(1)

În mai 2014, Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 470/2014 al Comisiei (2) (denumit în continuare cu termenul „măsurile inițiale”).

(2)

În august 2015, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază, Comisia a modificat măsurile inițiale prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1394 al Comisiei (3). Taxele antidumping individuale se situează între 17,5 % și 75,4 %. Toate celelalte societăți fac obiectul unei taxe antidumping la nivel național de 67,1 % (denumită în continuare cu termenul „măsurile în vigoare”).

(3)

În cadrul unei proceduri separate, Comisia a instituit, în mai 2014, taxe compensatorii care se situează între 3,2 % și 17,1 % (4).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor în vigoare (5), EU ProSun Glass (denumit în continuare „solicitantul”), care reprezintă peste 25 % din producția totală de sticlă solară a Uniunii, a solicitat deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor la 13 februarie 2019 (denumită în continuare „cererea de reexaminare”). Solicitantul a susținut că expirarea măsurilor inițiale ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(5)

La 14 mai 2019, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în vigoare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Perioada anchetei de reexaminare (denumită în continuare „PAR”) s-a derulat între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2018. Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. Mai precis, Comisia a contactat solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii neafiliați cunoscuți, utilizatorii produsului care face obiectul reexaminării din Uniune și autoritățile din RPC.

(8)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, posibilitatea de a solicita o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”).

(9)

Unul dintre producătorii din Uniune a solicitat păstrarea confidențialității numelui său pe motiv că participarea la procedură a grupului din care face parte ar putea avea repercusiuni asupra afacerilor grupului în China și ar putea conduce la represalii din partea clienților acestuia. Comisia a examinat solicitarea. Comisia a considerat că simpla prezență a grupului în China descrie un pericol abstract și că nu este suficientă pentru a considera că există o amenințare reală de represalii. Nu s-a furnizat niciun element concret de probă serviciilor Comisiei în acest sens. Mai mult, niciuna dintre activitățile economice desfășurate de grup în China nu are legătură cu sticla solară. Pe această bază, Comisia a decis să respingă solicitarea.

(10)

Societatea în cauză a sesizat consilierul-auditor cu această problemă. Consilierul-auditor a confirmat respingerea solicitării de către Comisie deoarece a considerat că solicitarea de păstrare a anonimatului se întemeia pe presupunerea că vor exista represalii, nu pe amenințări efective adresate societății sau grupului și deoarece societatea nu furnizase fapte sau informații noi care să justifice modificarea deciziei anterioare.

(11)

Mai multe părți au solicitat să fie audiate de serviciile Comisiei. La 9 ianuarie 2020 a avut loc o audiere între Comisie și cei doi producători din Uniune incluși în eșantion. La 11 februarie 2020 a avut loc o audiere cu Grupul REC, Solitek și EU ProSun, o asociație care reprezintă mai mulți utilizatori. Audierile au avut ca obiect prezentarea argumentelor acestor părți, detaliate în continuare la punctele 4-6 privind prejudiciul, respectiv interesul Uniunii.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum al producției și a vânzărilor produsului similar care ar putea face obiectul anchetei în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil. Eșantionul a constat din doi producători din Uniune, care reprezintă peste 80 % din producția în cadrul Uniunii a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Singura observație primită de solicitant a fost în favoarea eșantionului. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune. Acesta constă din următoarele două societăți:

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere și i-a invitat să participe la prezenta anchetă.

(15)

Niciun importator neafiliat din Uniune nu a cooperat.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

Nu s-a prezentat nicio societate din RPC în termenul stabilit. O societate din RPC a trimis observații tardive, dar în cele din urmă nu a cooperat.

(18)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 24 mai 2019 că intenționează să recurgă la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției dumpingului. Autoritățile din RPC nu au răspuns la respectiva notă verbală.

(19)

Comisia a trimis chestionare guvernului chinez (denumit în continuare „GC”) și celor doi producători din Uniune incluși în eșantion. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar. Cei doi producători din Uniune incluși în eșantion au furnizat răspunsuri la chestionar.

(20)

Fără a aduce atingere aplicării articolului 18 din regulamentul de bază, Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile celor doi producători din Uniune incluși în eșantion.

