(1)

Prezenta recomandare urmărește să încurajeze statele membre să continue măsurile în curs de reducere a cererii de gaze, adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369 al Consiliului (1), pentru a realiza o reducere cu 15 % a cererii de gaze în comparație cu perioada de referință 1 aprilie 2017-31 martie 2022. Prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să încurajeze statele membre să continue să raporteze către Eurostat cu privire la reducerea cererii de gaze, inclusiv defalcarea consumului de gaze pe sectoare.

(2)

Regulamentul (UE) 2022/1369 a fost adoptat având în vedere criza aprovizionării cu gaze cauzată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Regulamentul urmărește reducerea în mod voluntar și, dacă este necesar, în mod obligatoriu, a cererii de gaze a Uniunii, facilitarea constituirii unor stocuri în depozitele de înmagazinare, limitarea volatilității prețurilor și asigurarea unei mai bune pregătiri în cazul unor viitoare întreruperi ale aprovizionării. Regulamentul a fost adoptat având în vedere necesitatea urgentă ca Uniunea să reacționeze prin măsuri temporare, într-un spirit de solidaritate între statele membre.

(3)

În temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369, statele membre trebuiau să depună toate eforturile pentru a-și reduce consumul de gaze cu 15 %, mai întâi în perioada 1 august 2022-31 martie 2023 și, după ce Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului (2) a prelungit aplicarea Regulamentului (UE) 2022/1369, în perioada 1 aprilie 2023-31 martie 2024. În cazul în care măsurile voluntare de reducere a cererii s-ar fi dovedit insuficiente pentru a aborda riscul unui deficit grav de aprovizionare, Consiliul a fost împuternicit să declare, la propunerea Comisiei, o alertă la nivelul Uniunii, ceea ce ar declanșa o obligație de reducere a cererii. Statele membre au adoptat măsuri pentru a-și reduce cererea de gaze într-un spirit de solidaritate care au condus la reduceri efective ale cererii de gaze în întreaga Uniune de peste 15 %, în perioada august 2022-decembrie 2023.

(4)

În temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369, până la 1 martie 2024, Comisia a efectuat o reexaminare a regulamentului având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii și a prezentat Consiliului un raport cu privire la principalele sale constatări.

(5)

În raportul său, Comisia a concluzionat că, deși situația securității aprovizionării cu gaze s-a îmbunătățit datorită investițiilor specifice și unei serii de măsuri, inclusiv reducerea cererii în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369, situația generală a securității aprovizionării rămâne delicată. Piața mondială a gazelor rămâne tensionată și nu se preconizează nicio creștere semnificativă a capacităților de lichefiere la nivel mondial înainte de 2025-2027, în timp ce există în continuare alte riscuri care ar putea deteriora situația actuală în materie de securitate a aprovizionării. Comisia a concluzionat, de asemenea, că reducerea cererii a contribuit în mod semnificativ la eliminarea treptată a aproximativ 65 de miliarde de metri cubi de gaze provenind din Rusia în 2023, în principal în gospodării și în sectoarele industriale. În 2023, reducerea cererii a fost esențială pentru a termina iarna cu niveluri adecvate de stocare și pentru a oferi flexibilitatea necesară pe timpul verii pentru a îndeplini obligația de stocare de 90 % stabilită prin Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(6)

Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor inclusiv în cursul verii și a toamnei anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de export de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia și perturbarea gazoductului Balticconnector, arată că prețurile de pe piață sunt în continuare susceptibile chiar și la șocuri relativ mici în ceea ce privește cererea și oferta. În astfel de condiții, teama de penurie a furnizării de gaze naturale poate declanșa reacții sistemice în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării globale cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei. În 2023, Uniunea a primit aproximativ 25 de miliarde de metri cubi de gaze provenind din Rusia prin conducte și aprovizionarea din Rusia a reprezentat doar 15 % din totalul importurilor Uniunii (gazoducte și GNL), comparativ cu 45 % în 2021.

(7)

Din cauza echilibrului strâns existent între cerere și ofertă, întreruperile aprovizionării cu gaze pot avea efecte semnificative asupra prețurilor la gaze și energie electrică și ar putea cauza prejudicii economiei Uniunii, afectând competitivitatea acesteia, și totodată pot avea efecte negative asupra cetățenilor și a întreprinderilor din Uniune. În acest scop, se recomandă continuarea reducerii coordonate a cererii de către statele membre, într-un spirit de solidaritate, printre altele pentru a permite reconstituirea capacităților de stocare într-un mod eficient și cu perturbări minime ale pieței, ceea ce, la rândul său, contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze în perspectiva iernii 2024-2025. Economiile proactive și coordonate reduc riscul efectelor negative pe care un eventual deficit de gaze l-ar avea asupra competitivității industriilor Uniunii.

