(1)   O IIP devine operațională numai după ce agenția a evaluat dacă respectiva IIP respectă cerințele prevăzute la alineatele (3), (4) și (5) și după ce a autorizat funcționarea acesteia. Agenția stabilește un registru al IIP-urilor pe care le-a autorizat în temeiul prezentului alineat. Registrul IIP-urilor este pus la dispoziția publicului și conține informații privind serviciile pentru care este autorizată respectiva IIP. Agenția reexaminează periodic respectarea de către IIP-uri a alineatelor (3), (4) și (5).

(2)   IIP-urile înregistrate de agenție în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei (*8) și incluse pe lista de IIP-uri a agenției pot continua să funcționeze până când agenția ia o decizie privind autorizarea în temeiul prezentului articol.

(3)   O IIP trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a face publice informațiile privilegiate astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) într-un interval de timp cât mai apropiat de timpul real, pe cât posibil din punct de vedere tehnic, în condiții comerciale rezonabile. Informațiile privilegiate sunt puse la dispoziție și ușor accesibile în mod gratuit pentru toate scopurile, inclusiv prin intermediul unui site web sau printr-o interfață de programare a aplicațiilor. IIP diseminează în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul prompt și nediscriminatoriu la informațiile privilegiate și într-un mod care să faciliteze consolidarea informațiilor privilegiate cu date similare din alte surse.

(4)   Informațiile privilegiate publicate de o IIP în temeiul alineatului (3) includ cel puțin următoarele detalii, în funcție de tipul de informații privilegiate:

(5)   O IIP aplică și menține măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi. În special, o IIP care este și OMP sau participant la piață tratează toate informațiile privilegiate colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

O IIP trebuie să dețină mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor privilegiate, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații privilegiate înainte de publicare. IIP menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale.

IIP trebuie să dețină mecanisme care să permită verificarea rapidă și eficace a integralității rapoartelor de informații privilegiate, să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite o versiune corectată a acestor rapoarte.

(6)   În cazul în care agenția constată că o IIP a încălcat oricare dintre cerințele stabilite la alineatele (1)-(5) de la prezentul articol, înainte de a retrage o autorizație în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol, agenția acordă respectivei IIP garanțiile procedurale adecvate, inclusiv cele menționate la articolul 14 alineatele (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) 2019/942.

(7)   Agenția poate retrage autorizația unei IIP printr-o decizie și poate să o elimine din registru în cazul în care respectiva IIP:

Dacă ia o decizie astfel cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat, agenția precizează căile de atac disponibile în temeiul articolelor 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942.

O IIP a cărei autorizație a fost retrasă de agenție informează în acest sens toți participanții la piață relevanți și asigură o înlocuire ordonată, inclusiv transferul de date către alte IIP-uri, alese de participanții la piață, precum și redirecționarea fluxurilor de raportare către alte IIP-uri. Agenția stabilește o perioadă rezonabilă, de cel puțin șase luni, pentru a asigura o astfel de înlocuire ordonată. Pe parcursul respectivei perioade, IIP asigură continuitatea serviciilor pe care le furnizează. Cu toate acestea, agenția poate stabili o perioadă mai scurtă, în cazul în care continuarea funcționării respectivei IIP ar putea pune în pericol buna funcționare a sistemului, având în vedere gravitatea faptelor care au condus la retragerea autorizației.

Agenția notifică, fără întârzieri nejustificate, autorității naționale de reglementare competente din statul membru în care este stabilită respectiva IIP orice decizie de retragere a autorizației unei IIP în temeiul primului paragraf și informează participanții la piață în acest sens.

(8)   Până la 8 mai 2025, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea:

(1)   Un participant la piață care utilizează tranzacționarea algoritmică dispune de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului adecvate activităților pe care le desfășoară pentru a avea garanția că sistemele sale de tranzacționare sunt reziliente, au capacitate suficientă și funcționează pe baza unor praguri și limite adecvate pentru a preveni transmiterea unor ordine de tranzacționare eronate sau o funcționare necorespunzătoare care poate genera perturbații ale pieței sau poate contribui la apariția acestora. Participantul la piață dispune, de asemenea, de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului pentru a se asigura că sistemele de tranzacționare respectă prezentul regulament și normele OMP la care este conectat. Participantul la piață dispune de mecanisme eficace de asigurare a continuității activităților pentru a putea face față oricărei disfuncții a sistemului său de tranzacționare și se asigură că sistemele sale sunt testate suficient și monitorizate corespunzător pentru a răspunde cerințelor prevăzute la prezentul alineat.