(21)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la inițierea anchetei care indicau existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(22)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(23)

La 14 iunie 2019, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota din 14 iunie”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le folosească la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea sticlei solare. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia și-a confirmat intenția de a alege Turcia ca țară reprezentativă adecvată. Comisia nu a primit observații cu privire la nota din 14 iunie.

(24)

La 17 februarie 2020, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „nota din 17 februarie”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le folosească la stabilirea valorii normale, luând în considerare Turcia ca țară reprezentativă. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la societatea Sisecam/Trakya, un producător din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații.

(25)

La 26 mai 2020, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Solicitantul, EU ProSun și Asociația industriei producătoare de panouri fotovoltaice din Uniune, European Solar Manufacturing Council („ESMC”), au prezentat observații.

(26)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. La 9 iunie 2020 a avut loc o audiere între serviciile Comisiei și EU ProSun.

(27)

Produsul care face obiectul acestei reexaminări este sticla solară, și anume sticla sodocalcică plană temperată cu un conținut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM1,5 300-2 500 nm), rezistentă la o temperatură de până la 250 °C (măsurată conform EN 12150), cu o rezistență la șocuri termice de Δ 150 K (măsurată conform EN 12150) și o rezistență mecanică mai mare sau egală cu 90 N/mm2 (măsurată conform EN 1288-3), produs încadrat în prezent la codul NC ex 7007 19 80 (coduri TARIC 7007198012, 7007198018, 7007198080 și 7007198085) și originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” și denumit în mod curent „sticlă solară”).

(28)

Sticla solară poate să fie imprimată sau neimprimată, cu o suprafață fie transparentă, fie difuză sau cu o varietate de bizotaje. Sticla poate fi imprimată cu modele diverse pe ambele laturi sau doar pe una. Sticla solară poate să fie perforată și, de asemenea, imprimată prin aplicarea, de exemplu, a unor culori ceramice. Suprafața sticlei poate să fie tratată cu ajutorul a diverse tehnologii. Cea mai comună dintre acestea este aplicarea unui strat antireflex înainte sau după procesul de călire. Alte tehnologii permit aplicarea pe sticla solară a unor straturi funcționale subțiri care îi conferă proprietăți de transmisie crescută, autocurățare, protecție la murdărire sau duritate.

(29)

Sticla solară este una din componentele folosite la fabricarea modulelor fotovoltaice din siliciu cristalin și a modulelor fotovoltaice cu strat subțire în scopul producerii de energie electrică (denumite în continuare „module fotovoltaice”), precum și la fabricarea colectoarelor de energie fototermică plate folosite, de exemplu, pentru producerea apei calde (denumite în continuare „module fototermice”). Sticla solară este utilizată, de asemenea, în construcția de sere (așa-numita „sticlă pentru horticultură” sau „sticlă pentru sere”).

(30)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, sticla solară produsă și vândută în Uniune de industria din Uniune, sticla solară produsă și vândută pe piața internă din RPC și sticla solară importată în Uniune din RPC au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, acestea sunt considerate a fi produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și astfel cum s-a precizat în avizul de deschidere, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(32)

Niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la anchetă. Producătorii-exportatori chinezi nu au prezentat nicio informație privind presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, niciun producător-exportator nu a furnizat răspunsuri la chestionar.

(33)

GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (denumit în continuare „raportul”) (7).

(34)

La 24 mai și la 25 iunie 2019, Comisia a informat GC că, în urma lipsei oricărei cooperări din partea exportatorilor/producătorilor din RPC, aceasta intenționează să-și bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a subliniat, de asemenea, că o constatare bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin favorabilă părții în cauză și a invitat autoritățile chineze să prezinte observații. Autoritățile chineze nu au prezentat observații.

(35)

Prin urmare, pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prezentate mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile. Comisia a recurs, în special, la informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și la statisticile elaborate pe baza datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], precum și la datele Eurostat. În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a Global Trade Atlas (8) (denumit în continuare „GTA”) și a Orbis Bureau van Dijk (9) (denumit în continuare „Orbis”).

