte (43) CNRC, Aeolus Tyres, Qingdao Doublestar, Shuangqian (double coin) Tire Group Co., Ltd și Guizhou Tyre Co., Ltd, afirmă la articolul 3 din statutul său că „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China. În conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist din China, Asociația instituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activitățile partidului și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. Autoritatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea Asociației este Ministerul Afacerilor Civile, iar organizația responsabilă cu consolidarea partidului este Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat. Asociația acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către autoritatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea și de către autoritatea responsabilă cu consolidarea partidului, precum și de către departamentul administrativ relevant responsabil cu gestionarea industriei”  (44). Articolul 36 prevede, de asemenea, că persoanele responsabile de asociație trebuie să îndeplinească condiții precum „Să adere la conducerea Partidului Comunist din China, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (45) .

(132)

În plus, CRIA are 15 sucursale și comitete profesionale, dintre care sucursala în domeniul anvelopelor este cea mai mare. Există peste 270 de unități membre, în principal producători de anvelope, iar restul sunt institute de cercetare, producători de utilaje din cauciuc, producători de materii prime și auxiliare și societăți de distribuție legate de producția de anvelope. Sucursala CRIA în domeniul anvelopelor respectă dispozițiile actului constitutiv al Asociației industriei cauciucului din China, are ca obiect de activitate membrii săi, joacă rolul unei punți între guvern și întreprinderi și îndeplinește diverse sarcini sub conducerea asociației generale (46).

(133)

Producția de anvelope a societăților membre reprezintă aproximativ 80 % din producția internă chineză de anvelope. Asociația are 62 de unități de conducere, unitatea care prezidează este Zhongce Rubber Group Co., Ltd, iar unitățile cu rol de vicepreședinți sunt Sailun Group Co., Ltd, Linglong Tire Co., Ltd, SHUANGQIAN Tire Group Co., Ltd, Triangle Tire Co., Ltd, Michelin (China) Investment Co., Ltd și alte societăți binecunoscute din sectorul anvelopelor naționale și străine (47).

(134)

Chiar asociația subliniază impactul politicilor sale asupra pieței , afirmând în special că „[În 2023,] prețurile materiilor prime importante au înregistrat o tendință descendentă în prima jumătate a anului și au continuat printr-o creștere în al treilea trimestru, ceea ce a dus la un val de creșteri ale prețurilor în industria anvelopelor. Cu toate acestea, în primele 10 luni, profiturile în industriile negrului de fum, aditivilor din cauciuc și cablurilor din oțel au înregistrat în continuare o scădere semnificativă de la an la an, printre care negrul de fum a scăzut cu 14,99 %, aditivii au scăzut cu 7,45 %, iar materialele pentru scheletul anvelopelor au scăzut cu 2,90 %”. Asociația subliniază, de asemenea, impactul politicilor asupra performanței la export a industriei anvelopelor, menționând că „piața exporturilor de peste mări este deosebit de favorabilă, compensând decalajul în ceea ce privește consumul intern și devenind o forță motrice importantă pentru sprijinirea creșterii vânzărilor. Conform statisticilor Asociației cauciucului din China, în perioada ianuarie-octombrie, rata de export a industriei a fost de 37,5 % (ca valoare). În această perioadă, exporturile de anvelope au menținut o tendință de creștere puternică, iar rata exporturilor (ca valoare) a rămas peste 50 % timp de mai multe luni consecutive. (…). Datele statistice ale Administrației Generale a Vămilor arată că, în perioada ianuarie-noiembrie, noile exporturi de anvelope pneumatice de cauciuc din țara mea au fost de aproximativ 564 de milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 11,4 %; volumul exporturilor a fost de aproximativ 7,86 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 16,8 %; valoarea comercială a exporturilor a fost de 137,51 miliarde RMB, ceea ce reprezintă o creștere de 20,3 %” (48).

(135)

Societățile producătoare de anvelope menționează, de asemenea, în mod explicit influența PCC asupra comportamentului lor. De exemplu, Qingdao Doublestar afirmă în raportul său anual pe 2023 că: „[î]n 2023, societatea a continuat să se ghideze în virtutea consolidării partidului, dezvoltarea de înaltă calitate fiind obiectivul său, a pus în aplicare în mod activ strategia «noilor patru modernizări», și anume ecologia, tehnologia înaltă, localizarea și digitalizarea, fiind axată pe cele două linii principale de îmbunătățire a afacerilor și de progres în materie de inovare” și a subliniat „[n]oi realizări ale membrilor de conducere însărcinați cu consolidarea partidului: Aderarea la supremația consolidării partidului, un accent asupra principalelor responsabilități și activități economice principale, dezvoltarea și aprofundarea educației pe tema «Gândurilor despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră» a lui Xi Jinping, consolidarea construcției politice, consolidarea partidului pornind de la nivel local și acordarea unui rol deplin comitetelor de ramură în grupurile de lucru și membrilor partidului în prima linie” (49). La rândul său, și Shuangqian (double coin) Tire Group Co., Ltd menționează că „[s]ub conducerea puternică a comitetului de partid și a consiliului director al societății, toate cadrele și angajații și-au consolidat gradul de încredere, au abordat problemele direct, au depășit impactul încetinirii ciclului industriei și au făcut progrese constante în ceea ce privește producția și funcționarea societății, îmbunătățindu-i continuu competitivitatea fundamentală și accelerând eforturile pentru a deveni o întreprindere de clasă mondială” (50). În final, Guizhou Tyre Co., Ltd consideră că „[î]n calitate de întreprindere-holding deținută de stat, societatea aderă întotdeauna la conducerea neclintită a partidului exercitată față de întreprinderile deținute de stat”. Actul constitutiv confirmă statutul juridic al organizației de partid în ceea ce privește guvernanța corporativă și integrează conducerea partidului în toate aspectele guvernanței corporative (51).

(136)

În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(137)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(138)

Conform dreptului societăților comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (52)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(139)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (53), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (54).

(140)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (55). Estimări similare au fost raportate în 2022 (56). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(141)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumite în continuare „orientările”) (57), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(142)

Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede că: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (58).

(143)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul anvelopelor. Pentru a oferi un exemplu, mai mulți directori și/sau membri ai consiliului de administrație ai China National Tyre & Rubber Co. Ltd, Qingdao Doublestar, Shuangqian (double coin) Tire Group Co., Ltd și Guizhou Tyre Co., Ltd sunt membri ai PCC și dețin funcții în secretariatul Comitetului de partid (59). Acest lucru este valabil și pentru președintele Consiliului de administrație, directorul general și membrii consiliului de administrație al Aeolus, observând că un membru al consiliului de administrație îndeplinește, de asemenea, funcția de director financiar al China National Chemical Rubber Co., Ltd (60).

(144)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (61). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul anvelopelor și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor.

(145)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(146)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (62).

(147)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(148)

Cel de-al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime (63) are ca obiectiv realizarea unor progrese majore în categorii-cheie ale materiilor prime „[c]u accentul pe aplicații în domenii esențiale, cum ar fi […] cauciucul sintetic bionic” (64). Dispoziții suplimentare specifice industriei anvelopelor sunt, de asemenea, incluse în Avizul orientativ al MIIT privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei chimice și petrochimice în cursul celui de-al 14-lea Plan cincinal și al celui de-al 14-lea Plan cincinal al provinciei Shandong privind dezvoltarea industriei chimice, astfel cum se menționează în considerentele 128 și 129 de mai sus.

(149)

În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Anhui privind dezvoltarea industriei materialelor noi (65), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „[c]oncentrându-se pe sectoarele automobilelor, electronicii, căilor ferate de mare viteză, aerospațiului și energiei nucleare și utilizând bazele industriale din Anqing, Huainan și din alte locuri, va crește intensitatea cercetării, a dezvoltării și a inovării și va dezvolta puternic produse din materiale de cauciuc cu proprietăți și procese speciale, cum ar fi rezistența la temperatură ridicată și scăzută, rezistența la îmbătrânire, rezistența la ablație, rezistența la mediu chimic, rezistența la intemperii, rezistența la ozon, rezistența la arc electric etc.”. Planul menționează, de asemenea, în lista produselor-cheie „cauciucul nitrilic hidrogenat, cauciucul nitrilic bromurat, cauciucul stiren-butadienic fabricat prin polimerizare (SSBR), cauciucul izoprenic și monomeri ai acestuia, cauciucul acrilat, cauciucul special cu conținut de fluor, cauciucul fluorosiliconic, cauciucul siliconic electroizolant” și în lista tehnologiilor revoluționare „Tehnologia de hidrogenare a cauciucului nitrilic, tehnologia de preparare a cauciucului nitrilic carboxil, tehnologia de producție a SSBR funcționalizat, tehnologia de economisire a energiei în procesul de uscare a cauciucului sintetic, tehnologia de concentrare a polimerizării emulsiilor, tehnologia de înlocuire cu aditivi care respectă mediul etc.” (66).

