(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. Acesta contribuie la redresarea economică și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, consolidând totodată reziliența și creșterea potențială a economiilor statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea sustenabilității finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va fi actualizată în iunie 2022, în concordanță cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii durabile, care marchează începutul semestrului european din 2022 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de Angajamentul social de la Porto semnat la 7 mai 2021 de a continua punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Consiliul European a aprobat prioritățile analizei anuale a creșterii durabile pentru 2022 la 25 martie 2022. Totodată, la 24 noiembrie 2021, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Austria printre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2022 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) („Recomandarea din 2022 privind zona euro”) la 5 aprilie 2022 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 14 martie 2022.

(3)

Invadarea Ucrainei de către Rusia, urmând pandemiei mondiale, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic și economic. Impactul invaziei asupra economiilor statelor membre a fost resimțit, între altele, prin creșterea prețurilor la energie, alimente și materii prime, precum și prin perspective de creștere mai slabe. Prețurile mai mari la energie afectează puternic în special gospodăriile cele mai vulnerabile, care trăiesc în sărăcie energetică sau sunt expuse riscului de sărăcie energetică, precum și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. De asemenea, Uniunea se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din Ucraina. Efectele economice rezultate în urma războiului de agresiune al Rusiei au afectat statele membre în mod asimetric. În acest context, la 4 martie 2022, Directiva 2001/55/CE a Consiliului (5) a fost activată pentru prima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (6), acordând persoanelor strămutate din Ucraina dreptul de ședere legală în Uniune, precum și accesul la educație și formare, la piața muncii, la asistență medicală, la locuințe și la asistență socială.

(4)

Ținând seama de evoluția rapidă a situației economice și geopolitice, semestrul european reia în 2022 coordonarea generală a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, evoluând, în același timp, pentru a ține seama de cerințele de punere în aplicare ale Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se subliniază în Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022. Pentru îndeplinirea priorităților în materie de politică prevăzute în cadrul semestrului european, este esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile semestrului european din 2019 și 2020 sau un subset semnificativ al acestor recomandări. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, acestea adăugându-se altor eventuale recomandări specifice fiecărei țări emise până la data transmiterii unor astfel de planuri de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate.

(5)

Clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de creștere este activă din martie 2020. În comunicarea sa din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară”, Comisia și-a prezentat opinia conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui să fie luată în cadrul unei evaluări generale a stării economiei, un criteriu cantitativ cheie fiind nivelul activității economice din Uniune sau din zona euro, comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Incertitudinea sporită și riscurile puternice de evoluție negativă a perspectivelor economice în contextul războiului din Europa, creșterile abrupte fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările continue ale lanțului de aprovizionare justifică extinderea până în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.

(6)

Urmând abordarea din Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 (7) care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Austriei pentru 2021, orientarea bugetară generală este în prezent cel mai bine măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19), dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu (8). Pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și tranziția digitală, se acordă atenție, pe lângă orientarea bugetară generală, și evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (9) (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și investițiilor.

(7)

La 2 martie 2022, Comisia a adoptat o comunicare în care prezintă orientări generale privind politica bugetară pentru 2023 (denumite în continuare „orientările bugetare”), cu scopul de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre și de a consolida, astfel, coordonarea politicilor. Comisia a remarcat că, pe baza previziunilor din iarna anului 2022 privind perspectivele macroeconomice, tranziția de la o orientare bugetară agregată favorabilă din perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în linii mari neutră, menținând capacitatea de a reacționa la evoluțiile situației economice, ar părea adecvată în 2023. Comisia a anunțat că în recomandările bugetare pentru 2023 ar trebui să se facă în continuare distincție între statele membre și să se țină seama de eventualele efecte de propagare între țări. Comisia a invitat statele membre să reflecte orientările în programele lor de stabilitate și de convergență. Comisia s-a angajat să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și să își ajusteze orientările de politică după cum va fi necesar și cel târziu în pachetul de primăvară al semestrului european ce va fi prezentat la sfârșitul lunii mai 2022.