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(37)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(38)

Astfel cum se explică în continuare la punctul 3.2.2, Comisia a concluzionat în cadrul acestei anchete că, pe baza dovezilor disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(39)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. În fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(41)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(42)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (a se vedea considerentul 33, nota de subsol 7), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă – care include raportul – la momentul deschiderii acesteia. Nu s-au primit observații.

(43)

Cererea de reexaminare depusă de solicitant a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul sticlei solare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Probele se referă la diverse distorsiuni și sunt prezentate mai jos, la punctele 3.2.2.2-3.2.2.8.

(44)

Astfel cum se precizează la considerentul 33, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(45)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(46)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (10). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (11).

(47)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede: „trăsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (12). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(48)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (13). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul cadrului de reglementare.

(49)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Nu numai datorită caracterului obligatoriu al planurilor, ci și pentru că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, operatorii economici sunt determinați, astfel, să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.2.5 de mai jos) (14).

(50)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.2.8 de mai jos) (15). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (16).

(51)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (17). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și investițiilor private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (18).

(52)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (19).

(53)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(54)

În lipsa oricărei cooperări din partea Chinei, Comisia dispune de informații limitate cu privire la structura de proprietate a societăților din sectorul sticlei solare din RPC.

(55)

În ceea ce privește proprietatea statului asupra acestor societăți, în timp ce Xinyi Solar Holdings și Flat Glass Group, cei mai mari doi producători de sticlă solară din China, sunt entități private, mulți dintre ceilalți mari producători – printre care Dongguan CSG (care face parte din CSG Holding), Luoyang Glass și CNBM – sunt întreprinderi deținute de stat.

(56)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează, de obicei, prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților, precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (20). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (21). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul sticlei solare sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.2.4 de mai jos.

(57)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în sectorul sticlei solare, analiza este prezentată la punctele 3.2.2.4 și 3.2.2.5 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul sticlei solare, astfel cum este descris mai jos, până și producătorii privați de sticlă solară sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condițiile pieței libere.

(58)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria sticlei solare și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul sticlei solare fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată la punctul 3.2.2.5 de mai jos.

(59)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (22), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (23)], iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (24). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (25). Aceste reguli se aplică în mod general întregii economii chineze, la nivelul tuturor sectoarelor, inclusiv sectorului sticlei solare. Prin urmare, se constată că aceste reguli se aplică, de asemenea, producătorilor de sticlă solară și furnizorilor lor de factori de producție.

(60)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.2.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (26).

(61)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.2.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (27). Astfel, prezența statului în societăți, inclusiv în întreprinderile deținute de stat, din sectorul sticlei solare și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(62)

Direcția economiei chineze este determinată în mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (28).

(63)

Cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială națională a RPC (denumit în continuare „cel de al 13-lea plan cincinal”), care acoperă perioada 2016-2020, deci și PAR, evidențiază viziunea strategică a GC pentru ameliorarea și promovarea industriilor-cheie, precum industria energiei solare. Cel de al 13-lea plan cincinal este succesorul celui de al 12-lea plan cincinal, în care industria sticlei solare a fost promovată ca domeniu-cheie de dezvoltare a producției.

(64)

Capitolul 30 din cel de-al 13-lea plan cincinal exprimă angajamentul GC de a „[construi] un sistem energetic modern”. Punctul 1 din capitolul menționat, în special, oferă elemente de probă solide care demonstrează că GC consideră în continuare industria sticlei solare drept industrie încurajată. Într-adevăr, punctul 1 menționează că „[GC] va impulsiona în continuare dezvoltarea […] energiei fotovoltaice” și că „[GC] va îmbunătăți politicile de sprijin al producerii de energie electrică din […] energie […] solară”. De asemenea, „dezvoltarea […] energiei fotovoltaice în regiunile de nord, nord-est și nord-vest și în zonele de coastă” va fi optimizată în contextul proiectelor de dezvoltare energetică. Aceste pasaje demonstrează că GC sprijină în continuare și industria sticlei solare, care este esențială pentru dezvoltarea industriei energiei solare.

