(1)

La 22 octombrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de folii convertoare de aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 7 septembrie 2020 (3) de șase producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”), care reprezintă peste 50 % din producția totală de folii convertoare de aluminiu (denumite în continuare „FCA” sau „produsul care face obiectul anchetei”) din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă conform cărora anumite cerințe nu sunt îndeplinite. Una dintre aceste cerințe, astfel cum este indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Astfel cum se poate observa în tabelul 1, importurile de folii convertoare de aluminiu originare din RPC au scăzut cu 22 % în primele cinci luni după deschiderea anchetei, comparativ cu perioada de anchetă (1 iulie 2019-30 iunie 2020). Comisia a considerat că nu este necesar să compare și nivelurile importurilor înregistrate în perioada noiembrie 2019-martie 2020 cu nivelurile importurilor înregistrate în cursul acelorași luni din perioada de anchetă întrucât nu existau la dosar indicii conform cărora importurile de folii convertoare de aluminiu astfel cum sunt definite la considerentul 45 de mai jos fac obiectul unor fluctuații sezoniere. Datele de după deschiderea anchetei s-au bazat pe codurile TARIC create pentru produsul în cauză la deschiderea anchetei. Aceste date au fost comparate cu media lunară a importurilor din RPC pe parcursul perioadei de anchetă.

Tabelul 1

Importurile din China pe parcursul perioadei de anchetă și după deschiderea anchetei (tone)

(4)

Prin urmare, Comisia nu a supus importurile produsului în cauză înregistrării în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, întrucât condiția menționată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, și anume o nouă creștere substanțială a importurilor, nu a fost îndeplinită.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii, utilizatorii cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

Mai multe părți au solicitat să fie audiate de serviciile Comisiei. Părțile care au adresat o cerere în acest sens în termenele prevăzute au primit permisiunea de a fi audiate.

(8)

Un utilizator, Manreal, precum și un consorțiu format din cinci importatori, Cartonal Italia, Cutting Packaging, Now Plastics, QualityFoil și Transparent Paper, au susținut că există adesea neconcordanțe în legătură cu informațiile prezentate în plângere și că aceste informații au la bază ipoteze nefondate și nefiabile. Unul dintre producătorii-exportatori, Xiamen, a prezentat argumente similare.

(9)

În primul rând, părțile interesate au susținut că neconcordanțele din cadrul plângerii se referă la modul în care au fost agregate datele privind industria UE și cota din producția totală de FCA deținută de reclamanți. Reclamanții ar indica proporția lor din industria Uniunii cu valori diferite, respectiv: 69,93 %, 61,20 % și 70 % din producția totală a Uniunii.

(10)

Comisia a considerat explicațiile oferite pentru aceste valori diferite din plângere ca fiind suficient de clare. Astfel cum se indică la pagina 6 din plângere, 69,93 % reprezintă procentul din producția totală a Uniunii al tuturor reclamanților. Acesta ar scădea la 61,20 % în cazul în care Comisia ar considera că una dintre societățile reclamante trebuie să fie exclusă din calcul, deoarece această societate importă cantități limitate de FCA din RPC. La pagina 36, reclamanții indică faptul că analiza prejudiciului se referă la un grup de societăți, care include societatea Novelis – societate care nu deține calitatea de reclamant – și care reprezintă împreună cel puțin 70 % din producția Uniunii. Acest procent de 70 % se referă la cota din producția UE a tuturor reclamanților, și anume 69,93 %, plus cea a Novelis, și este o valoare rotunjită. Întrucât procentul de 70 % este utilizat pentru o descriere și nu pentru un calcul, nu există, de asemenea, nicio influență asupra analizei care rezultă în urma rotunjirii. În orice caz, toate aceste procente respectă pragul stabilit la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(11)

În al doilea rând, părțile interesate consideră că este neconcordant faptul că reclamanții au inclus în analiza prejudiciului datele referitoare la societatea Novelis, care și-a încetat producția produsului în cauză în 2019. Impactul întreruperii producției de către Novelis asupra producției totale de FCA a Uniunii în 2019 și în perioada de anchetă (a se vedea considerentul 38), precum și cota din producția totală a Uniunii destinată utilizării captive nu ar fi fiabile.

(12)

Comisia a considerat că explicațiile privind impactul datelor referitoare la societatea Novelis incluse în plângere sunt fiabile. Pe parcursul analizei prejudiciului, plângerea a indicat date sau detalii specifice referitoare la societatea Novelis, care au demonstrat impactul acestor date. În plus, încetarea producției produsului în cauză de către Novelis face parte din evoluția industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate. Întrucât includerea datelor referitoare la societatea Novelis a fost precizată în mod clar, Comisia a fost în măsură să evalueze influența asupra utilizării captive, relevantă pentru prejudiciu. Elementele de probă, inclusiv datele referitoare la societatea Novelis, au fost considerate suficiente și fiabile pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(13)

În al treilea rând, părțile interesate au criticat abordarea reclamanților de a calcula producția totală a Uniunii pe baza datelor EAFA (Asociația Europeană a Foliilor de Aluminiu) ajustate la volumul producției reclamanților, cu aplicarea unei ajustări suplimentare de 5 % care să țină seama de faptul că două societăți reclamante nu au produs folie pentru uz casnic, ca fiind în mod inerent incertă și bazată pe ipoteze. Xiamen a adăugat că scăderea producției ar urma tendința consumului și ar fi chiar ușor mai bună decât scăderea consumului. În plus, ieșirea mai multor producători din Uniune de pe piața FCA ar fi fost descrisă greșit drept o consecință a prejudiciului, contrar unor comunicate de presă care au lăudat această mișcare ca fiind bazată pe decizii comerciale voluntare.

(14)

Comisia a considerat că metoda de calcul bazată pe datele EAFA este suficient de fiabilă pentru a justifica deschiderea unei anchete. Argumentul Xiamen potrivit căruia scăderea producției ar urma doar scăderea consumului nu este în concordanță cu faptul că producătorii din Uniune au pierdut din cota de piață în această perioadă. În plus, comunicatele de presă pozitive ale producătorilor din Uniune care au decis să iasă de pe piață nu reprezintă elemente de probă concludente în ceea ce privește motivele reale care stau la baza ieșirii de pe piață a producătorilor respectivi.

(15)

În al patrulea rând, părțile interesate au susținut că metoda reclamanților de a estima volumul total al vânzărilor ca fiind „consumul produsului în cauză în UE minus totalul importurilor produsului în cauză” ar fi denaturată, deoarece nu ar include o distincție în ceea ce privește vânzările captive. Aceștia au susținut că numai producția destinată pieței libere a UE ar trebui să fie relevantă pentru analiză. Xiamen a adăugat argumentul potrivit căruia cel puțin un producător din Uniune ar produce aproape exclusiv folii de aluminiu pentru uz casnic, denaturând astfel și mai mult volumul total estimat al vânzărilor.

(16)

Comisia a considerat că metoda reclamanților este suficient de precisă pentru scopul plângerii. Astfel cum reiese în mod clar din analiza vânzărilor în cursul perioadei examinate din considerentul 271, vânzările captive nu sunt suficient de semnificative pentru a pune sub semnul întrebării analiza globală a prejudiciului.

(17)

În al cincilea rând, părțile interesate au susținut că datele au fost denaturate ca urmare a indicatorului utilizat. Întrucât plângerea furnizează date exprimate în tone, aceasta ar fi trebuit să fie completată cu date exprimate în microni (micrometri) la valoare medie, deoarece tendința pieței de a reduce grosimea ar conduce la o producție mai mare de m2 pe tonă.

(18)

Comisia a considerat că tendința de utilizare a unei grosimi mai reduse a FCA nu face ca datele furnizate în tone să fie nefiabile, întrucât acestea sunt completate, de asemenea, cu date privind cota de piață, iar tendința de a trece la folii mai subțiri afectează toți producătorii în mod egal.

(19)

În al șaselea rând, părțile interesate au contestat fiabilitatea și acuratețea indicatorilor din plângere, făcând referire la o serie de elemente izolate privind diferențele dintre sumele din tabelele incluse în plângere și cele din tabelele incluse în versiunea publică a anexei 1A.2 la plângere, care ar fi afectat indicatorii.

(20)

Comisia a observat că presupusele discrepanțe în ceea ce privește valorile provin din faptul că anexa 1A.2 oferă un rezumat al cifrelor agregate ale societăților reclamante, în timp ce, în versiunea confidențială, sunt indicate cifre detaliate pentru fiecare societate. În plus, tabelele din plângere includ cifre referitoare la societatea Novelis, un aspect indicat însă în mod clar în aceasta. Prin urmare, discrepanțele dintre cifrele din documentul principal și cele din anexe nu conduc la neconcordanțe. De asemenea, în evaluarea sa, Comisia s-a bazat pe anexele mai detaliate la nivel de societate din versiunea confidențială. Astfel, diferitele modalități de prezentare a cifrelor nu au afectat capacitatea Comisiei de a evalua indicatorii de prejudiciu.

(21)

În al șaptelea rând, părțile interesate au susținut că plângerea nu conține elemente de probă concludente privind existența unui prejudiciu important cauzat de importurile originare din RPC și au făcut referire la o serie de deficiențe în legătură cu afirmațiile privind indicatorii macroeconomici și microeconomici, argumentând că mai mulți indicatori nu au reflectat o scădere sau au reflectat doar o ușoară scădere.

(22)

Comisia a reamintit că, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină, în măsura în care reclamantul le poate obține în mod rezonabil, informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici pertinenți (însă nu neapărat prin intermediul tuturor acestor factori și indici) care influențează situația acestei industrii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. În cazul de față, analiza prejudiciului specific efectuată în cadrul plângerii a inclus elemente de probă care indică o pătrundere semnificativă pe piața UE a importurilor din China la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile de vânzare și cele indicative ale industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a considerat că plângerea include suficiente elemente de probă care arată că acest lucru a prejudiciat în mod semnificativ industria Uniunii. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(23)

Un utilizator, Alupol Packaging, a susținut că, în mod contrar definiției produsului indicate de către reclamanți, care includea „simplu laminate”, FCA achiziționate urmau să fie tratate suplimentar în mod regulat de către producător, inclusiv prin divizare, tăiere la lățimea necesară, înfășurare pe anumite miezuri și la anumite diametre, precum și recoacere (normalizare).

(24)

Comisia a considerat că etapele suplimentare de producție indicate de Alupol Packaging reprezintă o parte inerentă a procesului de producție și se califică drept „neprelucrare altfel decât prin simplă laminare”. În plus, lățimea face parte din structura numărului de control al produsului (denumit în continuare „NCP”). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(25)

În observațiile lor privind deschiderea anchetei, mai multe părți interesate au inclus aspecte referitoare la cererile de excludere a FCA cu o grosime mai mică de 6 microni și a FCA utilizate pentru bateriile autovehiculelor electrice. În etapa de deschidere a anchetei nu exista niciun indiciu privind necesitatea analizării separate a respectivelor segmente. Cu toate acestea, Comisia a decis să colecteze date suplimentare legate de aceste cereri. Aceste observații, precum și observațiile referitoare la introducerea unei limite inferioare pentru grosime în definiția generală a produsului sunt abordate separat la punctul 2.3 privind cererile de excludere. Observațiile referitoare la un deficit preconizat de aprovizionare în cazul instituirii de taxe, inclusiv cele care rezultă din consumul captiv, precum și afirmațiile privind investițiile insuficiente din partea industriei Uniunii sunt abordate în secțiunea 6 privind interesul Uniunii.

(26)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(27)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe volumul producției și al vânzărilor produsului similar pe piața Uniunii în perioada de anchetă. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion au reprezentat peste 50 % din producția totală estimată și 40 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar de către Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul modificat.

(28)

Având în vedere cele de mai sus, eșantionul a fost considerat a fi reprezentativ pentru industria Uniunii.

(29)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(30)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul redus de răspunsuri, eșantionarea importatorilor neafiliați nu a fost necesară.

(31)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(32)

Nouă producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, exporturi care puteau fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Aceste societăți au reprezentat peste 90 % din importurile totale estimate ale produsului în cauză în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză și autoritățile din țara în cauză au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații.

(33)

Șase producători-exportatori din China care au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază au fost invitați să transmită un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, niciun producător-exportator nu a trimis un chestionar completat în termenul stabilit. Prin urmare, nu a putut fi examinată nicio cerere de examinare individuală.

(34)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a trimis GC și un chestionar referitor la distorsiunile legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază.

(35)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor selectați, utilizatorilor și producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Același chestionar fusese pus la dispoziție online (4) în ziua deschiderii procedurii.

(36)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea a trei producători din Uniune incluși în eșantion, a șase producători din Uniune neincluși în eșantion (chestionar macro), a unui importator neafiliat, a nouă utilizatori, precum și din partea a trei producători-exportatori.

(37)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare încrucișată de la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (5). Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

(38)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(39)

Această cauză a fost inițiată în perioada de tranziție care a urmat retragerii Regatului Unit (denumit în continuare „Regatul Unit”) din UE. În cursul acestei perioade de tranziție, Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Perioada de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură. În concluzie, întrucât Regatul Unit nu mai intră sub incidența dreptului Uniunii, constatările privind dumpingul și prejudiciul se bazează pe datele privind piața UE-27.

(40)

Produsul care face obiectul prezentei anchete este reprezentat de foliile convertoare de aluminiu (denumite în continuare „FCA”) cu o grosime mai mică de 0,021 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o greutate de peste 10 kg, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NC ex 7607 11 19 (codurile TARIC 7607111960 și 7607111991) (denumite în continuare „produsul în cauză”). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ.

Următoarele produse sunt excluse:

(41)

FCA sunt furnizate sub formă de rulouri jumbo și apoi prelucrate pe un convertizor [laminate, acoperite, lăcuite, extrudate (imprimate), formatate]. În urma conversiei, FCA sunt utilizate pentru o gamă largă de aplicații, inclusiv în domeniul alimentar și farmaceutic, al ambalajelor produselor cosmetice și al tutunului, precum și în domeniul materialelor de construcții.

(42)

FCA sunt fabricate prin laminarea inițială a lingourilor încălzite (laminare la cald) în rulouri cu o grosime cuprinsă între 2 și 4 mm. Rulourile sunt apoi laminate succesiv la rece până la grosimea necesară a foliei. O a doua metodă posibilă de laminare a foliei, turnarea continuă, elimină etapa lingoului și convertește metalul topit direct într-o bandă groasă, care este laminată imediat în ruloul de pe care se laminează apoi folia.

(43)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(44)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

Mai multe părți au depus cereri de excludere a produselor cu privire la următoarele produse: FCA cu o grosime sub 6 microni (denumite în continuare „FCA<6”) și FCA pentru baterii pentru autovehicule electrice (denumite în continuare „FCA pentru baterii auto”)

(46)

Mai mulți utilizatori, Walki, Gascogne și Alupol, au susținut că producătorii din Uniune nu oferă FCA<6. Acest lucru ar fi demonstrat prin faptul că producătorii din Uniune nu promovează astfel de produse pe paginile lor de internet și în broșurile lor, precum și prin refuzul comenzilor de astfel de produse. În plus, producătorii din Uniune nu sunt interesați să ofere FCA<6, deoarece întreaga lor capacitate de producție vizează alte comenzi de produse, ținând seama, de asemenea, de cererea preconizată de folii pentru baterii auto. Producătorii din Uniune nu sunt în măsură să asigure calitatea „comercială” solicitată, în special în ceea ce privește porozitatea/permeabilitatea, măsurată ca număr maxim al perforațiilor pe metru pătrat. De asemenea, utilizarea de FCA mai subțiri este mai ecologică și ar trebui să fie exclusă din definiția produsului și din acest motiv.

(47)

În plus, utilizatorii Tetrapak și Huhtamäki au susținut că industria Uniunii se confruntă cu constrângeri de aprovizionare în ceea ce privește FCA mai subțiri.

(48)

Comisia a solicitat tuturor celor nouă utilizatori care cooperează la anchetă să își precizeze necesarul și sursele actuale de aprovizionare cu FCA<6. Un singur utilizator a confirmat că a achiziționat în cursul PA o cantitate de FCA<6 care a depășit pragul de calitate pentru producția comercială de la un singur producător chinez. Cu toate acestea, chiar și pentru acest utilizator, FCA<6 reprezintă o foarte mică parte din consumul său de FCA. Alți utilizatori au indicat doar solicitări din partea clienților lor în legătură cu produse care includeau FCA<6, acestea conducând la comenzi de probă atât către industria de FCA din Uniune, cât și către producătorii chinezi după încheierea PA.

(49)

Răspunsurile au indicat faptul că cererea de FCA<6 reprezintă un fenomen foarte recent și că aceasta se află pe un trend de creștere. Astfel cum se menționează în considerentul 50, a existat o cerere limitată în acest sens în ultimii zece ani, dar nu a existat o tendință clară. Acest lucru este în conformitate cu explicațiile producătorilor din Uniune conform cărora, în trecut, a existat, de asemenea, o trecere treptată la grosimi mai mici ale FCA, de la intervalul de 7-8 microni ca interval inferior în trecut până în 6 și 6,35 microni – standardul actual pentru multe aplicații.

(50)

Deși un sondaj în rândul producătorilor din Uniune a arătat că, în afară de negocierile directe, niciunul dintre aceștia nu comercializează în prezent în mod activ FCA<6, Comisia a colectat numeroase elemente de probă care arată că producătorii din Uniune sunt capabili să producă FCA<6. Aceasta include producția de rulouri de probă după PA, care, în conformitate cu documentația de testare, a satisfăcut cerințele tehnice ale cumpărătorului. În plus, Comisia ar putea confirma vânzările de FCA<6 ale diferiților producători din Uniune în cantități de producție comercială, chiar dacă pe o scară limitată, pe parcursul unei perioade de zece ani înainte de PA. Comisia ar putea, de asemenea, observa investițiile în controlul calității. Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii poate oferi o calitate adecvată cererii de pe piață.

(51)

În al doilea rând, capacitatea de a produce FCA<6 este limitată de ultima etapă, și anume laminoarele. Prin urmare, Comisia a analizat capacitatea diferiților producători din Uniune în această ultimă etapă, luând în considerare, de asemenea, cererea de alte produse în diferitele etape de producție. Toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au suficientă capacitate liberă pentru a le permite să furnizeze FCA<6, chiar dacă cererea de folii pentru baterii auto va crește în viitor. Prin urmare, Comisia nu a putut confirma riscul unui deficit de aprovizionare pentru o viitoare creștere a cererii FCA<6.

