EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32021R0818

Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (Text cu relevanță pentru SEE)

PE/31/2021/INIT

JO L 189, 28.5.2021, p. 34–60 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/818/oj

28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/34


REGULAMENTUL (UE) 2021/818 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Cultura, artele, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social și economic, precum și din punctul de vedere al drepturilor omului, și ar trebui să fie promovate și sprijinite. În Declarația de la Roma din 25 martie 2017 și în cadrul Consiliului European din 14 și 15 decembrie 2017 s-a afirmat că educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți bazate pe coeziune și favorabile incluziunii pentru toți și pentru sprijinirea competitivității europene.

(2)

În temeiul articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin unei minorități. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați. Valorile respective sunt reafirmate și articulate în cadrul drepturilor, libertăților și principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, în temeiul articolului 6 din TUE. În special, libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea artelor și științei, sunt consacrate la articolele 11 și, respectiv, 13 din Cartă.

(3)

Articolul 3 din TUE specifică, de asemenea, faptul că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale și că, printre altele, Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(4)

Comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” stabilește obiective pentru sectoarele culturale și creative. Aceasta urmărește să valorifice potențialul culturii și diversității culturale pentru a contribui la coeziunea socială și la bunăstarea societății prin promovarea dimensiunii transfrontaliere a sectoarelor culturale și creative și promovarea capacității acestora de a se dezvolta, să încurajeze creativitatea culturală în educație și inovare și pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și să consolideze relațiile culturale internaționale. Programul „Europa creativă” (denumit în continuare „programul”), împreună cu alte programe și fonduri ale Uniunii, va sprijini Noua agendă europeană pentru cultură. Valoarea intrinsecă a culturii și a expresiei artistice ar trebui păstrată și promovată, iar creația artistică ar trebui să fie plasată în centrul programului. Această abordare este, de asemenea, în concordanță cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea și statele sale membre sunt părți.

(5)

Pentru a promova spațiul comun al diversității culturale pentru popoarele Europei, este important să se promoveze circulația transnațională a operelor, colecțiilor și produselor artistice și culturale, încurajând astfel dialogul și schimburile culturale, precum și mobilitatea transnațională a artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural și creativ.

(6)

Protejarea și consolidarea patrimoniului cultural facilitează participarea liberă la viața culturală, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și cu Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Prin urmare, patrimoniul cultural joacă un rol important în construirea unei societăți pașnice și democratice, în procesele de dezvoltare durabilă și în promovarea diversității culturale.

(7)

Promovarea diversității culturale europene se bazează pe libertatea de exprimare artistică, pe capacitățile și competențele artiștilor și operatorilor culturali, pe existența unor sectoare culturale și creative prospere și reziliente și pe capacitatea artiștilor și operatorilor culturali de a crea, inova și produce opere și de a le distribui către un public european mai larg și mai divers. Acest lucru extinde astfel potențialul de afaceri al sectoarelor culturale și creative, crește accesul la conținutul creativ, la cercetarea artistică și la creativitate, și intensifică promovarea acestora și, prin urmare, contribuie la o creștere economică durabilă și la crearea de locuri de muncă. În plus, promovarea creativității și a noilor cunoștințe contribuie la stimularea competitivității și a inovării în cadrul lanțurilor valorice industriale. Bogata diversitate culturală și lingvistică a Uniunii reprezintă o valoare esențială pentru proiectul european. În același timp, piața culturală și creativă europeană este caracterizată de particularități geografice, particularități lingvistice, sau ambele, ceea ce poate cauza fragmentarea pieței. Prin urmare, sunt necesare eforturi continue pentru a se asigura faptul că sectoarele culturale și creative beneficiază pe deplin de piața unică a Uniunii și, în special, de piața unică digitală.

(8)

Tranziția digitală reprezintă o schimbare de paradigmă pentru sectoarele culturale și creative. Aceasta a remodelat obiceiurile, relațiile și modelele de producție și consum. Această situație prezintă o serie de provocări. În același timp, tranziția digitală oferă noi oportunități sectoarelor culturale și creative în ceea ce privește crearea și distribuția de opere europene, precum și accesul la acestea, ceea ce aduce beneficii societății europene în ansamblu. Programul ar trebui să încurajeze sectoarele culturale și creative să profite de aceste oportunități.

(9)

Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, contribuția mai largă a respectivelor sectoare la creșterea economică, competitivitate, creativitate și inovare. De asemenea, programul ar trebui să țină seama de impactul pozitiv al culturii asupra dialogului intercultural, a coeziunii sociale și a diseminării cunoștințelor. Pentru aceasta este nevoie de sectoare culturale și creative europene puternice, în special de un sector audiovizual european dinamic, dată fiind capacitatea acestuia de a atrage un public divers și de importanța economică a acestuia, inclusiv importanța sa economică pentru alte sectoare creative. Cu toate acestea, concurența pe piețele audiovizuale la nivel mondial s-a amplificat și mai mult prin intensificarea tranziției digitale, de exemplu, datorită modificărilor survenite în ceea ce privește producția și consumul de produse media, precum și a rolului din ce în ce mai important al platformelor globale în distribuția conținutului. Prin urmare, este necesar să se intensifice sprijinul pentru industria europeană.

(10)

Astfel cum o dovedește acțiunea Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii”, instituită prin Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) (denumită în continuare „Capitale europene ale culturii”), sectoarele culturale și creative joacă un rol important în dezvoltarea și revitalizarea teritoriilor Uniunii. În acest mod, sectoarele culturale și creative devin vectori esențiali pentru stimularea turismului bazat pe calitate și a dezvoltării regionale, locale și urbane în întreaga Uniune.

(11)

Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de natura specifică a diferitelor sectoare culturale și creative și de dificultățile cu care se confruntă acestea, de grupurile lor țintă diferite și de nevoile caracteristice ale fiecăruia dintre ele prin abordări adaptate în cadrul unei componente dedicate sectorului audiovizual (denumită în continuare „componenta MEDIA”), al unei componente dedicate celorlalte sectoare creative și culturale (denumită în continuare „componenta Cultură”) și al unei componente transsectoriale (denumită în continuare „componenta Transsectorială”).

(12)

Programul ar trebui să sprijine acțiunile și activitățile cu valoare adăugată europeană, care completează programele și politicile regionale, naționale, internaționale și alte programe și politici ale Uniunii și care au un impact pozitiv asupra cetățenilor europeni, și ar trebui să sprijine dezvoltarea și promovarea cooperării transnaționale și a schimburilor în cadrul sectoarelor culturale și creative. Prin astfel de acțiuni și activități, programul contribuie la consolidarea identității și a valorilor europene, promovând în același timp diversitatea culturală și lingvistică.

(13)

Muzica, în toate formele și expresiile sale, în special muzica contemporană și live, este o componentă importantă a peisajului cultural, artistic și economic al Uniunii și a patrimoniului acesteia. Aceasta este un element de coeziune socială și servește drept instrument-cheie pentru stimularea dezvoltării economice și culturale. Prin urmare, componenta Cultură ar trebui să acorde atenție sectorului muzical.

(14)

Componenta Cultură ar trebui să promoveze crearea de rețele între comunitățile creative și să încurajeze colaborarea transfrontalieră și multidisciplinară prin utilizarea diferitelor seturi de competențe, cum ar fi seturile de competențe artistice, creative, digitale și tehnologice.

(15)

Componenta Transsectorială urmărește să exploateze potențialul în materie de colaborare între diferite sectoare culturale și creative și să abordeze provocările comune cu care se confruntă acestea. O abordare transversală comună prezintă avantaje în ceea ce privește transferul de cunoștințe și eficiența administrativă care urmează să fie dobândite în acest mod. În acest context, birourile programului contribuie la realizarea obiectivelor programului și la implementarea sa.