(8)

În ceea ce privește orientările bugetare, recomandările bugetare pentru 2023 iau în considerare perspectivele economice mai slabe, incertitudinea sporită și alte riscuri de evoluție negativă, precum și creșterea inflației în comparație cu previziunile Comisiei din iarna anului 2022. Având în vedere aceste considerații, răspunsul bugetar trebuie să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică și să susțină puterea de cumpărare a celor mai vulnerabile gospodării, astfel încât să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie și să contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste generate de efectele secundare prin măsuri specifice și temporare. Politica bugetară trebuie să rămână flexibilă, pentru a se putea adapta la circumstanțele în evoluție rapidă, inclusiv la provocările în ceea ce privește apărarea și securitatea generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și trebuie să fie distinctă de la un stat membru la altul, în funcție de situația fiscală și economică a fiecăruia, inclusiv în ceea ce privește expunerea la criză și afluxul de persoane strămutate din Ucraina.

(9)

La 30 aprilie 2021, Austria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat decizia sa de punere în aplicare privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al Austriei (10). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea de către Comisie a unei decizii, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, care să afirme că Austria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte presupune că nu s-a anulat atingerea jaloanelor și a țintelor anterioare.

(10)

La 27 aprilie 2022, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2022 și Programul de stabilitate pentru 2022, în conformitate cu termenul stabilit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2022 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Austria cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

Comisia a publicat raportul de țară din 2022 pentru Austria la 23 mai 2022. În acest raport s-au evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări adoptate de Consiliu în 2019, 2020 și 2021 și s-a făcut bilanțul implementării de către Austria a planului de redresare și reziliență, pe baza tabloului de bord privind redresarea și reziliența. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente, inclusiv cele legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

La 23 mai 2022, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. În acest raport a fost analizată situația bugetară a Austriei, întrucât deficitul său public în 2021 a depășit valoarea de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB) prevăzută în tratat. Potrivit concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea din 2 martie 2022, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv în primăvara anului 2022 și va reevalua posibilitatea deschiderii unor astfel de proceduri în toamna anului 2022.

(13)

În recomandarea sa din 20 iulie 2020 (11), Consiliul a recomandat Austriei ca în 2020 și 2021 să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. De asemenea, Consiliul a recomandat Austriei să aplice, atunci când condițiile economice o vor permite, politici bugetare care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, sporind în același timp investițiile. În 2021, potrivit datelor validate de Eurostat, deficitul public al Austriei a scăzut de la 8,0 % din PIB în 2020 la 5,9 %. Răspunsul Austriei în materie de politică bugetară a sprijinit redresarea economică în 2021, în timp ce măsurile temporare de urgență au scăzut de la 4,8 % din PIB în 2020 la 4,3 % în 2021. Măsurile luate de Austria în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile bugetare discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 au fost în principal temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. În același timp, unele dintre măsurile discreționare adoptate de guvern în perioada 2020-2021 nu au fost temporare sau însoțite de măsuri compensatorii, constând în principal în scutiri fiscale semnificative pentru gospodării și corporații, prin reforma fiscală „eco-socială”. Potrivit datelor validate de Eurostat, datoria publică a scăzut de la 83,3 % din PIB în 2020 la 82,8 % din PIB în 2021.

(14)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2022 este realist. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 3,9 % în 2022 și cu 2,0 % în 2023. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea PIB-ului real ar urma să fie de 3,9 % în 2022 și de 1,9 % în 2023. În Programul său de stabilitate pentru 2022, guvernul preconizează că deficitul total va scădea până la 3,1 % din PIB în 2022 și până la 1,5 % în 2023. Scăderea din 2022 reflectă în principal creșterea puternică a activității economice și eliminarea majorității măsurilor de urgență. În absența altor măsuri, cum ar fi cele legate de prețurile ridicate la energie, deficitul ar fi scăzut chiar și mai mult. Conform Programului de stabilitate pentru 2022, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va descrește la 80,0 % în 2022 și va scădea la 77,1 % în 2023. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a previziunilor, previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 estimează un deficit public de 3,1 % din PIB pentru 2022 și de 1,5 % din PIB pentru 2023. Acest lucru este în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2022. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 preconizează o pondere a datoriei publice în PIB similară, de 80,0 % în 2022 și de 77,5 % în 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) este estimată la 1,2 %. Această estimare nu include însă impactul reformelor care fac parte din planul de redresare și reziliență și care pot stimula creșterea potențială a Austriei.

