(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 16 octombrie 2024, Cehia a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia la 24 septembrie având în vedere motivele expuse de Cehia.

(6)

Înainte de prezentarea planului său, Cehia a solicitat informații tehnice (5), pe care Comisia le-a furnizat la 21 iunie 2024 și le-a publicat la 16 octombrie 2024 (6). În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (c), cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263, informațiile tehnice indică nivelul soldului primar structural în 2028 care este necesar pentru a asigura menținerea deficitului public sub 3 % din PIB pe termen mediu și menținerea datoriei publice sub 60 % din PIB pe termen mediu, în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare de patru ani. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare.

Informațiile tehnice au fost pregătite și transmise statului membru luând în calcul două scenarii: un scenariu care include coerența cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului (7), în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și un scenariu fără acest dispozitiv. Informațiile tehnice pentru Cehia stabilesc că, pentru a respecta regulile fiscale aplicabile pe parcursul unei perioade de ajustare de patru ani și pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028; scenariul fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului), conform tabelului de mai jos. Cu titlu informativ, luând în calcul și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin 0,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Cu toate acestea, dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului nu este o cerință pentru Cehia, care este eligibilă pentru informații tehnice.

Tabelul 1: Informațiile tehnice transmise de Comisie Cehiei

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Cehia și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iunie-septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Cehia și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special pe proiecțiile privind creșterea PIB-ului potențial), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

În septembrie și octombrie 2024, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Cehia s-a angajat într-un proces de consultare cu societatea civilă, partenerii sociali, autoritățile regionale și alte părți interesate relevante. Potrivit informațiilor furnizate de Cehia în planul său, acest proces a inclus o consultare interministerială adecvată care a implicat partenerii economici și sociali. În plus, a avut loc o masă rotundă privind proiectul de plan cu reprezentanți ai partenerilor economici și sociali, ai sectorului non-profit, ai regiunilor, ai ambelor camere ale Parlamentului și ai altor instituții relevante, inclusiv ai Consiliului bugetar ceh. În plus, proiectul de plan a fost prezentat Consiliului guvernamental pentru dezvoltare durabilă și Consiliului guvernamental pentru organizațiile neguvernamentale. Planul a fost discutat și în cadrul a două comisii parlamentare. În final, reprezentanții partenerilor economici și sociali și-au putut prezenta punctele de vedere în cadrul Grupului de lucru al Consiliului pentru Acord Economic și Social.

(9)

(9) Comisia pentru previziuni bugetare, însărcinată cu evaluarea previziunilor macroeconomice și bugetare, a emis un aviz cu privire la previziunile macroeconomice care stau la baza traiectoriei multianuale a cheltuielilor nete. Comisia a evaluat previziunile macroeconomice ca fiind realiste.

(10)

Planul a fost discutat în parlamentul național la 8 octombrie 2024. Ulterior, acesta a fost adoptat de guvern la 16 octombrie 2024.

(11)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Cehiei o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european (8).

(12)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(13)

Activitatea economică din Cehia a scăzut cu 0,1 % în 2023, deoarece inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare și a condus la scăderea consumului gospodăriilor. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 1,0 % în 2024, pe fondul unei redresări treptate a cererii interne susținute de creșterea salariului real și de reducerea inflației. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,4 % în 2025, ca urmare a accelerării consumului privat și a creșterii investițiilor, în timp ce exporturile nete vor contribui în mod negativ. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,7 %, ca urmare a consumului gospodăriilor și a formării brute de capital fix, precum și a redresării exporturilor. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Cehia se va accelera ușor, de la 1,6 % în 2024 la 1,8 % în 2026, ca urmare a creșterii productivității și a unor investiții de capital mai mari, în timp ce contribuția forței de muncă este în scădere. Rata șomajului a fost de 2,6 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 2,6 % în 2024, la 2,7 % în 2025 și la 2,7 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 8,2 % în 2023 la 4,0 % în 2024 și va ajunge la 2,4 % în 2025 și la 2,4 % în 2026.

(14)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Cehia a fost de 3,8 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 2,5 % din PIB în 2024 și se va reduce în continuare, ajungând la 2,3 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 1,9 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Cehiei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna septembrie. Datoria publică era de 42,4 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 43,4 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va crește în continuare, la 44,4 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 44,8 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(15)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Cehiei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.

(16)

Planul conține informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263, cu excepția măsurilor bugetar-structurale planificate pentru ultimii ani ai planului.