(65)

Cel de al 13-lea plan privind materialele de construcții menționează, de asemenea, tipuri diferite de sticlă, inclusiv sticla de cuarț și alte produse din cuarț de puritate ridicată, sticla peliculizată multifuncțională de înaltă performanță, tehnologia de fabricație pentru sticla electrocromă/termocromă, tehnologia de fabricație pentru produse de sticlă care integrează structura și funcția fotovoltaică și fototermică.

(66)

În 2018, GC a emis noi măsuri de reglementare pentru instalațiile fotovoltaice prin Notificarea din 2018 privind producerea de energie fotovoltaică (denumită în continuare „politica 531”, deoarece a fost anunțată la 31 mai 2018), menținând subvențiile, însă cu oarecare reduceri. În temeiul acestei politici, guvernul Chinei a redus semnificativ cota anuală de capacități noi de producție a energiei solare care sunt eligibile pentru subvenții de stat.

(67)

Strategia „Made in China 2025” (denumită în continuare „MIC2025”) încurajează, de asemenea, dezvoltarea ecologică. Industria sticlei este susținută în MIC2025, fiind inclusă, în special, în Catalogul din 2016 al celor „patru dezvoltări industriale esențiale” (MIC2025), la capitolul 9 – „Materiale noi”, subsecțiunea II – „Materiale de bază esențiale”: punctul 24 enumeră materialele pe bază de sticlă, iar punctul 29 enumeră sticla de cuarț și alte produse din cuarț de puritate ridicată.

(68)

Prin urmare, sticla solară este considerată ca făcând parte dintr-o industrie încurajată.

(69)

Mai mult, „Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind promulgarea și punerea în aplicare a «Dispozițiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale»” (care, împreună cu „Dispozițiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale”, este denumită în continuare „Decizia nr. 40”) afirmă că GC va sprijini în mod activ dezvoltarea noilor industrii energetice și va accelera dezvoltarea energiei solare (29); instruiește toate instituțiile financiare să ofere sprijin prin credite doar proiectelor încurajate; și promite punerea în aplicare a „altor politici preferențiale pentru proiectele încurajate” (30).

(70)

În plus, „Decizia nr. 9 a Consiliului de Stat privind promulgarea și punerea în aplicare a Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale” (denumită în continuare „Decizia nr. 9”) „încurajează activ” GC și agențiile publice „să îndrume dezvoltarea industriilor relevante, să optimizeze modernizarea structurii industriale”. Punctul 12.2 din Decizia nr. 9 menționează în mod explicit încurajarea producției de „sticlă flotată ultratransparentă pentru industria energiei solare”. Această decizie, în vigoare până în 2020, a fost înlocuită în 2019 de „Decizia nr. 29 a Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă privind promulgarea și punerea în aplicare a Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale (ediția 2019)”, care a reținut mențiunea de la punctul 12.2.

(71)

În sfârșit, Planul național de dezvoltare a științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020), care cuprinde și PAR, promite să „pună pe primul loc politica financiară”, „să încurajeze instituțiile financiare să sprijine prin credite preferențiale principalele proiecte naționale de industrializare din domeniul științei și tehnologiei”, „să încurajeze instituțiile financiare să îmbunătățească și să consolideze serviciile financiare furnizate întreprinderilor de înaltă tehnologie” și să „pună în aplicare politici fiscale preferențiale pentru a promova dezvoltarea de întreprinderi de înaltă tehnologie”. Întrucât cel puțin unii dintre producătorii-exportatori de sticlă solară se califică drept „întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă”, acest plan național consolidează și mai mult statutul de industrie încurajată al industriei sticlei solare.

(72)

Se pare că GC ghidează dezvoltarea industriei energiei solare în general și, astfel, și industria sticlei solare, prin intermediul unei game ample de instrumente de politică și de directive. Datorită acestor instrumente și directive de politică, GC conduce și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului sticlei solare.

(73)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a producției de sticlă solară. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(74)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (31).

(75)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (32). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (33). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (34).

(76)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de sticlă solară se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația Chinei privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest lucru are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește alocarea de terenuri în RPC. Aceste considerente, bazate pe elementele de probă existente, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul sticlei solare. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și de proprietate în sectorul sticlei solare.

(77)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (35). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (36). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (37). Aceste constatări conduc la distorsiunea costurilor salariale în China.