(2)   Un participant la piață care efectuează tranzacții algoritmice într-un stat membru notifică acest fapt autorității naționale de reglementare din statul membru în care este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) și agenției.

Autoritatea națională de reglementare din statul membru în care participantul la piață este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) îi poate solicita participantului la piață să furnizeze, în mod periodic sau ad hoc, o descriere a naturii strategiilor sale de tranzacționare algoritmică, detalii referitoare la parametrii de tranzacționare sau limitele la care se supune funcționarea sistemului de tranzacționare, principalele mecanisme de control al riscului și al conformității care există pentru a asigura îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, precum și detalii privind testarea sistemelor sale de tranzacționare.

Participantul la piață ia măsuri pentru a asigura păstrarea pentru o perioadă de cinci ani a înregistrărilor legate de chestiunile menționate la prezentul alineat și se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorității naționale de reglementare din statul membru în care participantul la piață este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) să monitorizeze respectarea prezentului regulament.

(3)   Un participant la piață care furnizează acces electronic direct la o piață organizată informează în consecință autoritatea națională de reglementare din statul membru în care participantul la piață este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) și agenția.

Autoritatea națională de reglementare din statul membru în care participantul la piață este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) îi poate solicita participantului la piață să furnizeze, în mod periodic sau ad hoc, o descriere a sistemelor și a mecanismelor de control al riscului menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, precum și dovezi cu privire la aplicarea acestora.

Participantul la piață ia măsuri pentru a asigura păstrarea pentru o perioadă de cinci ani a înregistrărilor legate de chestiunile menționate la prezentul alineat și se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorității naționale de reglementare din statul membru în care participantul la piață este înregistrat în temeiul articolului 9 alineatul (1) să monitorizeze respectarea prezentului regulament.

(4)   Prezentul articol nu aduce atingere obligațiilor prevăzute în Directiva 2014/65/UE.”

(1)   Agenția elaborează și publică o evaluare zilnică a prețului GNL și un indice de referință zilnic pentru GNL. În scopul evaluării prețului GNL și al indicelui de referință pentru GNL, agenția colectează și prelucrează în mod sistematic date de piață privind GNL referitoare la tranzacții. Evaluarea prețurilor ia în considerare, după caz, diferențele regionale și condițiile de piață.

(2)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (4) litera (b) din prezentul regulament, obligațiile și interdicțiile care vizează participanții la piață prevăzute de prezentul regulament se aplică participanților la piața GNL. Competențele conferite agenției în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 se aplică, de asemenea, în ceea ce privește participanții la piața GNL, inclusiv dispozițiile privind confidențialitatea.

(1)   Evaluarea prețului GNL se publică zilnic, cel târziu până la ora 18.00 CET pentru evaluarea prețului tranzacției simple. Pe lângă publicarea evaluării prețului GNL, agenția publică zilnic, de asemenea, indicele de referință pentru GNL cel târziu până la ora 19.00 CET sau cât mai curând posibil din punct de vedere tehnic.

(2)   În sensul prezentului articol, agenția poate utiliza serviciile unui terț.

(1)   Participanții la piața GNL transmit zilnic către agenție datele de piață privind GNL, în mod gratuit și prin intermediul canalelor de raportare stabilite de agenție, într-un format standardizat, prin intermediul unui protocol de transmisie de înaltă calitate și cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, înainte de publicarea evaluării zilnice a prețului GNL (ora 18.00 CET).

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze momentul până la care datele de piață privind GNL trebuie să fie transmise înainte de publicarea evaluării zilnice a prețului GNL, astfel cum se menționează la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).