(150)

De asemenea, al 14-lea plan cincinal al provinciei Gansu privind dezvoltarea industriei materiilor prime (67) include o secțiune privind „industria produselor chimice fine”, care prevede că „[p]ână în 2025, se vor depune eforturi ca valoarea totală a producției industriei să ajungă la 50 de miliarde yuan” și că, în domeniul cauciucului sintetic, obiectivul este de „[a] dezvolta în mod viguros aditivi pentru cauciuc care respectă mediu, acceleratori de vulcanizare seriile CBS/MBS, sulfură de carbon, sulf insolubil, negru-de-fum și alte produse de calitate ridicată cu ajutorul întreprinderilor de bază” și, în cazul materialelor petrochimice avansate noi, de „[a] ameliora nivelul și capacitatea provinciei Gansu în ceea ce privește materialele plastice industriale, cauciucul sintetic special [etc.] cu ajutorul întreprinderilor de bază” și de „[a] dezvolta în mod accelerat materialele noi strategice esențiale”. În domeniul petrochimiei, „dezvoltarea materialelor plastice industriale, a cauciucului sintetic special , a fibrelor speciale, a materialelor biodegradabile de înaltă performanță și a materialelor compozite de înaltă performanță”.

(151)

Cel de al 14-lea Plan cincinal al provinciei Gansu menționează, de asemenea, în lista sa de proiecte-cheie, PetroChina Lanzhou Petrochemical Company și construirea unei noi unități speciale de cauciuc nitrilic cu o capacitate de 35 000 de tone/an, care include în principal o unitate de preparare chimică, o unitate de polimerizare, o unitate de recuperare a monomerilor, un depozit de dejecții animaliere lichide, o unitate de amestecare și o unitate de uscare prin coagulare și ambalare etc., pentru o investiție totală de peste 84 de milioane CNY (68).

(152)

În provincia Jiangxi, în al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei petrochimice (69) se declară că „[Vom...] extinde sfera de aplicare a [...] produselor organo-siliconice, precum uleiul siliconic, cauciucul siliconic , (...) și negrul-de-fum alb . Vom consolida cercetarea, dezvoltarea și producția de noi materiale chimice și vom dezvolta puternic noi materiale de vârf, cum ar fi cauciucul special (...)”. În ceea ce privește cauciucul special, planul prevede, de asemenea, că guvernul se va „concentra pe dezvoltarea cauciucului stiren-butadienic fabricat prin polimerizare (SSBR), a cauciucului nitrilic hidrogenat, a butilcauciucului halogenat, a elastomerilor termoplastici de stiren hidrogenat (HSBC), a cauciucului izoprenic (IR), a vulcanizatului termoplastic, a cauciucului cu etilen-propilenă (EPR) etc.”.

(153)

În fine, în al 14-lea Plan cincinal al provinciei Jilin privind dezvoltarea industriei petrochimice (70), se prevede că guvernul va „promova pe deplin dezvoltarea industriei noilor materiale chimice, cum ar fi materialele plastice industriale, cauciucul sintetic special și fibrele de înaltă performanță, va extinde sfera de aplicare a noilor materiale chimice în domeniul automobilelor , al transportului feroviar, în domeniul aerospațial etc. și va realiza dezvoltarea de înaltă calitate a sistemului industriei petrochimice în provincia noastră” și va „[c]onsolida produsele legate de cei zece piloni: polietilena, acrilonitril butadienă stiren (ABS), acrilonitrilul, metacrilatul de metil, fenolul/acetona, benzenul, butil-octanolul, oxidul de etilenă, cauciucul cu etilen-propilenă și etanolul combustibil, fibrele de carbon speciale rafinate, poliizobutilena foarte activă, cauciucul special și materialele plastice și alte produse specializate, (...) și va forma trei sectoare majore competitive ale « rășinii sintetice, cauciucului sintetic și materiilor prime de bază ecologice pentru industria chimică », va spori competitivitatea și ritmul de dezvoltare endogenă al industriei petrochimice și va ajuta la cultivarea clusterelor de produse competitive și a lanțurilor de produse specifice”.

(154)

Raportul anual al principalelor societăți producătoare de anvelope menționează, de asemenea, existența subvențiilor sau a sprijinului guvernamental. De exemplu, în raportul anual al Aeolus privind anvelopele se afirmă că societatea a beneficiat de subvenții guvernamentale în valoare de 9,4 milioane CNY în 2023 și de 11 milioane în 2022 (71). Qingdao a beneficiat de subvenții guvernamentale în cuantum de 105,6 milioane CNY în 2023 și de 625 de milioane CNY în 2022 (72). Shuangqian (Double Coin) Tire Group Co., Ltd a raportat 163 de milioane CNY în 2023 și 760,8 milioane CNY în 2022 (73). În cele din urmă, raportul anual al Guizhou Tyre Co., Ltd arată că această societate a primit subvenții guvernamentale legate de operațiuni comerciale în valoare de 25,2 milioane CNY în 2023 și de 19,8 milioane CNY în 2022 (74).

(155)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, prin urmare, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(156)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(157)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(158)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (75).

(159)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (76). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea unor proceduri de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (77). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (78).

(160)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în industria anvelopelor. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(161)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(162)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (79).

(163)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (80). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(164)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (81). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(165)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul anvelopelor nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(166)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni.

(167)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (82), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (83) și acestea aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(168)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (84). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(169)

De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (85). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (86).

(170)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (87). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (88). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(171)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(172)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (89). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (90). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(173)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(174)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(175)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(176)

De fapt, raportul anual și sursele disponibile public arată că principalele societăți active în sectorul industriei anvelopelor au primit sprijin din partea băncilor de susținere a politicilor. De exemplu, surse publice au menționat că „sucursala Henan a Băncii de Export-Import a Chinei a pus în aplicare în mod activ noul concept de dezvoltare, a aderat la responsabilitatea și la misiunea serviciilor financiare pentru economia reală și a acordat un credit de 1 miliard yuan și un împrumut de 300 de milioane RMB întreprinderii Aeolus Tire Co., Ltd (denumită în continuare „Aeolus Tire”) pentru a ajuta societatea să își dezvolte activitățile orientate spre export și să își îmbunătățească în continuare competitivitatea pe piața internațională ” (91). În mod similar, mass-media a raportat că „[l]a 12 august, Doublestar Group și Banca Industrială și Comercială Chineză, sucursala Qingdao, au organizat o ceremonie de semnare a cooperării strategice în cadrul Centrului Doublestar pentru modelul global și inovarea pe piață, aducând modelul de cooperare între bănci și întreprinderi de «co-dezvoltare și co-creștere» la un nou nivel. Chai Yongsen, secretar al comitetului de partid și președintele Doublestar Group, Zhang Junhua, secretar adjunct al comitetului de partid și președinte, Cai Qian, secretar al comitetului de partid și președintele Băncii Industriale și Comerciale Chineze, sucursala Qingdao, Li Xia, membru al comitetului de partid și vicepreședinte, și alți lideri au participat la ceremonie” și că „Banca Industrială și Comercială Chineză, sucursala Qingdao va continua să furnizeze servicii financiare de calitate, să crească creditele și amploarea împrumuturilor pentru Doublestar Group, precum și să sprijine pe deplin dezvoltarea rapidă a Doublestar Group” sau că “[d]ezvoltarea Doublestar nu poate fi separată de sprijinul puternic din partea Băncii Industriale și Comerciale Chineze” (92). De asemenea, au fost raportate legături puternice cu Banca de Comunicații și cu Banca Chinei prin articole care afirmă că „Sucursala Qingdao a Băncii de Comunicații va prelua grupul Doublestar drept un client esențial și, în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a grupului Doublestar, va oferi un sprijin puternic prin linii de credit pentru investiții și finanțare, proiecte de modernizare a capacității de producție avansată de peste mări a Kumho Tire și alte aspecte, pentru a ajuta «cel de-al treilea antreprenoriat» al Doublestar și pentru a sprijini Doublestar să devină o întreprindere de talie mondială cu tehnologie înaltă, digitalizare și responsabilitate socială cât mai curând posibil” și că „Yu Qun, secretarul Comitetului de partid și președintele sucursalei Qingdao a Băncii Chinei, a declarat că va sprijini pe deplin economia reală din Qingdao și va crește creditarea și ratingul de credit al grupului Doublestar pentru a-i sprijini dezvoltarea rapidă. După semnare, ambele părți vor continua să își extindă cooperarea comercială, pornind de la nevoile generale ale dezvoltării viitoare a Doublestar, pentru a realiza o dezvoltare și o creștere comune, pentru a promova împreună noi progrese în domeniul lor de activitate și pentru a ajunge la o situație reciproc avantajoasă de promovare reciprocă între bănci și întreprinderi” (93).

(177)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(178)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, mai sus, în special în considerentele 66 și 106. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de anvelope fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(179)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(180)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în toată China. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(181)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(182)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(183)

Astfel cum se explică în considerentele 57 și 59, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă, din 14 ianuarie 2024, și a doua notă, din 16 iulie 2024.