(15)

În 2022, guvernul a eliminat treptat majoritatea măsurilor luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, astfel încât se preconizează că măsurile temporare de urgență vor scădea de la 4,3 % din PIB în 2021 la 1,1 % în 2022. Deficitul public este afectat de măsurile adoptate pentru a contracara impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,4 % din PIB în 2022 și la 0,2 % din PIB în 2023 (12). Măsurile respective constau în principal în transferuri sociale către gospodăriile mai sărace, în reduceri ale taxelor indirecte pe consumul de energie și în măsuri temporare de ajutor pentru navetiști în ceea ce privește impozitul pe venit și au fost anunțate ca fiind temporare. Cu toate acestea, în eventualitatea în care prețurile la energie se mențin la un nivel ridicat în 2023, unele dintre măsurile respective ar putea fi păstrate. Deficitul public este, de asemenea, afectat de costurile de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, sunt estimate la 0,3 % din PIB în 2022 și la 0,4 % din PIB în 2023 (13).

(16)

În recomandarea sa din 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Austria să mențină o orientare bugetară favorabilă, inclusiv din impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Austriei, atunci când condițiile economice o vor permite, să aplice o politică bugetară vizând să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și, în același timp, să sporească investițiile pentru a stimula potențialul de creștere.

(17)

În 2022, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile cuprinse în Programul de stabilitate al Austriei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, de – 1,2 % din PIB, conform recomandării Consiliului (14). Austria intenționează să ofere sprijin continuu pentru redresare prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Conform proiecțiilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii va crește cu 0,1 puncte procentuale din PIB în 2022 în comparație cu 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale în 2022 (15). Prin urmare, Austria intenționează să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că, în 2022, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,5 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor menite să combată impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (0,4 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,3 % din PIB).

(18)

În 2023, orientarea bugetară este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 la 0,4 % din PIB, în ipoteza menținerii politicilor actuale (16). Se preconizează că Austria va utiliza în continuare granturile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în 2023 pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării. Potrivit previziunilor, contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii va rămâne stabilă comparativ cu 2022. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție restrictivă la orientarea bugetară de 0,4 puncte procentuale în 2023 (17). În același timp, se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) va avea o contribuție în mare parte neutră de 0,0 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul eliminării treptate a măsurilor care vizează abordarea creșterii prețurilor la energie (0,2 % din PIB) și costurile suplimentare pentru a oferi protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB).

(19)

În Programul de stabilitate pentru 2022, se preconizează că deficitul public va scădea treptat la 0,7 % din PIB în 2024 și la 0,3 % până în 2025. Prin urmare, se prevede ca deficitul public să rămână la nivelul de sub 3 % din PIB începând cu 2023 până la terminarea perioadei programului. Aceste proiecții presupun o scădere a cheltuielilor publice pentru acest orizont de timp (de la 50,4 % din PIB în 2023 la 49,6 % în 2024 și la 49,4 % în 2025). Conform Programului de stabilitate pentru 2022, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea până în 2025, ajungând la 74,5 % în 2024 și la 72,1 % în 2025. Potrivit analizei Comisiei, riscurile legate de sustenabilitatea datoriei par a fi medii pe termen mediu.

(20)

Austria se confruntă cu riscuri medii la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și lung, fapt care se datorează în principal presiunilor bugetare generate de îmbătrânirea populației. Se preconizează că raportul dintre populația în vârstă de muncă (persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) și adulții în vârstă va scădea de la trei lucrători la aproximativ doi lucrători per persoană cu vârsta de peste 65 de ani în următorii 50 de ani. În general, conform scenariului de risc al Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației din Raportul privind îmbătrânirea populației din 2021 prezentat de Comisie, se preconizează că cheltuielile publice pentru îngrijirea pe termen lung vor crește de la 1,8 % din PIB în 2019 la 2,3 % din PIB în 2030. Pe lângă evoluțiile demografice, se preconizează că nevoia de îngrijiri mai intensive din cauza bolilor legate de vârstă va juca, de asemenea, un rol în creșterea costurilor îngrijirii pe termen lung. O reformă cuprinzătoare a sistemului de îngrijire pe termen lung a fost anunțată, dar nu a fost încă finalizată. Până în prezent, un grup operativ special a sintetizat principalele concluzii ale unei consultări publice. Conform raportului grupului operativ, una dintre prioritățile reformei va fi instituirea unui control coordonat al sistemului. Aceasta include o repartizare clară a responsabilităților la toate nivelurile de guvernare și transparența cu privire la originea și utilizarea fondurilor.