(3)   După caz, după consultarea Comisiei, agenția emite orientări în ceea ce privește:

(1)   Datele de piață privind GNL includ:

(2)   Participanții la piața GNL furnizează agenției date de piață privind GNL în următoarele unități și monede:

(3)   Agenția emite orientări referitoare la criteriile pe baza cărora un singur furnizor de date răspunde pentru o parte semnificativă a datelor de piață privind GNL transmise într-o anumită perioadă de referință și cu privire la modul în care această situație trebuie abordată în evaluarea sa zilnică a prețurilor GNL și indicii de referință pentru GNL.

(1)   Funcționarea unui RRM face obiectul unei autorizări prealabile din partea agenției, în conformitate cu prezentul articol.

Agenția autorizează părțile ca RRM în cazul în care:

Agenția autorizează o entitate să funcționeze ca RRM într-un termen rezonabil și, în măsura posibilităților, în cel mult trei luni de la primirea cererii complete. Autorizația este aplicabilă și valabilă pe întregul teritoriu al Uniunii și îi permite RRM să furnizeze în întreaga Uniune serviciile pentru care a fost autorizat.

RRM-urile înregistrate de agenție în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 și incluse pe lista de RRM-uri a agenției pot continua să funcționeze până când agenția ia o decizie privind autorizarea în temeiul prezentului articol.

Un RRM autorizat trebuie să respecte în orice moment condițiile de autorizare menționate la prezentul alineat și la alineatul (3). Un RRM autorizat informează de îndată agenția în legătură cu orice modificare importantă a condițiilor de autorizare.

Agenția instituie un registru al RRM-urilor pe care le-a autorizat în temeiul prezentului alineat. Registrul este pus la dispoziția publicului și conține informații privind serviciile pentru care este autorizat RRM-ul. Registrul se actualizează în mod regulat.

(2)   Agenția reexaminează periodic respectarea de către RRM a alineatelor (1) și (3). În acest scop, RRM-urile raportează anual agenției cu privire la activitățile lor.

(3)   RRM-urile dispun de politici și măsuri adecvate pentru a asigura raportarea promptă a informațiilor solicitate astfel cum se prevede la articolul 8.

RRM-urile aplică și mențin măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții lor. În special, un RRM, care este și OMP sau participant la piață, tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

RRM-urile dispun de mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea și autentificarea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații, menținând în permanență confidențialitatea datelor. RRM-urile mențin resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile lor.

RRM-urile dispun de mecanisme care fac posibilă verificarea în mod eficace a integralității rapoartelor de tranzacții, identificarea omisiunilor și erorilor evidente provocate de participantul la piață și, în cazul producerii unei astfel de erori sau omisiuni, comunicarea către participantul la piață a detaliilor erorii sau omisiunii și solicitarea unei versiuni corectate a acestor rapoarte.

RRM-urile dispun de sisteme care să le permită să depisteze erorile sau omisiunile pe care le provoacă și care să le permită să corecteze și să transmită, sau să retransmită, după caz, agenției rapoarte de tranzacții corecte și complete.

(4)   În cazul în care agenția constată că un RRM a încălcat alineatul (1), (2) sau (3) de la prezentul articol, înainte de a retrage o autorizație în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, agenția acordă respectivului RRM garanțiile procedurale adecvate, inclusiv cele menționate la articolul 14 alineatele (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) 2019/942.

(5)   Agenția poate retrage autorizația unui RRM printr-o decizie și poate să îl elimine din registru în cazul în care RRM-ul:

Dacă ia o decizie astfel cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat, agenția precizează căile de atac disponibile în temeiul articolelor 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942.

Un RRM al cărei autorizație a fost retrasă de agenție informează în acest sens toți participanții la piață relevanți și asigură o înlocuire ordonată, inclusiv transferul de date către alte RRM-uri, alese de participanții la piață, precum și redirecționarea fluxurilor de raportare către alte RRM-uri. Agenția acordă RRM-ului respectiv o perioadă rezonabilă, de cel puțin șase luni, pentru a asigura o astfel de înlocuire ordonată. Pe parcursul respectivei perioade, RRM-ul asigură continuitatea serviciilor pe care le furnizează. Cu toate acestea, agenția poate prevedea o perioadă mai scurtă, în cazul în care continuarea funcționării RRM-ului ar putea pune în pericol buna funcționare a sistemului, având în vedere gravitatea faptelor care au condus la retragerea autorizației.