(16)

Intervenția la nivelul Uniunii este necesară în sectorul audiovizual pentru a însoți politicile privind piața unică digitală a Uniunii. Aceasta se referă, în mod special, la modernizarea cadrului privind drepturile de autor prin intermediul Directivelor (UE) 2019/789 (5) și (UE) 2019/790 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și al Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului (8). Directivele (UE) 2019/789 și (UE) 2019/790 urmăresc consolidarea capacității operatorilor europeni din domeniul audiovizual de a crea, finanța, produce și difuza opere care să fie prezentate în mod vizibil prin intermediul diferitelor canale mass-media, de exemplu, TV, cinema sau video la cerere, care să fie disponibile și atractive pentru public pe o piață mai deschisă și mai competitivă la nivel european și în afara Europei. Respectivele directive vizează, de asemenea, realizarea unei piețe funcționale pentru creatori și titularii de drepturi, în special pentru publicațiile de presă și platformele online, precum și asigurarea unei remunerări echitabile a autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți, dimensiuni care ar trebui luate în considerare în întregul program. Totodată, sprijinul ar trebui să fie intensificat pentru a răspunde noilor evoluții de pe piață și în special creșterii rolului platformelor globale de distribuție în comparație cu organismele naționale de radiodifuziune care investesc în mod tradițional în producția de opere europene. Întrucât condițiile de piață și operatorii din domeniul audiovizual continuă să evolueze, ar trebui furnizate criterii specifice pentru a defini ce reprezintă o societate de producție independentă în contextul implementării programului.

(17)

Programul ar trebui să permită o participare cât mai largă posibil a organizațiilor din sectoarele culturale și creative și accesul cât mai amplu al acestora la program, indiferent de originea lor geografică. Programul ar trebui să sprijine aceste organizații și cele mai mari talente, indiferent de locul în care se află, să opereze la nivel transfrontalier și internațional. Componenta MEDIA ar trebui să țină seama de diferențele dintre țări în ceea ce privește producția și distribuția de conținut audiovizual, precum și accesul la conținut audiovizual și tendințele legate de consumul de conținut audiovizual și, în special, de particularitățile lor lingvistice și geografice, oferind astfel condiții de concurență mai echitabile, extinzând participarea statelor membre cu capacități audiovizuale diferite și intensificând colaborarea dintre acestea, precum și sprijinind talentele europene, indiferent de locul în care se află, să opereze la nivel transfrontalier și internațional. De asemenea, ar trebui să se țină seama de particularitățile regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(18)

Acțiunile speciale din cadrul programului, cum ar fi acțiunea Uniunii privind Marca patrimoniului european instituită prin Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), (denumită în continuare „Marca patrimoniului european”), Zilele patrimoniului european, premiile europene în domenii precum muzica pop, rock și contemporană, literatura, patrimoniul și arhitectura și Capitalele europene ale culturii au atras direct milioane de cetățeni europeni, au demonstrat beneficiile sociale și economice ale politicilor culturale europene și ar trebui, prin urmare, să fie continuate și, pe cât posibil, extinse. Componenta Cultură ar trebui să sprijine activitățile de networking între siturile care poartă Marca patrimoniului european. Ar trebui avută în vedere și posibilitatea de a extinde gama premiilor europene pentru a cuprinde noi domenii și sectoare, în special teatrul.

(19)

Cultura reprezintă un element fundamental pentru consolidarea unor comunități favorabile incluziunii și bazate pe coeziune. În contextul problemelor legate de migrație și al provocărilor în materie de integrare, cultura joacă un rol fundamental în furnizarea de oportunități pentru dialogul intercultural și în integrarea migranților și a refugiaților, ajutându-i să simtă că fac parte din societățile-gazdă, precum și în dezvoltarea de relații cordiale între migranți și noile comunități.

(20)

Pentru a contribui la o societate favorabilă incluziunii, programul ar trebui să promoveze și să crească nivelul de participare culturală în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește persoanele cu handicap și cele provenite din medii defavorizate.

(21)

În conformitate cu Declarația de la Davos din 22 ianuarie 2018 intitulată „Către o cultură a arhitecturii (Baukultur) de foarte bună calitate pentru Europa”, ar trebui luate măsuri pentru a promova o abordare nouă și integrată vizând conceperea unui mediu construit de foarte bună calitate, care să fie ancorat cultural, care să consolideze coeziunea socială, care să garanteze sustenabilitatea mediului și care să contribuie la sănătatea și bunăstarea întregii populații. Abordarea respectivă nu ar trebui să pună accent doar pe zonele urbane, ci și pe interconectivitatea zonelor periferice și rurale. Conceptul de Baukultur cuprinde toți factorii care au un impact direct asupra calității vieții cetățenilor și comunităților, încurajând astfel incluziunea, coeziunea și sustenabilitatea într-un mod foarte concret.

(22)

Libertatea de exprimare și libertatea artistică reprezintă nucleul unor sectoare culturale și creative dinamice. În special, sectorul mass-mediei de știri are nevoie de un peisaj mass-media liber, diversificat și pluralist. Prin urmare, împreună cu Directiva 2010/13/UE, programul ar trebui să promoveze un peisaj mass-media liber, diversificat și pluralist, încurajând interacțiunile și activitățile transversale de sprijinire a sectorului mass-mediei de știri. Programul ar trebui să îi sprijine pe noii profesioniști din domeniul media și să consolideze dezvoltarea gândirii critice în rândul cetățenilor prin promovarea educației în domeniul mass-mediei.

(23)

Programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze interesul pentru operele audiovizuale europene și să îmbunătățească accesul la acestea, în special prin măsuri de dezvoltare a publicului, inclusiv prin educație cinematografică.

(24)

Mobilitatea artiștilor și a lucrătorilor din domeniul cultural dincolo de frontiere în cadrul componentei Cultură poate contribui la crearea în Uniune a unor sectoare culturale și creative mai bine conectate, mai puternice și mai durabile, deoarece aceasta este o modalitate de a accelera dezvoltarea competențelor și a curbei de învățare în cadrul sectoarelor culturale și creative, de a îmbunătăți sensibilizarea interculturală și de a promova co-crearea, coproducția, circulația și diseminarea operelor la nivel transnațional.

(25)

Proiectele de cooperare, în special proiectele de mică amploare, având în vedere particularitățile sectoarelor culturale și creative, ar trebui să se afle în centrul componentei Cultură. Prin urmare, Comisia ar trebui să faciliteze participarea la program prin simplificarea substanțială a procedurilor birocratice, în principal în etapa de depunere a cererilor, și, în cazul proiectelor de mică amploare, prin permiterea unor rate de cofinanțare mai ridicate.

(26)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, integrarea perspectivei de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și ar trebui, după caz, să definească criterii adecvate în ceea ce privește echilibrul de gen. Femeile sunt implicate activ în sectoarele culturale și creative în calitate de autori, profesioniști, profesori, artiști și membri ai publicului. Cu toate acestea, este mai puțin probabil ca femeile să ocupe funcții de decizie în instituțiile culturale, artistice și creative. Prin urmare, programul ar trebui să promoveze talentele femeilor pentru a sprijini carierele artistice și profesionale ale acestora.

(27)

Ținând seama de comunicarea comună din 8 iunie 2016 intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”, aprobată prin rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018 (10), precum și de concluziile Consiliului din 24 mai 2017 privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale, instrumentele de finanțare europene și, în special, programul ar trebui să recunoască importanța culturii în relațiile internaționale și rolul său în promovarea valorilor europene prin acțiuni specifice și țintite, menite să genereze un impact clar al Uniunii pe scena mondială.