(17)

Planul se angajează să respecte traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 3,1 % în perioada 2025-2028. Informațiile tehnice (care presupun o traiectorie de ajustare liniară) corespund unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 3,5 % pe parcursul perioadei de ajustare (2025-2028). Traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de 0,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Acesta este egal cu nivelul minim al soldului primar structural de 0,4 % din PIB în 2028 indicat de Comisie în informațiile tehnice din 21 iunie 2024 (9). Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi a creșterii PIB-ului potențial de la 2,0 % în 2024 la 1,4 % în 2025, urmată de o creștere ușoară până la 1,6 % în medie în perioada de ajustare (2025-2028). De asemenea, în plan se estimează o scădere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 3,4 % în 2024 la 2,7 % în 2025, aceasta urmând să scadă treptat în continuare până la 2,0 % până în 2028.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Cehiei

(18)

Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește, potrivit planului, de la 44,1 % din PIB în 2024 la 45,3 % din PIB în 2026 și ar scădea apoi la 44,2 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028), conform tabelului de mai jos. Pe termen mediu, și anume până în 2038, se preconizează că ponderea datoriei se va stabiliza, în linii mari, până în 2033 conform planului și apoi va crește la 47,5 % din PIB în 2038.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Cehiei

Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(19)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să se îmbunătățească treptat, de la 2,8 % din PIB în 2024 la 0,5 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Astfel, conform planului, deficitul public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(20)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Cehiei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează diferite ipoteze pentru opt variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural din 2024), creșterea PIB-ului potențial, creșterea PIB-ului real, creșterea deflatorului PIB, rata nominală (implicită) a dobânzii, multiplicatorul fiscal, ajustările datorie-deficit și ipotezele privind veniturile (și anume elasticitățile presupuse). În continuare este prezentată o analiză a acestor ipoteze diferite.

(21)

Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.

Celelalte diferențe dintre ipoteze nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei Europene. În ansamblu, toate diferențele luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete care este mai mică în cadrul planului decât creșterea medie a cheltuielilor nete care rezultă din informațiile tehnice. În plus, în planul său, Cehia se angajează să urmeze o traiectorie a cheltuielilor nete care este chiar mai scăzută decât acest plafon. Comisia Europeană va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu prezenta recomandare.

(22)

Planul nu include o strategie bugetară orientativă pentru punerea în aplicare a traiectoriei cheltuielilor nete din plan, întrucât traiectoria respectivă este stabilită numai ca un plafon tehnic pe care Cehia se angajează să nu îl depășească. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.

(23)

Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară adresate Cehiei, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 128 de reforme și investiții, dintre care 78 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență, iar 85 prin fondurile politicii de coeziune.

(24)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde 63 de măsuri, dintre care 52 sunt sprijinite prin MRR. Măsurile menite să răspundă provocărilor tranziției verzi sunt incluse în Planul național privind energia și clima al Republicii Cehe. Printre cele mai importante măsuri se numără reformele LEX RES I și II, care raționalizează autorizarea și construirea de surse regenerabile de energie, introduc comunități energetice și lansează Centrul de date privind energia. În curând, LEX RES III va asigura un sistem de energie electrică mai flexibil. În ceea ce privește eficiența energetică, programele New Green Savings și New Green Savings Light sprijină renovarea aprofundată a clădirilor. Alte măsuri relevante sunt electrificarea liniilor de cale ferată și înlocuirea vehiculelor cu unele mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor. Aceste măsuri urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară în domeniul de politică al energiei din surse regenerabile, al infrastructurii și rețelelor energetice și al eficienței energetice (adresate Cehiei în 2019, 2020, 2022 și 2023) și al transportului durabil (adresate Cehiei în 2019, 2020 și 2023). În ceea ce privește provocările tranziției digitale, cele mai importante măsuri includ reforme și investiții pentru dezvoltarea infrastructurii 5G în zonele rurale și în zonele cu un nivel ridicat de nevoi, pentru extinderea acoperirii semnalului 5G, inclusiv pe coridoarele și în trenuri, și pentru sprijinirea proiectelor de cercetare și dezvoltare industriale care utilizează tehnologia 5G. Aceste măsuri vizează recomandările specifice de țară (2019 și 2020) din domeniul de politică al conectivității digitale și al infrastructurii digitale.