(52)

În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia utilizarea FCA mai subțiri este mai ecologică, Comisia a reamintit că măsurile de protecție comercială sub forma taxelor vamale nu au ca efect intenționat împiedicarea importurilor unui anumit produs, ci asigurarea faptului că aceste importuri sunt comercializate la prețuri neprejudiciabile. Comisia a reamintit, de asemenea, capacitatea producătorilor din Uniune de a produce FCA<6, astfel cum se descrie în considerentul 50 de mai sus.

(53)

În cele din urmă, în ceea ce privește argumentul Tetrapak și Huhtamäki referitor la constrângerea de aprovizionare, ancheta a arătat că, în cazul industriei Uniunii, capacitatea de producție a FCA<6 este considerabil mai mare decât cererea.

(54)

În lumina celor de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu cererea de excludere a FCA<6 din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(55)

O parte interesată, Xiamen, a solicitat excluderea foliilor de aluminiu pentru baterii auto din următoarele motive:

(56)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia a observat în primul rând că toate aliajele desemnate de partea interesată au aceeași caracteristică, respectiv conțin mai mult de 98 % aluminiu, precum și că plângerea nu se limitează la un anumit aliaj. Utilizarea unor aliaje diferite pentru diferite variații ale produselor nu este neobișnuită și nu poate servi drept criteriu de excludere.

(57)

În al doilea rând, obținerea unei fețe lucioase și a uneia mate este o consecință a laminării a două straturi de FCA împreună în ultimul laminor, unde fețele FCA dispuse una către cealaltă în timpul laminării rezultă mate. Această metodă de producție a fost abordată în plângere, unde s-a afirmat în mod explicit că ambele fețe ale FCA pot fi lucioase, dacă acest lucru este specificat de către client (6). Prin urmare, utilizarea preconizată a FCA pentru baterii auto nu poate justifica nicio excludere din definiția produsului, deoarece caracteristicile fizice ale produsului sunt aceleași. Același lucru este valabil și pentru costurile mai ridicate datorate laminării pe un singur strat.

(58)

În al treilea rând, producția de baterii auto în Uniune se află încă în fază incipientă. Comisia a colectat elemente de probă care demonstrează că producătorii din Uniune se pregătesc să satisfacă cererea acestui segment de piață emergent. În plus, argumentul contrazice cele afirmate de Walki cu privire la excluderea FCA<6, respectiv că industria Uniunii s-ar putea concentra atât de mult pe foliile pentru baterii auto încât ar putea să nu fie interesată să aloce o capacitate de producție suficientă FCA<6.

(59)

În al patrulea rând, faptul că, în prezent, nu există exporturi semnificative din RPC reflectă faptul că producția de baterii pentru autovehiculele electrice în UE se află încă în fază incipientă, astfel că acest aspect nu constituie un argument viabil pentru excludere.

(60)

Analiza efectuată a arătat că FCA pentru baterii pentru autovehiculele electrice reprezintă, din punct de vedere tehnic, FCA care face obiectul domeniului de aplicare definit al anchetei.

(61)

În lumina celor de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu cererea de excludere a FCA pentru bateriile autovehiculelor electrice din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(62)

Elementele de probă disponibile la deschiderea anchetei au indicat existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(63)

Pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din țara în cauză să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea FCA. Șapte producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(64)

De asemenea, Comisia a invitat toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(65)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor disponibile în etapa respectivă, Turcia și Brazilia ar putea fi posibile țări reprezentative adecvate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a precizat în continuare că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(66)

La 25 noiembrie 2020, Comisia a publicat o primă notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „prima notă”), prin care informa părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia avea intenția de a le utiliza pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de FCA. În plus, Comisia a identificat Brazilia, Rusia și Turcia ca posibile țări reprezentative adecvate. Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații de la toți producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(67)

La 17 martie 2021 și după analizarea observațiilor primite, Comisia a emis a doua notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „a doua notă”) (prima și a doua notă sunt denumite în mod colectiv „notele”). În a doua notă, Comisia a actualizat lista factorilor de producție și a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza Turcia ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza situațiilor financiare disponibile public ale producătorilor de extrudate din aluminiu din Turcia. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. S-au primit observații de la toți producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(68)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite cu privire la a doua notă, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că Turcia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă pentru a furniza prețuri și costuri nedistorsionate în vederea stabilirii valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.4 de mai jos.

(69)

La deschiderea anchetei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a trimis GC două chestionare privind existența unor distorsiuni. Cu toate acestea, GC nu a trimis niciun răspuns. Comisia a informat GC, prin nota verbală din 8 decembrie 2020, că intenționează să recurgă la utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative pe piața internă a foliilor convertoare de aluminiu din China în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, precum și în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații.

(70)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(71)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(72)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(73)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(74)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(75)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(76)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (7), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia.

(77)

Plângerea conținea informații privind studii și rapoarte suplimentare care analizează situația industriei aluminiului din RPC. În primul rând, reclamantul a inclus documentul OCDE intitulat „Măsurarea distorsiunilor de pe piețele internaționale – lanțul valoric al aluminiului” (denumit în continuare „studiul OCDE”) (8), care analizează îndeaproape problema subvențiilor financiare acordate întreprinderilor din industria aluminiului. Astfel cum au subliniat reclamanții, pe baza studiului OCDE, Planul Chinei de dezvoltare a industriei metalelor neferoase pentru perioada 2016-20 prevede necesitatea adoptării, printre altele, a unor măsuri de salvgardare prin extinderea sprijinului financiar și fiscal, inclusiv prin salvarea întreprinderilor sau acordarea de asistență pentru creditele neperformante. În al doilea rând, reclamanții au făcut referire la un raport realizat pentru WV Metalle, asociația germană a industriei metalelor neferoase, din data de 24 aprilie 2017 (denumit în continuare „raportul WV Metalle”) (9), care susține constatările din raport și din studiul OCDE. În plus, reclamanții au subliniat că, într-o reexaminare recentă efectuată în perspectiva expirării măsurilor privind taxele antidumping la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (10), Comisia a confirmat existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește prețul aluminiului și a susținut că această constatare nu s-a limitat la produsul în cauză în ancheta respectivă, ci s-a aplicat și în cazul FCA, care utilizează aceleași materii prime și urmează procese de fabricație identice. În cele din urmă, reclamanții fac referire la o anchetă antisubvenție a Departamentului de Comerț al Statelor Unite (denumit în continuare „DC”) privind foliile de aluminiu din China, încheiată în 2018 (11), care a stabilit existența sprijinului acordat de guvernul chinez industriei foliilor de aluminiu din China și subvenționarea aluminiului primar.

(78)

Astfel cum se precizează în considerentul 69, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului în etapa de deschidere, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. Observațiile primite în acest sens de la o serie de părți interesate sunt abordate la punctul 3.3.1.11 de mai jos.

(79)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(80)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (12). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (13).

(81)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (14). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(82)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (15). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(83)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.1.5 de mai jos) (16).

(84)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos) (17). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (18).

(85)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (19). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (20).

(86)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (21).

(87)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(88)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și punctul 3.3.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (22). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (23). Elementele care indică existența controlului exercitat de stat asupra întreprinderilor din sectorul aluminiului sunt detaliate în continuare la punctul 3.3.1.5 de mai jos.

(89)

Studiul OCDE, prezentat ca element de probă de către reclamant, menționează IDS din sectorul aluminiului care subliniază în mod specific în declarațiile lor reglementare modul în care influențează proprietatea de stat politicile industriale relevante și modul în care proprietatea de stat se traduce în sprijin din partea guvernului. În mod mai specific, o IDS menționează în prospectul obligațiunilor din 2016 că este una dintre cele 52 de întreprinderi de stat centrale, că joacă un rol-cheie în formularea și implementarea politicilor în sectorul energetic și că primește un sprijin cuprinzător și susținut din partea GC. O altă IDS face referire în prospectul obligațiunilor din 2017 la faptul că autoritățile provinciei în cauză pot exercita o influență semnificativă asupra grupului (24).

(90)

RPC este cel mai mare producător de aluminiu din lume, mai multe IDS-uri mari din China numărându-se printre cei mai mari producători individuali de la nivel mondial. Raportul WV Metalle subliniază că IDS-urile dețin o cotă dominantă pe piața internă (25), fapt confirmat de alte estimări conform cărora IDS-urile reprezintă peste 50 % din producția totală de aluminiu primar din RPC (26). Deși o anumită creștere a capacității din ultimii ani este atribuită în parte întreprinderilor private, astfel de creșteri ale capacității ar presupune, de regulă, diverse forme de implicare a autorităților (locale), cum ar fi tolerarea extinderii ilegale a capacității (27). În plus, a crescut și capacitatea de producție a aluminiului în rândul principalelor IDS, deși într-o măsură mai mică (28).

(91)

În afară de controlul exercitat asupra IDS, GC influențează, de asemenea, întreprinderile private din RPC. În cursul anchetei, s-a stabilit că producătorii de FCA au primit subvenții din partea guvernului. De exemplu, toate societățile incluse în eșantion au enumerat o serie de subvenții guvernamentale în rapoartele anuale ale acestora. Acordarea tuturor acestor subvenții arată, de asemenea, intervenția substanțială a guvernului pe piață.

(92)

Date fiind nivelul ridicat de intervenție a statului în industria aluminiului și cota ridicată de IDS din sector, chiar și producătorii privați de aluminiu care își desfășoară activitatea în cadrul segmentului FCA sunt împiedicați să funcționeze în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul aluminiului fac, de asemenea, obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării, astfel cum se arată la punctul 3.3.1.5 de mai jos.

(93)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (29), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (30)), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (31). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (32). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de produse din aluminiu și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(94)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (33), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Potrivit orientărilor, secțiunea II.4: „Trebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; și secțiunea III.6: „Trebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Prin acest document, partidul a subliniat rolul întreprinderilor private în ceea ce privește „activitatea Frontului Unit”, în contextul eforturilor de a spori rolul PCC la nivelul organizațiilor și entităților independente (34).

(95)

Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul aluminiului.

(96)

Astfel cum a constatat Comisia în cadrul unei alte anchete privind anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (35), în 2017, un producător chinez de aluminiu deținut de stat, China Aluminium International Engineering Corporation Limited (denumit în continuare „Chalieco”), și-a modificat statutul, acordând o importanță mai mare rolului celulelor de partid în cadrul întreprinderii. Acesta a inclus un întreg capitol privind comitetul de partid, iar articolul 113 din statut prevede: „În procesul de luare a deciziilor importante privind întreprinderea, consiliul de administrație consultă în prealabil Comitetul de partid al întreprinderii” (36). Mai mult, în raportul său anual pe 2017 (37), Aluminum Corporation of China (denumită în continuare „Chalco”) a afirmat că o serie de directori, supervizori și alte cadre superioare de conducere ale întreprinderilor – inclusiv președintele, directorul executiv și președintele Comitetului de supraveghere – sunt membri ai PCC.

(97)

În ceea ce privește întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul fabricării de produse FCA, Xiamen explică practicile de construcție a partidului după cum urmează: „Xiashun promovează în mod activ activitățile de construcție a partidului și organizațiile sindicale și își menține angajamentul față de sistemul de reuniuni comune ale partidului, guvernului și lucrătorilor de-a lungul anilor, oferind o platformă importantă în vederea participării angajaților la procesul decizional, a protejării drepturilor și intereselor acestora, precum și în vederea creării unei atmosfere armonioase” (38).

(98)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (39). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul aluminiului și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(99)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare, care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (40).

(100)

De exemplu, guvernul joacă un rol esențial în dezvoltarea sectorului chinez al aluminiului. Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente care țin direct sau indirect de sector, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului aluminiului. Astfel de politici au un impact direct sau indirect important asupra costurilor de producție ale produselor din aluminiu.

(101)

În conformitate cu constatările Comisiei în cauza referitoare la anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (41), în cauza referitoare la extrudatele din aluminiu (42) și în cauza referitoare la produsele laminate plate din aluminiu (măsuri provizorii) (43), următoarele fapte sunt aplicabile prin analogie produsului în cauza de față, care este, în mod similar, un produs din aluminiu din aval.

(102)

Deși cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (44) care vizează perioadă de anchetă nu conține dispoziții specifice privind aluminiul, acesta prevede, pentru industria metalelor neferoase în general, o strategie de promovare a cooperării internaționale în ceea ce privește capacitatea de producție și fabricarea de echipamente. Pentru a atinge aceste obiective, planul confirmă că va îmbunătăți schemele de sprijin legate de impozitare, finanțe, asigurări, investiții și platforme de finanțare, precum și de platformele de evaluare a riscurilor (45).

(103)

Planul sectorial corespunzător, „Planul de dezvoltare a industriei metalelor neferoase (2016-2020)” (denumit în continuare „planul”) stabilește politicile și obiectivele specifice pe care guvernul intenționează să le realizeze pentru o serie de industrii ale metalelor neferoase (46), inclusiv pentru industria aluminiului.

(104)

Planul vizează îmbunătățirea gamei de tipuri de produse fabricate de industria aluminiului din China, printre altele, prin susținerea inovației. Acesta îndeamnă la dezvoltarea rapidă a sistemului de proprietate mixtă și la stimularea vitalității IDS. În plus, planul prevede posibilitatea stocării metalelor neferoase, îmbunătățirea securității resurselor, inclusiv a aluminiului, și stabilește obiective cantitative specifice în materie de reducere a consumului de energie, de creștere a ponderii aluminiului reciclat în producție și de creștere a gradului de utilizare a capacității de producție (47).

(105)

Planul prevede, de asemenea, ajustări structurale, cu un control mai strict asupra noilor instalații de topire și eliminarea capacităților depășite. Acesta prevede repartizarea geografică a instalațiilor de prelucrare, se axează pe proiecte de dezvoltare a exploatării resurselor de bauxită și de alumină și cuprinde furnizarea energiei electrice și politica de stabilire a prețurilor (48).

(106)

Cu această gamă largă de măsuri și de politici, planul reprezintă o continuare a Planului de ajustare și revitalizare a industriei metalelor neferoase din 2009, care a fost adoptat pentru a atenua efectele negative ale crizei financiare asupra industriei metalelor neferoase. Principalele obiective stabilite în plan includ, printre altele, controlul volumului produs, restructurarea, aprovizionarea cu materii prime, politica privind taxele la export, securitatea resurselor, constituirea de stocuri, inovarea tehnologică, politica financiară și planificarea și punerea în aplicare (49).

(107)

Un alt document de politică prin care se vizează sectorul aluminiului este reprezentat de Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului, elaborate de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MITI”) la 18 iulie 2013, pentru a accelera ajustarea structurală și a reduce extinderea dezordonată a capacităților de topire a aluminiului. Condițiile standard introduc cantități minime ale producției pentru instalațiile noi, standarde de calitate și norme de securitate a aprovizionării pentru bauxita și alumina importate și provenind din surse naționale. Condițiile standard arată că MITI este autoritatea responsabilă pentru standardizarea și gestionarea industriei aluminiului, precum și pentru publicarea listei de întreprinderi autorizate să activeze în industria aluminiului (50).

(108)

În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și a transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor elaborat de Biroul General al Consiliului de Stat în 2016 (2016/42) (51), autoritățile chineze declară ca principale obiective: „optimizarea structurii industriei metalelor neferoase; echilibrarea cererii și ofertei principalelor categorii de produse; menținerea ratei de utilizare a capacității de producție a aluminiului electrolitic la peste 80 %; creșterea semnificativă a capacității de securitate a aprovizionării cu resurse minerale, cum ar fi cuprul și aluminiul” (52). Documentul respectiv își propune drept obiectiv și „controlul strict al noii capacități de producție”. Pentru a atinge aceste obiective, sunt necesare: „garantarea punerii în aplicare a unor noi proiecte de construcție (reformate, extinse) și indispensabile din domeniul aluminiului electrolitic; […] utilizarea supravegherii sociale și a altor instrumente; intensificarea eforturilor de supraveghere și inspecție; investigarea și abordarea cu strictețe a noilor proiecte din domeniul aluminiului electrolitic care încalcă normele” (53). Aceste dispoziții demonstrează gradul substanțial de intervenție a GC în sectorul metalelor neferoase, inclusiv în sectorul aluminiului.

(109)

Ingerința de mai sus în funcționarea sectorului aluminiului prin intermediul documentelor de planificare se reflectă și la nivel de provincie. De exemplu, Comunicarea Guvernului provinciei Shandong (unde își are sediul Donghai, un producător important de FCA) privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie (2018/248) din 6 noiembrie 2018 își propune drept obiectiv „încurajarea extinderii lanțului industrial al aluminiului electrolitic” prin intermediul următoarelor acțiuni: „creșterea în continuare a proporției aluminiului electrolitic lichid care face obiectul unei înalte prelucrări și a materialelor de prelucrare a aluminiului; accelerarea și promovarea extinderii lanțului industrial al aluminiului la produsele finite și produsele de calitate superioară; extinderea utilizării materialelor din aluminiu de calitate superioară; creșterea posibilităților de dezvoltare a industriei de prelucrare a aluminiului” (54).

(110)

Statul a intervenit în funcționarea sectorului aluminiului cu mulți ani înainte de emiterea documentelor de politică menționate mai sus, această conduită fiind ilustrată, de exemplu, în Orientările pentru accelerarea restructurării industriei aluminiului (denumite în continuare „Orientările privind restructurarea”) (55), publicate de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă în aprilie 2006. Aceasta a considerat că aluminiul este un produs fundamental pentru dezvoltarea economiei naționale. Orientările privind restructurarea menționează că, în cadrul punerii în aplicare a politicii de dezvoltare industrială aprobată de Consiliul de Stat, se vor atinge obiective specifice în anumite domenii. Aceste domenii au fost: creșterea gradului de concentrare a industriei; accesul la capitalul financiar (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos); organizarea industriei; controlul strict al exporturilor de aluminiu electrolitic și eliminarea capacităților depășite.