(28)

În conformitate cu comunicarea Comisiei din 22 iulie 2014 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, politicile și instrumentele relevante ar trebui să asigure valorificarea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, care a integrat cu succes și eficient cultura în alte domenii de politici, în special printr-o abordare bazată pe guvernanța participativă, prin valorificarea pe termen lung și durabilă a patrimoniului cultural al Europei, prin elaborarea unei abordări mai integrate a conservării și valorificării sale, precum și prin sprijinirea protejării durabile, regenerarea, reutilizarea adaptivă și promovarea valorilor acestuia prin activități de sensibilizare și de networking. În sectorul culturii, ar trebui să se aibă în vedere sprijinirea artiștilor, creatorilor și meșteșugarilor artizani calificați în meseriile tradiționale legate de restaurarea patrimoniului cultural. În sectorul audiovizual, în special, operele de patrimoniu constituie o sursă esențială de prezervare a memoriei și diversitate culturală și reprezintă potențiale oportunități de piață. În acest context, arhivele și bibliotecile audiovizuale contribuie la conservarea și la reutilizarea operelor de patrimoniu, precum și la noi evoluții ale pieței pentru acestea.

(29)

În conformitate cu comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, Uniunea ar trebui să se bazeze pe punctele sale forte, în special pe diversitatea sa, talentele, valorile sale, modul său de viață, precum și pe inovatorii și creatorii săi.

(30)

Succesul programului se bazează pe dezvoltarea de proiecte inovatoare și eficace, care generează bune practici în ceea ce privește cooperarea europeană transnațională din sectoarele culturale și creative. Ori de câte ori este posibil, astfel de povești de succes ar trebui promovate, încurajându-se astfel sprijinirea unor noi modele de afaceri și noi competențe, favorizându-se cunoștințele tradiționale și transpunerea soluțiilor creative și interdisciplinare în valoare economică și socială.

(31)

Programul ar trebui să fie deschis, sub rezerva anumitor condiții, participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențialilor candidați la aderare care beneficiază de o strategie de preaderare, țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate și partenerilor strategici ai Uniunii.

(32)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (11), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(33)

Țările terțe ar trebui să urmărească participarea deplină la program. Cu toate acestea, țările terțe care nu îndeplinesc condițiile de participare la componentele MEDIA și Transsectorială, dar participă la componenta Cultură, ar trebui să aibă posibilitatea de a înființa și de a sprijini birouri ale programului pentru a promova programul în țara lor și pentru a stimula cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative.

(34)

Derogările de la obligația de a îndeplini condițiile stabilite în Directiva 2010/13/UE ar trebui să facă obiectul unei supravegheri și să fie acordate țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate în cazuri justificate în mod corespunzător, ținând seama de situația specifică a pieței audiovizualului din țara în cauză și de gradul de integrare în cadrul politicii europene în domeniul audiovizualului. Progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2010/13/UE ar trebui să facă obiectul unei monitorizări regulate. Mai mult, participarea la acțiuni finanțate prin componenta MEDIA ar trebui prevăzută de la caz la caz, în programele de lucru relevante.

(35)

Programul ar trebui să promoveze cooperarea între Uniune și organizațiile internaționale, cum ar fi UNESCO, Consiliul Europei, inclusiv Eurimages și Observatorul European al Audiovizualului (denumit în continuare „Observatorul”), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine angajamentul Uniunii referitor la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special ceea ce privește dimensiunea culturală. În ceea ce privește sectorul audiovizual, programul ar trebui să asigure contribuția Uniunii la activitățile Observatorului.

(36)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu face rău”. În cursul implementării programului, ar trebui identificate și puse în practică acțiuni relevante, fără a aduce modificări caracterului fundamental al programului, și ar trebui reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

(37)

Pentru simplificare și eficiență, Comisia ar trebui să poată împărți angajamentele bugetare în tranșe anuale. În acest caz, Comisia ar trebui să angajeze tranșele anuale în cursul implementării programului, ținând cont de evoluția acțiunilor care beneficiază de asistență financiară, de necesitățile estimate ale acestora, precum și de bugetul disponibil. Comisia ar trebui să le comunice beneficiarilor granturilor un calendar orientativ care cuprinde angajarea tranșelor anuale individuale.

(38)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiunea indirectă, și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(39)

„Premiul LUX – Premiul european de film al publicului decernat de Parlamentul European și de Academia Europeană de Film” s-a impus ca un premiu european distinctiv, promovând și difuzând filme europene care reflectă identitatea și valorile europene dincolo de frontierele naționale și bazându-se pe colaborările cu o comunitate de creatori de film renumiți și cu organizațiile și rețelele cinematografice europene.

(40)

De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o experiență unică în promovarea accesului la muzică, precum și a dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură, favorizând totodată formarea tinerilor muzicieni și dezvoltarea carierei lor internaționale. Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană, creată printr-o rezoluție a Parlamentului European, care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați din întreaga Europă în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros și transparent de audiții desfășurate anual în toate statele membre. Această contribuție specială la diversitatea și identitatea culturală a Europei ar trebui recunoscută, de exemplu, prevăzând acțiuni la care Orchestra de tineret a Uniunii Europene și alte entități culturale europene similare pot solicita să participe. Ar trebui prevăzută posibilitatea unei finanțări multianuale pentru astfel de entități, pentru a se asigura stabilitatea funcționării lor.

(41)

Organizațiile din sectoarele culturale și creative cu o amplă acoperire geografică în Europa, ale căror activități implică prestarea de servicii culturale direct pentru cetățenii europeni și care, prin urmare, au potențialul de a avea un impact direct asupra identității europene, ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat de Uniune.

(42)

Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor de la bugetul general al Uniunii, este necesar ca toate acțiunile și activitățile desfășurate în cadrul programului să aibă valoare adăugată europeană. Este de asemenea necesar să se asigure faptul că acestea completează activitățile statelor membre. Ar trebui să se urmărească consecvența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politici strâns legate între ele, asigurându-se faptul că beneficiarii potențiali cunosc diferitele oportunități de finanțare, precum și cu politicile orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

(43)

Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă, ori să denatureze concurența pe piața internă.

(44)

Este important ca programul să abordeze provocările structurale cu care se confruntă sectoarele culturale și creative din Europa care au fost exacerbate de pandemia de COVID-19. Programul înglobează rolul fundamental al culturii și al mass-media europene pentru bunăstarea cetățenilor și pentru capacitarea acestora de a lua decizii în cunoștință de cauză. Împreună cu alte programe de finanțare relevante ale Uniunii și cu Next Generation EU, programul ar trebui să sprijine redresarea pe termen scurt a sectoarelor culturale și creative, să consolideze reziliența și competitivitatea pe termen lung a acestora pentru a aborda în mod optim potențialele crize majore în viitor și a însoți tranziția lor digitală și ecologică.

(45)

Obiectivele de politici ale programului sunt abordate, de asemenea, prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentelor de politici ale Programului InvestEU 2021-2027 instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (13) care, printre altele, continuă să faciliteze accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii, precum și al organizațiilor din sectoarele culturale și creative.

(46)

Impactul, calitatea și eficiența implementării proiectelor din cadrul programului ar trebui să constituie criterii-cheie de evaluare pentru selectarea proiectelor în cauză. Ținând seama de cunoștințele tehnice de specialitate necesare pentru a evalua propunerile în cadrul acțiunilor specifice ale programului, membrii comitetelor pentru evaluarea unor astfel de propuneri (denumite în continuare „comitetele de evaluare”) pot fi experți externi. La selectarea experților externi, ar trebui să se acorde atenția cuvenită pregătirii lor profesionale și echilibrului de gen al comitetelor respective.

(47)

Programul ar trebui să includă un sistem de indicatori de performanță calitativi și cantitativi realist și flexibil, care să însoțească acțiunile sale și să monitorizeze performanța sa în mod continuu. O astfel de monitorizare și acțiunile de informare și comunicare care vizează programul și acțiunile sale ar trebui să se bazeze pe cele trei componente ale programului.