Agenția notifică, fără întârzieri nejustificate, autorității naționale de reglementare din statul membru în care este stabilit respectivul RRM orice decizie de retragere a autorizației unui RRM în temeiul primului paragraf și informează participanții la piață în acest sens.

(6)   Până la 8 mai 2025, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezentul regulament în care precizează:

(1)   Agenția pregătește și efectuează inspecții la fața locului în strânsă cooperare și în coordonare cu autoritățile relevante ale statului membru în cauză.

(2)   Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin astfel cum se prevede la articolul 13 alineatele (5)-(8), agenția poate efectua toate inspecțiile la fața locului necesare în spațiile persoanelor supuse investigației, în care ar putea fi păstrate evidențe comerciale. În cazul în care desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției la fața locului o impune, agenția poate efectua respectiva inspecție fără preaviz transmis persoanelor vizate de investigație.

(3)   În măsura în care este necesar pentru inspecția la fața locului, funcționarii agenției și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta să efectueze inspecția respectivă sunt împuterniciți, în ceea ce privește persoanele cărora li se aplică o decizie adoptată de agenție în temeiul alineatului (6):

Cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, sigiliile menționate la primul paragraf litera (d) nu se aplică mai mult de 72 de ore.

(4)   În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că registrele comerciale referitoare la obiectul unei inspecții la fața locului, care pot fi relevante pentru a dovedi o încălcare a prezentului regulament, sunt păstrate în spații private ale directorilor, ale cadrelor de conducere sau ale altor membri ai personalului întreprinderilor vizate de o investigație, agenția poate efectua, prin decizie, o inspecție la fața locului în astfel de spații private. În astfel de cazuri, decizia menționată la alineatul (6) precizează, de asemenea, motivele care au determinat agenția să concluzioneze că există o suspiciune rezonabilă.

(5)   Funcționarii agenției și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizări scrise în acest sens, în care se specifică obiectul și scopul inspecției la fața locului.

(6)   Persoanele supuse investigației se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie care este adoptată de agenție. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției la fața locului, indică data la care inspecția urmează să înceapă, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 13g în cazul în care persoana în cauză nu se supune inspecției la fața locului în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare «Curtea de Justiție»). Agenția consultă autoritatea națională de reglementare a statului membru în care urmează să se desfășoare inspecția la fața locului înainte de adoptarea unei astfel de decizii.

(7)   La cererea agenției, funcționarii autorității naționale de reglementare din statul membru în care urmează să se desfășoare inspecția la fața locului și persoanele autorizate sau desemnate de către aceasta acordă asistență în mod activ funcționarilor agenției și persoanelor autorizate sau desemnate de către aceasta. În acest scop, ei au competențele prevăzute la prezentul articol. De asemenea, funcționarii autorității naționale de reglementare pot, la cerere, să participe la inspecția la fața locului.

(8)   Atunci când funcționarii agenției și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană se opune inspecției la fața locului dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea națională de reglementare a statului membru în cauză le acordă lor sau altor autorități naționale de reglementare relevante asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

(9)   În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatele (7) și (8) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern aplicabil, agenția solicită această autorizație. De asemenea, agenția poate solicita o astfel de autorizație și ca măsură de precauție. În cazurile menționate la alineatul (4), o inspecție la fața locului nu poate fi efectuată fără autorizația prealabilă din partea unei autorități judiciare naționale.

(10)   În cazul în care agenția solicită o autorizație, astfel cum se menționează la alineatul (9), autoritatea judiciară națională verifică dacă:

În sensul primului paragraf litera (b) de la prezentul alineat, autoritatea judiciară națională poate solicita agenției explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care agenția suspectează că a avut loc o încălcare din cele menționate la articolul 13 alineatul (3), la gravitatea prezumatei încălcări și la natura implicării persoanei supuse investigației. Prin derogare de la articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942, controlul legalității deciziei agenției este numai de competența Curții de Justiție.