(8)

De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1369, nivelul de pregătire pe piața gazelor și securitatea aprovizionării Uniunii s-au îmbunătățit considerabil. Cu toate acestea, persistă riscuri pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, întrucât situația globală de pe piața gazelor rămâne tensionată, iar prețurile depășesc în continuare nivelurile anterioare crizei. Respectiva situație este exacerbată de volatilitatea pieței care rezultă, de exemplu, din circumstanțe geopolitice tensionate, ilustrate în prezent, printre altele, de criza din Orientul Mijlociu și cea din Marea Roșie. Din cauza întreruperilor aprovizionării cu gaz și a tensiunilor înregistrate pe piață în ultimele luni, 12 state membre se află încă la nivelul de alertă timpurie sau la nivelul de alertă definite în Regulamentul (UE) 2017/1938.

(9)

Posibilele dificultăți legate de securitatea aprovizionării sunt exacerbate de o serie de riscuri suplimentare, inclusiv de încetarea la 31 decembrie 2024 a acordului actual privind tranzitul prin Ucraina al gazelor provenind din Rusia, prin care, în 2023, au fost transportați aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaze. Alte riscuri includ o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, o iarnă 2024-2025 rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze în Uniune cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, precum și creșterea ulterioară a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze. Riscuri suplimentare rezultă din posibile perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj care au avut loc împotriva gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022 sau perturbarea gazoductului Balticconnector în octombrie 2023, precum și din deteriorarea mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi Ucraina și Orientul Mijlociu.

(10)

Piețele mondiale ale gazelor rămân tensionate și se preconizează că vor mai rămâne astfel pentru o perioadă de timp. Astfel cum a observat Agenția Internațională a Energiei (AIE) în Raportul său pe termen mediu privind gazele naturale din 2023, aprovizionarea cu GNL la nivel mondial a crescut doar modest în 2022 (cu 4 %) și în 2023 (cu 3 %). În raportul său privind Perspectivele energetice mondiale în 2023, AIE observă că echilibrul pieței se preconizează că va rămâne precar în viitorul apropiat până când vor deveni disponibile noi capacități de GNL, ceea ce este prevăzut să se întâmple în perioada 2025-2027.

(11)

Directivele (UE) 2023/1791 (4) și (UE) 2023/2413 (5) ale Parlamentului European și ale Consiliului recent adoptate vor contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii și la reducerea structurală a cererii în viitorul apropiat, în conformitate cu evaluarea globală a COP28, care recunoaște necesitatea de a renunța la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-un mod just, ordonat și echitabil. Deși măsurile pe care statele membre urmează să le adopte pentru a transpune directivele respective nu vor fi încă în vigoare în mare măsură în perioada aplicării prezentei recomandări, astfel de măsuri vor contribui la o reducere a cererii de gaze în anii ulteriori transpunerii respectivelor directive. Având în vedere că unele măsuri importante prevăzute în respectivele directive vor trebui să fie transpuse până cel mai târziu în octombrie 2025, este oportun să se recomande ca cererea de gaze să fie redusă în cursul perioadei de tranziție până la realizarea transpunerii respectivelor directive.

(12)

Reducerea cererii de gaze de către statele membre poate contribui în special la constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare subterană, la asigurarea unor niveluri adecvate de securitate a aprovizionării pentru iarna 2024-2025 și la evitarea perpetuării deficitelor la constituirea stocurilor pentru iarna 2025-2026. Reducerea în continuare a cererii de gaze va contribui, de asemenea, la menținerea presiunii în sensul scăderii prețurilor, în beneficiul consumatorilor din Uniune și al competitivității industriale.

(13)

Recomandarea de a economisi gaze nu ar trebui să afecteze necesitatea de a adera la obiectivele de decarbonizare ale statelor membre. Prin urmare, prezenta recomandare nu ar trebui să descurajeze statele membre de la continuarea tranziției de la cărbune la gaze, de exemplu pentru producerea de energie electrică, în cazul în care o astfel de tranziție ajută statele membre să își atingă obiectivele de decarbonizare, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(14)

Dispozițiile prezentei recomandări privind reducerea cererii continuă să recunoască circumstanțe specifice. Când decid măsuri de reducere a cererii de gaze, statele membre pot avea în vedere luarea în considerare a unor astfel de circumstanțe specifice, printre altele, prin diminuarea obiectivului recomandat de reducere a cererii de gaze în cazul în care un stat membru se confruntă cu o criză de energie electrică, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Un astfel de scenariu ar putea include o limitare proporțională cu o creștere semnificativă a utilizării gazelor pentru producerea de energie electrică, necesară pentru a se exporta semnificativ mai multă energie electrică către un stat membru învecinat, din cauza unor circumstanțe excepționale, cum ar fi disponibilitatea scăzută a energiei hidroelectrice sau a celei nucleare în statul membru în cauză ori într-un stat membru învecinat către care se exportă semnificativ mai multă energie electrică,