(48)

Având în vedere importanța și complexitatea colectării și analizării datelor și a măsurării impactului politicilor culturale, Comisia ar trebui să contribuie la colectarea de dovezi și date statistice privind tendințele și evoluțiile din sectoarele culturale și creative prin utilizarea experienței sale și a altor instituții de cercetare relevante și ar trebui să raporteze periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la datele colectate.

(49)

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilită în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (14) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”).

(50)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar aferent programului, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (15), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(51)

Prezentului program i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, inclusiv cele către terți, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(52)

Formele de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de nevoia de simplificare administrativă, în special în procesul de depunere a cererilor, în beneficiul tuturor părților implicate, precum și de riscul preconizat de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avute în vedere utilizarea de sume forfetare, costuri unitare și rate forfetare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(53)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (17), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (18) și (UE) 2017/1939 (19) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (20). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(54)

Ar trebui să fie posibil ca propunerilor de calitate pentru acțiuni care sunt eligibile în cadrul programului, dar care nu pot fi finanțate în cadrul acestuia din cauza constrângerilor bugetare, să li se acorde certificatul „marca de excelență”, pe baza unui set specific de criterii. Certificatul „marca de excelență” recunoaște calitatea propunerii și simplifică căutarea de finanțare alternativă din cadrul Fondului european de dezvoltare regională sau al Fondului social european Plus. În ceea ce privește acțiunile cărora ar putea să li se acorde certificatul „marca de excelență”, ar trebui furnizate informații suplimentare în cererile de propuneri relevante.

(55)

Având în vedere articolul 349 din TFUE și luând în considerare comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, ar trebui valorizată contribuția specifică a regiunilor menționate la articolul respectiv la diversitatea culturală a Uniunii, precum și rolul lor în promovarea schimburilor, inclusiv prin mobilitate, precum și cooperarea cu persoane și organizații din țări terțe, în special din țările învecinate. În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (21) și ținând seama de contribuția țărilor și teritoriilor de peste mări la influența culturală internațională a Uniunii, persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Prin urmare, ar trebui ca cetățenii să poată beneficia în mod egal de avantajele competitive pe care industriile culturale și creative le pot oferi, în special creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

(56)

În vederea asigurării unei evaluări eficace a progreselor programului în direcția realizării obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea unui cadru de monitorizare și evaluare și revizuirea indicatorilor programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(57)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 193 alineatul (4) din Regulamentul financiar, costurile anterioare datei de depunere a cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii nici în cazul granturilor de funcționare, iar acordul de grant se semnează în termen de patru luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele activități au fost implementate și respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(58)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren.

(59)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în vederea adoptării programelor de lucru. Respectivele competențe de punere în aplicare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23). În special, astfel cum se prevede în prezentul regulament, termenele ar trebui să fie proporționale și ar trebui să permită membrilor comitetului să examineze din timp și în mod efectiv proiectul de act de punere în aplicare și să-și exprime opiniile.

(60)

Este necesar să se asigure închiderea corectă a programului „Europa creativă” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24) (denumit în continuare „programul 2014-2020”), în special în ceea ce privește continuarea procedurilor multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2021, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, acolo unde este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programului 2014-2020 până la 31 decembrie 2020.

(61)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute, în special, de Cartă. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitate între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, astfel cum sunt consacrate în articolele 21 și 23 din Cartă. De asemenea, prezentul regulament este în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

(62)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul lor transnațional, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scop educațional și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii, precum și consolidarea dimensiunii internaționale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(63)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 ar trebui abrogat de la 1 ianuarie 2021.

(64)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Europa creativă” (denumit în continuare „programul”) pentru perioada corespunzătoare CFM 2021-2027.

Prezentul regulament prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sectoare culturale și creative” înseamnă toate sectoarele:

(a)

ale căror activități, dintre care multe au potențialul de a genera inovare și locuri de muncă în special din proprietatea intelectuală:

(i)

sunt bazate pe valori culturale și pe expresii artistice și alte expresii creative individuale sau colective; și

(ii)

includ dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea și conservarea de bunuri și servicii care constituie expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum și funcții conexe, cum ar fi educația sau managementul;

(b)

indiferent de următoarele:

(i)

dacă activitățile acestor sectoare sunt orientate sau nu către piață;

(ii)

tipul de structură care realizează respectivele activități; și

(iii)

modul în care este finanțată structura respectivă;

sectoarele respective includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul, audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul (inclusiv designul vestimentar), festivalurile, muzica, literatura, artele spectacolului (inclusiv teatrul și dansul), cărțile și sectorul editorial, radioul și artele vizuale;

2.

„entitate juridică” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică care este constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului intern, al dreptului Uniunii sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care poate să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații când acționează în nume propriu, sau o entitate care nu are personalitate juridică, astfel cum este menționată la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

3.

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de ajutor nerambursabil și instrumente financiare din bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, sau din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)   Obiectivele generale ale programului sunt:

(a)

protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității și a patrimoniului cultural și lingvistic european;

(b)

creșterea competitivității și a potențialului economic al sectoarelor culturale și creative europene, în special în ce privește sectorul audiovizual.

(2)   Programul are următoarele obiective specifice:

(a)

intensificarea cooperării artistice și culturale la nivel european în vederea sprijinirii creării de opere europene și a consolidării dimensiunii economice, sociale și externe a sectoarelor culturale și creative europene, precum și a inovării și mobilității în cadrul acestora;

(b)

promovarea competitivității, a scalabilității, a cooperării, a inovării și a durabilității, inclusiv prin mobilitate, în sectorul audiovizual european;

(c)

promovarea cooperării în materie de politici și a acțiunilor inovatoare care sprijină toate componentele programului, precum și promovarea unui peisaj mediatic diversificat, independent și pluralist și a educației în domeniul mass-mediei, încurajând astfel libertatea de exprimare artistică, dialogul intercultural și incluziunea socială.

(3)   Programul cuprinde următoarele componente:

(a)

componenta Cultură, care acoperă sectoarele culturale și creative, cu excepția sectorului audiovizual;

(b)

componenta MEDIA, care acoperă sectorul audiovizual;

(c)

componenta Transsectorială, care acoperă acțiuni transversale vizând toate sectoarele culturale și creative.

(4)   Recunoscând valoarea intrinsecă și valoarea economică a culturii, obiectivele programului se urmăresc prin acțiuni cu valoare adăugată europeană. Valoarea adăugată europeană se asigură, printre altele, prin:

(a)

caracterul transnațional al acțiunilor și activităților, care completează programele și politicile regionale, naționale, internaționale și alte programe și politici ale Uniunii, promovând astfel rădăcinile comune europene și diversitatea culturală;

(b)

cooperarea transfrontalieră, inclusiv prin mobilitate, între organizații și profesioniști din sectoarele culturale și creative, și potențialul unei astfel de cooperări pentru abordarea provocărilor comune, inclusiv a tranziției digitale, și pentru promovarea accesului la cultură, a implicării active a cetățenilor și a dialogului intercultural;

(c)

economiile de scară și creșterea economică și locurile de muncă pe care sprijinul Uniunii le stimulează, creând un efect de pârghie pentru fonduri suplimentare;

(d)

asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile prin acțiuni cu valoare adăugată europeană în cadrul componentei MEDIA, care să țină seama de particularitățile diferitelor țări, în special în ceea ce privește producția și distribuția de conținut, accesul la conținut, dimensiunea și particularitățile piețelor lor, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică, într-un mod care amplifică participarea țărilor cu capacități audiovizuale diferite și consolidează colaborarea dintre aceste țări.