(111)

În plus, prețul factorilor de producție esențiali, cum ar fi energia și electricitatea, este influențat și de diferitele tipuri de intervenții ale statului (56). În special, statul a intervenit în favoarea producătorilor chinezi prin stabilirea de prețuri la energie diferențiate și mai avantajoase. În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor menționat mai sus, autoritățile chineze au recunoscut drept obiectiv strategic „continuarea punerii în aplicare a politicii diferențiate în materie de prețuri la energia electrică; încurajarea utilizatorilor eligibili de energie electrică să încheie acorduri directe cu întreprinderile producătoare de energie electrică; stabilirea prețurilor prin negociere” (57). Comisia a stabilit, de asemenea, că politici similare au fost puse în aplicare la nivel de provincie. De exemplu, în provincia Yunnan, potrivit informațiilor raportate de China Industry Journal în noiembrie 2019: „În vederea punerii în aplicare a planului, Yunnan a adoptat succesiv politici specifice precum «Avizul de punere în aplicare privind promovarea dezvoltării integrate a materialelor hidroelectrice și a celor din aluminiu» și «Planul de implementare a prețurilor preferențiale pentru promovarea utilizării hidroelectricității». Reiese în mod clar că orice întreprindere care își repartizează cota de capacitate în Yunnan beneficiază de politica «prețului preferențial, transmisie integrală», ceea ce înseamnă că, în primii cinci ani, aluminiul electrolitic beneficiază de un preț special al energiei electrice preferențiale, în valoare de 0,25 RMB per kWh. În ceea ce privește înalta prelucrare a materialelor, se acordă un preț special preferențial pentru energia electrică, și anume 0,20 RMB per kWh. Potrivit rapoartelor, proiectele integrate ale Henan Shenhuo și Sichuan Qiya, cu respectivele cote de capacitate pentru construcție în Yunnan, au beneficiat deja de pe urma politicii privind proiectele de integrare și au semnat acorduri relevante cu guvernele locale, întreprinderile producătoare de energie electrică și societățile producătoare de energie electrică” (58).

(112)

Ca un alt exemplu de intervenție a statului la nivel de provincie, în Comunicarea guvernului provinciei Shandong privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie (a se vedea considerentul 109), autoritățile au emis obiective de transformare și de modernizare a industriei aluminiului electrolitic în ceea ce privește utilizarea energiei: „Până în 2022, consumul de energie electrică al aluminiului electrolitic pe tonă de aluminiu trebuie să scadă la aproximativ 12 800 kWh, rata de înaltă prelucrare electrolitică a aluminiului în provincie trebuie să fie de aproximativ 50 %, iar valoarea adăugată a aluminiului pe tonă trebuie să crească cu mai mult de 30 % în medie” (59).

(113)

Asociațiile industriale chineze joacă un rol important în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor cuprinse în documentele de planificare de mai sus. Aceste entități trebuie să garanteze că industria pune în aplicare politicile GC. Această responsabilitate este confirmată de faptul că, în activitatea lor, acestea colaborează îndeaproape cu autoritățile de stat, ceea ce se reflectă în statutul lor. În cazul sectorului aluminiului, statutul asociației industriei metalelor neferoase din China afirmă, în special, că „[a]sociația aderă la linia de bază a partidului și la diverse principii și politici, respectă Constituția, legile, reglementările și politicile naționale și respectă valorile sociale și morale. Aceasta respectă scopul de a servi guvernul, industria, întreprinderile și administratorii de întreprinderi; instituie și îmbunătățește mecanismul de autodisciplină industrială; implică pe deplin personalul guvernului pentru a obține asistență; joacă un rol de legătură între guvern și întreprinderi” (articolul 3). În același sens, articolul 25 prevede că președintele, vicepreședintele și secretarul general al asociației trebuie: „să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (60).

(114)

În mod similar, statutul asociației industriei producătoare de produse neferoase din China prevede că „[a]sociația acceptă activitatea de orientare, supraveghere și gestionare în afaceri a Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat, a Ministerului Afacerilor Civile și a Asociației industriei metalelor neferoase din China” (articolul 4). Unul dintre elementele stabilite ale domeniului de activitate al asociației este, de asemenea, acela de „a prezenta în mod activ sugestii și opinii cu privire la dezvoltarea industriei, politicile, actele cu putere de lege și normele administrative ale industriei, în conformitate cu principiile și sarcinile generale ale partidului și ale statului referitoare la construirea unui sistem de economie socialistă de piață și ținând seama de situația reală a industriei” (articolul 6). În cele din urmă, articolul 22 prevede, de asemenea, că președintele, vicepreședintele și secretarul general al asociației trebuie, printre altele: „să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (61).

(115)

Astfel, numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a guvernului chinez în sectorul aluminiului (62). Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului.

(116)

Dincolo de planuri, statul a intervenit în acest sector, printre altele, prin măsuri legate de export, inclusiv instituirea unor taxe la export, a unui contingent la export, a unor cerințe privind performanța exporturilor și a unor cerințe privind prețurile minime de export pentru diferite materii prime necesare în producția de aluminiu.

(117)

De asemenea, GC descurajează exporturile de aluminiu primar și de factori de producție ai acestuia, cu scopul de a promova produse din aluminiu cu valoare adăugată mai mare. Acest obiectiv este urmărit prin acordarea de reduceri de TVA complete sau parțiale pentru produsele din aluminiu din aval, în combinație cu reduceri parțiale de TVA și taxe la export pentru aluminiul primar (63).

(118)

Printre alte tipuri de intervenții ale statului care conduc la distorsiuni ale pieței se numără politica de stocare prin Biroul rezervelor de stat și rolul Shanghai Futures Exchange (SHFE) (64). În plus, mai multe anchete în materie de apărare comercială au stabilit că guvernul chinez a acordat în mod constant diferite tipuri de măsuri de ajutor de stat producătorilor de aluminiu (65). Intervenția extinsă a GC în sectorul aluminiului a condus la supracapacitate (66), care este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(119)

Studiul OCDE a identificat, de asemenea, un sprijin guvernamental suplimentar care influențează forțele pieței din sectorul aluminiului. Un astfel de sprijin ar lua în mod obișnuit forma vânzării factorilor de producție, în special a energiei electrice și a aluminei primare, la prețuri inferioare pieței (67). Studiul OCDE descrie în continuare modul în care sunt transpuse obiectivele GC pentru sectorul aluminiului în politici industriale și acțiuni specifice la nivel provincial și local, inclusiv, de exemplu, prin injecții de capital, drepturi prioritare de posesie asupra resurselor minerale, granturi guvernamentale și subvenții sau stimulente fiscale (68).

(120)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a principalelor industrii, inclusiv a sectorului aluminiului, care include producția de produse FCA. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(121)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (69).

(122)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (70). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (71). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (72).

(123)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de produse FCA se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația Chinei privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință a terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul produselor FCA.

(124)

Această constatare este susținută de determinarea provizorie afirmativă a DC din cadrul anchetei sale privind anumite folii de aluminiu provenite din China, care a constatat, pe baza datelor disponibile, că furnizarea de terenuri de către guvernul Chinei pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată constituie o contribuție financiară în sensul secțiunii 771 (5)(D) din Legea privind tarifarea din 1930, astfel cum a fost modificată (73).

(125)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul aluminiului, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(126)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (74). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (75). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (76). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(127)

Nu a fost prezentat niciun element de probă relevant care să arate că sectorul aluminiului, inclusiv producătorii de produse FCA, nu ar fi supuși sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul aluminiului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(128)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(129)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (77), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (78) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (79). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (80).

(130)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(131)

De exemplu, GC a clarificat foarte recent faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare din cadrul întreprinderilor (81). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (82).

(132)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (83).

(133)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (84). Aceasta are drept rezultat o manieră preferențială de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(134)

În acest sens, studiul OCDE menționează dovezi empirice potrivit cărora anumiți producători de aluminiu din RPC au obținut finanțare în condiții preferențiale, costul finanțării nefiind, se pare, influențat de nivelul corespunzător de îndatorare al întreprinderilor. Potrivit studiului respectiv, un producător de aluminiu deținut de stat a declarat în mod explicit în prospectul obligațiunilor din 2016 că atrage un sprijin financiar considerabil din partea băncilor chineze de susținere a politicilor, la o rată a dobânzii sub nivelul de referință. În mod similar, prospectul obligațiunilor din 2017 al unui alt producător deținut de stat menționează legăturile puternice ale întreprinderii cu băncile chineze, inclusiv băncile de susținere a politicilor, care au oferit întreprinderii respective surse de finanțare la costuri reduse. Studiul OCDE concluzionează în această privință că, deși pot exista multe motive pentru care ratele dobânzii sunt scăzute în cazul acestor întreprinderi, discrepanța dintre indicatorii financiari neperformanți și ratele scăzute ale dobânzii poate sugera o eventuală subevaluare a riscului asociat acestor debitori (85).

(135)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(136)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de denaturările induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (86). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (87). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(137)

Creșterea totală a creditelor în RPC indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(138)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(139)

Nu s-au prezentat elemente de probă care să ateste că sectorul aluminiului, inclusiv producătorii de produse FCA, ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(140)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Elementele de probă disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.3.1.1-3.3.1.5 de mai sus, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.3.1.6-3.3.1.8 de mai sus.

(141)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produse FCA, este necesară o întreagă gamă de factori de producție. În dosarul de anchetă nu există elemente de probă care să arate că acești factori de producție nu ar proveni din RPC. Atunci când producătorii de produse FCA cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(142)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produselor FCA pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Argumentele și elementele de probă prezentate de producătorii-exportatori în această privință sunt abordate în secțiunea următoare.

(143)

Analiza anterioară, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervențiile publice în economia Chinei în general, precum și în sectorul aluminiului (inclusiv în sectorul produsului în cauză), a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(144)

Xiamen a susținut, ca răspuns la a doua notă, că nu este necesar să se recurgă la valori de referință în cazul în care factorii de producție sunt furnizați de Xiamen în condiții de concurență deplină. În special, Xiamen a susținut că prețurile de referință și prețurile stabilite de Xiamen pentru lingouri și plăci erau comparabile, ceea ce pare să respingă afirmațiile privind distorsiunile semnificative. În plus, Zhongji a susținut că a achiziționat materiile prime și energia pe bază comercială, în condiții de concurență deplină.

(145)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală se construiește pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Cu toate acestea, în cauza de față, atât Xiamen, cât și Zhongji nu au prezentat niciun astfel de element de probă precis și adecvat. Niveluri similare ale prețurilor anumitor materii prime în țara exportatoare și în țara reprezentativă nu indică, în sine, absența distorsiunilor semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, deoarece prețurile pot să fluctueze și să fie aliniate pe parcursul unei anumite perioade din mai multe alte motive. Dimpotrivă, există o serie de alți factori care contribuie la constatarea unor distorsiuni semnificative, astfel cum se arată în punctele 3.3.1.2-3.3.1.9. În consecință, simpla trimitere la comparabilitatea prețurilor interne ale anumitor materii prime cu valorile de referință din țara reprezentativă nu poate îndeplini condiția de a furniza elemente de probă precise și adecvate. Prin urmare, afirmațiile Xiamen și Zhongji au trebuit să fie respinse.

(146)

În plus, în observațiile sale cu privire la deschiderea anchetei, Xiamen a afirmat în primul rând că articolul 2 alineatul (6a) este incompatibil cu Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). Acest lucru se datorează faptului că, în primul rând, articolul 2.2 din Acordul privind PAD prevede trei scenarii care permit construirea valorii normale: (i) vânzările nu se efectuează în cadrul operațiunilor comerciale normale; (ii) există o situație specială pe piață sau (iii) din cauza volumului scăzut de vânzări pe piața internă, astfel de vânzări nu sunt reprezentative. Xiamen a susținut că distorsiunile semnificative nu îndeplinesc niciunul dintre cele trei criterii. Această societate a susținut în continuare că, deși s-ar putea considera că noțiunea de distorsiuni semnificative intră sub incidența celui de al doilea criteriu de mai sus, grupul special al OMC în cauza DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 a confirmat că, pentru a considera că o comparație corectă între vânzările de pe piața internă și vânzările la export este afectată „din cauza situației specifice a pieței”, nu este suficient ca prețul intern al produsului în cauză și factorii săi de producție să fie afectați de distorsiuni guvernamentale. În plus, Xiamen a afirmat că, în ceea ce privește Comisia, aceasta a aplicat în mod sistematic construirea valorii normale, în condițiile în care ar trebui să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD de la caz la caz. Xiamen a susținut în continuare că, potrivit articolului 2.2 din Acordul privind PAD, construirea valorii normale trebuie să reflecte „un cost în țara de origine”, astfel cum s-a confirmat în cauzele OMC DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS473 Uniunea Europeană – măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina. Mai mult, Xiamen a susținut că valoarea normală ar trebui să fie construită în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, adăugând că respectivele constatări din raportul DS473 menționat mai sus și cele din cauza OMC DS427 China – măsurile antidumping și compensatorii instituite asupra producției de pui de carne din Statele Unite ale Americii au impus autorităților de anchetă să ia în considerare costurile înregistrate ale producătorilor-exportatori, cu excepția cazului în care acestea nu sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate sau nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză. Chiar dacă respectivele costuri înregistrate ar îndeplini aceste două condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, în opinia Xiamen, incompatibil cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD al OMC, deoarece costurile producătorului-exportator nu sunt luate în considerare în mod sistematic.

(147)

Comisia a considerat că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel al OMC în cauza DS473 Uniunea Europeană – măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina, legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. Comisia a reamintit că niciuna dintre cauzele respective, DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS427 China – producția de pui de carne nu se referea la interpretarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și la condițiile de aplicare a acestuia. În plus, situațiile de fapt care stau la baza cauzelor respective sunt diferite de situația și de criteriile care determină aplicarea metodologiei în temeiul acestei dispoziții din regulamentul de bază, care se referă la existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare. În temeiul articolului 2 alineatul (6a), valoarea normală este construită pe baza unor costuri și prețuri nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă sau pe baza unei valori de referință internaționale numai în cazul în care se constată existența unor distorsiuni semnificative, care afectează costurile și prețurile. În orice caz, articolul 2 alineatul (6a) al doilea paragraf a treia liniuță din regulamentul de bază prevede posibilitatea de a utiliza costurile interne în măsura în care se stabilește că acestea nu sunt distorsionate. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(148)

În al doilea rând, Xiamen a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD. Această societate a susținut în continuare că, în cauza DS219 CE – Accesorii de țevărie, organul de apel a confirmat că autoritatea de anchetă este obligată să utilizeze costurile VAG și profiturile efective ale producătorilor-exportatori, în cazul în care astfel de date există. Prin urmare, Xiamen a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD.

(149)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, iar valoarea normală se construiește prin referire la prețuri sau la valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat în considerentul 147 de mai sus, aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza elemente de probă în sprijinul faptului că respectivele costuri VAG individuale și/sau alte costuri ale factorilor de producție au fost de fapt nedistorsionate. Cu toate acestea, astfel cum este evidențiat la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9, Comisia a stabilit existența distorsiunilor în industria aluminiului din China și nu a existat nicio dovadă certă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(150)

În al treilea rând, Xiamen a susținut că, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia putea utiliza costurile interne și era obligată să efectueze o analiză specifică la nivel de întreprindere și de costuri în această privință. Prin urmare, ar fi trebuit să existe o analiză specifică efectuată la nivelul Xiamen, pe baza chestionarului transmis de acesta.

(151)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică, a priori, tuturor producătorilor-exportatori din RPC și se referă la toate costurile aferente factorilor lor de producție. În orice caz, aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative. În acest caz, în ceea ce privește unul sau mai mulți producători-exportatori, articolul 2 alineatul (6a) al treilea paragraf impune o evaluare separată a acestor afirmații pentru fiecare exportator și producător în mod individual, fără a aduce atingere dispozițiilor privind eșantionarea.

(152)

Calculele privind nivelul taxei antidumping aplicabilă Xiamen reflectă datele prezentate chiar de societate, calculate în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, în special cu articolul 2 alineatul (6a). Nu a existat nicio dovadă că prețurile și costurile interne ale Xiamen nu au fost denaturate de distorsiunile generalizate stabilite pe baza elementelor de probă disponibile, cu excepția tijelor din aluminiu, bor și titan, astfel cum se menționează în considerentul 161. Prin urmare, marjele de dumping provizorii reflectă situația specifică a societății, inclusiv factorii de producție și sumele raportate de societate în răspunsul la chestionar, dar ținând seama în mod corespunzător de existența și impactul unor distorsiuni semnificative în RPC. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(153)

În ceea ce privește situația individuală a societății, Xiamen a susținut că societatea este o societate cu capital privat, că nu există nicio dovadă potrivit căreia aceasta ar face obiectul aceluiași drept de proprietate, al controlului sau al supravegherii în privința politicilor și al îndrumării autorităților chineze precum în cazul unei întreprinderi de stat și că nu face obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării prin intervențiile statului în materie de prețuri și costuri. Astfel, această societate a susținut că nu „își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților din țara exportatoare”, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază.

(154)

Comisia a reiterat faptul că, odată stabilite distorsiunile semnificative, metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se aplică la nivel național, cu excepția cazului în care se stabilește în mod categoric că anumite costuri nu sunt afectate de distorsiuni. Xiamen nu a furnizat niciun astfel de element de probă, ci doar argumente cu caracter general privind anumite criterii enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în ansamblu, care nu au legătură cu caracterul nedistorsionat al elementelor lor specifice de costuri. Afirmația Xiamen privind independența sa față de controlul statului nu poate pune sub semnul întrebării ansamblul substanțial de elemente de probă și concluziile prevăzute la punctele 3.3.1.3-3.3.1.5. care relevă amploarea și omniprezența influenței guvernului și a PCC asupra economiei chineze, inclusiv asupra sectorului aluminiului. În plus, astfel cum se indică la punctul 3.3.1.8, guvernul dispune de un număr mare de instrumente și stimulente financiare menite să determine societățile, inclusiv pe cele private, să îi urmeze orientările. Potrivit aceluiași punct, instituțiile financiare, inclusiv cele private, dispun de stimulente pentru a facilita accesul la finanțare pentru proiecte în conformitate cu planurile guvernamentale, ceea ce are un impact substanțial asupra întreprinderilor private, care trebuie să respecte directivele guvernamentale pentru a-și asigura lichiditatea financiară. Astfel, argumentul Xiamen potrivit căruia societatea își desfășoară activitatea în afara oricărei influențe guvernamentale, care include dreptul de proprietate, controlul sau supravegherea în privința politicilor și îndrumarea autorităților chineze, ar trebui respins.