(184)

Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(185)

În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(186)

Pe baza observațiilor inițiale primite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a decis să grupeze materiile prime pe baza ponderii acestora în ceea ce privește costurile de producție. Au fost definite trei categorii: principalele materii prime reprezentând în total peste 35 % din costurile totale, materiile prime secundare reprezentând în total peste 10 % și ultima categorie cu celelalte materii prime din punctul de vedere al costurilor de producție. Aceste categorii au fost apoi examinate cu ajutorul bazei de date privind importurile Global Trade Atlas (95), pentru a se asigura că acestea sunt reprezentative.

(187)

În plus, Comisia a examinat dacă materiile prime au făcut obiectul unor restricții (pe baza inventarului OCDE) privind restricțiile la export pentru materiile prime industriale (96), baza de date Global Trade Alert (97) și Market Access Map (98). Nu au fost identificate restricții pentru Turcia.

(188)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Indonezia, Malaysia, Thailanda, Turcia și Africa de Sud drept țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC potrivit Băncii Mondiale (cu alte cuvinte, țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut) și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(189)

Pe baza observațiilor inițiale ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a considerat că Brazilia și Turcia au avut importuri suficiente pentru majoritatea materiilor prime și că importurile totale nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile originare din China.

(190)

În ceea ce privește al doilea criteriu, Comisia a identificat situații financiare detaliate ușor accesibile în Brazilia și Turcia: Vipal Borrachas S.A. (99) în Brazilia și Brisa Bridgestone Sabancı Lastik Sanayi și Ticaret AŞ (100) în Turcia. Vipal Borrachas este un producător de materiale pentru benzi de rulare, în timp ce Bridgestone produce anvelope noi.

(191)

Comisia a considerat că alegerea Braziliei este mai adecvată, deoarece exista și producția de anvelope noi pentru camioane.

(192)

Comisia a solicitat observații cu privire la raționamentul utilizat în prima notă pentru a găsi o țară reprezentativă.

(193)

Comisia a primit observații din partea Grupului Giti, a Grupului Hankook și a Coaliției împotriva importurilor neloiale de anvelope.

(194)

Giti a susținut că Comisia nu a prezentat nicio dovadă pentru ipoteza că nivelul importurilor din China ar putea afecta prețurile medii de import provenite de la surse din afara Chinei.

(195)

Comisia a evaluat această afirmație și a considerat că nivelul importurilor din China în Malaysia este de așa natură încât volumul importurilor nu ar putea fi considerat reprezentativ, deoarece este probabil să fie afectat de distorsiuni, în cazul în care distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază sunt confirmate în comunicarea constatărilor finale. Având în vedere acest risc și faptul că importurile din China în Turcia au fost semnificativ mai mici, Comisia a respins afirmația și a confirmat selectarea Turciei.

(196)

Giti a susținut că, întrucât producătorul brazilian propus pentru a furniza date financiare (privind costurile VAG și profitul) nu a produs anvelope noi, acesta nu poate fi utilizat în scopul calculării valorii normale. În plus, producătorul brazilian propus, odată eliminată echivalența capitalurilor proprii rezultată din contul de profit și pierdere, a raportat o pierdere operațională pentru anul 2022.

(197)

Comisia a evaluat afirmația și a confirmat că producătorul propus a raportat pierderi pentru anul 2022. Prin urmare, pe lângă analiza de mai sus, care arată absența importurilor în Brazilia pentru patru produse din a doua categorie, atunci când a luat în considerare faptul că nu există date financiare alternative disponibile, Comisia a concluzionat că Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată.

(198)

Giti a susținut că Indonezia nu ar trebui ignorată din cauza faptului că importurile pentru codurile SA 4001 21 , 4001 22 și 4002 80 nu există sau sunt insuficiente, deoarece se poate utiliza o valoare de referință internațională pentru înlocuirea valorilor (și anume bursa de mărfuri din Singapore). Giti nu a explicat de ce Indonezia ar putea fi o țară reprezentativă potențială adecvată și de ce bursa de mărfuri din Singapore este o sursă fiabilă de date. Prin urmare, Comisia a considerat că această afirmație nu a fost susținută cu probe.

(199)

Comisia a considerat că, într-o situație în care nu există o valoare de import fiabilă pentru o anumită materie primă (și anume codul SA 4001 22 ), se poate referi la valori obținute din alte surse. Cu toate acestea, în acest caz particular, s-au constatat importuri pentru materiile prime menționate anterior ale altor potențiale țări reprezentative.

(200)

Giti a susținut, de asemenea, că luarea în considerare a unui anumit cod SA este irelevantă în cazul său, deoarece nu a consumat respectiva materie primă.

(201)

Comisia reamintește că a stabilit lista factorilor de producție pe baza observațiilor prezentate de toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion, întrucât analiza trebuia să fie valabilă pentru toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion.

(202)

Prin urmare, în absența datelor privind importurile pentru Indonezia pentru codurile relevante și a disponibilității unor astfel de date în alte țări reprezentative potențiale, Comisia nu poate considera Indonezia drept țară reprezentativă adecvată.

(203)

Giti a susținut că Malaysia a fost utilizată ca principală țară-surogat de către Departamentul de comerț al SUA (101) pentru același tip de produse. În plus, Malaysia este singura țară pentru care există importuri semnificative la prețuri reprezentative pentru toate materiile prime din categoria principală. Mai mult, prețurile de import ale materiilor prime pentru a doua categorie sunt, de asemenea, reprezentative, deoarece sunt în concordanță cu prețurile de import din alte țări pentru care Comisia nu a ridicat nicio problemă în ceea ce privește reprezentativitatea sau fiabilitatea. În plus, Malaysia nu suferă din cauza inflației ridicate, a ratelor de devalorizare și a ratelor ridicate ale dobânzii în comparație cu Turcia. Partea a propus utilizarea datelor financiare ale Toyo Tyre Malaysia, care au fost utilizate și de Departamentul de comerț al SUA.

(204)

În ceea ce privește producătorul propus de parte, Comisia a observat că, pe baza site-ului web al societății, Toyo Tyre Malaysia nu produce anvelope pentru camioane (102), ci anvelope pentru camioane ușoare (și anume, pentru vehiculele de tip SUV și 4x4), întrucât procedura din SUA menționată nu se referea la anvelopele pentru camioane.

(205)

Comisia a considerat că, având în vedere volumul semnificativ al importurilor în Malaysia a principalilor factori de producție din China, importurile nu ar putea fi considerate reprezentative, deoarece este probabil să fie afectate de distorsiuni, în cazul în care distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază sunt confirmate în comunicarea constatărilor finale.

(206)

Având în vedere acest risc, Comisia a respins afirmația.

(207)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a reiterat faptul că Malaysia avea condiții economice stabile, cu o rată scăzută a inflației, de 3,3 %, în 2022 și o devalorizare modestă, de 10 %, a monedei sale, ceea ce face ca Malaysia să fie o țară reprezentativă mai adecvată.

(208)

Astfel cum se explică în considerentul 222, Comisia a considerat că situația economică a unei potențiale țări reprezentative nu ar trebui să fie considerată un factor negativ decisiv. Acest lucru se datorează faptului că stabilirea valorilor de referință nu este afectată în mod direct de situația economică a țării. Abordarea Comisiei în ceea ce privește stabilirea valorilor de referință se bazează pe prețurile de import ale materiilor prime, precum și pe utilizarea de procente pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („VAG”) și profit, care contribuie la compensarea fluctuațiilor interne. În plus, costurile energiei sunt convertite în yuani chinezi (CNY) utilizând un curs de schimb care reflectă evoluția monedei locale în raport cu CNY. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că Turcia este o țară reprezentativă adecvată. Afirmația nu a fost luată în considerare.

(209)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că atât Brisa Bridgestone, cât și Goodyear Lastikleri produceau în principal anvelope pentru autoturisme și camioane ușoare, similare produsului care face obiectul investigației. Prin urmare, costurile VAG și valorile de referință propuse privind profitul s-au bazat în mare măsură pe anvelopele pentru autoturisme și camioane ușoare, făcând din Toyo Tyre Malaysia o referință adecvată.

(210)

Căutarea de către Comisie a unei țări reprezentative a arătat că nicio țară nu avea o societate care să producă exclusiv anvelope pentru camioane. Astfel cum s-a menționat în considerentul 204, Toyo Tyre Malaysia nu a produs anvelope pentru camioane, în timp ce Brisa Bridgestone și Goodyear Lastikleri au fabricat anvelope pentru camioane în fabricile lor din Turcia. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a decis să acorde prioritate întreprinderilor care produc anvelope pentru camioane atunci când stabilește valori de referință pentru costurile VAG și profit. Această abordare asigură faptul că valorile de referință sunt mai relevante și mai reprezentative pentru industrie.

(211)

Giti a susținut că Thailanda ar trebui să fie cea mai adecvată alegere dintre cele avute în vedere de Comisie. Giti și Hankook au susținut că Thailanda nu ar trebui ignorată din cauza faptului că importurile pentru codurile SA 4001 21 , 4001 22 și 4002 80 nu există sau sunt insuficiente, deoarece se poate utiliza o valoare de referință internațională pentru înlocuirea valorilor (și anume bursa de mărfuri din Singapore sau Statista) și că nu există dispoziții în regulamentul de bază care să impună utilizarea datelor privind importurile. Giti a susținut, în plus, că luarea în considerare a codului SA 4001 21 este inutilă în cazul său, deoarece nu a consumat respectiva materie primă. Aceeași parte a furnizat o listă de trei producători de anvelope pentru camioane.