(5)   Obiectivele programului sunt urmărite într-un mod care să încurajeze incluziunea, egalitatea, diversitatea și participarea, care, după caz, se realizează prin stimulente specifice care:

(a)

asigură faptul că persoanele cu handicap, persoanele care aparțin minorităților și persoanele care aparțin grupurilor marginalizate social au acces la sectoarele culturale și creative și care încurajează participarea activă a acestora în respectivele sectoare, incluzând atât procesul creativ, cât și dezvoltarea publicului; și

(b)

promovează egalitatea de gen, în special ca motor al creativității, al creșterii economice și al inovării.

Articolul 4

Acțiuni în cadrul programului

Programul sprijină acțiuni care sunt conforme cu prioritățile prevăzute la articolele 5, 6 și 7 și cu descrierile prevăzute în anexa I.

Articolul 5

Componenta Cultură

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta Cultură are următoarele priorități:

(a)

consolidarea cooperării transnaționale și a dimensiunii transfrontaliere a creației, circulației și vizibilității operelor europene, precum și a mobilității operatorilor din sectoarele culturale și creative;

(b)

creșterea accesului și a participării la cultură și creșterea implicării publicului, precum și îmbunătățirea dezvoltării publicului în întreaga Europă;

(c)

promovarea rezilienței societății și consolidarea incluziunii sociale, precum și a dialogului intercultural, prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural;

(d)

creșterea capacității sectoarelor culturale și creative europene, inclusiv a capacității persoanelor care lucrează în aceste sectoare, de a cultiva talente, de a inova, de a prospera și de a genera locuri de muncă și creștere economică;

(e)

consolidarea identității și a valorilor europene prin sensibilizarea culturală, educația în domeniul artei și creativitatea bazată pe cultură în domeniul educației;

(f)

promovarea consolidării capacității în cadrul sectoarelor culturale și creative europene, inclusiv a organizațiilor locale și a microorganizațiilor, astfel încât acestea să poată fi active la nivel internațional;

(g)

contribuirea la strategia globală a Uniunii pentru relații internaționale prin cultură.

(2)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 1 din anexa I.

Articolul 6

Componenta MEDIA

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta MEDIA are următoarele priorități:

(a)

cultivarea talentelor, a competențelor și a aptitudinilor și stimularea colaborării, a mobilității și a inovării transfrontaliere în crearea și producerea de opere audiovizuale europene, încurajând astfel colaborarea între state membre care dispun de capacități audiovizuale diferite;

(b)

îmbunătățirea circulației, a promovării, a distribuției online și a distribuției în cinematografe a operelor audiovizuale europene în cadrul Uniunii și la nivel internațional în noul mediu digital, inclusiv prin intermediul unor modele de afaceri inovatoare;

(c)

promovarea operelor audiovizuale europene, inclusiv a operelor de patrimoniu, și sprijinirea implicării și dezvoltării unor categorii de public de toate vârstele, în special a publicului tânăr, în întreaga Europă și în afara acesteia.

(2)   Prioritățile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sunt abordate prin sprijinirea dezvoltării, producției, promovării și difuzării de opere europene, precum și prin sprijinirea accesului la respectivele opere, cu scopul de a intra în contact cu categorii diverse de public în Europa și dincolo de granițele acesteia, adaptându-se astfel la noile evoluții ale pieței și însoțind punerea în aplicare a Directivei 2010/13/UE.

(3)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 2 din anexa I.

Articolul 7

Componenta Transsectorială

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta Transsectorială are următoarele priorități:

(a)

sprijinirea cooperării politice transnaționale transsectoriale, inclusiv a cooperării privind promovarea rolului culturii în incluziunea socială și a cooperării privind libertatea artistică, promovarea vizibilității programului și susținerea transferabilității rezultatelor programului;

(b)

încurajarea unor abordări inovatoare pentru crearea, distribuția și promovarea conținuturilor, precum și pentru accesul la acestea, în toate sectoarele culturale și creative și alte sectoare, inclusiv ținând cont de tranziția digitală, vizând atât dimensiunea orientată, cât și cea neorientată către piață;

(c)

promovarea activităților transsectoriale care au ca scop adaptarea la schimbările structurale și tehnologice cu care se confruntă mass-media, inclusiv consolidarea caracterului liber, diversificat și pluralist al peisajului mediatic, precum și a jurnalismului de calitate și a educației în domeniul mass-mediei, inclusiv în mediul digital;

(d)

sprijinirea înființării de birouri ale programului în țările participante și a activităților birourilor programului, precum și stimularea cooperării transfrontaliere și a schimbului de bune practici în sectoarele culturale și creative.

(2)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 3 din anexa I.

Articolul 8

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027 este de 1 842 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Ca urmare a ajustării specifice programului prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093, suma prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol se majorează cu o alocare suplimentară de 600 000 000 EUR în prețuri curente astfel cum se precizează în anexa II la regulamentul respectiv.

(3)   Repartizarea orientativă a sumei prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol este următoarea:

(a)

cel puțin 33 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta Cultură);

(b)

cel puțin 58 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

(c)

cel mult 9 % pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta Transsectorială).

(4)   Repartizarea orientativă a sumei prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol este următoarea:

(a)

cel puțin 33 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta Cultură);

(b)

cel puțin 58 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

(c)

cel mult 9 % pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta Transsectorială).

(5)   Sumele prevăzute la alineatele (1) și (2) pot fi utilizate pentru asistență tehnică și administrativă pentru implementarea programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(6)   În plus față de sumele prevăzute la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, pot fi puse la dispoziție contribuții financiare suplimentare în cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului și în cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), pentru sprijinirea acțiunilor care sunt implementate și gestionate în conformitate cu prezentul regulament. Astfel de contribuții sunt finanțate în conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor respective.

(7)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program, la cererea statului membru vizat, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 26 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027”). Comisia execută aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) de la paragraful respectiv. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(8)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale. Respectivele angajamente nu depășesc 40 % din suma prevăzută la alineatul (1).

Articolul 9

Țări terțe asociate programului

(1)   Programul este deschis participării următoarelor țări terțe, cu condiția ca acestea să contribuie financiar la program:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European , în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la un program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Participarea țărilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol la componenta MEDIA și la componenta Transsectorială este supusă îndeplinirii condițiilor prevăzute în Directiva 2010/13/UE.

(3)   În cazuri justificate în mod corespunzător, acordurile încheiate cu țările menționate la alineatul (1) litera (c) pot deroga de la obligațiile prevăzute la alineatul (2).

(4)   Țările menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol, care au participat pe deplin la programul 2014-2020, pot participa pe deplin la program, cu titlu provizoriu, dacă pot demonstra că au luat măsuri concrete pentru a-și alinia dreptul intern la Directiva 2010/13/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/1808.

(5)   Țărilor menționate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol li se permite să participe la program după 31 decembrie 2022 cu condiția să prezinte Comisiei dovezi care să demonstreze că au îndeplinit condițiile prevăzute în Directiva 2010/13/UE.

(6)   Accesul la acțiunile care corespund priorității menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (d) este asigurat pentru țările care participă în mod excepțional la componenta Cultură, dar nu îndeplinesc condițiile de participare la componenta MEDIA și la componenta Transsectorială în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.

Articolul 10

Alte țări terțe

Atunci când este în interesul Uniunii, programul poate sprijini cooperarea cu țări terțe, altele decât cele menționate la articolul 9, în ceea ce privește acțiuni finanțate prin contribuții financiare suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6).