(155)

Mai precis, Comisia a remarcat că Xiamen este recunoscută în mod oficial ca fiind: o întreprindere cheie de înaltă tehnologie la nivel național, de către Consiliul de Stat; întreprinderea de bază pentru industriile strategice și emergente din provincia Fujian, de către Comisia economică și informatică a provinciei Fujian; o întreprindere inovatoare din provincia Fujian, de către Biroul pentru știință și tehnologie al provinciei Fujian, Comisia economică și informatică a provinciei Fujian, Federația sindicatelor din provincia Fujian și Comisia guvernamentală de supraveghere și administrare a activelor publice din provincia Fujian (88). Pentru a beneficia de aceste recunoașteri oficiale, societatea trebuie să fi îndeplinit cerințele relevante în materie de eligibilitate, care vizează, printre altele, urmarea direcției oficiale trasate de GC, precum și respectarea strategiilor și a politicilor guvernamentale oficiale. Acest aspect se dovedește necesar, de asemenea, pentru a putea menține astfel de recunoașteri și pentru a putea beneficia în continuare de sprijinul guvernamental aferent, direct sau indirect. De exemplu, printre politicile, obiectivele și beneficiile specifice recunoașterii ca întreprinderi de bază pentru industriile strategice și emergente din provincia Fujian, titlu deținut de Xiamen, se numără „implicarea întreprinderilor de bază ca lideri și exemple, încurajarea dezvoltării științifice a industriilor strategice emergente din Fujian și îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor stabilite în «Planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării industriilor strategice emergente în provincia Fujian»”, „sprijinirea diverselor tipuri de fonduri cu capital de risc ale Fujian pentru industriile strategice emergente în vederea efectuării investițiilor de capital vizând dezvoltarea proiectelor-cheie ale întreprinderilor de bază”, „încurajarea și sprijinirea întreprinderilor de bază în cadrul industriilor strategice emergente provinciale să lanseze oferte publice inițiale în vederea finanțării și să emită obligațiuni corporative, bonuri de finanțare pe termen scurt etc., precum și să ofere sprijin și servicii adecvate pentru finanțarea întreprinderilor”. „Împreună cu departamentele economice și comerciale din districte, orașe, ansamblul zonei experimentale Pingtan și societățile (holdingurile) din cadrul grupului la nivel de provincie, Comitetul provincial pentru economie și comerț a instituit un sistem de lucru și de contact cu întreprinderile de bază în cadrul industriilor emergente pentru a contribui la coordonarea și soluționarea dificultăților și problemelor întâmpinate în ceea ce privește dezvoltarea întreprinderilor, precum și pentru a asigura monitorizarea și analiza dezvoltării întreprinderilor de bază” (89). Prin urmare, Comisia nu a acceptat apărarea specifică societății potrivit căreia Xiamen și-ar desfășura activitatea în afara controlului sau a supravegherii în privința politicilor ori a îndrumării autorităților din RPC.

(156)

De asemenea, Xiamen a susținut că societatea este o întreprindere cu capital integral străin (denumită în continuare „WOFE”), care intră sub incidența legislației chineze. Acționarul său este Daching Enterprises Limited, o societate înființată în Hong Kong. În continuare, aceasta a susținut că situațiile sale financiare sunt auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, dat fiind că face parte dintr-un grup internațional și că a fost înființată pe baza Legii comerțului exterior, a Legii privind investițiile străine, a Legii societăților comerciale și a făcut obiectul Legii privind falimentul întreprinderilor, legislație aplicabilă în Republica Populară Chineză. În temeiul acestor legi, societatea era protejată de dreptul falimentului, iar capitalul său putea fi remis în mod liber, activ sau pasiv, în conformitate cu legea. De asemenea, aceasta a susținut că situațiile sale financiare au fost auditate de Ernst & Young în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, în cazul în care soliditatea sa financiară ar fi pusă în pericol, ar trebui să respecte standardele internaționale și, eventual, să intre în faliment.

(157)

Comisia a reamintit că, astfel cum se descrie la punctul 3.3.1.6, distorsiunile din RPC în domeniul dreptului nu decurg din faptul că legislația chineză este inadecvată scopului lor. Dimpotrivă, legislația chineză este concepută după modelul legislațiilor similare din alte țări și, prin urmare, legile în sine nu prezintă nicio problemă în materie de calitate. Problema constă în aplicarea inadecvată a acestor legi și în rolul deținut de stat în cadrul procedurii de insolvență. Pe baza constatărilor de la punctul 3.3.1.6 și în absența elementelor de probă potrivit cărora Xiamen nu ar face obiectul distorsiunilor la nivel național în ceea ce privește procedurile de faliment, această afirmație a fost respinsă.

(158)

Xiamen a mai afirmat că a desfășurat negocieri independente în materie de prețuri cu clienții săi din UE sau din afara acesteia, pe baza costului de producție și a condițiilor de piață existente. Aceasta a adăugat că, în ceea ce privește vânzările către clienții săi din UE, prețul său s-a bazat pe o primă de conversie plus prețul aluminiului cotat, pentru vânzările către UE, la Bursa de metale din Londra (London Metal Exchange – LME).

(159)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie construită pe baza prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate în cazul în care se stabilește că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative. Afirmațiile rezumate în considerentul anterior se referă la prețul de export către UE (și în afara acesteia) și nu la valoarea normală. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(160)

În ceea ce privește materiile prime, Xiamen a susținut că nu există politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă din RPC. În opinia sa, aceasta are libertatea de a alege propriii furnizori, producători sau distribuitori, la prețuri negociate în mod liber. În plus, prețul de cumpărare al materiilor prime și al altor factori de producție a fost stabilit prin proceduri de negociere și licitație între mai mulți furnizori. Xiamen a mai precizat că a achiziționat o parte din materiile sale prime din străinătate. În special, aceasta este situația în cazul tijelor din aluminiu, bor și titan, pe care le cumpără în totalitate din Regatul Unit.

(161)

În acest sens, Comisia a reamintit că Xiamen nu a furnizat elemente de probă care să stabilească în mod cert că propriile costuri privind factorii de producție de pe piața internă nu au fost afectate de intervenția substanțială a statului, în conformitate cu constatările formulate la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9. Ancheta a stabilit existența distorsiunilor la nivelul întregului lanț al sectorului aluminiului. Distorsiunile respective se referă, de asemenea, la furnizorii de materii prime, care fac obiectul tuturor tipurilor de distorsiuni constatate în RPC, inclusiv costul energiei electrice, forța de muncă, accesul la finanțare etc. În schimb, în cazul achizițiilor efectuate de Xiamen din străinătate, pe baza elementelor de probă prezentate și ulterior verificate încrucișat de la distanță, inclusiv răspunsul la chestionar, o analiză a prețurilor acestor achiziții (care relevă prețuri similare celor utilizate din țara reprezentativă) și în absența oricăror dovezi ale distorsiunilor pentru acest factor de producție în Regatul Unit, s-a stabilit în mod cert că prețul de cumpărare al tijelor din titan, bor și aluminiu din Regatul Unit (care reprezintă o mică parte din costurile totale ale materiilor prime ale acestei societăți) nu este distorsionat și nu trebuie înlocuit cu date dintr-o țară reprezentativă.

(162)

În plus, ancheta a arătat că Xiamen a înființat, împreună cu Yunnan Yunlv Yongxin Metal Processing Co., Ltd (o IDS), o societate înființată sub numele Yunnan Yongshun Aluminium Co., Ltd. în regiunea Jianshui, provincia Yunnan. Principala activitate a acestei societăți este producția de plăci mari din aliaj de aluminiu, aceasta fiind un furnizor al Xiamen. În primul rând, acest aspect arată că Xiamen cooperează îndeaproape cu statul chinez, prin crearea unei întreprinderi comune cu o întreprindere de stat, și, în al doilea rând, că distorsiunile la nivel național îi vizează și pe furnizorii săi.

(163)

În continuare, Xiamen a susținut că statul nu are nicio influență asupra capacității sale de a avea acces la credite sau asupra condițiilor de creditare acordate societății și că, în ceea ce privește condițiile de creditare, cum ar fi rata dobânzii, acestea sunt determinate de rata corespunzătoare existentă pe piață. De asemenea, Xiamen a susținut că, în ceea ce privește cheltuielile sale VAG, acestea sunt nedistorsionate și rezonabile și ar trebui luate în considerare.

(164)

Comisia a reamintit că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre elementele cu efect de distorsionare enumerate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Chiar dacă producătorii-exportatori nu au beneficiat de finanțare de stat semnificativă în mod direct, quod non, Xiamen era eligibilă pentru sprijin financiar, astfel cum se descrie la punctul 3.3.1.8, coroborat cu punctul 3.3.1.5 de mai sus. Acest lucru se datorează faptului că, astfel cum s-a explicat la punctul 3.3.1.5, producătorul-exportator a fost supus, la fel ca toate societățile din sectorul aluminiului, documentelor de planificare și orientare ale statului chinez și au beneficiat de acces la finanțare, prin intermediul sistemului financiar chinez descris la punctul 3.3.1.8. În această privință, băncile și alte instituții financiare, potrivit îndrumării GC, facilitează accesul la finanțare al operatorilor de pe piață, inclusiv al producătorilor de produse din aluminiu, creând astfel o plasă de siguranță financiară pentru aceste întreprinderi și oferindu-le un avantaj suplimentar față de omologii lor situați în afara RPC. În plus, astfel cum se explică în considerentul 118, Xiamen, având statutul de industrie strategică emergentă (ISE), este eligibilă pentru sprijinul financiar pus la dispoziția societăților care au statutul de ISE, astfel cum se descrie în considerentul menționat.

(165)

În ceea ce privește forța de muncă, Xiamen a susținut că a respectat un sistem eficient și normal de cheltuieli salariale. Aceasta a negociat salariile individuale în mod independent cu angajații săi, pe baza ratelor pieței, a competențelor specifice și a realizărilor personale ale acestora. Aceasta a adăugat că nu există niciun mandat de stat în ceea ce privește controlul salariilor în RPC.

(166)

Comisia a reamintit că distorsiunile de pe piața forței de muncă au fost stabilite la nivel național la punctul 3.3.1.7. Aspectele inerente pieței forței de muncă din China, inclusiv lipsa sindicatelor independente de guvern și restricțiile în materie de mobilitate a forței de muncă din cauza sistemului de înregistrare a gospodăriilor, astfel cum este descris în considerentul 130, au un impact de denaturare în ceea ce privește constituirea salariilor în RPC. În acest sens, nu există elemente de probă care să demonstreze că efectele de denaturare ale absenței sindicatelor independente la nivel național și ale sistemului de înregistrare a gospodăriilor nu sunt aplicabile societății Xiamen. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(167)

În final, Xiamen a susținut că, în lumina celor de mai sus, cheltuielile VAG și profiturile sale sunt nedistorsionate și totodată rezonabile și ar trebui luate în considerare la efectuarea calculelor.

(168)

În ceea ce privește afirmația referitoare la costurile VAG și profituri, Comisia a observat mai întâi că aceasta avea caracter general și neîntemeiat, întrucât făcea referire doar la celelalte afirmații ale acestui producător-exportator, care au fost respinse în totalitate. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Întrucât acest lucru este valabil în cadrul prezentei anchete, iar producătorul-exportator, precum și furnizorii săi sunt afectați de astfel de distorsiuni, aceste afirmații au fost respinse.

(169)

În consecință și ținând seama în mod corespunzător de excepția privind tijele din aluminiu, bor și titan, Comisia a procedat la construirea valorii normale pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se discută în secțiunea următoare.

(170)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(171)

Astfel cum se explică în considerentele 70 și 71, Comisia a publicat și a inclus la dosar două note cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Evaluarea realizată de Comisie poate fi rezumată după cum urmează:

(172)

În prima notă, Comisia a identificat 55 de țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din China. În cursul perioadei de anchetă, Banca Mondială a clasificat aceste țări ca fiind țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. Cu toate acestea, s-a constatat că o producție considerabilă a produsului care face obiectul anchetei era realizată doar în cinci dintre aceste țări, și anume în Armenia, Brazilia, Federația Rusă, Indonezia și Turcia.

(173)

Având în vedere indisponibilitatea datelor relevante privind importurile/exporturile și/sau a datelor financiare ale producătorilor de FCA din Armenia și Indonezia, țările menționate nu au fost examinate în continuare ca potențiale țări reprezentative.

(174)

În urma primei note, Xiamen a susținut că Malaysia ar trebui să fie considerată de către Comisie drept o posibilă țară reprezentativă. Acest producător-exportator a susținut că în Malaysia sunt produse cantități suficient de reprezentative de folie de aluminiu și a făcut referire la două societăți care fabrică produsul în cauză, și anume Alcom și UACJ Foil Malaysia. Xiamen și-a reiterat afirmația în urma celei de a doua note.

(175)

În primul rând, Comisia a observat că în Malaysia sunt în vigoare restricții la export sub forma unor cerințe de acordare de licențe și a unor taxe la export legate de deșeurile de aluminiu. Acest factor de producție reprezintă aproximativ 5 % până la 10 % din costul de producție. În al doilea rând, se pare că Alcom nu produce FCA, iar UACJ Foil Malaysia a înregistrat pierderi, potrivit celor mai recente date financiare disponibile pentru 2019 (perioadă care se suprapune parțial cu PA) în baza de date Dun & Bradstreet (denumită în continuare „D & B”) (91). În cele din urmă, notele conțin o anexă specifică pentru a îndruma părțile în ceea ce privește transmiterea informațiilor cu privire la posibile alte țări reprezentative și/sau societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Xiamen nu a furnizat informațiile la nivelul necesar și la nivelul de detaliere prevăzut în anexa menționată. Din motivele menționate mai sus, afirmația Xiamen a trebuit să fie respinsă.

(176)

În plus, în ceea ce privește Rusia, s-a constatat că există restricții la export sub forma unei taxe la export în legătură cu deșeurile de aluminiu (92), un produs secundar semnificativ care, într-o anumită măsură, poate fi reutilizat în procesul de producție al FCA. De asemenea, majoritatea foliilor brute (care reprezintă un factor de producție esențial pentru producția de FCA, reprezentând peste 90 % din costul de producție, în funcție de procesul de producție) sunt importate din China sau din țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (93) (denumit în continuare „Regulamentul 2015/755”). Prin urmare, Comisia a exclus Rusia din cadrul analizei și a analizat mai detaliat în note Brazilia și Turcia ca potențiale țări reprezentative.

(177)

În urma primei note, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că Brazilia nu este o țară reprezentativă adecvată, având în vedere existența mai multor distorsiuni pe piața braziliană a aluminiului. Aceștia au susținut, de asemenea, că Novelis do Brasil Ltda, societatea propusă de Comisie ca producător reprezentativ, nu era adecvată, în special având în vedere nivelul neobișnuit de ridicat al profitului raportat, care a fost considerat nereprezentativ pentru sectorul industrial în cauză și neadecvat pentru utilizare în cazul de față.

(178)

Comisia este la curent cu faptul că autoritățile braziliene au deschis, la 29 iulie 2020, o anchetă antidumping privind importurile chineze de produse din aluminiu în Brazilia (Circulara nr. 46 din 28 iulie 2020 – denumită în continuare „Circulara 46” – a Secretariatului pentru comerț exterior din Brazilia – denumit în continuare „SECEX”) (94). Definiția produsului care face obiectul anchetei menționată în Circulara 46 se suprapunea în mare măsură cu definiția produsului în cauză din cadrul prezentei anchete, menționată în secțiunea 2 de mai sus. De asemenea, în Circulara 46, s-au publicat, sub formă de index, rezultatele operaționale ale reclamanților (trei societăți, inclusiv Novelis do Brasil), potrivit cărora, în perioada 2015-2019, reclamanții au înregistrat pierderi.

(179)

Pe baza acestor elemente de probă, Comisia a considerat că este puțin probabil ca profitul raportat al societății Novelis do Brasil (19,4 % în ultimul exercițiu financiar) să fi fost realizat în raport cu produsul în cauză. În această privință, având în vedere faptul că societatea produce o gamă largă de produse, Comisia a considerat că un astfel de profit era, cel mai probabil și într-o mare măsură, realizat în raport cu alte produse fabricate de Novelis do Brasil, cum ar fi produse pentru industria aerospațială, industria autovehiculelor și doze pentru băuturi.

(180)

Prin urmare, Comisia a considerat că datele referitoare la Novelis do Brasil nu constituie o valoare de referință adecvată pentru stabilirea unui nivel rezonabil al costurilor VAG și al profiturilor pentru produsul care face obiectul anchetei. Astfel, în etapa celei de a doua note, Comisia a respins alegerea Braziliei ca țară reprezentativă adecvată și și-a concentrat analiza asupra Turciei.

(181)

Analiza importurilor principalilor factori de producție în Turcia a arătat că importurile de folii brute în Turcia nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din China sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul 2015/755. În plus, s-a stabilit că erau disponibile date mai precise privind importurile pentru principalii factori de producție (inclusiv foliile brute) în ceea ce privește Turcia în comparație cu Brazilia.

(182)

În cazul de față, Comisia a identificat doi producători turci de FCA, și anume Assan Aluminyum și Asaş Aluminyum. În timp ce Assan Aluminyum a înregistrat pierderi în exercițiul financiar 2019 (care se suprapune parțial cu perioada de anchetă), profitul Asaş Aluminyum în 2019 a fost aproape de pragul de rentabilitate. În această privință, Comisia subliniază că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Un profit apropiat de pragul de rentabilitate nu poate fi considerat rezonabil, în special având în vedere nivelul profitului obținut de alte societăți turce din industria aluminiului (95). Prin urmare, datele privind Asaş Aluminyum în calitate de producător de FCA nu au fost considerate, în mod provizoriu, o valoare de referință adecvată.

(183)

În absența unei valori de referință adecvate pentru a stabili o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri în legătură cu produsul care face obiectul anchetei în Turcia, Comisia a considerat în mod provizoriu că datele corespunzătoare societăților dintr-un sector care fabrică un produs similar ar putea fi adecvate în aceste circumstanțe. Mai precis, Comisia a considerat că datele societăților turce care își desfășoară activitatea în sectorul extrudatelor din aluminiu ar fi adecvate pentru utilizare. Comisia și-a întemeiat concluzia pe cunoștințele și informațiile deja disponibile în cadrul unei alte anchete antidumping recente (96), care vizează același sector (al aluminiului), un produs similar și o perioadă similară, respectiv extrudatele din aluminiu. Aceasta a fost completată de cercetări suplimentare.