(1)   La cererea agenției, orice persoană îi furnizează informațiile necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor care îi revin agenției prevăzute la articolul 13 alineatele (5)-(8). În cererea sa, agenția:

(2)   În scopul cererii de informații astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol, agenția dispune și de competența de a adopta decizii. Într-o astfel de decizie, pe lângă elementele enumerate la alineatul (1) de la prezentul articol, agenția indică obligația persoanei în cauză de a răspunde cererii, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 13g în cazul în care persoana în cauză nu se conformează cererii, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

Prin derogare de la articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942, controlul legalității deciziei agenției este numai de competența Curții de Justiție.

(3)   Persoanele care primesc o cerere de informații în temeiul alineatului (1) sau (2) sau reprezentanții acestora furnizează informațiile solicitate. Persoanele respective sunt pe deplin responsabile de asigurarea faptului că informațiile furnizate sunt complete, corecte și nu induc în eroare.

(4)   Atunci când funcționarii agenției și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană nu se conformează cererii de informații, autoritatea națională de reglementare a statului membru în cauză acordă agenției, la cererea acesteia, asistența necesară, solicitând îndeplinirea obligației prevăzute la alineatul (3), inclusiv prin aplicarea de amenzi în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

(5)   În cazul în care funcționarii agenției și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană refuză să furnizeze informațiile solicitate, agenția poate trage concluzii pe baza informațiilor disponibile.

(6)   Agenția transmite fără întârziere autorităților naționale de reglementare din statele membre în cauză o copie a cererii menționate la alineatul (1) sau a deciziei menționate la alineatul (2).

(1)   Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 alineatele (5)-(8), agenția poate audia și lua declarații de la orice persoană care consimte să fie audiată în scopul colectării de informații privind obiectul unei investigații. Agenția poate înregistra răspunsurile.

(2)   În cazul în care audierea prevăzută la alineatul (1) se desfășoară în spațiile persoanei în cauză, agenția informează autoritatea națională de reglementare a statului membru pe teritoriul căruia are loc audierea. Funcționarii autorității naționale de reglementare din statul membru respectiv pot acorda asistență funcționarilor și persoanelor autorizate sau desemnate de către agenție să desfășoare audierea.

(1)   Agenția efectuează inspecții la fața locului, solicită informații și ia declarații cu respectarea deplină a garanțiilor procedurale ale persoanelor supuse unei investigații, inclusiv:

Invitația de a prezenta observații cu privire la fapte în temeiul dreptului menționat la litera (d) include un rezumat al faptelor referitoare la persoana în cauză și indică un termen adecvat pentru prezentarea observațiilor. În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când acest lucru este necesar pentru a păstra confidențialitatea inspecției la fața locului sau a unei investigații administrative sau penale în curs sau viitoare efectuate de o autoritate națională, agenția poate decide să amâne invitația de a prezenta observații.

(2)   Agenția caută probe pentru și împotriva persoanelor supuse unei investigații și efectuează inspecții la fața locului, solicită informații și ia declarații în mod obiectiv și imparțial și în conformitate cu principiul prezumției de nevinovăție.

(3)   Agenția efectuează inspecții la fața locului, solicită informații și ia declarații cu respectarea deplină a normelor aplicabile în materie de confidențialitate și de protecție a datelor ale Uniunii.

(4)   Articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/942 nu se aplică deciziilor agenției adoptate în temeiul articolului 13a alineatul (6) sau al articolului 13b alineatul (2).

(1)   Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 alineatele (5)-(8), agenția poate, în cazul în care consideră acest lucru oportun pentru asigurarea eficacității și eficienței investigației și ținând seama de resursele sale interne disponibile, să numească un agent de investigații din cadrul agenției care să conducă investigația.

(2)   Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații poate exercita competențele de care dispune agenția, inclusiv competențele prevăzute la articolele 13a, 13b și 13c, respectând în același timp garanțiile procedurale prevăzute la articolul 13d. La îndeplinirea sarcinilor, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de agenție în cursul activităților sale de supraveghere care sunt relevante pentru desfășurarea investigației.

(1)   Agenția aplică, printr-o decizie, penalități cu titlu cominatoriu unei persoane care este supusă unei investigații pentru a obliga persoana respectivă:

(2)   Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică zilnic până când persoana în cauză se conformează deciziilor relevante menționate la articolul 13a alineatul (6) sau la articolul 13b alineatul (2).