(21)

Federalismul fiscal al Austriei se caracterizează printr-o neconcordanță semnificativă între responsabilitățile în materie de cheltuieli și de colectare a veniturilor la nivel subnațional. Bugetele subnaționale se bazează mai degrabă pe un sistem complex de partajare a impozitelor și de transferuri interguvernamentale, decât pe autonomia fiscală. Acest lucru afectează transparența fiscală și responsabilitatea politică și oferă puține stimulente pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Întrucât nevoia de reformă persistă, aceasta ar trebui abordată în cadrul negocierilor pentru următoarea Lege privind relațiile fiscale interguvernamentale, care se preconizează că va începe în decembrie 2022. Pe lângă reformarea cadrului bugetar național, o mai bună utilizare a analizelor cheltuielilor poate îmbunătăți eficacitatea și eficiența cheltuielilor publice, deoarece acestea contribuie la controlul alocărilor financiare în raport cu prioritățile politice.

(22)

Sistemul fiscal al Austriei dispune în continuare de o marjă pentru îmbunătățirea echității și a caracterului favorabil creșterii. Sistemul fiscal se caracterizează printr-o povară ridicată asupra forței de muncă, care decurge din impozitele pe salarii și din contribuțiile la asigurările sociale, contribuțiile la asigurările sociale fiind suportate atât de angajați, cât și de angajatori. Acest lucru împiedică crearea de locuri de muncă. În același timp, ratele marginale ridicate de impozitare descurajează persoanele să lucreze, în special persoanele care se situează la limita inferioară a distribuției veniturilor și persoanele care contribuie cu a doua sursă de venit la venitul familiei. Reforma fiscală eco-socială adoptată recent reprezintă un pas în direcția cea bună, iar introducerea unui preț al CO2 pentru sectoarele care nu fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este un proiect important în cadrul planului de redresare și reziliență al Austriei. Cu toate acestea, persistă provocări structurale. Există posibilitatea de a reduce și mai mult costurile nesalariale ale forței de muncă pentru a stimula crearea de locuri de muncă și oferta de forță de muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici. O mai bună utilizare a unor impozite mai favorabile creșterii ar putea contribui la crearea spațiului bugetar necesar și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal.

(23)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul menționat, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc, însoțite de un calendar indicativ de implementare, și care trebuie să fie finalizate până la 31 august 2026. Acestea contribuie la abordarea tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, care sunt prezentate în recomandările specifice adresate Austriei de către Consiliu în cadrul semestrului european în 2019 și 2020, pe lângă orice alte recomandări specifice acestei țări emise până la data adoptării unui plan de redresare și reziliență. În special, măsurile prevăzute în plan contribuie la abordarea unui subset semnificativ al recomandărilor specifice acestei țări identificate în ultimii ani în contextul semestrului european. Modificările planificate ale sistemului fiscal vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind în același timp la transferarea presiunii fiscale dinspre forța de muncă și ținând seama de aspectele ecologice și sociale. Participarea femeilor pe piața forței de muncă ar putea beneficia de îmbunătățirea disponibilității unor structuri de calitate pentru îngrijirea copiilor preșcolari. Provocarea recunoscută de mult timp legată de disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile este, de asemenea, parțial abordată. Tranziția verde va fi promovată prin investiții în (i) eficiența energetică, (ii) sursele regenerabile de energie, (iii) decarbonizarea industriei, (iv) biodiversitatea și (v) economia circulară, însoțite de reforme conexe, inclusiv revizuirea cadrului de sprijin pentru sursele regenerabile de energie și eliminarea treptată a sistemelor de încălzire cu păcură. Planul va contribui, de asemenea, la creșterea substanțială a capacității digitale a întreprinderilor. Sarcina administrativă pentru întreprinderi va fi redusă prin intermediul punctelor unice de acces digitale.