(184)

Extrudatele din aluminiu sunt produse care au o compoziție a materiei prime similară celei a FCA. În ceea ce privește procesul de producție, aluminiul poate lua forma unei varietăți de produse prin extrudare, laminare sau turnare. Extrudatele sunt considerate, împreună cu FCA, produse semifinite din aluminiu, intrând astfel în aceeași categorie generală de produse. În plus, societățile producătoare de extrudate fabrică, în unele cazuri, și alte produse din aluminiu, inclusiv produse laminate care acoperă, de asemenea, FCA (a se vedea considerentul 193 pentru mai multe detalii). Acest lucru justifică alegerea producătorilor de extrudate pentru stabilirea profiturilor și a costurilor VAG din țara reprezentativă.

(185)

În cazul de față, s-a stabilit mai întâi disponibilitatea datelor societăților pentru exercițiul financiar 2019, care acoperă jumătate din perioada de anchetă. Nu au fost disponibile date financiare pentru 2020. Ulterior, au fost selectate societăți profitabile (97) în perioada financiară respectivă. S-a constatat că trei (98) dintre societățile identificate au prezentat un nivel rezonabil de rentabilitate în 2019, potrivit datelor din baza de date D & B.

(186)

În plus, pe baza cercetărilor suplimentare realizate de Comisie, s-a observat că Asaş Aluminyum (producătorul de FCA), precum și alte două societăți identificate de Zhongji în observațiile transmise în răspunsul la prima notă (P.M.S. Metal Profil Aluminyum Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi și Cansan Aluminyum Profil Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi) erau implicate în producția de extrudate din aluminiu (99), pe lângă producția de alte produse semifinite din aluminiu. În plus, datele financiare pentru P.M.S. Metal și Cansan Aluminyum pot fi accesate cu ușurință prin intermediul bazei de date D & B și, spre deosebire de Asaş Aluminyum, societățile menționate au înregistrat, de asemenea, niveluri rezonabile de profit în 2019. Prin urmare, cele două societăți menționate sunt, de asemenea, considerate de Comisie drept producători reprezentativi din Turcia în cazul de față (a se vedea considerentul 223 pentru o listă completă a societăților selectate).

(187)

În răspunsul la a doua notă, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion s-au opus utilizării datelor privind costurile VAG și profiturile pentru societățile din sectorul extrudatelor, solicitând în schimb utilizarea datelor corespunzătoare fie ale producătorilor de FCA din Turcia (utilizând fie cifre reale, fie cifre ajustate), fie ale producătorilor de alte produse din aluminiu, cum ar fi folia de aluminiu. Societățile au susținut că extrudatele și FCA nu aparțin aceleiași categorii generale de produse și/sau acelorași sectoare și că nu există nicio corespondență între cele două produse în ceea ce privește caracteristicile fizice sau tehnice, utilizările finale, procesul de producție sau costul de producție.

(188)

În primul rând, se reamintește faptul că Comisia urmărește să identifice cifrele cu privire la profiturile și costurile VAG reale, rezonabile și nedistorsionate din țara reprezentativă. Astfel cum s-a subliniat în a doua notă, în demersul său de identificare a unor astfel de valori de referință adecvate, dacă acest lucru este necesar, Comisia poate lua în considerare, de asemenea, producătorii care fabrică un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector precum categoria sau sectorul produsului care face obiectul anchetei în absența unui producător de FCA reprezentativ. Deși este posibil ca anumite caracteristici, utilizări finale, procese de producție și costuri de producție pentru FCA și extrudatele din aluminiu să nu fie identice, în cazul de față, aceste aspecte nu pot fi considerate concludente. În plus față de motivele invocate deja în considerentul 184, industria extrudatelor din aluminiu se încadrează în aceeași categorie generală de activitate economică și industrie precum producția de FCA, potrivit clasificării statistice a activităților economice din Uniune (100).

(189)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze producători de alte produse din aluminiu, și anume foliile de aluminiu (altele decât FCA), partea respectivă nu a explicat modul în care acest produs, caracteristicile și utilizarea sa au fost mai adecvate decât în cazul extrudatelor din aluminiu și modul în care a realizat comparația respectivă. În plus, producătorii-exportatori nu au reușit să propună producători de folie de aluminiu cu date financiare disponibile și profit rezonabil din țara reprezentativă potențială. În orice caz, astfel cum se specifică mai jos în considerentul 190, societățile utilizate în mod provizoriu în prezenta anchetă sunt reprezentative pentru un grup mai larg de produse din aluminiu, inclusiv pentru produsele laminate.

(190)

În al doilea rând, societățile considerate adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază fabrică în mod frecvent mai multe produse. În egală măsură, se întâmplă frecvent ca nivelul de detaliu al datelor financiare disponibile public referitoare la societățile adecvate din țara reprezentativă să nu permită efectuarea unei analize mai detaliate a costurilor VAG și a profiturilor la nivelul produselor individuale. În mod similar, în acest caz, datele financiare ale producătorilor de extrudate identificați sunt disponibile numai la nivel agregat în baza de date D & B, în timp ce, astfel cum s-a subliniat în considerentul 186 de mai sus, unii dintre producătorii de extrudate fabrică, de asemenea, alte produse semifinite din aluminiu. Prin urmare, datele financiare disponibile pentru societățile producătoare de extrudate din aluminiu sunt reprezentative nu numai strict pentru situația de pe piața extrudatelor, ci și în ceea ce privește piața unui grup mai larg de produse, inclusiv pentru produsele laminate. Prin urmare, solicitarea de a se utiliza date financiare alternative a fost respinsă.

(191)

În plus, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au contestat faptul că Comisia nu a luat în considerare Asaş Aluminyum (producătorul de FCA) pentru că avea un profit prea scăzut, considerând însă toate societățile profitabile producătoare de extrudate din aluminiu, indiferent de nivelurile lor individuale de profit, drept producători potențial reprezentativi. De asemenea, Zhongji a susținut că rentabilitatea Asaş Aluminyum nu era nerezonabilă pentru industria FCA.

(192)

Comisia a observat că utilizarea datelor financiare puse în comun și ponderate ale unui grup de societăți cu cifre rezonabile ale profitului (peste nivelul negativ sau pragul de rentabilitate) este mai adecvată decât examinarea performanței unui singur producător în scopul stabilirii unei sume rezonabile pentru costurile VAG și profituri. Astfel cum se menționează în considerentul 177, precum și în notele la dosar, în acest caz, un profit apropiat de pragul de rentabilitate și bazat exclusiv pe datele unei singure societăți nu poate fi considerat rezonabil în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(193)

Zhongji a susținut, de asemenea, că, în ceea ce privește datele financiare care trebuie utilizate pentru producătorii reprezentativi, constatările Comisiei trebuie revizuite după punerea la dispoziție a datelor pentru 2020. Potrivit Zhongji, datele pentru 2019 nu au fost în mare măsură afectate de pandemia de COVID-19, atât în cazul producătorilor chinezi, cât și al altor producători din țări reprezentative potențiale, în timp ce datele pentru 2020 au fost pe deplin afectate de pandemie.

(194)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia a precizat că, în primul rând, pandemia de COVID-19 a fost declarată abia în martie 2020 (101), suprapunându-se astfel cu PA doar pe parcursul unui trimestru. În al doilea rând, PA a acoperit perioada iulie 2019-iunie 2020, ceea ce înseamnă că datele pentru 2019 și cele pentru 2020 sunt la fel de relevante pentru evaluarea Comisiei. În orice caz, Comisia nu a identificat date financiare disponibile, relevante pentru acest caz, pentru anul 2020. În plus, afirmația Zhongji privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra producătorilor este nefondată și, având în vedere performanța producătorilor-exportatori incluși în eșantion în PA în comparație cu 2019, pare neverosimilă.

(195)

În concluzie, datele financiare pentru un grup reprezentativ de producători de extrudate din aluminiu, în legătură cu care se consideră că reflectă situația și nivelurile de profit din segmentul produselor semifinite din aluminiu (inclusiv FCA), sunt disponibile și considerate adecvate pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(196)

După ce s-a stabilit că Turcia era țara reprezentativă adecvată în această etapă a anchetei, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(197)

Având în vedere analiza de mai sus și în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia intenționează (în conformitate cu a doua notă) să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și datele financiare ale producătorilor de extrudate din aluminiu enumerați în considerentul 223.

(198)

Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit în prima notă o listă inițială de factori de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei.

(199)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru stabilirea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate. Principala sursă propusă de Comisie pentru a fi utilizată o constituie Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”). În cele din urmă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (denumit în continuare „SA”) care au fost inițial avuți în vedere în prima notă pentru a fi utilizați în scopul realizării analizei GTA pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate.

(200)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în prima notă. Ulterior, în a doua notă, Comisia a actualizat informațiile referitoare la o serie de factori de producție pe baza observațiilor primite de la părțile interesate.

(201)

Comisia a stabilit, de asemenea, că numeroși factori de producție enumerați inițial în note nu vor fi luați în considerare în scopul construirii valorii normale, deoarece, de fapt, nu au fost utilizați de niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion în procesul de producție a FCA (a se vedea, de asemenea, considerentele 230 și 231 pentru mai multe detalii).

(202)

Având în vedere cele de mai sus, s-au identificat următorii factori de producție și următoarele surse ale acestora în ceea ce privește Turcia în vederea stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 2

Factori de producție ai FCA

(203)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, Comisia a utilizat ca bază prețul de import mediu ponderat (CIF) către țara reprezentativă, astfel cum este raportat în GTA, din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul 2015/755. Comisia a decis să excludă importurile din China, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază (a se vedea punctul 3.3.1 de mai sus). În absența oricăror elemente de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat exportul. Prețul de import mediu ponderat a fost ajustat în funcție de taxele de import, după caz.

(204)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(205)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de anchetă. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a inclus respectivii factori de producție în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 227.

(206)

În răspunsul la a doua notă, Zhongji a susținut că bazele de date invocate de Comisie (în special GTA și D & B) nu sunt în general disponibile și sunt accesibile doar abonaților, precum și că, în absența unui abonament, părțile nu își pot exercita în mod corespunzător dreptul la apărare. În plus, Zhongji și-a exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea datelor incluse în baza de date D & B, făcând referire la inexactitățile detectate în datele introduse în baza de date pentru filiala Zhongji din Hong Kong. În cele din urmă, Zhongji a susținut că, în a doua notă, Comisia nu a comunicat valorile actualizate pe care intenționa să le utilizeze pentru fiecare factor de producție și nici datele-sursă și calculele subiacente efectuate.

(207)

În primul rând, Comisia a observat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, datele nu trebuie să fie „disponibile public”, ci „ușor accesibile”. Comisia a observat că expresia „disponibile public” înseamnă disponibilitate pentru publicul larg, în timp ce expresia „ușor accesibile” înseamnă disponibilitate pentru toți, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, cum ar fi plata unui comision. În al doilea rând, baza de date D & B este un anuar profesional cuprinzător, recunoscut și utilizat pe scară largă, la care Comisia a apelat nediscriminatoriu pentru a identifica producătorii din țările reprezentative potențiale. Orice eventuale inexactități introduse în baza de date pentru filiala Zhongji din Hong Kong nu au fost dovedite. Înregistrările pentru această societate nici măcar nu sunt disponibile în baza de date D & B (102) și, în plus, extrasul furnizat de Zhongji include mai degrabă veniturile modelate decât veniturile reale. În orice caz, presupusele inexactități nu ar fi de natură să submineze fiabilitatea datelor utilizate de Comisie în acest caz, întrucât datele pentru filiala Zhongji din Hong Kong nu au fost utilizate în niciun fel în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În al treilea rând, toate informațiile relevante utilizate pentru construirea valorii normale pentru producătorii-exportatori, inclusiv toate datele subiacente și calculele detaliate, au fost puse la dispoziția producătorilor prin intermediul unor informații generale sau specifice cu privire la societăți, permițând astfel societăților respective să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(208)

În răspunsul la a doua notă, Donghai și Zhongji au contestat în repetate rânduri includerea taxei la import plătite în țara reprezentativă pentru fiecare materie primă utilizată la construirea valorii normale. Potrivit Zhongji, prin includerea taxelor la import în costuri, Comisia denaturează acest cost și nu ajunge la costul de producție nedistorsionat din China. Zhongji a susținut, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, costurile corespunzătoare din China nu includ taxele la import, deoarece factorii de producție provin de pe piața internă. În plus și în aceeași linie de argumentație, Donghai a susținut că, întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, evaluarea trebuie efectuată separat pentru fiecare exportator și producător, includerea taxelor la import pentru materiile prime pe care societățile chineze le-au achiziționat pe piața internă nu a putut fi considerată rezonabilă.

(209)

Se remarcă faptul că, în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, obiectivul este de a stabili prețurile nedistorsionate ale factorilor de producție pe piețele reprezentative. În absența datelor privind prețurile de pe piața internă în posibilele țări reprezentative (cum este cazul și aici), se aplică datele privind prețurile de import care sunt ușor accesibile Comisiei. Pentru a se ajunge la un substituent rezonabil care să reprezinte un preț intern nedistorsionat pe piața internă a țării reprezentative selectate, prețurile de import identificate trebuie ajustate prin adăugarea taxelor la import relevante, deoarece acestea afectează, de asemenea, prețul real de pe piața internă. În absența taxelor la import, prețul nu ar fi reprezentativ pentru prețul de pe piața țării reprezentative. În plus, această evaluare a fost efectuată separat pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion la stabilirea marjelor lor de dumping individuale. Prin urmare, afirmațiile părților au trebuit să fie respinse.

(210)

În răspunsul la a doua notă, Donghai și Zhongji au susținut că deșeurile de aluminiu pe care le generează pe parcursul procesului de producție a FCA au avut o puritate egală sau similară cu lingoul de aluminiu și că deșeurile au fost utilizate în același mod precum lingourile de aluminiu în etapa de turnare. În consecință, potrivit acestor societăți, codul SA indicat de Comisie în note (7602 00) sau chiar codul format din opt cifre 7602 00 90 s-ar referi la un produs diferit, și anume deșeurile de aluminiu din diverse surse, cu o puritate redusă și o compoziție diferită a aliajelor, care nu corespund calității deșeurilor produse efectiv de societăți.

(211)

În primul rând, Comisia a observat, pe baza elementelor de probă prezentate atât de Donghai, cât și de Zhongji în cursul procesului VLD, că deșeurile de aluminiu utilizate (și vândute) de către acești producători-exportatori nu au fost evaluate la același nivel de preț precum lingourile de aluminiu și că s-a efectuat o reducere de preț în funcție de calitatea deșeurilor, pentru a reflecta puritatea acestora. Prin urmare, s-a confirmat că prețul lingoului de aluminiu era mai mare decât prețul deșeurilor de aluminiu generate.

(212)

În al doilea rând, Comisia a stabilit că respectivul cod relevant al mărfurilor din nomenclatorul Turciei face distincție între așa-numitele deșeuri de fabricație cărora le corespunde codul format din opt cifre 7602 00 19 și deșeurile cărora le corespunde codul format din opt cifre 7602 00 90. Pe baza examinării de către Comisie a codurilor respective și a argumentelor prezentate de părți, codul mărfii 7602 00 19 pare să reflecte mai bine tipul de deșeuri utilizate și produse atât de Donghai, cât și de Zhongji. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze ca valoare de referință prețul de import corespunzător codului mărfii 7602 00 19 și nu un preț de import corespunzător unui lingou, astfel cum au sugerat societățile.

(213)

În răspunsul la a doua notă, Zhongji a susținut că recurgerea la datele GTA privind importurile din Turcia utilizând codul mărfii format din opt cifre pentru foliile brute (7606 12 92) nu era reprezentativă și nici nu corespundea costurilor Zhongji pentru foliile brute. Mai precis, Zhongji a susținut că prețurile GTA din Turcia sunt mai mari decât prețurile din Uniune. În plus, potrivit societății, datele privind importurile pentru codul mărfurilor 7606 12 92 acoperă, de asemenea, importurile de folii brute utilizate pentru industria pieselor de aeronave și a autovehiculelor, ceea ce ar conduce la o inflație semnificativă a prețurilor. De asemenea, Zhongji a susținut că datele GTA nu fac distincție între tipurile de aliaje. În timp ce Zhongji utilizează numai anumite tipuri de aliaj mai ieftin în foliile sale brute, datele GTA pe care s-a bazat Comisia au vizat toate aliajele. Prin urmare, Zhongji a solicitat ajustarea datelor GTA pe baza prețului unui aliaj specific, similar, în ceea ce privește componentele chimice și metalice, claselor utilizate de Zhongji în raportul CRU (103). Zhongji a susținut că plângerea s-a bazat, de asemenea, pe datele CRU, în mod specific în contextul alegerii Turciei ca țară reprezentativă. Afirmațiile Donghai au urmat o linie de argumentație similară, această societate susținând că datele CRU sunt mai adecvate pentru utilizare, deoarece permit realizarea unei distincții între produse în funcție de tipurile specifice de aliaj. În cele din urmă, Zhongji a susținut că, pentru mai multe tranzacții de import incluse în GTA pentru importurile de folii brute, s-au indicat prețuri unitare anormal de ridicate și că acestea ar trebui excluse.

(214)

Ca observație preliminară, se reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a urmărit să identifice costurile de producție corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din țara exportatoare sau, în cazul în care se consideră adecvat, prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate (104).