(212)

Comisia a observat că Giti nu și-a justificat afirmația și nu a explicat de ce Thailanda este cea mai adecvată alegere ca țară reprezentativă și nici de ce bursa de mărfuri din Singapore sau Statista (103) sunt surse fiabile de informații. Comisia reamintește că a stabilit lista factorilor de producție pe baza observațiilor prezentate de toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion, întrucât analiza trebuia să fie valabilă pentru toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion. În plus, Comisia a considerat că, într-o situație de cvasiabsență a importurilor pentru unul dintre principalii factori de producție din categoria principală menționată mai sus, Thailanda nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(213)

Coaliția împotriva importurilor neloiale a susținut că, potrivit Comisiei, Turcia nu a importat cantități semnificative de factori de producție din Rusia. Fluxurile comerciale din Rusia au fost grav afectate de sancțiunile impuse în urma invadării Ucrainei în februarie 2022, iar volume mari de produse au fost redirecționate către piețe din afara UE în condiții comerciale care nu pot asigura menținerea condițiilor de piață liberă. Prin urmare, potrivit Coaliției împotriva importurilor neloiale, Turcia nu poate fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(214)

Comisia a evaluat afirmația și a constatat că au existat volume semnificative de importuri din Rusia în Turcia de două coduri SA din categoria principală (astfel cum sunt definite în prima notă: 2803 00 și 4002 19 ). Cu toate acestea, partea nu a furnizat elemente de probă din care să reiasă că importurile din Rusia ar putea face ca importurile în Turcia să nu fie fiabile. Comisia nu a observat elemente de probă privind vreo fluctuație anormală a prețurilor pentru importul din Rusia în Turcia al celor două coduri SA care nu au fost vândute sub formă de reduceri semnificative în comparație cu prețul mediu de import al acestui factor de producție în Turcia. Prin urmare, afirmația nu a fost luată în considerare.

(215)

Giti a susținut că Turcia a instituit măsuri antidumping pentru a-și proteja industria siderurgică și, prin urmare, aceste măsuri au denaturat prețurile de import ale sârmei din oțel (un factor de producție pentru producția de anvelope) și că, în plus, producătorii locali de anvelope au beneficiat de o protecție semnificativă, și anume de măsuri antidumping privind anvelopele, ceea ce a condus la profituri ridicate în mod artificial. Comisia a considerat că instituirea de măsuri antidumping nu viza protejarea producătorilor locali față de concurență, ci, dimpotrivă, a restabilit o situație de concurență normală. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(216)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că Comisia nu a abordat o afirmație formulată după comunicarea constatărilor din cea de a doua notă privind factorii de producție, potrivit căreia sârma din oțel utilizată în produsul care face obiectul investigației este un produs din oțel de bază obținut în mod obișnuit pe piața internă, în timp ce importurile ar trebui să reflecte mai degrabă produsele specializate decât tendințele generale ale pieței. Această denaturare a fost evidențiată prin compararea prețului de export al Turciei cu prețul de import, care a reprezentat aproximativ jumătate din prețul de import.

(217)

Giti a susținut că un anumit tip de sârmă din oțel a fost utilizat în producția de anvelope pentru camioane, dar nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații. În lipsa unor astfel de elemente de probă, Comisia a considerat afirmația ca fiind speculativă și, prin urmare, nu a luat-o în considerare.

(218)

În ceea ce privește Turcia, Hankook a susținut că situațiile financiare consolidate ale Brisa Bridgestone includeau filiale ale Arvento care erau implicate în dezvoltarea și fabricarea de tehnologii mobile. Prin urmare, Brisa Bridgestone a fost considerată în mod vădit nereprezentativă în sensul construirii valorii normale. Partea a propus utilizarea Goodyear Lastikleri Turk (104), care ar fi mai adecvată decât Brisa Bridgestone, deoarece nu exista o consolidare a altor tipuri de activități.

(219)

În ceea ce privește Brisa Bridgestone și Arvento, Comisia a observat că partea nu și-a justificat afirmația, în special în ceea ce privește impactul cifrei de afaceri a Arvento asupra situațiilor financiare consolidate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că datele financiare ale Brisa Bridgestone rămân o sursă adecvată pentru stabilirea costurilor VAG și a procentelor de profit. În plus, Comisia a luat în considerare afirmația privind Goodyear Lastikleri Turk și a concluzionat că datele financiare ale acestui producător de anvelope pentru camioane ar putea fi, de asemenea, o sursă pentru stabilirea costurilor VAG și a procentelor de profit pentru construirea valorii normale în Turcia, pe lângă datele furnizate de Brisa Bridgestone. Într-adevăr, datele financiare ale Goodyear Lastikleri Turk sunt ușor accesibile, iar conturile sale sunt auditate. Pe baza ambilor producători, ratele medii ponderate pentru costurile VAG și pentru profit, exprimate ca procent din costul mărfurilor vândute, sunt de 22,0 % și, respectiv, 10,8 % și pot fi considerate rezonabile pentru o astfel de industrie.

(220)

Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(221)

Giti și Hankook au susținut că economia Turciei este afectată de condițiile economice (cum ar fi inflația ridicată, devalorizarea lirei turcești, creșterea ratelor dobânzilor la împrumuturi sau a prețului energiei) și că deciziile politice au afectat costurile forței de muncă. În opinia lor, acest lucru ar putea afecta fiabilitatea cheltuielilor indirecte și ar putea submina fiabilitatea valorii normale.

(222)

Comisia a considerat că prețurile de import nu au fost afectate de devalorizarea lirei turcești și că orice creștere va fi reflectată de o creștere a costurilor totale ale mărfurilor vândute și/sau a costurilor VAG și, prin urmare, de scăderea marjei de profit a producătorului reprezentativ. Întrucât costurile VAG și marjele de profit au fost exprimate în procente, acest lucru nu a avut niciun impact asupra calculării valorii normale. În ceea ce privește inflația anumitor costuri specifice, cum ar fi forța de muncă sau energia electrică, Comisia a considerat că inflația raportată în Turcia este în mare măsură atenuată de evoluția cursului de schimb dintre lira turcească și Renminbi. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(223)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că abordarea Comisiei privind calcularea costurilor VAG nu a luat în considerare impactul semnificativ al devalorizării valutare asupra exporturilor și importurilor, care au fost denominate în valută. În special, Giti a observat că cerința Comisiei de a face distincția între câștigurile/pierderile realizate și din schimburi valutare nu era fezabilă, deoarece datele financiare ale societăților turce nu au furnizat acest nivel de detaliere.

(224)

Comisia a examinat, de asemenea, impactul potențial al câștigurilor sau pierderilor din diferențele de curs valutar asupra marjei VAG, dar nu a găsit niciun element de probă în dosar care să sugereze că acesta era semnificativ. În orice caz, este clar că orice modificare a valorii totale a costurilor VAG ar avea un impact corespunzător asupra valorii totale a profitului și, prin urmare, nu ar afecta determinarea finală a marjelor de dumping. În consecință, afirmația nu a fost luată în considerare.

(225)

În ceea ce privește Africa de Sud, Giti este de acord cu Comisia că Africa de Sud nu pare să constituie o țară reprezentativă adecvată din cauza importurilor neglijabile pentru toți factorii de producție.

(226)

Prin urmare, Comisia intenționează să aibă în vedere Turcia drept țară reprezentativă.

(227)

În urma comunicării primei note, Grupul Hankook și-a revizuit de mai multe ori observațiile inițiale privind factorii de producție. Acest lucru a avut ca rezultat revizuirea de către Comisie a listei codurilor SA pentru fiecare categorie descrisă în considerentul 186 și în analiza sa inițială. După revizuire, principala categorie din a doua notă a reprezentat aproximativ 64 % din costurile directe ale materialelor, iar a doua categorie de produse a reprezentat aproximativ 22 % din costurile directe ale materialelor.

(228)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că, în ceea ce privește reclasificarea codului SA 4002 80 din categoria A în categoria B, Comisia nu a furnizat explicații.

(229)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 227, lista codurilor SA pentru fiecare categorie a fost revizuită în urma revizuirii factorilor de producție ai Hankook. Metodologia utilizată pentru stabilirea fiecărei categorii s-a bazat pe ponderea fiecărui cod SA, astfel cum este descris în considerentul 186. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia utilizată a fost comunicată în mod explicit părților interesate. Afirmația nu a fost luată în considerare.

(230)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 219, Comisia a revizuit lista codurilor SA pentru fiecare categorie ca răspuns la revizuirea factorilor de producție ai Hankook. Această revizuire a fost efectuată în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 186, care se bazează pe ponderea fiecărui cod SA. Comisia a comunicat în mod explicit această metodologie părților interesate și, prin urmare, a considerat că afirmația este nefondată. În consecință, afirmația nu a fost luată în considerare.