(78)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul sticlei solare nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul sticlei solare este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(79)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor diverse distorsiuni.

(80)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (38), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (39) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (40). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (41).

(81)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială (42), sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(82)

În plus, ratingul obligațiunilor și cel de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare.

(83)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (43). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(84)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(85)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta încă reprezintă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(86)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a datoriilor de risc, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(87)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(88)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul sticlei solare ar fi scutit de intervențiile statului în sistemul financiar descrise mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(89)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă faptul că datele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus la punctele 3.2.2.2-3.2.2.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.2.2.6-3.2.2.8 și în partea B a raportului.

(90)

Pentru a produce sticlă solară, este necesară o gamă largă de factori de producție. În lipsa oricărei cooperări din partea Chinei, informațiile disponibile privind factorii de producție achiziționați de producătorii din China au fost limitate. În cazul în care producătorii de sticlă solară cumpără/contractează factori de producție din China, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri în contabilitatea lor) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(91)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(92)

Analiza prezentată la punctele 3.2.2.2-3.2.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul sticlei solare în special, a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, fiind afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum arată impactul real sau potențial al unuia sau mai multor elemente relevante enumerate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(93)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(94)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(95)

Prin nota din 14 iunie și nota din 17 februarie menționate mai sus, la punctul 1.3.5, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să folosească Turcia drept țară reprezentativă adecvată. Nu s-au primit observații din partea părților interesate.

(96)

Turcia este clasificată ca o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu RPC, întrucât a fost clasificată ca o țară cu „venituri medii-superioare” de către Banca Mondială. Mai există o singură altă țară care să fie clasificată, de asemenea, ca țară cu „venituri medii-superioare” și în care să se fabrice produsul care face obiectul reexaminării, și anume Malaysia, unde există doi producători ai produsului care face obiectul reexaminării. Totuși, spre deosebire de Turcia, niciuna dintre societățile în cauză din Malaysia nu avea date financiare publicate.

(97)

Datele de care dispune Comisia au arătat că în Turcia există un producător al produsului care face obiectul reexaminării, și anume societatea Sisecam/Trakya. În plus, Comisia a reușit să obțină prin Orbis situațiile financiare ale acestei societăți, disponibile în mod public.

(98)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Turcia și a remarcat următoarele:

(99)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. Astfel cum s-a menționat anterior, Comisia a afirmat că producătorul-exportator Sisecam/Trakya din Turcia avea situații financiare publicate care au putut să fie utilizate drept substitut pentru a determina o valoare nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profiturilor.

(100)

Având în vedere analiza de mai sus și datele disponibile la dosar, Comisia a utilizat datele aferente Turciei și întreprinderii turce Sisecam/Trakya pentru stabilirea costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare într-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(101)

Astfel cum s-a menționat în nota din 14 iunie și în nota din 17 februarie, Comisia a analizat toate datele disponibile referitoare la factorii de producție și a decis să utilizeze următoarele surse și valori pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai sticlei solare

(102)

Procesul de producție a sticlei solare necesită, în general, o serie de materii prime cu conținut redus de fier. Acest proces începe prin topirea unui amestec format din materiile prime și cioburi într-un cuptor cu pereți refractari, la temperaturi de peste 1 500 °C. Apoi sticla lichidă este modelată (laminată) între doi cilindri din oțel/aliaj răciți cu apă. Acești cilindri pot avea un șablon negativ, care se va imprima în sticla lichidă. O metodă alternativă de fabricație presupune modelarea sticlei prin curgere (flotare) într-o baie de staniu lichid. Astfel se formează o panglică de sticlă continuă, neîntreruptă. Panglica este tăiată fie continuu, fie discontinuu (online sau offline) la dimensiuni individuale. După tăiere, muchiile sticlei nerafinate sunt șlefuite, iar sticla este spălată și apoi călită. Fie înainte de călire, fie după aceasta, pe sticlă se poate aplica un strat funcțional prin diverse metode. Acest strat poate mări proprietățile de transmisie sau rezistența la abraziune, precum și protecția la murdărire. Produsul finit poate avea sau nu un strat antireflex (AR). Structura de costuri aferentă sticlei solare depinde în mare măsură de costurile materiilor prime, în special al nisipului, și de costul energiei.