(215)

În cazul de față, prețurile de import în Turcia sunt disponibile în baza de date GTA (105). În ceea ce privește foliile brute, datele GTA sunt disponibile la nivel de coduri formate din opt cifre, permițând astfel Comisiei să surprindă în mod specific importurile de folii brute cu grosimea utilizată de producătorii de FCA (grosime mai mică de 3 mm). Codul format din opt cifre exclude, de asemenea, foliile brute care sunt mai groase și foliile concepute pentru alte utilizări finale, cum ar fi cele pentru dozele de băuturi sau foliile brute acoperite. Prin urmare, datele GTA la nivel de coduri formate din opt cifre nu numai că includ toate tipurile de folii brute utilizate în producția de FCA, ci și exclud, într-o măsură considerabilă, tipurile de folii brute utilizate în alte aplicații. Astfel, aceste date sunt adecvate în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(216)

În plus, spre deosebire de datele GTA, care vizează în mod fiabil foliile brute utilizate de producătorii de FCA, datele care rezultă din raportul CRU au numeroase proprietăți care le fac mai puțin adecvate pentru utilizare. În primul rând, datele CRU invocate de Donghai și de Zhongji se referă numai la prețurile foliilor brute fabricate dintr-un aliaj specific, respectiv 1050. Pe de altă parte, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu numai că au utilizat aliaje de serie 1xxx diferite, ci au utilizat, de asemenea, în cantități semnificative, aliaje de serie 8xxx, cunoscute ca fiind de calitate superioară (astfel cum s-a confirmat și în cursul VLD cu Zhongji) și, prin urmare, mai scumpe decât aliajele de serie 1xxx. Prin urmare, prețul aliajului 1050 nu poate fi considerat reprezentativ pentru prețurile foliilor brute utilizate efectiv de producătorii de FCA în procesul de producție. În plus, prețurile CRU propuse de părți se refereau la prețurile din mai multe state membre ale Uniunii (Germania, Italia, Franța) și Regatul Unit și, prin urmare, nu au reflectat situația dintr-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică asemănător și nici valori de referință internaționale. În plus, deși datele CRU au fost utilizate în plângere, scopul utilizării lor a fost mai degrabă de a stabili capacitatea de producție și consumul de FCA din Turcia decât de a identifica valori de referință pentru factorii de producție.

(217)

În cele din urmă, Comisia a luat în considerare datele disponibile privind importurile de folii brute per ansamblu. Utilizarea unui preț mediu reduce impactul oricăror prețuri potențial anormale la limita inferioară și superioară a intervalului și reflectă, de asemenea, o combinație de diferite calități ale materiei prime utilizate (în acest caz, de exemplu, tipurile de aliaj 1xxx și 8xxx) pe piața reprezentativă în cauză.

(218)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat cele mai recente statistici publicate de Institutul de Statistică din Turcia (106). Acest institut publică informații detaliate privind costurile cu forța de muncă din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza costului orar cu forța de muncă pentru 2016 pentru activitatea economică C.24 (Prelucrarea metalelor de bază) (107). Valorile au fost ajustate în funcție de inflație, utilizându-se indicele prețurilor de producție pe piața internă (108) publicat de Institutul de Statistică din Turcia pentru a reflecta costurile pe parcursul perioadei de anchetă.

(219)

Donghai și Zhongji au susținut că, în ceea ce privește valoarea de referință utilizată pentru forța de muncă, producția de FCA este mai degrabă mai apropiată de activitățile încadrate la codul 25 (Fabricarea produselor metalice prelucrate, cu excepția mașinilor și echipamentelor), și anume clasa 25.50 (Forjarea, presarea, matrițarea și laminarea metalului; metalurgia pulberilor) sau clasa 25.92 (Fabricarea ambalajelor ușoare din metal), decât de activitățile încadrate la codul C.24. În plus, Zhongji a susținut că unii dintre producătorii din Uniune (Amcor și Carcano Antonio) sunt încadrați potrivit NACE la clasa 25.92.

(220)

Comisia a observat că, pe baza clasificării statistice a activităților economice din Uniune (care este în conformitate cu clasificarea internațională ONU), producția de aluminiu se încadrează la diviziunea 24, mai precis în grupa 24.4 (Prelucrarea metalelor prețioase și a altor metale neferoase de bază), clasa 24.42 (109). Această clasă cuprinde producția de aluminiu, inclusiv activități precum producția de semifabricate din aluminiu și producția de folii de aluminiu. Faptul că unii dintre producătorii de FCA ar putea fi încadrați potrivit NACE la clase diferite (cum ar fi 25.92) înseamnă pur și simplu că societățile în cauză produc, printre altele, și ambalaje din metal, care nu sunt considerate FCA. Prin urmare, Comisia a susținut că a stabilit în mod corect valoarea de referință pe baza costului forței de muncă pentru activitatea economică C.24 (prelucrarea metalelor de bază), iar afirmațiile părților au trebuit să fie respinse.

(221)

Pentru a stabili prețul de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat prețurile energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) din Turcia, publicate de Institutul de Statistică din Turcia (110). Valoarea de referință a fost stabilită pe baza prețului energiei electrice publicat la 23 septembrie 2020. Prețul respectiv reprezintă prețul mediu pentru cel de-al doilea semestru al anului 2019 și primul semestru din 2020. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum, și anume 70 000 ≤ T < 150 000 MWh și > 150 000 MWh. Comisia a utilizat prețurile la nivelul net (fără TVA).

(222)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(223)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat costurile VAG și profiturile celor cinci societăți din Turcia, care au fost identificate ca producători ai produsului similar (alături de alte produse semifinite din aluminiu), și anume produsele extrudate din aluminiu, astfel cum se explică în considerentele 190-196. Astfel cum s-a subliniat în considerentele respective, Comisia a utilizat cifrele referitoare la datele financiare din 2019, acestea fiind cele mai recente date disponibile, care, în plus, se suprapun cu perioada de anchetă pentru o jumătate de an. S-au utilizat datele pentru următoarele cinci societăți:

(224)

Pe baza prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate descrise mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(225)

Pentru a stabili costurile de producție nedistorsionate pentru fiecare entitate juridică care produce și exportă produsul în cauză, Comisia a înlocuit, pentru fiecare producător-exportator, factorii de producție achiziționați atât de la părți afiliate, cât și de la părți neafiliate cu factorii de producție identificați în tabelul 2.

(226)

Mai întâi, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate pe baza factorilor de producție achiziționați de fiecare dintre societăți. Aceasta a aplicat apoi costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al fiecăruia dintre producătorii-exportatori cooperanți. Din costurile de producție, Comisia a scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor reutilizate în procesul de producție.

(227)

În al doilea rând, pentru a ajunge la valoarea totală a costurilor de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile consumabilelor menționate în considerentul 205 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(228)

În cele din urmă, Comisia a adăugat costurile VAG și profiturile determinate pe baza celor cinci societăți turce (a se vedea considerentul 223). Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicate valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 8,7 %. Profitul, exprimat ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicat valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 7,5 %.

(229)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(230)

Donghai a susținut că entitatea sa producătoare de FCA ar trebui avută în vedere, împreună cu alte entități care aparțin aceluiași grup de societăți (denumit în continuare „grupul Nanshan”), în mod consolidat în ceea ce privește calculul valorii normale, și anume Comisia ar trebui să ia în considerare doar înlocuirea prețurilor factorilor de producție pe care grupul Nanshan îi achiziționează la începutul procesului de producție de la o parte neafiliată la prețurile de referință. Donghai a făcut referire în acest context la practica Comisiei privind noțiunea de „entitate economică unică” aplicată în scopul stabilirii prețului de export. În mod similar, Zhongji a susținut că entitatea sa producătoare de FCA se aprovizionează în cea mai mare măsură cu folii brute de la societăți afiliate și că Comisia ar trebui să ia în considerare componentele de cost (pentru producția de folii brute) ale acestor societăți afiliate pentru construirea valorii normale a entității producătoare a Zhongji. Potrivit Zhongji, faptul că entitatea producătoare a Zhongji face parte dintr-un grup integrat de societăți și se aprovizionează cu materii prime de la entitățile afiliate ar trebui să fie reflectat în mod corespunzător și tratat diferit de scenariul în care materiile prime sunt furnizate de furnizori neafiliați.

(231)

În primul rând, Comisia a arătat că noțiunea de „entitate economică unică” se aplică stabilirii prețului de export sau a prețului intern, în măsura în care aceasta stă la baza identificării prețului relevant pentru clienții independenți și a eventualelor ajustări realizate în legătură cu prețurile respective, în situația în care vânzările interne sau la export sunt efectuate prin intermediul unui comerciant afiliat. În schimb, aspectele invocate de Donghai se referă la procesul de producție urmat de diferitele entități producătoare ale grupului și la factorii de producție relevanți utilizați de acestea la fabricarea produsului în cauză. În această privință, practica aplicată în mod constant de Comisie (precum și în cazul de față) este de a construi o valoare normală pentru fiecare entitate producătoare-exportatoare individuală pe baza procesului și a factorilor de producție specifici, astfel cum au fost achiziționați de fiecare entitate juridică producătoare a produsului în cauză. Solicitarea ca procesul de producție să fie stabilit pe bază consolidată și utilizând factori de producție ai producătorilor afiliați pentru alte produse din amonte decât FCA ar masca realitatea industrială și economică a entităților producătoare de FCA, presupunând în mod nejustificat că grupul de societăți afiliate constituie o singură entitate integrată producătoare. Prin urmare, afirmațiile prezentate de Donghai și Zhongji au fost respinse.

(232)

Primul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, Donghai, a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate având sediul în China, iar prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(233)

În plus, Donghai a vândut produsul în cauză către Uniune și prin intermediul unei alte societăți afiliate având sediul în Uniune, care a acționat în calitate de importator. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost construit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Ajustările operate au vizat toate costurile survenite între import și revânzare, inclusiv cheltuielile VAG și profiturile, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii.

(234)

A doua societate inclusă în eșantion, Zhongji, a exportat produsele în cauză în mod direct către clienți independenți din Uniune, precum și prin intermediul unei societăți afiliate având sediul în Hong Kong. Prețul de export pentru Zhongji a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(235)

În cele din urmă, al treilea producător inclus în eșantion, Xiamen, a exportat produsul în cauză prin intermediul unei societăți afiliate având sediul în Hong Kong și, în cantități mici, direct către clienți independenți din Uniune. Prețul de export pentru Xiamen a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(236)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(237)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările prețului de export au fost efectuate pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, ambalare, comisioane, reduceri de prețuri, costuri de credit, comisioane bancare, rabaturi la final de an și taxe vamale.

(238)

Toate vânzările la export ale produsului în cauză au fost efectuate de Donghai prin intermediul unui comerciant național afiliat din China, care a vândut FCA fie direct unor clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul unei societăți comerciale afiliate din Germania. Potrivit Donghai, comerciantul național a acționat ca departament intern de vânzări al societăților de producție. Pe baza unei evaluări a elementelor de probă disponibile, Comisia a acceptat argumentul în mod provizoriu, nefiind efectuată nicio ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) pentru comerciantul național respectiv.

(239)

În plus, în cursul perioadei de anchetă, atât Zhongji, cât și Xiamen au exportat FCA către Uniune prin intermediul unor comercianți afiliați având sediul în afara Uniunii, și anume în Hong Kong. Comisia a constatat că funcțiile acestor comercianți sunt similare celor ale unui agent, întrucât aceștia au încasat o marjă pentru serviciile prestate.

(240)

În acest context, Xiamen a solicitat aplicarea statutului de „entitate economică unică” în legătură cu comerciantul său cu sediul în Hong Kong. Se observă următoarele aspecte: (i) comerciantul afiliat Xiamen nu și-a desfășurat activitatea la sediul sau în apropierea producătorilor și și-a păstrat evidențele contabile la propriul sediu; (ii) pe lângă activitățile comerciale, acesta acționează și ca entitate de achiziții în legătură cu anumite materiale auxiliare pentru grup și este, de asemenea, implicat în operațiuni de acoperire împotriva riscurilor și operațiuni financiare, în calitate de holding al grupului; (iii) pe baza contului de profit și pierdere verificat, s-a stabilit că profitul comerciantului afiliat a acoperit cheltuielile înregistrate la sediul propriu; (iv) comerciantul și-a asumat riscul de credit în legătură cu clienții; (v) comerciantul a achitat costurile pentru transportul maritim și comisioanele bancare pentru vânzările la export ale produsului în cauză către Uniune; (vi) nu toate produsele fabricate de Xiamen sunt vândute prin intermediul comerciantului afiliat – Xiamen efectuează direct aproximativ [20 %-30 %] din vânzările produsului în cauză către UE și 100 % din vânzările de alte produse către UE și țări terțe. În lumina celor de mai sus, argumentul Xiamen a trebuit să fie respins.

(241)

În consecință, s-a efectuat o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) pentru vânzările efectuate prin intermediul societăților comerciale afiliate Xiamen și Zhongji. Aplicând articolul 2 alineatul (9) prin analogie, ajustarea a constat în deducerea costurilor VAG ale societăților comerciale respective, alături de un profit teoretic stabilit în baza marjei de profit pentru singurul importator neafiliat cooperant implicat în cazul de față.

(242)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză pentru a calcula marja de dumping, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(243)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(244)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 69,6 %.

(245)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este stabilit pe baza volumului exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(246)

În cazul de față, nivelul de cooperare este considerat ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 90 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori care nu au cooperat la nivelul celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, și anume Donghai. Marja de dumping astfel stabilită a fost de 98,9 %.

(247)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(248)

Astfel cum se indică în considerentul 39, perioada de tranziție pentru retragerea Regatului Unit din UE s-a încheiat la 31 decembrie 2020, iar Regatul Unit a încetat să facă obiectul dreptului Uniunii începând cu 1 ianuarie 2021. În consecință, Comisia a solicitat părților interesate să furnizeze informații actualizate pe baza UE-27. Indicatorii de mai jos, precum și marjele de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative s-au calculat exclusiv pe baza unor date care au avut în vedere UE-27.

(249)

Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(250)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 209 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi răspunsurile la chestionarele antidumping ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și răspunsurile la chestionarul macro ale producătorilor din Uniune neincluși în eșantion. Aceste date au fost verificate încrucișat cu cifrele incluse în plângere în ceea ce privește fiabilitatea și exhaustivitatea lor. Astfel cum se indică în considerentul 27, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 50 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(251)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(252)

În acest sens și pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de FCA și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(253)

Comisia a constatat că o parte a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive, astfel cum se arată în tabelul 3 de mai jos. Piața captivă a crescut în cursul perioadei examinate, menținându-se însă la un nivel relativ scăzut de aproximativ 15 % din consum în cursul PA. Cu toate acestea, Comisia nu deține elemente de probă concludente în acest stadiu al anchetei, din care să reiasă dacă societățile care utilizează FCA pentru producția din aval au sau nu posibilitatea de a-și alege furnizorul în mod liber, deoarece informațiile privind producția și vânzările captive se bazează pe datele colectate de la societăți din afara eșantionului. Comisia a considerat în mod provizoriu că ar putea exista concurență între acestea și, în consecință, toate cotele de piață sunt calculate pe baza consumului total al UE. În acest stadiu, aceasta este abordarea cea mai conservatoare și, în orice caz, nu afectează constatările privind prejudiciul.

(254)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii exclusiv pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii, creșterea economică, volumul și prețurile exporturilor, rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(255)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a mobiliza capitaluri. Indicatorii depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(256)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsurilor producătorilor din Uniune la chestionarul antidumping și la chestionarul macro, la care se adaugă date privind importurile furnizate de Eurostat.

(257)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(258)

În cursul perioadei examinate, consumul a crescut mai întâi ușor, cu mai puțin de 1 % în 2018, scăzând ulterior cu 5 % în 2019 și cu încă 1 % în cursul PA. Prin urmare, consumul a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Scăderea se datorează, cel puțin parțial, orientărilor generale anunțate de UE în 2019 pentru o economie circulară, care includ obiective de reciclare pentru materiale de bază, cum ar fi aluminiul, oțelul, sticla etc. Produsele laminate pentru care se utilizează folii cu grosime redusă în combinație cu alte materiale de bază, cum ar fi foliile din plastic, hârtia etc., sunt supuse unei atenții deosebite, deoarece pot fi reciclate cu dificultate cu ajutorul tehnologiilor existente. Acest lucru a avut un efect negativ asupra cererii de folie de aluminiu cu grosime redusă.

(259)

Se pare că pandemia de COVID-19 nu a afectat consumul. Potrivit informațiilor furnizate de producătorii din Uniune, constituirea de stocuri de produse alimentare la începutul pandemiei a crescut, inițial, consumul, însă, ulterior, aceste produse au fost consumate în lunile următoare, ceea ce a dus la o ușoară scădere a vânzărilor de ambalaje alimentare.

(260)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza a două coduri TARIC (111), potrivit datelor extrase din baza de date Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor din țara în cauză în raport cu volumul consumului total la nivelul Uniunii indicat în tabelul 3.

(261)

Importurile din țara în cauză au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor și cota de piață

(262)

Volumul importurilor din RPC a crescut cu 21 % în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a crescut cu 5 puncte procentuale, ajungând la 23 % în cursul PA. Anterior pandemiei, respectiv în 2019, cota de piață a importurilor din China a ajuns chiar și la 24 %.

(263)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat, utilizând codurile TARIC indicate în considerentul 260.

(264)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țara în cauză au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

(265)

Prețurile medii de import din China au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate, de la 2 869 EUR/tonă la 2 782 EUR/tonă. Nivelul prețurilor respective s-a menținut cu mult sub prețurile de vânzare și costurile de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 9.

(266)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând următoarele:

(267)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat marje de subcotare situate între 3,9 % și 14,2 % ale importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea medie ponderată constatată a fost de 10,8 %.

(268)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(269)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 27, s-a utilizat eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(270)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionarul antidumping transmise de producătorii incluși în eșantion, precum și pe baza răspunsurilor la chestionarul macro transmise de producătorii neincluși în eșantion, verificate încrucișat cu datele din plângere. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar transmise de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(271)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(272)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(273)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(274)

Volumul producției a rămas aproape neschimbat între 2017 și 2018, scăzând în 2019 și continuând să scadă în cursul PA. Volumul total al producției a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere situația de pe piața liberă și scăderea vânzărilor (a se vedea tabelul 7), pentru a menține producția și a dilua costurile fixe, producătorii din Uniune și-au mărit volumul vânzărilor captive (a se vedea tabelul 7), precum și cel al vânzărilor la export (a se vedea tabelul 14). În pofida acestor eforturi, volumul producției a scăzut în continuare.

(275)

Capacitatea de producție a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru a reprezentat un răspuns măsurat pentru a limita prejudiciul în condițiile scăderii vânzărilor pe piața liberă, care au determinat scăderea producției în cursul perioadei examinate. Întrucât producția a scăzut mai mult decât capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 75 % în cursul PA.

(276)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(277)

Volumul total al vânzărilor în UE a înregistrat o tendință descendentă în cursul perioadei examinate, ajungând la -11 %. Între 2018 și 2019, scăderea a fost cea mai semnificativă (-10 %), fiind urmată de o ușoară creștere de 2 %, care a coincis cu perturbările lanțului de aprovizionare la nivel mondial din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 în RPC.