(231)

În observațiile sale, Grupul Hankook și-a reiterat afirmația potrivit căreia situațiile financiare consolidate nu au putut fi utilizate (a se vedea considerentul 218), iar Comisia nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul considerării Brisa Bridgestone ca sursă fiabilă. Prin urmare, Grupul Hankook a considerat că datele financiare ale Brisa Bridgestone sunt nerezonabile și nejustificate.

(232)

Comisia a constatat că Grupul Hankook nu și-a justificat afirmația cu noi elemente de probă care să dovedească faptul că absorbția Arvento a afectat marja de profit a Brisa Bridgestone. Consolidarea situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone și Goodyear Lastikleri Turk a furnizat o marjă de profit rezonabilă de 10,8 % și, prin urmare, ar trebui să fie considerată cea mai adecvată valoare de referință disponibilă.

(233)

În observațiile sale, Grupul Giti și-a reiterat afirmația potrivit căreia Malaysia nu ar trebui să fie trecută cu vederea, deoarece această țară a fost selectată în cazuri recente de Comisie și de Departamentul de comerț al SUA. Grupul Giti a considerat că Malaysia constituia o țară reprezentativă mult mai adecvată, deoarece principalii factori de producție au fost importați în cantități suficiente. În plus, în ceea ce privește selectarea unui producător din țara reprezentativă, Grupul Giti a considerat că Toyo Tyre Malaysia putea fi considerată în continuare adecvată, chiar dacă producea numai anvelope pentru SUV. Acest lucru s-a bazat pe faptul că producătorul turc GoodYear Lastikleri Turk nu producea exclusiv anvelope pentru camioane. În special, în primul trimestru al anului 2023, anvelopele pentru autoturisme au reprezentat 85 % din numărul de anvelope vândute de producătorul-exportator în Uniune.

(234)

Comisia a respins afirmația, deoarece Toyo Tyre Malaysia nu producea deloc produsul care face obiectul reexaminării.

(235)

În ceea ce privește Turcia, Grupul Giti și-a reiterat afirmațiile privind inflația și devalorizarea lirei turcești, potrivit cărora prețurile energiei electrice sau costurile forței de muncă au fost influențate de factori politici, iar anvelopele cu diferite origini au făcut obiectul unor măsuri antidumping.

(236)

Întrucât Grupul Giti nu a prezentat niciun element de probă suplimentar, afirmația nu a fost luată în considerare.

(237)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(238)

Având în vedere analiza de mai sus și în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a considerat Turcia ca fiind cea mai adecvată țară reprezentativă și situațiile financiare consolidate ale Brisa Bridgestone și situațiile financiare ale Goodyear Lastikleri Turk ca surse adecvate și rezonabile de date financiare.

(239)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(240)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza, pe de o parte, Institutul de Statistică al Turciei (105) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, gazelor naturale, gazelor naturale lichefiate (GNL) și aburului și, pe de altă parte, statisticile furnizate de Autoritatea de reglementare a pieței energiei (106) pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei electrice. Statisticile furnizate de Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia (107) vor fi utilizate de Comisie pentru stabilirea costului nedistorsionat al apei.

(241)

Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(242)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție

(243)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (109). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(244)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(245)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că Comisia a ignorat în mod eronat achizițiile sale de cauciuc natural atunci când au fost direct importate și facturate în valută.

(246)

Comisia a observat că, chiar dacă ar utiliza costul achizițiilor de cauciuc natural atunci când ar fi importate și facturate direct în valută, marja de dumping ar scădea doar cu aproximativ 2 %, rămânând totuși cu mult peste nivelul de minimis, nemodificând astfel constatarea generală privind continuarea dumpingului. În consecință, Comisia nu a abordat în continuare această afirmație.

(247)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei (110). Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza celor mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 pentru costurile orare medii cu forța de muncă pentru activitatea economică „Fabricarea de anvelope și tuburi din cauciuc” codul NACE C.22 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2 și o categorie de efectiv de personal de peste 1 000 de angajați. Valorile au fost ajustate în funcție de inflație, utilizându-se indicele costului forței de muncă publicat de Institutul de Statistică din Turcia (111) pentru a reflecta costurile pe parcursul perioadei de investigație.

(248)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că valoarea de referință utilizată părea să fie exagerată în comparație cu alte cazuri recente.

(249)

Comisia a reevaluat afirmația și nu a constatat nicio dovadă de erori de calcul. Trimiterile părții la alte cauze din diferite industrii, cum ar fi cablurile din oțel, melamina și carbura de tungsten, nu au oferit o bază pentru contestarea calculelor Comisiei. Diferențele observate în aceste cauze pot fi atribuite caracteristicilor distincte ale fiecărei industrii. Afirmația nu a fost luată în considerare.

(250)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Turcia este publicat de Autoritatea de reglementare a pieței energiei (EMRA) din Turcia (112). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale, a căror aplicare EMRA o solicitase începând cu 1 ianuarie 2023, fără TVA, întrucât producătorii turci ai produsului care face obiectul investigației au dreptul la rambursare.

(251)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Turcia este publicat de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a utilizat prețul disponibil pentru al doilea semestru al anului 2021 și pentru primul semestru al anului 2022, care corespunde tranșei de consum de 2 610 000-26 100 000 m3 (113). Prețul a fost ajustat în funcție de inflație, utilizându-se indicele prețurilor de producție publicat de Institutul de Statistică din Turcia (114) pentru a reflecta prețul pe parcursul perioadei de investigație. TVA-ul, care este inclus în prețul publicat, a fost dedus, deoarece producătorii turci ai produsului care face obiectul investigației au dreptul la rambursare.

(252)

Pentru gazul reformat cu abur, valoarea de referință a fost derivată din indicele de referință pentru gaze naturale utilizând un raport de conversie. Mai precis, în condiții standard, se estimează că aproximativ 0,421 tone de gaze naturale sunt consumate pentru a produce 1 tonă de gaz reformat cu abur.

(253)

Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia (115) a publicat costul apei pentru uz industrial. Comisia a utilizat prețul valabil în 2023 pentru regiunea Balikesir, unde este situată societatea Sisecam Elyaf, fără TVA, întrucât producătorii turci ai produsului care face obiectul investigației au dreptul la rambursare.

(254)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(255)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca procentaj din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(256)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele financiare ușor accesibile, pentru perioada investigației de reexaminare, referitoare la producătorii turci Brisa Bridgestone și Goodyear Lastikleri Turk menționați în considerentul 238 de mai sus.

(257)

Pe baza situațiilor financiare consolidate ale Brisa Bridgestone și a situațiilor financiare ale Goodyear Lastikleri, ratele medii ponderate pentru costurile VAG și profit, exprimate ca procent din costul mărfurilor vândute, sunt de 22,0 % și, respectiv, 10,8 %. Aceste rate au fost considerate rezonabile pentru industria anvelopelor.

(258)

În urma comunicării constatărilor finale, Giti a susținut că Comisia a utilizat ca marjă de profit o valoare de referință care reflectă profitul societăților de marcă active pe nivelul 1 și, prin urmare, nu poate constitui o valoare de referință rezonabilă pentru acestea.

(259)

Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 257, Comisia s-a bazat pe informațiile disponibile și a stabilit o marjă de 8,1 % (exprimată ca procent din veniturile totale). Deși un calcul bazat pe cele trei niveluri nu era fezabil, Comisia a considerat că această marjă era apropiată de o medie ponderată între nivelul 1 și nivelul 2, deoarece Bridgestone și Goodyear nu produc numai anvelope pentru camioane de nivelul 1, ci și anvelope pentru camioane de nivelul 2 sub denumiri comerciale diferite. Cu toate acestea, Comisia a considerat că această valoare de referință era rezonabilă în sensul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Acest lucru se datorează faptului că nu este necesară o marjă exactă în cadrul unei astfel de reexaminări. În consecință, afirmația nu a fost luată în considerare.

(260)

După comunicarea constatărilor, Hankook a reiterat faptul că situațiile financiare ale Brisa Bridgestone nu ar trebui utilizate în scopul calculării dumpingului și că Hankook a prezentat argumente în diferite etape ale investigației. Hankook a considerat că Comisia nu a abordat argumentele sale și, prin urmare, a împiedicat dreptul la apărare al Hankook, având în vedere că, în mod evident, afirmația sa nu a fost evaluată la standardul impus de principiile fundamentale ale bunei administrări.

(261)

Hankook a susținut că motivele invocate de Comisie pentru a justifica utilizarea Brisa Bridgestone sunt simple speculații nesusținute cu elemente de probă, iar Comisia nu și-a justificat alegerea și nu a îndeplinit dovezile standard necesare pentru a identifica o valoare reprezentativă pentru costurile VAG și pentru profit, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(262)

Tribunalul a confirmat recent acest principiu, întrucât a reiterat principiul fundamental potrivit căruia părții care dorește să se prevaleze de o afirmație îi revine sarcina probei corespunzătoare (116). În acest caz specific, întrucât costurile VAG și profiturile relevante nu sunt cele ale Grupului Hankook, Comisia este cea care trebuie să demonstreze că aceste cifre sunt „adecvate”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a). Prin urmare, Comisiei îi revine sarcina de a furniza elemente de probă coerente potrivit cărora alegerea Turciei ca țară reprezentativă și alegerea, printre altele, a Brisa Bridgestone ca producător local reprezentativ este adecvată și justificată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, iar nu părților interesate le revine sarcina să demonstreze contrariul.