Articolul 11

Cooperare cu organizațiile internaționale și cu Observatorul European al Audiovizualului

(1)   Accesul la program este deschis organizațiilor internaționale care sunt active în domeniile vizate de program, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)   Uniunea este membru al Observatorului pe toată durata programului. Participarea Uniunii la Observator contribuie la realizarea priorităților componentei MEDIA. Comisia reprezintă Uniunea în relațiile sale cu Observatorul. Componenta MEDIA acoperă plata taxei de contribuție pentru participarea Uniunii în calitate de membru al Observatorului, precum și culegerea și analiza datelor în sectorul audiovizualului.

Articolul 12

Colectarea datelor privind sectoarele culturale și creative

Pentru a consolida baza de date pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative și pentru a măsura și analiza contribuția acestora la economia și societatea Europei, Comisia colectează date și informații adecvate, utilizând propria expertiză și pe cea a Consiliului Europei, a OCDE, a UNESCO și a institutelor de cercetare relevante, după caz. Comisia transmite periodic Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind datele colectate. Comisia comunică părților interesate constatările relevante privind datele colectate.

Articolul 13

Forme de finanțare din partea Uniunii și metode de implementare

(1)   Programul se implementează prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă, de către organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament.

(2)   Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, programul poate oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)   Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul programului sunt implementate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu titlul X din Regulamentul financiar.

(4)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică articolul 37 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (25).

(5)   Entitățile care activează în sectoarele culturale și creative ale căror venituri anuale au provenit, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Acestea nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra capacitatea respectivă.

Articolul 14

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 15

Programe de lucru

(1)   Programul este implementat prin programele anuale de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele anuale de lucru oferă o indicație privind cuantumul alocat fiecărei acțiuni și stabilesc, după caz, cuantumul total rezervat pentru operațiunile de finanțare mixtă. Programele anuale de lucru conțin, de asemenea, un calendar orientativ pentru implementare.

(2)   Comisia adoptă programele anuale de lucru prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).

CAPITOLUL II

GRANTURI ȘI ENTITĂȚI ELIGIBILE

Articolul 16

Granturi

(1)   Granturile în cadrul programului se atribuie și se administrează în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)   Pentru a se asigura faptul că cererile sunt evaluate în mod corespunzător, membrii comitetelor de evaluare pot fi experți externi. Experții externi trebuie să aibă experiență profesională legată de domeniul evaluat și, în situațiile în care este relevant, cunoștințe privind zona geografică vizată de cerere.

(3)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din regulamentul respectiv, în cazurile justificate în mod corespunzător, precizate în decizia de finanțare, activitățile care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament și costurile subiacente suportate în 2021 pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele activități au fost implementate și respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant. Acordurile de grant pentru granturile de funcționare aferente exercițiului financiar 2021 pot fi semnate, în mod excepțional, în termen de șase luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului.

(4)   După caz, acțiunile programului stabilesc criterii adecvate pentru realizarea egalității de gen.

Articolul 17

Entități eligibile

(1)   Criteriile de eligibilitate stabilite la prezentul articol se aplică în plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar.

(2)   Următoarele entități sunt eligibile să participe la program dacă sunt active în sectoarele culturale și creative:

(a)

entitățile juridice stabilite:

(i)

într-un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat membru;

(ii)

într-o țară terță asociată la program; sau

(iii)

într-o țară terță care figurează în programul de lucru, sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatele (3) și (4);

(b)

entitățile juridice constituite în temeiul dreptului Uniunii;

(c)

organizațiile internaționale.

(3)   Entitățile juridice active în sectoarele culturale și creative stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului sunt în mod excepțional eligibile să participe la program în cazul în care o astfel de participare este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(4)   Entitățile juridice active în sectoarele culturale și creative stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului suportă, în principiu, costurile aferente participării lor. În cazul în care acest lucru este în interesul Uniunii, costurile participării unor astfel de entități juridice pot fi acoperite prin contribuții suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6).

CAPITOLUL III

SINERGII ȘI COMPLEMENTARITATE

Articolul 18

Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură consecvența și complementaritatea programului la nivel global cu politicile și programele relevante ale Uniunii, în special cu cele privind echilibrul de gen, educația, îndeosebi educația digitală și educația în domeniul mass-mediei, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, în special pentru grupurile marginalizate social și minorități, cercetarea, tehnologia și inovarea, inclusiv inovarea socială, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și politicile climatice, coeziunea, politica regională și urbană, turismul sustenabil, ajutoarele de stat, mobilitatea și dezvoltarea și cooperarea la nivel internațional.

Articolul 19

Finanțarea cumulativă și alternativă

(1)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri din cadrul Regulamentului privind dispozițiile comune 2021-2027, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională.

(2)   Unui proiect i se poate acorda certificatul „marcă de excelență” astfel cum este definit la articolul 2 punctul 45 din Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027, în cadrul programului, în cazul în care acesta îndeplinește următoarele condiții cumulative:

(a)

a fost evaluat în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)

respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri; și

(c)

nu poate fi finanțat în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

Un proiect căruia i s-a acordat certificatul „marcă de excelență” în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat poate beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027.

CAPITOLUL IV

MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 20

Monitorizare și raportare

(1)   În anexa II sunt prevăzuți indicatori calitativi și cantitativi pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor stabilite la articolul 3.

(2)   Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 22, pentru a elabora dispozițiile privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări aduse anexei II în ceea ce privește revizuirea sau completarea indicatorilor, atunci când este necesar pentru monitorizare și evaluare.

(3)   Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

(4)   În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 21

Evaluare

(1)   Comisia efectuează evaluări pe baza colectării periodice de date și a consultărilor cu părțile interesate și cu beneficiarii, în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   Odată ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea programului, dar, în orice caz, cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare interimară a programului, care se bazează, printre altele, pe analize externe și independente. Comisia prezintă un raport privind evaluarea interimară Parlamentului European și Consiliului în termen de cel mult șase luni de la efectuarea evaluării interimare.

(3)   După 31 decembrie 2027, dar, în orice caz, cel târziu la 31 decembrie 2029, Comisia efectuează o evaluare finală a programului, care se bazează pe analize externe și independente. Comisia prezintă un raport privind evaluarea finală Parlamentului European și Consiliului, în termen de cel mult șase luni de la efectuarea evaluării finale.

(4)   Comisia comunică concluziile evaluărilor menționate la alineatele (2) și (3), împreună cu observațiile sale privind respectivele evaluări, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(5)   Sistemul de raportare cu privire la evaluare asigură faptul că datele pentru evaluarea programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp, și la nivelul corespunzător de detaliu. Beneficiarii fondurilor din partea Uniunii comunică astfel de date și informații Comisiei într-un mod care este conform cu alte dispoziții juridice. De exemplu, datele cu caracter personal sunt anonimizate în cazul în care este necesar. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 22

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 20 se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani de la 1 ianuarie 2021.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 20 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 23

Informare, comunicare și publicitate

(1)   Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, în special denumirea programului și, pentru acțiunile finanțate în cadrul componentei MEDIA, logoul MEDIA, astfel cum figurează în anexa III.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute.

(3)   Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

Articolul 24

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet (denumit în continuare „Comitetul pentru Europa creativă”). Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   Comitetul pentru Europa creativă se poate reuni în formațiuni specifice pentru a aborda chestiuni concrete legate de componentele individuale ale programului.

Articolul 25

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 26

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(2)   Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013.

(3)   În cazul în care este necesar, pentru a acoperi cheltuielile pentru asistența menționată la articolul 8 alineatul (5), se pot înregistra credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 110, 22.3.2019, p. 87.

(2)  JO C 168, 16.5.2019, p. 37.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 934) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 13 aprilie 2021 (JO C 169, 5.5.2021, p. 1). Poziția Parlamentului European din 18 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE (JO L 132, 3.5.2014, p. 1).

(5)  Directiva (UE) 2019/789 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio și de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului (JO L 130, 17.5.2019, p. 82).

(6)  Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(7)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(8)  Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69).