(278)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 253, o parte a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive. Partea respectivă a reprezentat 15 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PA și a crescut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. Creșterea a avut loc în principal între 2018 și 2019 și în cursul PA.

(279)

Volumul total al vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, cota de piață a vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața liberă a scăzut de la 63 % în 2017 la 57 % în cursul perioadei de anchetă. După ce a scăzut cu 5 puncte procentuale în perioada 2018-2019, aceasta a crescut cu 1 punct procentual până la finalul PA.

(280)

În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a înregistrat pierderi nu numai în ceea ce privește volumul vânzărilor în UE, ci și cota de piață pe piața liberă, astfel cum se evidențiază la punctul 4.5.2.2.

(281)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(282)

Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate, în condițiile în care industria Uniunii a depus eforturi în vederea asigurării sustenabilității, precum și a alinierii sale la cererea de pe piața internă.

(283)

În consecință, productivitatea sa a înregistrat pentru prima dată o îmbunătățire în 2018, de la 108 la 112 tone/ENI, urmată de o scădere pe fondul reducerii volumului producției. În ansamblu, productivitatea s-a deteriorat astfel cu 3 %. Acest lucru se datorează faptului că, în 2018, ocuparea forței de muncă a scăzut, în timp ce producția a rămas relativ stabilă. Cu toate acestea, din 2019 până la sfârșitul PA, producția a scăzut mai rapid decât ocuparea forței de muncă din cauza scăderii vânzărilor, ceea ce a dus la o scădere corespunzătoare a productivității.

(284)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(285)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(286)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(287)

Prețurile de vânzare de pe piața liberă au crescut mai întâi de la 3 396 EUR/tonă la 3 557 EUR/tonă în 2018. Ulterior, acestea au scăzut la 3 408 în 2019, înainte de a scădea și mai mult până la 3 359 EUR/tonă pe parcursul perioadei de anchetă.

(288)

Costul unitar de producție al producătorilor incluși în eșantion a crescut cu 6 % în 2018 de la 3 423 EUR/tonă și apoi cu încă 3 % în 2019, ajungând la 3 733 EUR/tonă. Această cifră s-a menținut mai mult sau mai puțin stabilă în cursul PA. Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a suportat costuri legate de restructurare (în principal pachete de disponibilizare), ceea ce a avut un impact asupra costului de producție în cursul PA. Cu toate acestea, chiar și în absența acestor costuri, costul unitar de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion ar fi cu 3 % mai mare în PA decât în 2017.

(289)

Creșterea globală a costului unitar de producție în cursul perioadei examinate a fost cauzată în principal de scăderea volumului producției cu 13 % (15 % pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion). Lăsând la o parte costurile extraordinare de restructurare, acest lucru este vizibil în special în 2019, când costurile respective au fost minore, dar scăderea producției a fost foarte semnificativă pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion (-19 %). Ulterior, toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au început să se adapteze, ceea ce a condus la o ușoară îmbunătățire a volumului vânzărilor și al producției în cursul PA, de asemenea pe fondul scăderii importurilor din RPC ca urmare a izbucnirii pandemiei. Această eliminare și diluare a unora dintre costurile fixe au dus la scăderea costului unitar de producție în PA (în cazul în care costurile de restructurare nu sunt luate în considerare).

(290)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(291)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 6 % în 2018 și apoi au scăzut cu 7 % în 2019. Ulterior, acestea au crescut cu 26 % în PA, ceea ce reprezintă un factor al costurilor de restructurare suportate de un producător din Uniune. Dacă nu se ține seama de aceste costuri extraordinare, cifra pentru PA ar fi cuprinsă între [77 000 și 81 000], ceea ce reprezintă o creștere între [2 și 7] % față de 2017.

(292)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(293)

Stocurile finale s-au menținut la un nivel rezonabil pe parcursul perioadei examinate. Întrucât industria FCA operează, în general, pe bază de comandă, acest indicator este mai puțin important în analiza prejudiciului global.

(294)

Procentul stocurilor finale exprimat în raport cu producția arată o ușoară scădere în 2019 și o ușoară creștere în PA. Acestea nu sunt însă variații extraordinare ale stocurilor.

(295)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(296)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(297)

Vânzările industriei Uniunii către clienți neafiliați au trecut de la înregistrarea de pierderi în 2017 la înregistrarea de pierderi ușor mai scăzute în 2018, până la înregistrarea unor pierderi semnificative în 2019 și chiar și mai mari în cursul PA (-9,6 %). Trebuie precizat că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a demarat activitatea de restructurare în cursul PA. Costul acestei restructurări, inclusiv în legătură cu plățile compensatorii, a avut un impact negativ asupra celei de-a doua părți a PA. Cu toate acestea, chiar în absența acestor cheltuieli extraordinare, în cursul PA, producătorii incluși în eșantion ar fi înregistrat în continuare pierderi la o rată de -5,6 %.

(298)

Este clar că industria Uniunii a suferit deja un prejudiciu în 2017. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere cota de piață a importurilor din China (18 % în 2017), la prețuri nu numai sub prețurile industriei Uniunii, ci și sub costurile sale de producție. Astfel cum se explică în considerentele 260 și 261, costurile suportate de producătorii din Uniune au crescut mai mult decât prețurile practicate de aceștia, determinând scăderea rentabilității industriei Uniunii. Industria Uniunii nu a reușit să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii în sensul scăderii provocate de importurile din RPC (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute). Într-adevăr, pe parcursul perioadei examinate, prețurile practicate de China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii (a se vedea tabelele 5 și 9), limitând creșterile de prețuri. Acest lucru a condus la blocarea prețurilor și la scăderea rentabilității, o tendință care s-a menținut în cursul PA. Într-adevăr, după o ușoară creștere de 1 % în 2018, prețurile practicate de China au scăzut în 2019 cu 3 % și ulterior, în cursul PA, cu 0,7 %, rămânând cu mult sub nivelul prețurilor atins de industria Uniunii. Acest fapt este evidențiat, de asemenea, de marjele semnificative de subcotare menționate în considerentul 224.

(299)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ în cursul perioadei examinate, în concordanță cu evoluția rentabilității.

(300)

Investițiile au scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate. Planurile ambițioase de investiții au fost oprite din cauza rentabilității insuficiente. În locul acestora au fost puse în aplicare planuri mai puțin ambițioase.

(301)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate, de la -2 % în 2017 la -24 % în cursul PA. Această evoluție este rezultatul scăderii rentabilității la nivelul industriei Uniunii.

(302)

Astfel cum se menționează în considerentul 256, este din ce în ce mai dificil pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion să mobilizeze capitaluri pentru investiții. Dacă randamentul investițiilor este atât de scăzut, capacitatea producătorilor incluși în eșantion de a mobiliza capitaluri în viitor este pusă în pericol într-o măsură și mai mare.

(303)

În cursul perioadei examinate, importurile de FCA din RPC, care erau deja semnificative în 2017, au crescut semnificativ, atât în termeni absoluți (+21 %), cât și în termeni relativi (+5 puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață), în timp ce consumul la nivelul UE a scăzut cu 6 %. În cursul perioadei de anchetă, prețurile de import ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au subcotat prețurile practicate la nivelul Uniunii, în medie, cu 10,8 %. Indiferent de subcotarea specifică identificată, în ceea ce privește producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a observat, de asemenea, că prețurile din China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate (a se vedea tabelele 5 și 9). Industria Uniunii nu a reușit să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din RPC (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute).

(304)

Industria Uniunii a prezentat semne de prejudiciu încă de la începutul perioadei examinate. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere cota de piață a importurilor din China de 18 % în 2017 și prețul lor semnificativ mai mic decât prețul industriei Uniunii (a se vedea tabelele 5 și 9).

(305)

Toți indicatorii macroeconomici, cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor pe piața UE, cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea, au relevat o tendință negativă în cursul perioadei examinate. În mod similar, practic toți indicatorii microeconomici, cum ar fi prețurile de vânzare pe piața liberă a UE, costurile de producție, costurile cu forța de muncă, rentabilitatea, stocurile finale, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, au relevat o tendință negativă în cursul perioadei examinate. Aceiași indicatori de prejudiciu au înregistrat o evoluție negativă și în contextul analizării perioadei 2017-2019, și anume înainte de începutul pandemiei de COVID-19. Pentru mulți indicatori, situația din perioada de anchetă a fost mai bună decât în 2019. Acest lucru se datorează în principal nivelului mai scăzut al importurilor din RPC, ca urmare a debutului pandemiei la sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020. De asemenea, acest lucru subliniază impactul pe care aceste importuri îl au asupra situației generale a industriei Uniunii.

(306)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(307)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei Uniunii și s-a asigurat că orice posibil prejudiciu adus de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. Au fost identificați următorii factori posibili: consumul, pandemia de COVID-19, pretinsa lipsă de investiții, restructurarea industriei Uniunii, costurile de producție ridicate din Uniune, importurile din țări terțe și performanța la export a industriei Uniunii.

(308)

Deteriorarea situației industriei Uniunii a coincis cu pătrunderea semnificativă a importurilor din China, care au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria Uniunii și au blocat prețul pieței Uniunii. Astfel cum s-a menționat în considerentul 224, prețurile de import ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au subcotat prețurile practicate la nivelul Uniunii, în medie, cu 10,8 %.

(309)

Volumul importurilor din RPC a crescut (astfel cum se arată în tabelul 4) de la 36 660 de tone în 2017 la 44 276 de tone în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere de 21 %. La rândul său, cota de piață a crescut cu 29 %, și anume de la 18 % la 23 %. În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 7), vânzările industriei Uniunii pe piața liberă au scăzut cu 15 %, iar cota sa de piață pe piața liberă a scăzut de la 63 % la 57 %, ceea ce reprezintă o scădere de 10 %.

(310)

Situația din perioada 2017-2019 este și mai elocventă, dat fiind că importurile din China au crescut cu 27 % (de la 36 660 de tone la 46 595 de tone), atingând o cotă de piață de 24 %, în timp ce cota de piață liberă a industriei Uniunii a scăzut la 56 % (o scădere de 12 %). În fapt, în ciuda unei scăderi a consumului în perioada 2018-2019, importurile din China au continuat să crească și să câștige cotă de piață din industria Uniunii.

(311)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 3 % în perioada examinată (astfel cum se arată în tabelul 5), de la 2 869 EUR/tonă la 2 781 EUR/tonă. Comparativ, prețurile industriei Uniunii au scăzut cu doar 1 % în aceeași perioadă, și anume de la 3 396 EUR/tonă în 2017 la 3 359 EUR/tonă în perioada de anchetă. Prin urmare, deși au pornit de la un nivel mai scăzut al prețurilor în 2017, prețurile practicate de China au scăzut mai mult (-88 EUR/tonă) decât prețurile practicate de industria Uniunii (-37 EUR/tonă) în cursul perioadei examinate. De asemenea, în perioada 2017-2019, scăderea prețurilor practicate de China s-a ridicat la 2 %, în timp ce prețurile practicate de industria Uniunii au crescut cu mai puțin de 1 % (12 EUR/tonă).

(312)

Presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping a determinat astfel o blocare semnificativă a prețurilor pentru industria Uniunii. Industria Uniunii nu a reușit să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii în sensul scăderii provocate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute). Într-adevăr, gradul unei astfel de presiuni în sensul scăderii reiese cel puțin din faptul că, pe parcursul perioadei examinate, prețurile practicate de China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii și costurile de producție ale acesteia, limitând posibilitatea creșterii prețurilor (a se vedea considerentul 265). Această situație a determinat scăderea rentabilității industriei Uniunii.

(313)

Diferența dintre 2019 și PA este deosebit de elocventă în ceea ce privește legătura dintre importurile din RPC și situația industriei Uniunii. Atunci când importurile au scăzut ca urmare a perturbării producției și a exporturilor în RPC din cauza pandemiei, producția din Uniune inclusă în eșantion, achizițiile, vânzările, costul unitar de producție și rentabilitatea industriei Uniunii s-au îmbunătățit ușor (fără a ține seama de costurile extraordinare de restructurare).

(314)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Un astfel de prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor.

(315)

Un producător-exportator a susținut că înlocuirea FCA în anumite segmente cu alte produse ar putea fi sursa prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(316)

Într-adevăr, astfel cum se indică în considerentul 258, consumul la nivelul Uniunii s-a contractat în 2019 și în PA. Cu toate acestea, importurile din RPC au crescut pe parcursul perioadei examinate, în timp ce consumul a scăzut. În fapt, atunci când cererea este în scădere, în mod normal este de așteptat ca toți producătorii să fie afectați în mod similar sau chiar ca exporturile să scadă mai mult în comparație cu vânzările pe plan intern (în Uniune), având în vedere proximitatea dintre producătorii și clienții interni. Cu toate acestea, pe parcursul perioadei examinate, importurile din RPC au crescut cu 21 % (27 % în 2019), în timp ce vânzările Uniunii către piața liberă au scăzut cu 15 % (16 % în 2019). În plus, ușoara îmbunătățire a anumitor indicatori discutați în considerentul 284 a coincis cu scăderea în continuare a consumului, astfel cum se arată în tabelul 4. Singura diferență semnificativă dintre aceste două perioade a fost reprezentată de nivelurile mai scăzute ale importurilor ieftine din RPC ca urmare a pandemiei.

(317)

Pandemia de COVID-19 care a început în prima jumătate a anului 2020 a afectat situația de pe piața UE în diverse moduri. Astfel cum s-a menționat în considerentul 259, consumul total nu a fost afectat, deși a existat o ușoară scădere a importurilor din RPC.

(318)

Astfel cum se explică în considerentul 262, volumul importurilor din China care fac obiectul unui dumping crescuse deja în mod constant de la an la an în perioada 2017-2019, generând o creștere de peste 27 % până la începutul pandemiei de COVID-19 în prima jumătate a anului 2020. Cu alte cuvinte, prejudiciul important cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping se materializase deja, după cum reiese din evoluția negativă a tuturor indicatorilor macroeconomici și microeconomici în perioada 2017-2019, înainte de apariția COVID-19. În plus, astfel cum s-a discutat în considerentul 284, volumul mai scăzut al importurilor din RPC ca urmare a pandemiei de la începutul anului 2020 a avut un impact pozitiv asupra unora dintre indicatorii de prejudiciu. Acest lucru ilustrează, de asemenea, o legătură puternică între importuri și situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(319)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că pandemia de COVID-19 nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(320)

Un producător-exportator și doi utilizatori au susținut că lipsa investițiilor la nivelul industriei Uniunii în instalațiile de producție este unul dintre motivele prejudiciului.

(321)

Este adevărat că, astfel cum s-a menționat în considerentul 256, unele investiții ambițioase ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost oprite. Acest lucru a reprezentat însă rezultatul situației prejudiciabile a industriei Uniunii și nu cauza sa. În pofida situației dificile a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, ancheta a indicat investiții în mecanisme de control integrat al calității și în alte modernizări ale parcului de echipamente existent. În plus, mai multe societăți au investit în cercetare și dezvoltare pentru a produce FCA mai subțiri și FCA pentru producția de baterii pentru autovehiculele electrice. Acest lucru demonstrează că industria Uniunii s-a adaptat la cerințele pieței, în limita posibilităților sale financiare.

(322)

Deși nu se poate exclude faptul că ar putea fi necesare investiții suplimentare în cele mai recente tehnologii pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că situația echipamentelor de producție ale industriei Uniunii și evoluția cheltuielilor sale de funcționare nu atenuează legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(323)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că investițiile limitate nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(324)

Un utilizator a indicat că ieșirea de pe piață și restructurarea producătorilor din Uniune reprezintă un motiv pentru situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(325)

Majoritatea ieșirilor de pe piață observate de utilizatorul respectiv au avut loc înainte de perioada examinată. Nu au existat motive care să indice că aceste închideri ar avea loc în condiții de piață echitabile. În orice caz, în mod similar situației privind investițiile explicate în considerentul 271, închiderea unităților de producție și a întreprinderilor este rezultatul situației prejudiciabile a industriei Uniunii și nu cauza acesteia. Ca parte a activităților de restructurare și adaptare, de regulă, astfel de închideri nu agravează, ci atenuează prejudiciul.

(326)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 253, există posibilitatea ca respectivul cost al restructurării unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion în a doua jumătate a PA să fi avut un impact asupra anumitor indicatori, cum ar fi costul de producție, costul ocupării forței de muncă și rentabilitatea. Din acest motiv, în considerentele 260-261, 263 și 268, Comisia a luat în considerare, de asemenea, situația prejudiciului în absența acestor costuri. Chiar și în absența acestor elemente de cost, este clar că industria Uniunii a suferit un prejudiciu pe parcursul perioadei examinate, inclusiv în cursul PA. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(327)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că restructurarea industriei Uniunii nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(328)

Un utilizator a susținut că nivelul ridicat al salariilor și prețurile la energie sunt motivele care stau la baza situației prejudiciabile a industriei Uniunii.

(329)

În intervalul cuprins între 2017 și PA, producătorii din Uniune au redus numărul de angajați din sectorul producției și al administrației, scăzând substanțial costul total cu forța de muncă, pentru a menține competitivitatea cu o cotă de piață mai mică. Astfel cum s-a demonstrat în tabelul 10, costul mediu per angajat a crescut în cursul PA, dar acest lucru s-a datorat în principal restructurării unuia dintre producătorii incluși în eșantion. Fără a ține seama de aceste cheltuieli extraordinare, costul mediu per angajat rămâne relativ stabil pe parcursul perioadei examinate, în timp ce producătorii din Uniune incluși în eșantion continuă să înregistreze pierderi la rata de -5,6 % (a se vedea considerentul 268).

(330)

În ceea ce privește costurile cu energia, acestea reprezintă o parte relativ scăzută din costul de producție (aproximativ 3 %) și, ca atare, nu au un impact semnificativ asupra creșterii costului de producție indicate în tabelul 9. În timp ce costurile cu energia pe tonă de FCA produsă de producătorii din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, acest lucru se datorează parțial volumului scăzut al producției și, în orice caz, având în vedere ponderea costurilor cu energia în costul de producție, nu poate reprezenta motivul pentru creșterea costului de producție din tabelul 9.

(331)

Un utilizator a susținut că lipsa integrării pe verticală reprezintă o sursă a prejudiciului important suferit de industria Uniunii.