(3)   Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. În acest sens, cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu, în cazul persoanelor juridice, este de 3 % din cifra de afaceri zilnică medie din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, de 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. O penalitate cu titlu cominatoriu se calculează de la data stipulată în decizia de aplicare a unei penalități cu titlu cominatoriu.

(4)   Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum șase luni de la data comunicării deciziei agenției.

(5)   Prin derogare de la articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942, controlul legalității deciziei agenției este numai de competența Curții de Justiție.

(1)   În pofida articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/942, înainte de a lua orice decizie de aplicare a unei penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 13g din prezentul regulament, agenția oferă persoanelor cărora intenționează să le adreseze aceste decizii posibilitatea de a fi audiate cu privire la constatările agenției. Agenția își fundamentează deciziile doar pe constatările asupra cărora persoanele în cauză au avut posibilitatea să formuleze observații.

(2)   Dreptul la apărare al persoanelor în cauză este pe deplin garantat pe durata investigației. Aceste persoane au dreptul de a avea acces la documentele din dosarul agenției care sunt relevante pentru decizia agenției de a aplica penalitățile cu titlu cominatoriu, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele comerciale. Dreptul de acces la dosar nu se extinde la informațiile confidențiale sau la documentele pregătitoare interne ale agenției.

(1)   Penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolului 13g sunt de natură administrativă.

(2)   Penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolului 13g constituie titlu executoriu.

Executarea este reglementată de normele de procedură naționale aplicabile ale statelor membre în cauză.

Decizia agenției este învestită cu formulă executorie, fără îndeplinirea niciunei alte formalități decât cea a verificării autenticității deciziei de către autoritatea națională pe care guvernul fiecărui stat membru o desemnează în acest scop și a cărei desemnare este adusă la cunoștința agenției și a Curții de Justiție.

În cazul în care autoritatea națională desemnată a îndeplinit formalitățile menționate la al treilea paragraf, la cererea agenției, aceasta poate proceda la executare în conformitate cu dreptul intern aplicabil, sesizând direct autoritatea națională desemnată.

Executarea poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție. Cu toate acestea, controlul legalității măsurilor de executare este de competența instanțelor statului membru în cauză.

(3)   Sumele aferente penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

(1)   Orice persoană care, cu titlu profesional, organizează tranzacții cu produse energetice angro și care suspectează în mod rezonabil că un ordin de tranzacționare sau o tranzacție, inclusiv orice anulare sau modificare a acestora, indiferent dacă sunt emise pe o OMP sau în afara acesteia, ar putea încălca articolul 3, 4 sau 5, informează agenția și autoritatea națională de reglementare relevantă fără întârziere și, în orice caz nu mai târziu de patru săptămâni de la data la care persoana respectivă ia cunoștință de evenimentul suspect.

(2)   Orice persoană care, cu titlu profesional, efectuează tranzacții care intră sub incidența articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014, care efectuează și tranzacții cu produse energetice angro care nu sunt instrumente financiare, și care suspectează în mod rezonabil că un ordin de tranzacționare sau o tranzacție, inclusiv orice anulare sau modificare a acestora, indiferent dacă sunt emise pe o OMP sau în afara acesteia, ar putea încălca articolul 3, 4 sau 5 din prezentul regulament informează agenția și autoritatea națională de reglementare relevantă fără întârziere și, în orice caz nu mai târziu de patru săptămâni de la data la care persoana respectivă ia cunoștință de evenimentul suspect.

(3)   Persoanele menționate la alineatele (1) și (2) stabilesc și mențin mecanisme, sisteme și proceduri eficiente pentru:

(4)   Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 596/2014, persoanele care, cu titlu profesional, organizează sau efectuează tranzacții se supun normelor de notificare ale statelor membre în care este înregistrat participantul la piață implicat în eventuala încălcare și în care este livrat produsul energetic angro. O astfel de notificare se adresează autorităților naționale de reglementare ale statelor membre respective.