(9)  Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european (JO L 303, 22.11.2011, p. 1).

(10)  JO C 334, 19.9.2018, p. 253.

(11)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(12)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(14)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(15)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(18)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(19)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(20)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(21)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(22)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(24)  Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).


ANEXA I

DESCRIEREA ACȚIUNILOR PROGRAMULUI

SECȚIUNEA 1

COMPONENTA CULTURĂ

Prioritățile componentei Cultură, menționate la articolul 5, sunt urmărite, inclusiv în scopul consolidării circulației operelor europene într-un mediu digital și multilingv și, după caz, prin intermediul traducerii, indiferent de tipul de suport utilizat, prin intermediul următoarelor acțiuni, ale căror detalii, inclusiv eventuale rate de cofinanțare mai mari pentru proiectele de mică amploare, sunt definite în programele de lucru:

Acțiuni orizontale:

Acțiunile orizontale au ca scop sprijinirea tuturor sectoarelor culturale și creative, cu excepția sectorului audiovizual, în vederea soluționării provocărilor comune cu care se confruntă la nivel european. În special, acțiunile orizontale cofinanțează proiecte transnaționale de colaborare, networking, mobilitate și internaționalizare, inclusiv prin programe de rezidență, turnee, evenimente, expoziții și festivaluri. Următoarele acțiuni orizontale sunt sprijinite în cadrul programului:

(a)

proiecte de cooperare transnațională care reunesc organizații din sectoarele culturale și creative de toate dimensiunile, inclusiv microorganizații și organizații de dimensiuni mici, și din diferite țări pentru a întreprinde activități sectoriale sau transsectoriale;

(b)

rețele europene de organizații din sectoarele culturale și creative din diferite țări;

(c)

platforme culturale și creative paneuropene;

(d)

mobilitatea transnațională a artiștilor și a operatorilor din sectoarele culturale și creative, precum și circulația transnațională a operelor artistice și culturale;

(e)

sprijin, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, acordat organizațiilor din sectoarele culturale și creative pentru a le ajuta să opereze la nivel internațional;

(f)

elaborarea de politici în domeniul culturii, cooperarea în domeniul acestor politici și punerea lor în aplicare, inclusiv prin furnizarea de date și schimbul de bune practici, prin proiecte-pilot și stimulente pentru promovarea egalității de gen.

Măsuri sectoriale:

Pentru a răspunde unor nevoi comune în cadrul Uniunii, următoarele acțiuni sectoriale sunt sprijinite în sectoarele culturale și creative, în special în sectorul muzical, ale căror caracteristici sau provocări specifice necesită o abordare mai țintită, care să completeze acțiunile orizontale:

(a)

sprijinirea sectorului muzical: acțiuni de promovare a diversității, a creativității și a inovării în domeniul muzicii, inclusiv a spectacolelor live, în special în ceea ce privește distribuirea și promovarea tuturor repertoriilor muzicale în Europa și dincolo de granițele acesteia, acțiunile de formare, participarea și accesul la muzică și extinderea publicului pentru toate tipurile de repertorii din Europa, precum și sprijinul pentru colectarea și analiza datelor; respectivele acțiuni trebuie să se bazeze pe experiența și expertiza acumulate în cadrul inițiativei „Muzica mișcă Europa” și să continue să le sprijine;

(b)

sprijinirea industriei de carte și a sectorului editorial: acțiuni specifice care promovează diversitatea, creativitatea și inovarea, promovarea literaturii europene la nivel transfrontalier în Europa și dincolo de granițele acesteia, inclusiv în biblioteci, formare și schimburi pentru profesioniști din sector, autori și traducători, precum și proiecte transnaționale de colaborare, inovare și dezvoltare în acest sector; acțiuni specifice care promovează traducerea de opere literare și, acolo unde este posibil, adaptarea literaturii în formate accesibile pentru persoanele cu handicap;

(c)

sprijinirea sectorului arhitecturii și a sectorului patrimoniului cultural pentru un mediu construit de calitate: acțiuni specifice pentru mobilitatea, consolidarea capacităților și internaționalizarea operatorilor din sectoarele arhitecturii și patrimoniului cultural; promovarea culturii arhitecturii (Baukultur), a învățării inter pares și a implicării publicului în vederea diseminării principiilor unei foarte bune calități în arhitectura contemporană și în intervențiile asupra patrimoniului cultural; sprijinirea protejării durabile, a regenerării și a reutilizării adaptive durabile a patrimoniului cultural și promovarea valorilor acestuia prin activități de sensibilizare și de networking;

(d)

sprijinirea altor sectoare de creație artistică atunci când sunt identificate nevoi specifice, inclusiv acțiuni direcționate pentru dezvoltarea aspectelor creative ale turismului cultural durabil și pentru dezvoltarea sectoarelor de design și modă, precum și pentru promovarea și reprezentarea acestor alte sectoare de creație artistică în afara Uniunii.

Acțiuni speciale care urmăresc să facă vizibile și tangibile diversitatea și patrimoniul cultural european și să stimuleze dialogul intercultural:

(a)

sprijin financiar pentru Capitalele europene ale culturii;

(b)

sprijin financiar pentru Marca patrimoniului european și pentru activități de networking între siturile cărora li s-a atribuit Marca patrimoniului european;

(c)

premiile culturale ale Uniunii;

(d)

Zilele europene ale patrimoniului;

(e)

sprijinirea entităților culturale europene, cum ar fi orchestrele care au ca scop formarea și promovarea tinerilor artiști cu potențial ridicat și au o abordare favorabilă incluziunii cu o acoperire geografică largă, sau a entităților care oferă servicii culturale directe cetățenilor europeni, cu o largă acoperire geografică.

SECȚIUNEA 2

COMPONENTA MEDIA

Prioritățile componentei MEDIA menționate la articolul 6 țin seama de cerințele Directivei (UE) 2018/1808 și de diferențele dintre țări în ceea ce privește producția și distribuția conținutului vizual și accesul la acesta, precum și dimensiunea și caracteristicile specifice ale piețelor acestora și diversitatea lingvistică, și sunt urmărite prin următoarele acțiuni, ale căror detalii sunt definite în programele de lucru:

(a)

elaborarea de opere audiovizuale de către societăți europene independente de producție, acoperind o varietate de formate (cum ar fi filme de lung metraj, filme de scurt metraj, seriale, documentare și jocuri video narative) și genuri și vizând diverse categorii de public, inclusiv copii și tineri;

(b)

producția, de către societăți de producție independente din Europa, de conținut TV și de scenarii narative în serie inovatoare și de calitate care se adresează unui public divers;

(c)

instrumente de promovare și de marketing, inclusiv cele online și prin utilizarea analizei datelor, pentru a crește importanța, vizibilitatea, accesul transfrontalier și cotele de audiență ale operelor europene;

(d)

sprijin pentru vânzările și circulația internațională a operelor europene non-naționale pe toate platformele (de ex. în săli de cinema, online), orientate atât către producțiile mici, cât și către cele de dimensiuni mari, inclusiv prin coordonarea unor strategii de distribuție care acoperă mai multe țări, precum și prin încurajarea utilizării instrumentelor de subtitrare, de dublare și, după caz, de descriere audio;

(e)

sprijinirea accesului multilingv la programele TV culturale online prin subtitrare;

(f)

sprijinirea activităților de networking între profesioniștii din domeniul audiovizualului, inclusiv în rândul creatorilor, și a schimburilor business-to-business pentru a cultiva și promova talentele din sectorul audiovizual european și pentru a facilita elaborarea și distribuția de co-creații și coproducții europene și internaționale;

(g)

sprijinirea activităților operatorilor europeni din domeniul audiovizualului la evenimente ale industriei și târguri de profil în Europa și în afara acesteia;