(332)

Comisia a observat că lipsa integrării pe verticală nu întrerupe lanțul de cauzalitate, deoarece acest factor nu s-a schimbat pe parcursul perioadei examinate. În plus, nu toți producătorii-exportatori din China sunt integrați pe verticală. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(333)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că salariile, costurile cu energia și lipsa integrării pe verticală nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(334)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din țări terțe

(335)

Importurile din țări terțe au fost relativ limitate. Prețurile medii ale importurilor din țări terțe au fost în mod constant mai mari decât prețurile practicate de China pe parcursul perioadei examinate. Acestea au fost doar cu puțin sub prețurile practicate de Uniune în 2017 și 2018 și, ulterior, le-au depășit în 2019 și în PA. Volumele lor au scăzut (-21 %) pe parcursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea consumului, cota lor de piață a rămas la aproximativ 5 % pe parcursul perioadei examinate. Prețurile acestora au înregistrat o creștere cu 12 % în perioada examinată.

(336)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluția importurilor din alte țări în cursul perioadei examinate nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(337)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(338)

Exporturile industriei Uniunii au crescut cu 7 % în perioada examinată, de la 57 356 de tone în 2017 la aproximativ 61 811 tone în perioada de anchetă.

(339)

Prețul mediu al acestor exporturi a crescut mai întâi cu 4 % în 2018, înainte de a scădea progresiv la un nivel mai scăzut decât în 2017 (-3 %). Prețul mediu al acestor exporturi s-a menținut în mod constant peste prețul pe care industria Uniunii l-ar putea obține pe piața UE.

(340)

Având în vedere nivelurile prețurilor exporturilor din industria Uniunii către țări terțe, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(341)

Există o legătură clară între deteriorarea situației industriei Uniunii și creșterea importurilor din RPC.

(342)

Comisia a făcut distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Niciunul dintre acești factori nu a contribuit, luat în considerare în mod individual sau colectiv, la evoluțiile negative ale indicatorilor de prejudiciu observați în cursul perioadei examinate.

(343)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(344)

Există 11 grupuri cunoscute de societăți producătoare de FCA în Uniune. Industria Uniunii are aproximativ 2 000 de angajați în mod direct și mulți alții se bazează pe aceasta în mod indirect. Producătorii sunt răspândiți pe scară largă în întreaga Uniune.

(345)

Absența măsurilor ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor, scăderea volumului vânzărilor și deteriorarea în continuare a rentabilității. Măsurile vor permite industriei Uniunii să își atingă potențialul pe piața Uniunii, să recupereze cota de piață pierdută și să îmbunătățească rentabilitatea la niveluri preconizate în condiții normale de concurență.

(346)

În consecință, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri este în interesul industriei Uniunii și al furnizorilor săi din amonte.

(347)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 36, nouă utilizatori reprezentând industria ambalajelor flexibile, precum și industria materialelor de construcții au răspuns la chestionar. Cele nouă societăți reprezintă aproximativ 27 % din importurile din China în cursul PA. Alți doi utilizatori au transmis observații, însă nu au răspuns la chestionar. Pe baza acestor răspunsuri, Comisia nu a constatat o dependență semnificativă de FCA importate din RPC. Pentru majoritatea utilizatorilor cooperanți, FCA din RPC au reprezentat între zero și 7 % din costurile de producție ale produselor pentru care s-au consumat FCA. Doi utilizatori au făcut excepție (unul din sectorul construcțiilor și celălalt din sectorul ambalajelor), care importă între [80 și 95] %, respectiv între [85 și 100] % din FCA utilizate de aceștia din RPC, ceea ce reprezintă între [15 și 25] %, respectiv între [20 și 30] % din costul lor de producție relevant. În acest stadiu al anchetei, răspunsurile lor conțin lacune în informațiile furnizate, iar capacitatea lor de a transfera sau de a absorbi costurile suplimentare nu poate fi evaluată în mod fiabil. Acest aspect va fi investigat în continuare.

(348)

Patru utilizatori au susținut că producătorii din Uniune nu au putut furniza FCA de aceeași calitate precum producătorii chinezi din cauza lipsei de investiții în utilaje noi și în echipamente de control integrat al calității. Deși este adevărat că producătorii din Uniune, în general, au un parc de echipamente mai vechi decât producătorii chinezi, producătorii din Uniune au făcut investiții și aplică, de asemenea, instrumente integrate de detectare a calității. După cum arată cifrele privind exporturile industriei Uniunii, producătorii din Uniune sunt, de asemenea, în măsură să concureze cu succes pe piețele țărilor terțe, demonstrând că, în general, produsul acestora nu este inferior în comparație cu standardul global. În timp ce unii lideri de piață chinezi dispun de instalații capabile să producă în mod eficient un produs de înaltă calitate, analiza calității furnizată de un utilizator a arătat că acest lucru nu este valabil pentru întreaga industrie FCA din RPC și pentru toți producătorii-exportatori ai acesteia.

(349)

Trei utilizatori au susținut că producătorii din Uniune nu ar furniza produse cu lățimi mari sau, cel puțin, ar avea constrângeri în materie de aprovizionare pentru anumite dimensiuni. Ancheta a constatat că producătorii din Uniune ar putea furniza produse la toate lățimile cerute de piață. Produsele cu anumite lățimi ar putea fi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor decât alte produse, în funcție de lățimea maximă a laminorului, acest aspect reflectându-se ulterior în negocierile privind prețurile, însă aceasta reprezintă o practică comercială obișnuită.

(350)

Trei utilizatori au susținut că producătorii din Uniune nu ar fi în măsură să furnizeze FCA de calitate cu o grosime mai mică de 6 microni. Astfel cum se explică în considerentul 50, Comisia a constatat că industria Uniunii nu numai că deține în prezent capacitatea în acest sens și a realizat vânzări comerciale în acest segment, ci și că aceasta investește în producția de folii cu o grosime mai mică de 6 microni, un segment de piață în curs de dezvoltare, cu un consum relativ scăzut pe parcursul PA.

(351)

Doi utilizatori au susținut că taxele antidumping ar cauza întreruperi ale lanțului de aprovizionare. În timp ce cererea de vârf în situații specifice poate cauza perioade de execuție mai mari, iar producătorii chinezi pot dispune de mai multă flexibilitate financiară pentru depozitarea materiilor prime, este important de remarcat faptul că pot apărea, de asemenea, întreruperi în lanțul de aprovizionare din RPC, așa cum s-a întâmplat ca urmare a pandemiei de COVID-19, ceea ce face ca supraviețuirea producătorilor din Uniune să fie un factor important pentru stabilitatea aprovizionării în Europa. În orice caz, astfel cum se indică în tabelul 6, utilizatorii au la dispoziție o capacitate neutilizată de producție substanțială în Uniune.

(352)

Doi utilizatori au susținut că taxele antidumping ar pune în pericol competitivitatea industriei de conversie pe piața Uniunii, care concurează cu producători din țări din afara Uniunii, deoarece creșterile costurilor nu ar putea fi transferate clienților acesteia. Prin urmare, societățile europene din industria de conversie ar putea să își transfere producția în afara Uniunii. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio dovadă specifică privind incapacitatea de a transfera costurile suplimentare către societățile din industria de conversie.

(353)

Doi utilizatori au susținut că taxele ar contraveni obiectivelor europene de sustenabilitate, întrucât utilizarea de FCA mai subțiri ar contribui la atingerea acestor obiective. Cu toate acestea, deși Comisia a concluzionat deja mai sus (a se vedea considerentul 50) că industria Uniunii este perfect capabilă să producă FCA mai subțiri, ar trebui remarcat faptul că Uniunea Europeană nu poate elabora o politică ecologică sustenabilă – un element al acesteia reprezentându-l materialele de izolare mai ecologice pentru construcții – bazându-se pe importuri din RPC care fac obiectul unui dumping semnificativ și care aduc prejudicii.

(354)

Un utilizator a susținut că taxele ar denatura piața, întrucât doi dintre cei mai mari producători de FCA, care activează, de asemenea, în industria de conversie, ar avea un consum captiv mai mare de 70 % din producția lor. Având în vedere numărul de producători din Uniune, este foarte puțin probabil ca respectivul consum captiv al celor doi producători integrați de FCA, care activează, de asemenea, în industria de conversie, să denatureze piața. În plus, în UE există o capacitate neutilizată de producție a FCA semnificativă. În cele din urmă, neinstituirea de măsuri antidumping din acest motiv ar însemna favorizarea unui model de afaceri (producție neintegrată) în detrimentul altuia.

(355)

Un utilizator a susținut că, în locul impunerii de taxe antidumping, industriei Uniunii i s-ar putea oferi ajutoare de stat. Comisia a precizat că sprijinul financiar nu reprezintă însă instrumentul potrivit pentru a contracara dumpingul prejudiciabil.

(356)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există un interes uniform al utilizatorilor nici în favoarea, nici împotriva instituirii de măsuri. Utilizatorii respectivi care s-au poziționat împotriva instituirii măsurilor și, în special, cei doi utilizatori menționați în considerentul 339 se pot confrunta cu anumite consecințe negative.

(357)

Un consorțiu de cinci importatori neafiliați a prezentat observații cu privire la deschiderea anchetei. Cu toate acestea, un singur importator neafiliat, reprezentând [15-25 %] din importurile din RPC, a răspuns la chestionarul adresat importatorilor. În acest stadiu al anchetei, răspunsul său conține lacune în informațiile furnizate, iar capacitatea sa de a transfera sau de a absorbi costurile suplimentare nu poate fi evaluată în mod fiabil. Acest aspect va fi investigat în continuare.

(358)

Consorțiul a susținut că producătorii din Uniune nu sunt în măsură să producă întreaga gamă de FCA la calitatea și volumul necesare din cauza constrângerilor tehnice generate de lipsa integrării pe verticală a majorității producătorilor din Uniune. Acest lucru ar conduce la costuri de producție mai ridicate, la o calitate mai scăzută, la dependența de piața materiilor prime (piața foliilor brute) și la perioade mai lungi de execuție ca urmare a unui lanț de aprovizionare mai lung. De asemenea, importatorii respectivi au susținut că lipsa investițiilor, în special în sistemele integrate de detectare, a condus la probleme de calitate. Prin urmare, consorțiul se așteaptă la un deficit de aprovizionare, în special pentru FCA cu grosimi reduse, în cazul impunerii de măsuri. Acest lucru, împreună cu prețurile mai ridicate, ar submina competitivitatea societăților din industria de conversie (a utilizatorilor) din Uniune.

(359)

Astfel cum s-a indicat la punctul 4.6.2.1, industria Uniunii pare să dispună de o capacitate neutilizată suficientă, chiar luând în considerare nivelul ridicat de utilizare captivă a doi mari producători din Uniune. Contrar afirmațiilor consorțiului de importatori, au fost realizate investiții în controlul integrat al calității, iar datele nu demonstrează în mod consecvent o calitate mai bună a FCA din China.

(360)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că instituirea de măsuri nu ar fi neapărat în interesul importatorilor. Totuși, Comisia a evaluat în continuare efectele probabile ale acestora în condițiile cântăririi diverselor interese aflate în joc (a se vedea punctul 6.4).

(361)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a efectuat o evaluare comparativă a intereselor și a acordat o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare ale unui dumping care aduce prejudicii și a reinstaurării unei concurențe reale.

(362)

În ceea ce privește o creștere a prețurilor, ancheta a relevat faptul că prețurile din China subcotau prețurile din Uniune în medie cu 10,8 % și că blocarea prețurilor duce la o deteriorare a situației industriei Uniunii. În cazul în care prețurile ar crește din nou la niveluri sustenabile, Comisia a considerat că o astfel de creștere ar fi limitată, având în vedere nivelul concurenței pe piața Uniunii. După cum s-a menționat deja la punctul 4.6.2.1, industria Uniunii dispune de o capacitate neutilizată suficientă. În consecință, efectul negativ asupra utilizatorilor s-ar menține, de asemenea, la un nivel limitat. Niciunul dintre argumentele specifice invocate de utilizatori și importatori și discutate în considerentele 340-348 și 350-351 nu modifică această concluzie.

(363)

Atunci când a evaluat importanța efectelor negative pentru importatori, Comisia a observat mai întâi că nivelul de cooperare a fost relativ scăzut, întrucât doar unul dintre cei cinci importatori cooperanți a transmis un răspuns la chestionar. Astfel cum s-a menționat în considerentul 349, în acest stadiu al anchetei este imposibil să se stabilească dacă importatorul ar fi în măsură să absoarbă creșterea prețurilor, deoarece acesta nu a furnizat datele relevante.

(364)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că nu existau motive covârșitoare în baza cărora instituirea măsurilor provizorii asupra importurilor de FCA originare din China să nu fie în interesul Uniunii.

(365)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(366)

În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Apoi, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de subcotare a prețurilor indicative (a se vedea considerentul 380 de mai jos).

(367)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile „care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, sau din convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) enumerate în anexa [Ia]” [articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază] și să obțină un profit rezonabil („profit-țintă”).

(368)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori:

(369)

Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(370)

În cursul perioadei examinate, numai o singură societate inclusă în eșantion a putut obține un profit mai mare de 6 % în 2017. Celelalte două societăți incluse în eșantion, care au reprezentat împreună între [65 și 85] % din vânzările tuturor societăților incluse în eșantion din Uniune, au înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate. Marja de profit consolidată a industriei Uniunii, luând în considerare cea mai mare marjă de profit a fiecărei societăți incluse în eșantion în cursul perioadei examinate, a reprezentat o pierdere de 1 %.

(371)

Având în vedere cele de mai sus, marja de profit a fost stabilită la 6 %, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (2c).

(372)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază, care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Comisia a stabilit un cost suplimentar cuprins între 9,93 EUR și 15,64 EUR/tonă, care a fost adăugat la prețul neprejudiciabil pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion în cauză. O notă la dosar cu privire la modul în care Comisia a stabilit acest cost suplimentar este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(373)

Aceste costuri au inclus costurile viitoare suplimentare, pentru a asigura conformitatea cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). EU ETS este o piatră de temelie a politicii UE pentru respectarea acordurilor multilaterale de mediu. Aceste costuri suplimentare au fost calculate pe baza mediei estimate a certificatelor de emisii suplimentare (EUA) care vor trebui să fie achiziționate pe durata aplicării măsurilor (2021-2025). EUA utilizate în calcul nu au inclus certificatele cu titlu gratuit și au fost ajustate pentru a se asigura că acestea se refereau exclusiv la produsul similar. Costurile suplimentare au ținut seama și de costurile indirecte ale emisiilor de CO2 generate de o creștere a prețurilor energiei electrice în perioada 2021-2025 în legătură cu EU ETS. Respectivele costuri indirecte ale emisiilor de CO2 s-au bazat în egală măsură pe EUA, după deducerea valorii compensației primite de la autoritățile naționale.

(374)

Costurile EUA au fost extrapolate pentru a ține seama de variația preconizată a prețurilor pe parcursul duratei de aplicare a măsurilor. Sursa acestor prețuri proiectate este un extras Bloomberg New Energy Finance din 2 martie 2021. Prețul mediu preconizat pentru EUA pentru această perioadă este de 35,50 EUR/tonă pentru CO2 produs.

(375)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii.

(376)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(377)

În ceea ce privește marja reziduală, ținând seama de nivelul ridicat de cooperare al exportatorilor chinezi și de alte considerații explicate în considerentul 289 de mai sus, Comisia a stabilit marja reziduală la nivelul celei mai ridicate marje de subcotare stabilite pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Marja de subcotare reziduală astfel calculată a fost stabilită la un nivel de 29,1 %.

(378)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

(379)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, această anchetă a analizat presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului.

(380)

Reclamantul a susținut că, în RPC, una dintre materiile prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză făcea obiectul unei taxe la export și, prin urmare, era distorsionată. Materia primă distorsionată consta în lingouri de aluminiu care, potrivit reclamantului, reprezentau peste 17 % din costul de producție al produsului în cauză.

(381)

Ancheta a confirmat faptul că RPC a perceput, în cursul PA, o taxă la export pentru lingourile de aluminiu. Această taxă se ridică la 15 % din prețul de export al lingourilor. Prin urmare, Comisia a concluzionat că această măsură se încadrează în lista măsurilor care duc la distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(382)

Comisia a confirmat că lingourile de aluminiu au reprezentat peste 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a analizat în continuare dacă prețul acestei materii prime era semnificativ mai redus în comparație cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) al doilea paragraf. În scopul efectuării acestei comparații, Comisia a utilizat provizoriu prețul de referință stabilit pentru calcularea valorii normale, și anume prețul de import al lingourilor de aluminiu în Turcia, astfel cum se indică în tabelul 2 prevăzut în considerentul 208, deoarece, în acest caz, s-a considerat că și acest preț constituia un preț al piețelor internaționale reprezentative. Comisia a comparat prețul de referință cu prețul lingourilor de aluminiu plătit efectiv de producătorii-exportatori incluși în eșantion și a stabilit pe această bază că prețul de achiziție a acestei materii prime în RPC de către producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a fost semnificativ mai mic decât prețul de referință din țara reprezentativă, încadrându-se în intervalul [0 %-5 %] în medie. Elementele de probă din dosar au arătat, de asemenea, că prețurile interne pentru lingourile de aluminiu au fluctuat peste și sub prețurile internaționale.

(383)

Prin urmare, Comisia a concluzionat provizoriu că prețul lingourilor de aluminiu nu a fost semnificativ mai redus în comparație cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. Prin urmare, în această etapă, Comisia a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază și, prin urmare, dispozițiile articolului 7 alineatul (2) au fost aplicabile pentru a stabili nivelul taxei provizorii.

(384)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate, interesul Uniunii și nivelul măsurilor, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(385)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produse FCA originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, în urma concluziei provizorii formulate în considerentul 383 privind posibila aplicare a articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(386)

Comisia a comparat marjele de subcotare și marjele de dumping (considerentul 377 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de subcotare.

(387)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(388)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectau situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu ar trebui să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(389)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(390)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, această factură nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului mai scăzut al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(391)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind circumvenția. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(392)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(393)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(394)

În urma informării prealabile, au fost primite observații din partea a doi producători-exportatori (Xiamen și Donghai), precum și din partea unui utilizator (Manreal). Niciuna dintre acestea nu se referea la erori materiale și, prin urmare, nu intrau în domeniul de aplicare al comunicării prealabile.

(395)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(396)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,