(24)

Se estimează că implementarea planului de redresare și reziliență al Austriei va contribui la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Măsurile de sprijinire a atingerii obiectivelor climatice reprezintă 58,7 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență, în timp ce măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 52,8 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planului de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele relevante, va ajuta Austria să se redreseze rapid în urma consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidându-și în același timp reziliența. Implicarea sistematică a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul de redresare și reziliență, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(25)

La 2 mai 2022, Comisia a aprobat acordul de parteneriat al Austriei prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18). La 21 octombrie 2021, Austria și-a prezentat programele aferente Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondului pentru o tranziție justă (FTJ), prevăzute în regulamentul respectiv, pe care serviciile Comisiei le-au transmis înapoi cu observații la 4 ianuarie 2022. Austria nu și-a prezentat încă programul în temeiul Fondului social european Plus. În concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/1060, Austria trebuie să țină seama, la programarea fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, de recomandările relevante specifice acestei țări. Aceasta este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea eficacității și maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit din fondurile politicii de coeziune, promovându-se, în același timp, coordonarea, complementaritatea și coerența dintre aceste fonduri ale politicii de coeziune și alte instrumente și fonduri ale Uniunii. Implementarea cu succes a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune depinde, de asemenea, de eliminarea blocajelor din calea investițiilor ce vizează sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, precum și o dezvoltare teritorială echilibrată.

(26)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență, Austria se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de piața forței de muncă. Sistemul solid de protecție socială al Austriei și măsurile de politică ample au limitat impactul social al pandemiei de COVID-19. Austria are rezultate bune în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor Pilonului european al drepturilor sociale, dar persistă unele provocări. Printre aceste provocări se numără, în special, potențialul insuficient exploatat al femeilor, al lucrătorilor slab calificați, al lucrătorilor în vârstă și al persoanelor care provin din familii de migranți. Acest lucru este deosebit de problematic, având în vedere penuria de forță de muncă calificată. Deblocarea potențialului insuficient exploatat al acestor grupuri ar putea reduce presiunea asupra pieței forței de muncă din Austria.

(27)

În timp ce rata de ocupare a femeilor este cu mult peste media Uniunii, Austria se situează pe locul al doilea în Uniune în ceea ce privește încadrarea în muncă cu fracțiune de normă a femeilor. În 2021, 49,9 % dintre femeile austriece lucrau cu fracțiune de normă, în comparație cu media Uniunii de 28,3 %. Acest lucru lasă o marjă considerabilă de consolidare a participării cu normă întreagă a femeilor pe piața forței de muncă. Oferta limitată de servicii de îngrijire a copiilor accesibile și de înaltă calitate îngreunează participarea mai activă a mamelor pe piața forței de muncă. Doar 21,1 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani sunt încadrați într-o structură formală de îngrijire a copiilor, această rată fiind printre cele mai scăzute rate din Uniune și departe de obiectivul de la Barcelona stabilit de Consiliul European în 2002, respectiv ca 33 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să fie încadrați în structuri formale de îngrijire a copiilor. Ponderea ridicată a muncii cu fracțiune de normă, împreună cu suprareprezentarea femeilor în sectoarele cu salarii mici, sunt principalii factori care contribuie la diferențele mari de remunerare între femei și bărbați din Austria și la diferențele relativ ridicate dintre pensiile femeilor și pensiile bărbaților. Pandemia de COVID-19 a amplificat și mai mult aceste inegalități legate de gen, o proporție semnificativă a femeilor combinând obligațiile de muncă și responsabilitățile casnice. Creșterea ofertei de servicii de calitate de îngrijire a copiilor prin creșterea standardelor de calitate, prelungirea programului de lucru al structurilor de îngrijire a copiilor și combaterea factorilor care descurajează creșterea programului de lucru (de exemplu, prin îmbunătățirea stimulentelor fiscale) sunt esențiale pentru a asigura o mai bună utilizare a potențialului femeilor pe piața forței de muncă.