(263)

Hankook a susținut că Comisia a decis să excludă producătorul malaysian din cauza faptului că acesta își desfășura activitatea și în alte sectoare.

(264)

Hankook a susținut că este de competența Comisiei să demonstreze că alegerea producătorului local reprezentativ este adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și că nu este de competența părților interesate să demonstreze contrariul.

(265)

Cifrele consolidate ale Brisa Bridgestone au implicat o varietate de produse diferite, inclusiv unele care nu au nicio legătură cu investigația și, prin urmare, le fac nereprezentative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(266)

Potrivit afirmațiilor Hankook, Comisia nu a explicat de ce a fost necesară utilizarea situațiilor financiare ale Brisa Bridgestone. În plus, Hankook a clarificat faptul că utilizarea situațiilor financiare ale Goodyear Lastikleri nu a fost niciodată pusă sub semnul întrebării și că, prin urmare, nu era necesar să se adauge o altă societate.

(267)

A trebuit ca aceste afirmații să nu fie luate în considerare. Comisia a considerat că Brisa Bridgestone este un producător reprezentativ din țara reprezentativă, deoarece (i) produce produsul în cauză, (ii) dispunea de date financiare pentru perioada examinată și (iii) costurile sale VAG și profitul nu păreau a fi disproporționat de mari și, prin urmare, au fost considerate adecvate. Dimpotrivă, Hankook nu a furnizat nicio dovadă potrivit căreia consolidarea altor activități în situația financiară a Brisa Bridgestone ar fi condus la valori anormale pentru costurile VAG și pentru profit. Prin urmare, având la dispoziție date financiare pentru doi producători ai produsului în cauză din Turcia, Comisia nu a găsit niciun element pentru a-l exclude pe unul sau pe celălalt.

(268)

În ceea ce privește argumentul privind excluderea producătorului malaysian, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 234, acesta nu a produs deloc produsul în cauză, spre deosebire de cei doi producători identificați în Turcia.

(269)

Potrivit afirmațiilor Hankook și Giti, Comisia a stabilit în mod eronat costurile VAG, întrucât anumite cheltuieli, cum ar fi costurile de transport și de depozitare, nu au fost eliminate din valoarea totală a cuantumurilor VAG. În plus, Hankook și Giti au susținut că și alte tipuri de cheltuieli ar trebui eliminate din costurile VAG, cum ar fi cheltuielile cu comisioanele sau cheltuielile de marketing.

(270)

Comisia a analizat afirmațiile și a stabilit că este necesară o revizuire a procentajului costurilor VAG. În ceea ce privește metodologia aplicată, Comisia a utilizat metodologia sa standard pentru stabilirea procentajului net al costurilor VAG în cheltuielile de transport: din veniturile totale, au fost eliminate costurile mărfurilor vândute și profitul, apoi au fost deduse cheltuielile de transport.

(271)

Pe baza situațiilor financiare disponibile, Comisia a eliminat cheltuielile de transport din valoarea totală a costurilor VAG (astfel cum a fost stabilită pe baza metodologiei descrise mai sus). Din cauza lipsei de informații trimestriale, Comisia a estimat cheltuielile de transport în cursul PIR pe baza situațiilor financiare pentru ianuarie-iunie 2023. Cheltuielile de transport estimate au reprezentat un procent din valoarea totală a costurilor VAG. Ca urmare a acestei revizuiri, ponderea costurilor VAG a scăzut de la 22,0 % la 18,5 % atunci când este exprimată ca procent din costul mărfurilor vândute (13 % atunci când este exprimată ca procent din veniturile totale).

(272)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(273)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori de producție individuali al producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate de producătorii-exportatori cooperanți au fost examinate în cursul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă, astfel cum se descrie în secțiunea 3.3.14.

(274)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se descrie în considerentul 255.

(275)

Comisia a adăugat apoi costurile VAG de 18,5 % și profitul de 10,8 %, astfel cum se explică în considerentul 271.

(276)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune direct către clienți independenți și/sau prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori.

(277)

Atunci când producătorii-exportatori exportau produsul care face obiectul reexaminării direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export era prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(278)

Atunci când producătorii-exportatori exportau produsul care face obiectul reexaminării către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export era stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(279)

În lipsa cooperării din partea unui importator neafiliat, Comisia s-a bazat pe profitul stabilit în cursul investigației inițiale pentru un importator neafiliat, și anume 6,7 %.

(280)

Comisia a comparat, pe tip de produs, valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion, la nivelul franco fabrică, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(281)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport în Uniune, de taxele vamale, de reducerile cantitative, de costurile de credit și de comisioanele bancare.

(282)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător al produsului care face obiectul reexaminării în care sunt avute în vedere toate tranzacțiile de export, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(283)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, s-au situat în intervalul cuprins între aproximativ 7 % și aproximativ 22 % pentru producătorii cooperanți incluși în eșantion. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(284)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor.

(285)

S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC; relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(286)

În lipsa cooperării, Comisia a stabilit capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(287)

Conform datelor furnizate de solicitant în cerere, CRIA a raportat o producție de 122,39 milioane de anvelope în 2021, pentru o capacitate de producție estimată la 141,76 milioane de anvelope în același an, ceea ce marchează o creștere a anvelopelor produse cu 2,72 milioane față de anul precedent. Ratele de utilizare a capacității derivate din aceste cifre s-ar situa la aproximativ 86 %. În 2022, au fost deja adăugate cel puțin 1,5 milioane de unități de capacități suplimentare de producție a anvelopelor, astfel cum a raportat CRIA. Astfel, capacitatea totală de producție a anvelopelor se ridică la aproximativ 143,25 milioane de unități pentru 2022. Dacă se iau în considerare aceleași rate de utilizare a capacității ca și pentru anul 2021, producția s-ar ridica la aproximativ 123,67 milioane de anvelope produse. Prin urmare, capacitatea neutilizată disponibilă în China în 2022 se ridică la aproape 20 de milioane de unități, aproape echivalentă cu consumul total de pe piața UE (117).

(288)

Producătorii chinezi, în conformitate cu politicile industriale ale GC și PCC prezentate mai sus, au continuat să își crească capacitățile de producție deja supradezvoltate începând cu PI inițiale. Investigațiile externe recente în materie de apărare comercială au ajuns la concluzii cu privire la importanța capacității de producție existente în China. Investigația antidumping din Brazilia, publicată în mai 2021, a evidențiat deja existența unor capacități de producție semnificative, cu dovezi ale mai multor investiții în capacitățile de producție ale celor mai mari societăți, care ar putea depăși consumul brazilian (118). Investigația antidumping din Africa de Sud, publicată în august 2022, a luat în considerare, de asemenea, capacitățile de producție semnificative ale producătorilor chinezi care ar fi în măsură să își sporească producția pentru cererea la export (119).

(289)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea ca producătorii-exportatori din RPC să își continue vânzările la export la prețuri de dumping pe piața Uniunii în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a analizat nivelul prețurilor exporturilor chineze către piețele țărilor terțe și le-a comparat cu nivelul prețurilor exporturilor chineze către piața Uniunii, pentru a stabili dacă piața Uniunii era atractivă în ceea ce privește nivelurile prețurilor.

(290)

Comisia a examinat nivelul prețurilor din cursul PIR raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și a constatat că, pentru tranzacții comparabile (și anume, factura comercială stabilită pe baza Incoterms FOB), prețul unitar al anvelopelor pentru camioane exportate către țări terțe a reprezentat aproximativ 80 % din prețul lor unitar în UE. În plus, atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată de faptul că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, volumele exporturilor chineze către Uniune au rămas la aproximativ 30 % din volumul importurilor din cursul investigației inițiale.

(291)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că piața Uniunii constituie o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de anvelope pentru camioane, atât în ceea ce privește prețurile, cât și dimensiunea sa.

(292)

În plus față de considerentele de mai sus, Comisia a constatat că sunt în vigoare măsuri de apărare comercială privind exporturile produsului care face obiectul reexaminării din RPC în Armenia, Botswana, Brazilia, Egipt, Eswatini, Kazahstan, Republica Kârgâză, Lesotho, Namibia, Federația Rusă, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii (120). În consecință, piețele din aceste țări terțe, care sunt consumatori importanți de anvelope pentru camioane, sunt mai puțin atractive pentru producătorii-exportatori chinezi. Acesta este un element suplimentar care sprijină constatarea că actuala capacitate de producție a RPC s-ar orienta, cel mai probabil, spre piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor.

(293)

Investigația a arătat că, în cursul PIR, importurile din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii în volume mari (în raport cu dimensiunea pieței) la prețuri de dumping.