(103)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, au fost excluse, de asemenea, datele privind importurile în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 a Parlamentului European și a Consiliului (52). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se consideră că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale și, în orice caz, datele privind astfel de importuri au fost neglijabile. După excluderea RPC, importurile din alte țări terțe au rămas în mare parte reprezentative, variind între 70 % și 100 % din totalul volumelor importate în Turcia, cu excepția unei materii prime (53) încă reprezentative la 21 %.

(104)

Pentru a stabili valoarea normală conform metodologiei Comisiei, taxele de import pentru factorii de producție și materialele importate în Turcia, precum și costurile aferente transportului intern ar trebui să fie adăugate, în mod normal, la aceste prețuri de import. Având în vedere constatările de la considerentele 116-117, precum și natura acestei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care urmărește mai degrabă să determine dacă dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare decât să stabilească amploarea exactă a acestuia, Comisia a decis că nu sunt necesare ajustări ale taxelor la import și ale transportului intern, întrucât aceste ajustări ar avea drept rezultat doar creșterea valorii normale, și prin urmare, a marjei de dumping.

(105)

TurkStat publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat cele mai recente (2016) statistici disponibile referitoare la costul mediu cu forța de muncă aferent sectorului 23 din Nomenclatorul statistic al activităților economice, denumit în mod curent NACE, care include și costurile cu forța de muncă din sectorul producției de sticlă (54).

(106)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Turcia este publicat de TurkStat în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum, exprimată în Kuruș/kWh (55), astfel cum au fost publicate la 26 martie 2019 (acoperind perioada anchetei de reexaminare) (56).

(107)

Prețul gazelor naturale pentru societățile din Turcia este publicat de TurkStat în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat prețurile corespunzătoare percepute de la utilizatorii industriali, publicate în ediția din 26 martie 2019 (și valabile pentru perioada anchetei de reexaminare) (57).

(108)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită pentru cheltuielile indirecte de producție o valoare care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați mai sus.

(109)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor despre Sisecam/Trakya, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție, în funcție de modelul produs.

(110)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă a cheltuielilor indirecte de producție, a costurilor VAG, a profitului și a deprecierii, Comisia a utilizat datele financiare pentru 2018 ale societății Sisecam/Trakya, astfel cum au fost extrase din Orbis.

(111)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(112)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea sticlei solare. Aceste rate de consum furnizate de solicitant au fost verificate în cadrul vizitelor de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă Turcia.

(113)

Odată stabilit costul nedistorsionat de producție, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG, profitul și deprecierea, astfel cum sunt descrise la considerentele 108-110. Acestea au fost determinate pe baza situațiilor financiare ale societății Sisecam/Trakya (a se vedea punctul 3.2.3). Comisia a adăugat următoarele elemente la costul nedistorsionat de producție:

(114)

Ca urmare a lipsei de cooperare, prețurile de export au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a utilizat datele privind importurile din China raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) pentru a determina prețurile de export.

(115)

Întrucât aceste prețuri sunt raportate pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), ele au fost ajustate la nivel franco fabrică prin deducerea unei valori adecvate aferente costurilor cu transportul și asigurarea suportate la deplasarea între RPC și frontiera Uniunii. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat același procent pentru ajustare ca și în ancheta antidumping inițială (11,7 %).

(116)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export la nivelul franco fabrică către Uniune.

(117)

Marja de dumping constatată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 33 %.

(118)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut că cifrele utilizate de Comisie pentru a calcula marja de dumping nu corespundeau prețurilor/experienței reale în materie de costuri ale producătorilor de sticlă solară și nu puteau fi conciliate cu faptul că prețurile practicate de industria din Uniune au fost mai mici decât valoarea normală calculată și, uneori, de asemenea, inferioare prețurilor de import.

(119)

Comisia a reamintit că marja de dumping a fost stabilită prin compararea unei valori normale construite pe baza datelor provenite de la o țară terță reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu prețurile medii de export către Uniune preluate din statisticile chineze, ajustate la nivelul franco fabrică. Prin urmare, prețurile practicate de industria din Uniune nu au niciun impact asupra calculării unei marje de dumping.