(28)

Mai multe grupuri defavorizate ar putea fi mai bine integrate pe piața forței de muncă, în special lucrătorii slab calificați și lucrătorii în vârstă, precum și lucrătorii proveniți din familii de migranți. Aproape jumătate din șomerii de lungă durată din Austria au absolvit cel mult învățământul secundar inferior (Pflichtschule). Participarea pe piața forței de muncă a persoanelor care provin din familii de migranți rămâne scăzută, cu un nivel de ocupare a forței de muncă cu 12,7 puncte procentuale mai scăzut decât rezidenții autohtoni în 2020. Acest lucru este deosebit de problematic deoarece rezultatele în materie de educație, oportunitățile de angajare și viitoarele niveluri de venit ale copiilor din Austria tind să fie determinate în mod special de cele ale părinților lor. Măsurile din planul de redresare și reziliență al Austriei sunt menite să promoveze recalificarea și perfecționarea și vor aborda aceste provocări prin sprijinirea formării lucrătorilor slab calificați și a șomerilor de lungă durată. În același timp, măsurile planificate nu abordează pe deplin problema subiacentă a participării persoanelor care provin din familii de migranți și a lucrătorilor slab calificați. În plus, rezultatele în materie de educație pentru aceste grupuri trebuie îmbunătățite mult mai devreme în viață. Este în continuare nevoie de posibilități suplimentare de recalificare și de învățare pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii de toate vârstele.

(29)

Deficitul tot mai mare de competențe (Fachkräftemangel) devine o provocare din ce în ce mai mare pentru întreprinderile care se bazează pe profesioniști cu înaltă calificare, cum ar fi experții în tehnologia informației (IT), precum și pe profesioniști calificați pentru utilizarea surselor regenerabile de energie în creștere rapidă. Motivele penuriei de forță de muncă calificată sunt multiple, iar pandemia de COVID-19 le-a accentuat. Extinderea oportunităților oferite persoanelor cu înaltă calificare din străinătate pentru posturi care nu pot fi ocupate de forța de muncă austriacă sau din Uniune ar putea reduce aceste deficite. În prezent, procedurile în vigoare implică o sarcină administrativă semnificativă pentru întreprinderile care doresc să angajeze lucrători din afara UE, ceea ce îngreunează atragerea talentelor necesare din străinătate. Acest lucru împiedică creșterea productivității, în special în sectorul serviciilor și cu precădere în sectorul IT. Reformele din 2019 și 2020 ale sistemului „accelerat” al Austriei pentru forța de muncă calificată din țări din afara UE (Rot-Weiß-Rot-Karte) nu s-au dovedit eficace în abordarea provocării în ansamblu. Prin urmare, ar putea fi luate măsuri suplimentare pentru ca întreprinderile să poată angaja forță de muncă calificată din străinătate cu mai multă ușurință. Printre aceste măsuri se numără accelerarea procedurilor și o mai bună orientare a lor către nevoile individuale ale întreprinderilor.

(30)

Ca răspuns la mandatul șefilor de stat sau de guvern din Uniune prevăzut în Declarația de la Versailles, propunerea Comisiei privind planul REPowerEU vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia cât mai curând posibil. În acest scop, Comisia intenționează să identifice, în dialog cu statele membre, cele mai adecvate proiecte, investiții și reforme la nivel național, regional și la nivelul Uniunii. Aceste măsuri au scopul de a reduce dependența generală de combustibilii fosili și de a duce la renunțarea la importurile de combustibili fosili din Rusia în favoarea altor zone de proveniență.

(31)