(294)

În plus, capacitatea neutilizată din RPC a fost semnificativă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii (considerentul 301) în cursul PIR. Mai mult, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețurile a evidențiat probabilitatea ca exporturile din China să fie direcționate către piața Uniunii, în eventualitatea expirării măsurilor, iar capacitatea neutilizată ar fi, de asemenea, utilizată pentru a crește producția și exporturile către Uniune.

(295)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC către Uniune, din cauza capacității neutilizate mari din RPC și a nivelului prețurilor de pe piața Uniunii în comparație cu alte destinații de export.

(296)

În lumina celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar determina probabil continuarea dumpingului.

(297)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de peste 400 de producători din Uniune. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(298)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 18 milioane de anvelope. Comisia a stabilit cifra totală a producției Uniunii pe baza informațiilor furnizate de European Tyre & Rubber Manufacturers Association („ETRMA”), de solicitant și de statisticile Eurostat. Astfel cum se indică în considerentul 27, cinci producători din Uniune din eșantionul final reprezintă peste 25 % din producția și vânzările Uniunii de produs similar. Prin urmare, indicatorii microeconomici au fost examinați pe baza datelor obținute din răspunsurile celor cinci producători din Uniune.

(299)

S-a constatat că unii dintre producătorii incluși în eșantion importă produsul în cauză din RPC și îl revând pe piața Uniunii. Cu toate acestea, în comparație cu vânzările lor globale, importurile rămân marginale (sub 1 % din vânzările lor totale) și nu afectează încadrarea lor ca producători din Uniune.

(300)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza informațiilor furnizate de ETRMA și Eurostat.

(301)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii (exprimat în articole)

(302)

Consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate. S-a înregistrat o creștere semnificativă între 2020 și 2022. Este probabil ca acest lucru să fie legat de redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID și se explică prin faptul că consumul de anvelope este legat în mod intrinsec de numărul de kilometri parcurși de flotele care, la rândul lor, depind foarte mult de activitatea economică globală și, în special, de volumul de mărfuri transportate pe cale rutieră. Creșterea consumului a atins un nivel maxim în 2022 și a încetinit în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(303)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului Uniunii, conform tabelului 1.

(304)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (articole) și cota de piață

(305)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Cota de piață a importurilor pe baza consumului Uniunii se regăsește în tabelul 3.

(306)

Volumele importurilor din RPC au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate, de la circa 900 000 de anvelope în 2020, la aproximativ 1,1 milioane de anvelope în perioada de investigație. Creșterea importurilor din China a fost deosebit de semnificativă în 2022, când măsurile inițiale au fost anulate parțial de Tribunalul Uniunii Europene, astfel cum se descrie în considerentul 4. Volumele importurilor au rămas la același nivel și în cursul perioadei investigației de reexaminare, în pofida scăderii cererii. Aceasta a dus la o creștere a cotei de piață a importurilor chineze cuprinsă între 4,9 % și 5,4 % în cursul perioadei examinate.

(307)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(308)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/articol)

(309)

În cursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor chineze în Uniune (toate nivelurile) au crescut cu 61 %.

(310)

Întrucât producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în principal anvelope de nivel 1 și de nivel 2, Comisia nu a furnizat informații detaliate cu privire la exporturile chineze încadrate la nivelul 3, unde a avut loc principalul prejudiciu în cursul investigației inițiale, cauzând ulterior un efect în cascadă invers în celelalte două niveluri.

(311)

Din acest motiv, Comisia a estimat subcotarea prețurilor pentru totalitatea importurilor pe baza statisticilor privind importurile.

(312)

Prin urmare, Comisia a efectuat o comparație între:

(313)

Această comparație a arătat că prețul mediu de import franco vămuit din China (270 EUR/articol) a fost sub prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune (281 EUR/articol) și doar cu puțin peste costul mediu de producție al industriei din Uniune (260 EUR/articol). În cazul în care prețul franco vămuit ar fi stabilit fără taxele antidumping, acesta s-ar ridica la 254 EUR/articol, ceea ce ar subcota în mod semnificativ prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune și ar fi, de asemenea, sub costul de producție al industriei din Uniune.

(314)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în ansamblu, prețurile importurilor din China au fost mai mici decât prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii.

(315)

În urma comunicării constatărilor finale, Hankook a susținut că Comisia și-a modificat în mod incorect metodologia de calcul al subcotării în comparație cu investigația inițială. Hankook a susținut că, în loc să estimeze subcotarea prețurilor pentru totalitatea importurilor pe baza statisticilor privind importurile, Comisia ar fi trebuit să efectueze o analiză pentru fiecare tip de produs sau pentru fiecare nivel în parte. În versiunea sensibilă a observațiilor sale, Hankook a prezentat, de asemenea, date privind volumele și prețurile sale de export și a susținut că, prin utilizarea acestor date, Comisia ar fi putut deduce prețurile de import pentru toate nivelurile și ar fi putut efectua o analiză a subcotării pentru fiecare nivel în parte.

(316)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. În primul rând, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi care își desfășoară activitatea pe nivelul 3 și, astfel cum se menționează în considerentul 310, Comisia nu a dispus de informații detaliate cu privire la exporturile chineze, în special cele de la nivelul 3, și nu a fost în măsură să efectueze o analiză a subcotării pentru fiecare nivel în parte. Prin urmare, a existat o modificare a datelor subiacente aflate la dispoziția Comisiei. În al doilea rând, datele prezentate de Hankook cu privire la propriile volume și prețuri de export au fost insuficiente pentru a efectua o analiză mai detaliată a subcotării. Chiar și în conformitate cu aceste date, rămâne valabil faptul că există și alți operatori pe nivelurile 1, 2 și 3 pentru care nu există informații detaliate disponibile și, contrar celor susținute de Hankook, aceste date nu sunt suficiente pentru a furniza informații suplimentare privind subcotarea la fiecare nivel sau pentru a invalida oricare dintre rezultatele analizei subcotării efectuate de Comisie. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(317)

Importurile de anvelope din alte țări terțe decât China au provenit în principal din Thailanda, Turcia și Vietnam.

(318)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cotele de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de anvelope din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(319)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe au crescut cu aproximativ 2 milioane de articole, și anume cu 41 %. Acest lucru este mai rapid decât evoluția consumului la nivelul Uniunii și a condus la o creștere a cotei de piață de la 26,5 % la 33,5 %.

(320)

Principala creștere a avut loc în urma importurilor din Thailanda (856 000 de articole), Turcia (590 000 de articole) și Vietnam (486 000 de articole). Pentru alte țări terțe, creșterea a fost doar una modestă (53 000 de articole).

(321)

Nivelul prețurilor importurilor din alte țări terțe, în special din Thailanda și Vietnam, a fost cu mult sub prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(322)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(323)

Așa cum s-a menționat în considerentele 15-17, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(324)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în cererea de reexaminare, a statisticilor Eurostat și a informațiilor transmise de ETRMA. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(325)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(326)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(327)

Investigația inițială a efectuat o analiză asupra situației economice a industriei din Uniune pe o bază agregată, iar, în ceea ce privește anumiți indicatori microeconomici, această analiză vizează, de asemenea, nivelurile, dată fiind segmentarea pieței Uniunii. În cadrul investigației actuale, Comisia a analizat mai întâi situația economică a industriei din Uniune pe o bază agregată.

(328)

De asemenea, Comisia a efectuat analiza anumitor indicatori pentru fiecare nivel în parte. După cum se indică în considerentele 370-377, această analiză confirmă faptul că tendințele pentru produsul în cauză, luate în ansamblu, corespund în general tendințelor pentru fiecare nivel, considerat separat.

(329)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a ponderat rezultatele producătorilor din Uniune incluși în eșantion, în conformitate cu ponderea lor în vânzările totale în Uniune ale producătorilor din Uniune, pentru a se asigura că IMM-urile erau reprezentate în toți microindicatorii în conformitate cu ponderea lor din totalul vânzărilor în Uniune. Întrucât IMM-urile își desfășoară activitatea doar pe nivelul 3, această ajustare a avut drept consecință directă creșterea ponderii vânzărilor de anvelope de nivelul 3 în cadrul setului de date provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(330)

În cadrul investigației actuale, Comisia a considerat că ponderarea inițială nu era necesară pentru a efectua o evaluare obiectivă a situației industriei Uniunii în contextul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Într-adevăr, investigația a constatat că situația prejudiciului pentru IMM-urile care își desfășoară activitatea doar la nivelul 3 a fost chiar mai gravă decât cea a prejudiciului de la nivelul 3 în ansamblu. Mai mult, Comisia a constatat că, și fără ponderarea datelor provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, industria Uniunii a suferit prejudicii la toate nivelurile (a se vedea considerentele 370-377). Astfel, în mod logic, orice ponderare nu ar face decât să accentueze tendințele negative observate în prezent în situația generală a prejudiciului.