(5)   Până la 8 mai 2025 și, ulterior, în fiecare an, agenția, în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, emite și publică un raport conținând informații agregate în conformitate cu dreptul aplicabil privind protecția datelor, cu excepția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol, în special în ceea ce privește:

(1)   Autoritățile naționale de reglementare pot, cu acordul autorității delegate, să delege sarcini și responsabilități agenției sau altor autorități naționale de reglementare, sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol. Statele membre pot crea mecanisme specifice privind delegarea de responsabilități, care trebuie să fie respectate înainte ca autoritățile lor naționale de reglementare să încheie acorduri de delegare și pot limita mandatul delegării la nivelul necesar pentru supravegherea eficace a participanților la piață sau a grupurilor.

Agenția poate sprijini autoritățile naționale de reglementare prin emiterea de orientări fără caracter obligatoriu sau prin schimbul de bune practici privind delegarea sarcinilor și responsabilităților între autoritățile naționale de reglementare competente.

(2)   Delegarea de sarcini și responsabilități are ca rezultat reatribuirea competențelor prevăzute în prezentul regulament. Legea statului membru unde își are sediul autoritatea căreia i s-au delegat sarcinile și responsabilitățile reglementează procedura, asigurarea respectării și controlul administrativ și judiciar referitoare la responsabilitățile delegate.

(3)   Autoritățile naționale de reglementare notifică agenția cu privire la orice acorduri de delegare pe care intenționează să le încheie. Acestea încheie acordurile cel mai devreme la o lună după notificarea agenției.

(4)   Agenția poate emite un aviz cu privire la un acord de delegare notificat în conformitate cu alineatul (3) în termen de o lună după ce a primit notificarea.

(5)   Agenția publică prin mijloace adecvate toate acordurile de delegare încheiate de autoritățile naționale de reglementare, pentru a se asigura că toate părțile interesate sunt informate corespunzător.

(1)   În scopul stabilirii unor practici de supraveghere consecvente, eficiente și eficace la nivelul Uniunii și în scopul garantării aplicării comune, uniforme și consecvente a dreptului Uniunii, agenția emite orientări și recomandări adresate tuturor autorităților naționale de reglementare sau tuturor participanților la piață și emite recomandări adresate uneia sau mai multor autorități naționale de reglementare sau unuia sau mai multor participanți la piață cu privire la aplicarea articolelor 3-5a, a articolelor 8, 9 și 9a și a articolului 10 alineatul (1).

(2)   Agenția organizează, într-un termen adecvat și realist, consultări publice corespunzătoare cu participanții la piață relevanți cu privire la orientările și recomandările pe care le emite și analizează eventualele costuri și beneficii aferente emiterii unor astfel de orientări și recomandări. Aceste consultări și analize sunt proporționale în raport cu domeniul de aplicare, natura și impactul orientărilor sau recomandărilor.

(3)   Autoritățile naționale de reglementare și participanții la piață țin seama în mod corespunzător de orientările și recomandările respective.

(4)   Autoritățile naționale de reglementare pot informa periodic agenția cu privire la punerea în aplicare a orientărilor sau a recomandărilor care le sunt adresate.

(5)   Dacă acest lucru este prevăzut într-o orientare sau recomandare, participanții la piață notifică agenția cu privire la punerea în aplicare a orientării sau recomandării respective. La cererea agenției, participanții la piață își justifică notificarea în mod clar și detaliat.

(6)   În termen de 12 luni de la emiterea orientărilor sau recomandărilor în temeiul alineatului (1), agenția poate efectua o consultare, inclusiv cu autoritățile naționale de reglementare sau cu participanții la piață, pentru a evalua caracterul adecvat și eficacitatea orientărilor sau recomandărilor respective.

(7)   Agenția include orientările și recomandările pe care le-a emis în raportul menționat la articolul 19 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) 2019/942.”

(1)   Statele membre adoptă normele privind sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare și să reflecte natura, durata și gravitatea încălcărilor, prejudiciile cauzate consumatorilor și eventualele beneficii obținute de pe urma tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate și a manipulării pieței.

Fără a aduce atingere sancțiunilor penale și competențelor de supraveghere ale autorităților naționale de reglementare în temeiul articolului 13, statele membre, în conformitate cu dreptul intern, conferă autorităților naționale de reglementare competența de a adopta amenzi administrative și alte măsuri administrative adecvate în legătură cu încălcările prezentului regulament astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (1).