(25)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde 48 de măsuri, dintre care 23 sunt sprijinite prin MRR. În ceea ce privește provocările cu care se confruntă creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, printre cele mai importante măsuri se numără proiectul de lege privind cercetarea, dezvoltarea, inovarea și transferul de cunoștințe, investițiile în digitalizarea întreprinderilor și Strategia națională privind achizițiile publice. Aceste măsuri urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară (2019, 2020 și 2024) referitoare la domeniul de politică al mediului de afaceri, inclusiv la politicile privind IMM-urile și cercetarea și inovarea, precum și recomandărilor specifice de țară din 2019 referitoare la concurența bazată pe calitate în achizițiile publice. În ceea ce privește provocările la adresa coeziunii sociale și teritoriale, printre cele mai importante măsuri se numără modificarea primului pilon al sistemului de pensii, testarea pilot a unui nou instrument („locul de muncă al integrării”), creșterea capacității serviciilor de îngrijire a copiilor preșcolari, recalificarea în domeniul competențelor digitale și dezvoltarea educației digitale. Alte măsuri relevante includ modificarea Legii privind construcțiile și proiectul de lege privind sprijinul pentru locuințe. Aceste măsuri se referă la recomandările specifice de țară (2019, 2022, 2023 și 2024) privind asigurarea sustenabilității bugetare pe termen lung pentru sistemul de pensii, la recomandările specifice de țară din 2020 privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă și incluziunea socială, la recomandările specifice de țară din 2019 privind îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, la recomandările specifice de țară din 2019 și 2020 privind promovarea competențelor digitale și a accesului la învățarea digitală, la recomandările specifice de țară din 2022 și 2023 privind furnizarea de locuințe sociale și la prețuri accesibile și la recomandările specifice de țară din 2024 privind promovarea unei mai mari participări a femeilor pe piața forței de muncă prin reducerea factorilor fiscali și a celor legați de prestațiile sociale care descurajează părinții să revină în câmpul muncii. În ceea ce privește provocările la adresa sănătății și a rezilienței economice, sociale și instituționale, printre cele mai importante măsuri se numără Legea privind protecția avertizorilor și proiectul de lege privind reglementarea activităților de lobby, un plan de acțiune privind resursele umane pentru autoritățile guvernamentale centrale și creșterea și indexarea impozitelor recurente pe bunurile imobile. Aceste măsuri dau curs recomandării specifice de țară din 2019 privind adoptarea unor măsuri anticorupție aflate în așteptare, recomandării specifice de țară din 2024 privind consolidarea capacității administrației publice a Cehiei de a atrage, de a păstra și de a dezvolta talente și recomandării specifice de țară din 2024 privind creșterea veniturilor din impozitele recurente pe proprietate. În ceea ce privește politicile pentru generația următoare, printre cele mai importante măsuri se numără creșterea calității și a accesibilității învățământului preșcolar, sprijinirea integrării pentru copiii resortisanților țărilor terțe, reforma în curs a formării cadrelor didactice și consolidarea incluziunii în educație. Aceste măsuri dau curs recomandărilor specifice de țară din 2019 privind creșterea calității și a caracterului incluziv al educației.

(26)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include măsuri care urmăresc să abordeze această prioritate comună, niciuna dintre ele nefiind sprijinită prin MRR. Printre cele mai importante măsuri se numără închirierea de capacități ale terminalelor GNL și finalizarea proiectului TAL+ în vederea eliminării treptate a combustibililor fosili din Rusia. Se preconizează că aceste măsuri vor da curs recomandării specifice de țară din 2022 privind diversificarea importurilor de combustibili fosili. În plus, guvernul ia măsuri pentru a înlocui unitățile existente ale centralei nucleare de la Dukovany.

(27)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include creșterea cheltuielilor pentru apărare la aproximativ 2 % din PIB în 2024, în conformitate cu angajamentele NATO.

(28)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, la complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu planul național de redresare și reziliență (PNRR) al Cehiei. Partea dominantă a măsurilor incluse în plan este finanțată prin MRR. Planul și anexa sa cartografiază în mod cuprinzător reformele și investițiile din fondurile politicii de coeziune și din PNRR.

(29)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Cehiei cu privire la prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv coerența cu Legea europeană a climei, printre nevoile de investiții se numără transformarea sectorului energetic, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, reducerea consumului de energie și a emisiilor clădirilor, dezvoltarea infrastructurii rețelelor mobile 5G și simplificarea accesului la serviciile publice digitale. Pentru a asigura reziliența socială și economică, Cehia intenționează să investească în întreprinderi nou-înființate inovatoare și în întreprinderi în creștere, să faciliteze recalificarea și continuarea educației și să sporească capacitatea de îngrijire a copiilor. Pentru a spori securitatea energetică, Cehia intenționează să sprijine cercetarea aplicată în domeniul energiei.

(30)

În ansamblu, Comisia consideră că planul Cehiei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(31)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Cehiei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(32)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(33)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. În special, Consiliul salută și faptul că a existat o consultare a părților interesate relevante la nivel național înainte de prezentarea planului. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(34)

Consiliul se așteaptă ca Cehia să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(35)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(36)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(37)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Cehiei privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european.

(38)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Cehiei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan.

1.