(331)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(332)

Pe lângă creșterea pieței și a vânzărilor pe piața Uniunii, și volumele de producție au crescut între 2020 și 2021. Ulterior, producția a scăzut în 2022, această scădere devenind și mai pronunțată în perioada investigației de reexaminare. Scăderea volumelor de producție s-a datorat scăderii volumelor de vânzări, care, la rândul său, a fost legată de scăderea consumului din Uniune și a condus la pierderea cotei de piață a industriei din Uniune. În perioada investigației de reexaminare, volumele de producție ale industriei din Uniune au revenit la același nivel ca în 2020. Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în măsură să își adapteze capacitatea la modificările volumelor de producție, atenuând fluctuațiile ratei de utilizare a capacității – care chiar s-a îmbunătățit ușor (cu 3 %) pe parcursul întregii perioade examinate.

(333)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(334)

În condițiile unei piețe în creștere, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut între 2020 și 2021. În cursul anului 2022, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în pofida creșterii pieței și a continuat să scadă în perioada investigației de reexaminare. În perioada investigației de reexaminare, volumele de vânzări ale industriei din Uniune au revenit la același nivel ca în 2020. Deoarece vânzările industriei din Uniune au rămas în urmă față de creșterea pieței înregistrată în 2022 și s-au deteriorat mai rapid decât piața în perioada investigației de reexaminare, cota de piață a scăzut de la 69 % la 61 % în cursul perioadei examinate.

(335)

În observațiile sale privind deschiderea investigației, grupul Hankook a susținut că vânzările industriei din Uniune, precum și cota sa de piață au rămas, în esență, stabile în cursul perioadei examinate și că ușoara scădere din 2022 până în perioada investigației de reexaminare ar putea fi explicată prin scăderea consumului.

(336)

Constatările investigației nu susțin această afirmație. Deși vânzările industriei din Uniune s-au situat la același nivel în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2020, a existat o scădere importantă (13 %) din 2022 până în perioada investigației de reexaminare. De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 69 % la 61 % în cursul perioadei examinate.

(337)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(338)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut mai întâi în perioada 2020-2022, în concordanță cu creșterea activității economice după pandemia de COVID. Creșterea consumului a atins un nivel maxim în 2022 și a încetinit în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce a dus la o creștere globală de 11 % în cursul perioadei examinate. Numai în cursul anului 2021 vânzările industriei din Uniune au putut urma tendința pozitivă a pieței. În 2022, vânzările industriei din Uniune nu au crescut în același ritm cu piața și s-au deteriorat mai rapid decât piața în perioada investigației de reexaminare. Aceasta a dus la o scădere cu 8 procente a cotei de piață (de la 69 % la 61 %) în cursul perioadei examinate.

(339)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(340)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a pierdut peste 2 700 de locuri de muncă directe. Atunci când volumele de producție ale industriei din Uniune au crescut, din 2020 până în 2021, a crescut și nivelul de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, întrucât industria din Uniune a fost, de asemenea, în măsură să își îmbunătățească productivitatea, nivelul de ocupare a forței de muncă nu a crescut în același ritm cu volumele de producție. Scăderea volumelor de producție din 2021 până în perioada investigației de reexaminare a dus la scăderea locurilor de muncă și, de asemenea, la o oarecare pierdere a productivității.

(341)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, marjele individuale constatate pentru producătorii-exportatori cooperanți au fost încă substanțiale (a se vedea considerentul 283 de mai sus).

(342)

Cu toate acestea, în pofida faptului că a continuat dumpingul din partea Chinei, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune la începutul perioadei examinate. Totuși, această situație pozitivă s-a inversat în 2022, când situația industriei din Uniune s-a deteriorat din nou.

(343)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol)

(344)

Prețurile de vânzare ale anvelopelor către clienți independenți de pe piața Uniunii au crescut cu 25 % în perioada examinată. În perioada 2020-2021, creșterea prețurilor a coincis cu o creștere a cererii. În această situație, industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare cu mai mult (7 %) decât a crescut costul de producție (4 %).

(345)

Această situație favorabilă s-a schimbat în 2022, după care industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere creșterile costurilor în prețurile sale de vânzare. Deși prețurile de vânzare au crescut cu 18 puncte procentuale între 2021 și perioada investigației de reexaminare, aceste creșteri ale prețurilor nu au fost în concordanță cu creșterea costului de producție.

(346)

În ansamblu, costul de producție a crescut cu 40 % pe parcursul perioadei examinate. Cea mai semnificativă creștere a avut loc între 2021 și 2022, când costul de producție a crescut cu 30 %.

(347)

Indicatorii-cheie de prejudiciu au fost analizați și pentru cele trei niveluri.

(348)

Pe nivelul 1, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 55 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 75 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 24 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 10

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 1

(349)

Pe nivelul 2, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 60 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 68 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 29 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 11

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 2

(350)

Pe nivelul 3, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 40 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 58 EUR pe parcursul aceleiași perioade. Prețul mediu de vânzare a crescut cu 24 %, în timp ce costul de producție a crescut cu 34 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 12

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/articol) – Nivelul 3

(351)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Costuri medii cu forța de muncă per angajat

(352)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 9 % între 2020 și 2021 și apoi cu 20 % între 2021 și 2022, rămânând la același nivel în perioada investigației de reexaminare.

(353)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Stocurile

(354)

În comparație cu producția, stocurile finale au rămas la același nivel în perioada 2020-2022 (reprezentând 14 %-16 % din volumul producției). S-a observat o creștere (cu până la 21 % din volumul producției) atunci când s-a comparat stocul final de la sfârșitul perioadei de investigație (30 iunie 2023) cu nivelurile stocurilor de la sfârșitul anului din perioada 2020-2022. Totuși, această creștere se explică în mare măsură prin caracterul sezonier. În a doua jumătate a anului se vând volume mai mari de anvelope în comparație cu prima jumătate a anului, în timp ce producția este mai puțin sezonieră. Din cauza acestui caracter sezonier, volumele stocurilor sunt, de obicei, mai mari la sfârșitul lunii iunie comparativ cu sfârșitul lunii decembrie. Prin urmare, ca atare, creșterea aparentă a nivelurilor stocurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare nu indică situația financiară a producătorilor din Uniune.

(355)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 15

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(356)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(357)

Profitabilitatea globală s-a îmbunătățit mai întâi în perioada 2020-2021, când cererea de anvelope a crescut în urma redresării transporturilor rutiere în urma crizei provocate de coronavirus și când importurile globale nu crescuseră încă în aceeași măsură ca ulterior. Astfel cum se explică în considerentul 344, industria din Uniune a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare în 2021 cu mai mult decât a crescut costul de producție, ceea ce a contribuit la creșterea marjelor de profit de la 7,9 % la 13,4 %.

(358)

Situația s-a schimbat în 2022, când industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterile costurilor. În consecință, profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut la niveluri joase (1,8 % în 2022 și 1,3 % în perioada investigației de reexaminare).

(359)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ pe parcursul întregii perioade examinate. Aceasta a fost influențată de doi factori principali. Pe de o parte, profitabilitatea globală a industriei din Uniune a contribuit în mod pozitiv la fluxul de lichidități la începutul perioadei examinate. Această contribuție a fost practic epuizată după scăderea profitabilității în 2022. Pe de altă parte, creșterea volumelor de producție și a stocurilor finale a absorbit capitalul circulant și, prin urmare, a avut un impact negativ asupra fluxului de lichidități încă din 2021. Per total, fluxul de lichidități a scăzut de la +96 de milioane EUR la -95 de milioane EUR în cursul perioadei examinate.

(360)

În cursul perioadei examinate, investițiile au crescut de la 50 de milioane EUR la 66 de milioane EUR, adică cu 32 %. În ansamblu, nivelul lor a rămas sub 10 % din cifra de afaceri totală pe parcursul întregii perioade examinate.

(361)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut mai întâi de la –2,1 % la 3,9 % între 2020 și 2021, odată cu îmbunătățirea profitabilității. Ulterior, atunci când profitabilitatea globală a industriei din Uniune s-a deteriorat, randamentul investițiilor a scăzut la –15,2 % în 2022 și la –16,3 % în perioada investigației de reexaminare.

(362)

Industria Uniunii este fragmentată între grupuri mari de societăți multinaționale și peste 400 de IMM-uri din întreaga Uniune și este eterogenă în ceea ce privește capacitatea lor de a mobiliza capital.

(363)

S-a efectuat o analiză separată, pe baza aceleiași metodologii descrise, pentru profitabilitate în cadrul celor trei niveluri.

(364)

Evoluția profitabilității în cadrul nivelului 1 în cursul perioadei examinate a fost similară cu fluctuația profitabilității industriei din Uniune în ansamblu. Aceasta s-a îmbunătățit mai întâi din 2020 până în 2021 și apoi a scăzut la niveluri joase (1,9 % în 2022 și 1,3 % în perioada investigației de reexaminare).

(365)

La nivelul 1, fluxul net de lichidități a scăzut de la +85 de milioane EUR la -56 de milioane EUR în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor mai întâi a crescut de la 1,1 % la 7,6 %, iar apoi a scăzut la –14,0 % în perioada investigației de reexaminare.

Tabelul 16

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor – Nivelul 1