(h)

sprijin pentru vizibilitatea și promovarea filmelor și creațiilor audiovizuale europene destinate unui public european larg dincolo de frontierele naționale, în special în rândul tinerilor și al multiplicatorilor de opinie, inclusiv prin organizarea de proiecții, activități de comunicare, diseminare și promovare în sprijinul premiilor europene, în special al „Premiului LUX – Premiul european de film al publicului decernat de Parlamentul European și de Academia Europeană de Film”;

(i)

inițiativele de promovare a dezvoltării și implicării publicului, inclusiv a educației cinematografice, vizând în special publicul tânăr;

(j)

activitățile de formare și de mentorat menite a spori capacitatea profesioniștilor din domeniul audiovizual de a se adapta la noile procese creative, la evoluțiile pieței și la noile tehnologii digitale care afectează întregul lanț valoric;

(k)

o rețea sau rețele europene ale operatorilor de servicii video la cerere, care difuzează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale;

(l)

festivaluri europene și o rețea sau rețele de festivaluri europene care proiectează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale, păstrându-și, în același timp, identitatea și profilul unic;

(m)

o rețea europeană de operatori de cinematografe, cu o acoperire geografică largă, care proiectează o proporție semnificativă a filmelor europene non-naționale, promovând rolul cinematografelor europene pentru circulația operelor europene;

(n)

măsuri specifice pentru a contribui la o participare mai echilibrată din perspectiva genului în sectorul audiovizual, inclusiv studii, mentorat, formare și activități de networking;

(o)

sprijin pentru dialogul în domeniul politicilor, acțiunile de politică inovatoare și schimbul de bune practici, inclusiv prin activități analitice și prin furnizarea de date fiabile;

(p)

schimbul transnațional de experiență și know-how, activitățile de învățare inter pares și relaționarea între factorii de decizie politică și sectorul audiovizual.

SECȚIUNEA 3

COMPONENTA TRANSSECTORIALĂ

Prioritățile componentei Transsectoriale menționate la articolul 7 sunt urmărite prin următoarele acțiuni, ale căror detalii sunt definite în programele de lucru:

Cooperare în domeniul politicilor și acțiuni de promovare care:

(a)

sprijină elaborarea de politici, schimbul transnațional de experiență și know-how, activitățile de învățare inter pares și de sensibilizare, networking și dialogul intersectorial periodic între organizațiile din sectoarele culturale și creative și factorii de decizie politică;

(b)

sprijină activitățile analitice transsectoriale;

(c)

vizează promovarea cooperării în domeniul politicii transfrontaliere și al elaborării de politici în ceea ce privește incluziunea socială prin intermediul culturii;

(d)

o mai bună cunoaștere a programului și a subiectelor pe care acesta le acoperă, îmbunătățirea contactului cu cetățenii, precum și asistența pentru transferabilitatea rezultatelor dincolo de nivelul statelor membre.

Acțiuni „Laboratorul pentru inovare creativă” pentru:

(a)

încurajarea de noi forme de creație la intersecția dintre diferite sectoare culturale și creative, de exemplu prin abordarea experimentală și utilizarea de tehnologii inovatoare;

(b)

promovarea abordărilor și a instrumentelor transsectoriale inovatoare care includ, în măsura în care este posibil, dimensiuni multilingve și sociale, pentru a facilita distribuția, promovarea și monetizarea culturii și a creativității, inclusiv a patrimoniului cultural, precum și accesul la acestea.

Acțiuni „Birourile programului” pentru:

(a)

promovarea programului la nivel național, furnizarea de informații relevante cu privire la diferitele tipuri de sprijin financiar disponibil în cadrul politicilor Uniunii și sprijinirea operatorilor din sectoarele culturale și creative să depună cereri de sprijin în cadrul programului, inclusiv prin informarea acestora cu privire la cerințele și procedurile legate de diversele cereri de propuneri și prin schimbul de bune practici;

(b)

susținerea beneficiarilor potențiali în procesul de depunere a cererilor și oferirea de activități de mentorat pentru organizațiile nou-venite în program, stimularea cooperării transfrontaliere și a schimbului de bune practici între profesioniști, instituții, platforme și rețele din cadrul sectoarelor și domeniilor de politici acoperite de program, precum și din cadrul sectoarelor culturale și creative;

(c)

sprijinirea Comisiei în privința asigurării comunicării și difuzării adecvate a rezultatelor programului către cetățeni și către operatorii din cadrul sectoarelor culturale și creative.

Activități transversale care sprijină sectorul mass-mediei de știri, pentru:

(a)

abordarea schimbărilor structurale și tehnologice cu care se confruntă sectorul mass-media prin promovarea unui peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv prin sprijinirea unei monitorizări independente pentru evaluarea riscurilor și a provocărilor la adresa pluralismului și libertății mediatice, precum și prin sprijinirea activităților de sensibilizare;

(b)

sprijinirea unor standarde de înaltă calitate a producției de mass-media prin încurajarea cooperării, a competențelor digitale, a jurnalismului prin colaborare transfrontalieră și a conținutului de calitate, contribuind astfel la etica profesională în jurnalism;

(c)

promovarea educației în domeniul mass-mediei pentru a le permite cetățenilor să utilizeze și să dezvolte o înțelegere critică a mass-mediei și sprijinirea schimbului de cunoștințe și a schimburilor privind politicile și practicile privind educația în domeniul mass-mediei;

(d)

includerea de măsuri specifice pentru a contribui la o participare mai echilibrată din perspectiva genului în sectorul mass-mediei de știri.


ANEXA II

INDICATORI COMUNI AI PROGRAMULUI PRIVIND IMPACTUL CALITATIV ȘI CANTITATIV

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale create cu sprijinul programului, incluzând țara de origine a organizațiilor beneficiare.

Dovezi calitative ale reușitelor în domeniile inovării artistice, de afaceri și tehnologice datorate sprijinului acordat de program.

Indicatori

Componenta Cultură:

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale create cu sprijinul programului.

Numărul de artiști și de operatori din sectoarele culturale și creative care au dobândit mobilitate dincolo de frontierele naționale datorită sprijinului acordat de program, cu indicarea țării de origine și a ponderii femeilor.

Numărul de persoane care au accesat operele culturale și creative europene care sunt sprijinite prin program, inclusiv operele din alte țări decât propria lor țară.

Numărul de proiecte sprijinite de program care vizează grupuri marginalizate social.

Numărul de proiecte sprijinite de program care implică organizații din țări terțe.

Componenta Media:

Numărul de persoane care au accesat operele audiovizuale europene care sunt sprijinite prin program din alte țări decât propria lor țară.

Numărul de participanți la activități de învățare sprijinite prin program care au considerat că activitățile respective le-au îmbunătățit competențele și capacitatea de inserție profesională, cu indicarea ponderii femeilor.

Numărul, bugetul și originea geografică ale coproducțiilor elaborate, create și distribuite cu sprijinul programului, precum și ale coproducțiilor cu parteneri din țări cu capacități audiovizuale diferite.

Numărul de opere audiovizuale în limbi mai puțin utilizate elaborate, produse și distribuite cu sprijinul programului.

Numărul de persoane care au beneficiat de activități promoționale business-to-business pe marile piețe.

Componenta Transsectorială:

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale formate (indicator sintetic pentru acțiunea „laborator pentru inovare creativă” și acțiunile transversale de sprijin pentru sectorul mass-media de știri).

Numărul de evenimente sau activități de promovare a programului organizate de către birourile programului.

Numărul de participanți la acțiunea „laborator pentru inovare creativă” și acțiunile transversale de sprijin pentru sectorul mass-media de știri, cu indicarea ponderii femeilor.


ANEXA III

LOGOUL COMPONENTEI MEDIA

Logoul componentei MEDIA este următorul:

Image 1


Top