Statele membre notifică în mod detaliat normele și măsurile respective Comisiei și agenției, și le comunică acestora fără întârziere orice modificare ulterioară a dispozițiilor respective.

(2)   În cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede amenzi administrative, prezentul articol poate fi aplicat astfel încât procedura de amendare să fie inițiată de autoritatea competentă și impusă de instanțele naționale competente, garantându-se totodată faptul că respectivele căi de atac sunt efective și au un efect echivalent cu cel al amenzilor administrative aplicate de autoritățile de supraveghere. În orice caz, amenzile aplicate trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Respectivele state membre informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul prezentului alineat până la 8 mai 2026 și notifică Comisia, fără întârziere, cu privire la orice modificare ulterioară a dispozițiilor respective.

(3)   Statele membre se asigură, în conformitate cu dreptul intern și cu principiul ne bis in idem, că autoritățile naționale de reglementare au competența de a aplica cel puțin următoarele amenzi administrative și alte măsuri administrative cu privire la încălcări ale prezentului regulament, prin care:

(4)   În ceea ce privește persoanele fizice, amenzile administrative maxime menționate la alineatul (3) litera (e) sunt următoarele:

În pofida alineatului (3) litera (e), valoarea amenzii administrative nu depășește 20 % din venitul anual al persoanei fizice în cauză din anul calendaristic precedent. În cazul în care persoana fizică a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, valoarea amenzii administrative trebuie să fie cel puțin egală cu beneficiul obținut.

(5)   În ceea ce privește persoanele juridice, amenzile administrative maxime menționate la alineatul (3) litera (e) sunt următoarele:

În pofida alineatului (3) litera (e), valoarea amenzii administrative nu depășește 20 % din cifra de afaceri anuală a persoanei juridice în cauză din exercițiul financiar precedent. În cazul în care persoana juridică a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, valoarea amenzii administrative trebuie să fie cel puțin egală cu beneficiul obținut.

(6)   Statele membre se asigură că autoritatea națională de reglementare poate pune la dispoziția publicului măsurile sau sancțiunile aplicate pentru încălcarea prezentului regulament, cu excepția cazului în care publicarea respectivă ar crea daune disproporționate părților implicate.

(7)   Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul și nivelul amenzilor administrative și ale altor măsuri administrative, autoritățile naționale de reglementare iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

(8)   În exercitarea prerogativelor lor de a aplica amenzi administrative și alte măsuri administrative în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf de la prezentul articol, autoritățile naționale de reglementare cooperează strâns pentru a asigura faptul că competențele lor de supraveghere și de investigare și amenzile administrative pe care le aplică, precum și celelalte măsuri administrative pe care le adoptă, sunt eficiente și corespunzătoare în temeiul prezentului regulament. Ele își coordonează acțiunile în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) pentru a evita o dublare sau suprapunere atunci când își exercită competențele lor de supraveghere și de investigare și când aplică amenzi administrative în cazuri transfrontaliere.

(9)   Până la 8 mai 2027 și ulterior o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care evaluează dacă sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament sunt prevăzute și aplicate consecvent în toate statele membre.

(1)   Până la 1 iunie 2027 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia, după consultarea părților interesate relevante, evaluează aplicarea prezentului regulament, în special modul în care a influențat comportamentul pe piață, participanții la piață, lichiditatea, cerințele de raportare, inclusiv datele despre piața de GNL și nivelul sarcinii administrative pentru participanții la piață, inclusiv eventualele bariere la intrare pentru noii participanți la piață, precum și performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile sale. Pe baza acestor evaluări, Comisia întocmește un raport pe care îl prezintă fără întârzieri nejustificate Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele respective sunt însoțite, dacă este cazul, de propuneri legislative.

(2)   Până la 1 iunie 2025, Comisia evaluează dacă ar fi indicat ca statele membre să introducă sancțiuni penale pentru cazurile intenționate și grave de abuz de piață pe piețele angro de energie din Uniune și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul poate propune măsuri adecvate care pot include prezentarea unei propuneri legislative.”