Evoluțiile geopolitice declanșate de invazia Ucrainei de către Rusia au scos la iveală riscuri pentru securitatea aprovizionării cu energie a Austriei. Austria este foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia. În 2020, aproximativ 80 % din totalul importurilor Austriei de gaze au provenit din Rusia, în comparație cu media Uniunii de 44 %. Gazele reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă a cererii de energie a Austriei (22,7 %, ușor sub media Uniunii de 24,4 %), în principal pentru consumul industrial și pentru încălzire. Cu toate acestea, Austria este mai puțin dependentă de Rusia în ceea ce privește petrolul (10 % din țițeiul său provine din Rusia, cu mult sub media Uniunii de 26 %) (19). Diversificarea aprovizionării cu energie și creșterea flexibilității și a capacității de flux inversat pentru interconectivitatea deja extinsă cu alte state membre vor fi esențiale pentru reducerea dependenței de gazele rusești. Cu toate acestea, se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele legate de gazele naturale să fie adaptate, în cazurile în care este posibil, exigențelor viitorului, pentru a facilita sustenabilitatea lor pe termen lung prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Reducerea dependenței de gazele rusești presupune, de asemenea, investiții în producția de gaze din surse regenerabile (cum ar fi hidrogenul produs din surse regenerabile de energie și biometanul durabil), făcând astfel posibilă înlocuirea gazelor naturale, în special în sectoarele și regiunile cele mai vulnerabile la întreruperile aprovizionării. În plus, sursele regenerabile de energie suplimentare, cum ar fi energia geotermală, sunt în continuare insuficient utilizate și ar putea fi examinate mai îndeaproape.

(32)

În 2020, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie al Austriei a fost de 37 %, depășind obiectivul de 34 % pentru același an. Reforma din 2021 a sprijinului pentru energia din surse regenerabile inclus în planul de redresare și reziliență a creat cadrul necesar pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de energie electrică. Reforma va permite o capacitate anuală de producție de energie electrică din surse regenerabile de 27 TWh până în 2030 și va contribui astfel la atingerea obiectivului de 100 % până în 2030 (față de 81 % în 2020). Cu toate acestea, investițiile în energia din surse regenerabile sunt îngreunate de procedurile îndelungate de amenajare a teritoriului și de acordare a autorizațiilor, o problemă care se datorează, de asemenea, parțial, unei diviziuni complexe a competențelor între nivelul federal și cel regional, precum și problemelor de personal din administrație. Pentru a ține seama de extinderea planificată a producției de energie din surse regenerabile, Austria ar putea lua în considerare creșterea semnificativă a investițiilor în infrastructura de rețea (cum ar fi stocarea, distribuția și transportul) și asigurarea implementării în timp util a unei astfel de infrastructuri. Stabilirea unor obiective mai ambițioase în ceea ce privește eficiența energetică în sectorul construcțiilor și în cel industrial va reduce dependența de combustibilii fosili. Strategia Austriei de renovare pe termen lung stabilește etape clare pentru 2050 și are ca obiectiv atingerea unei rate de decarbonizare de 80 % a parcului său imobiliar. Planul său de redresare și reziliență va accelera eliminarea treptată a centralelor termice care funcționează pe bază de combustibili fosili din sectorul construcțiilor și înlocuirea lor cu tehnologii de încălzire din surse regenerabile sau cu încălzire centralizată. Cu toate acestea, obiectivele Austriei în materie de eficiență energetică pentru 2030 nu sunt foarte ambițioase, iar țara ar putea accelera investițiile în renovarea temeinică a clădirilor, în înlocuirea încălzirii pe bază de combustibili fosili cu încălzirea din surse regenerabile și în gestionarea mai bună a consumului de energie prin digitalizarea utilităților (cum ar fi contoarele inteligente și termostatele). În același timp, eforturile suplimentare de decarbonizare a proceselor industriale, inclusiv prin intermediul gazelor din surse regenerabile, ar contribui la reducerea cererii de gaze și la protejarea întreprinderilor de volatilitatea prețurilor. Va fi nevoie de o nouă creștere a nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, pentru ca Austria să asigure conformitatea cu obiectivele pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”.

(33)

În timp ce accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și către alte surse decât combustibilii fosili în unele sectoare va crea costuri de restructurare semnificative în mai multe sectoare, Austria poate utiliza Mecanismul pentru o tranziție justă în contextul coeziunii pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției în regiunile cele mai afectate. De asemenea, Austria poate utiliza Fondul social european Plus, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (20), pentru a îmbunătăți oportunitățile de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida coeziunea socială.

(34)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2022 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul său (21) se reflectă în recomandarea 1.

(35)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a invitat statele membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandările formulate în Recomandarea din 2022 privind zona euro. În cazul Austriei, acest lucru se reflectă în special în recomandările 1, 2 și 3,