(120)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul PAR.

(121)

Continuarea dumpingului în cursul PAR este un indiciu al probabilității continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. În plus, Comisia a analizat, de asemenea, dacă există probabilitatea ca volumele exporturilor care fac obiectul unui dumping să crească în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi de pe alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii. Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor/exportatorilor din RPC, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(122)

Din cauza lipsei de cooperare, niciunul dintre exportatorii/producătorii chinezi nu a furnizat informații referitoare la capacitatea de producție din China. Solicitantul a afirmat că industria sticlei solare din China are o capacitate de producție de peste 750 de milioane m2 pe an (58). Cererea de reexaminare conține elemente de probă care arată că această capacitate reprezintă 78 % din capacitatea mondială de producție a sticlei solare (59). Solicitantul a afirmat, de asemenea, că cererea internă de sticlă solară din China a fost de doar 600 de milioane m2 în 2016 și s-a redus mai mult în a doua jumătate a PAR ca urmare a punerii în aplicare a politicii 531 (60). Acest impact a fost confirmat, de exemplu, în raportul anual al unui producător-exportator chinez (61). Prin comparație, industria din Uniune a avut, în cursul PAR, o capacitate de producție de [33-38] de milioane m2 (considerentul 151), iar cererea în Uniune a fost de [13-18] milioane m2 (considerentele 135-136). Prin urmare, capacitatea de producție din China a depășit cu mult cererea din Uniune (cu un factor de aproximativ 37) și este posibil să se fi concentrat mai mult pe piața Uniunii ca urmare a politicii 531.

(123)

În plus, Comisia a aflat din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) că un producător-exportator chinez a fost responsabil pentru marea majoritate a exporturilor către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării în cursul PAR. Pe site-ul acestui producător-exportator se menționează o capacitate de producție de [15-25] de mii m2 pe zi sau [5,5-9] milioane m2 pe an. În cursul PAR, doar [10-20] % din această capacitate de producție a fost canalizată spre piața Uniunii. Este foarte probabil ca eventuala combinație între politica 531 și expirarea măsurilor în vigoare să ducă la canalizarea unei proporții mai mari din această capacitate de producție spre piața Uniunii.

(124)

În concluzie, combinația dintre capacitatea mare de producție, modificările cererii în China, o cerere relativ limitată în Uniune și datele disponibile despre societate indică creșterea probabilă a volumului exporturilor care fac obiectul unui dumping din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(125)

Întrucât nu a existat nicio cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile pentru a stabili prețurile de export din China către alte piețe din țări terțe. În lipsa oricăror altor informații fiabile, Comisia a utilizat datele privind exporturile din GTA. Aceste date erau disponibile doar la nivelul „codului tarifar” de șase cifre și au inclus, prin urmare, și alte diverse produse din sticlă pe lângă produsul care face obiectul reexaminării. Comisia a concluzionat că aceste date nu erau suficient de precise pentru a fi utilizate în cadrul anchetei.

(126)

Solicitantul a afirmat că industria din Uniune reprezintă singura piață consistentă pentru sticla solară în afara celei din RPC, aceasta din urmă fiind deja saturată ca urmare a politicii 531 (62). În pofida măsurilor în vigoare, cota de piață a Chinei era încă de 9 % în cursul PAR, așadar piața din Uniune rămâne o piață de export atractivă pentru producătorii chinezi de sticlă solară. În plus, se estimează că piața din Uniune va crește, astfel cum se arată la punctul 6.2.3. Nu s-a putut efectua nicio comparație de prețuri între datele referitoare la exporturile chineze și datele referitoare la alte țări din cauza problemei legate de GTA menționate mai sus.

(127)

Comisia a precizat, de asemenea, că alte țări, și anume India și Turcia, au adoptat măsuri de apărare comercială cu privire la produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce crește probabilitatea ca fluxul de exporturi din RPC să fie direcționat spre Uniune.

(128)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că Uniunea este o piață atractivă pentru exporturile din China.

(129)

Având în vedere capacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(130)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a importurilor în eventualitatea expirării măsurilor, Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la continuarea dumpingului.

(131)

Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul PAR. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(132)

Producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost stabilită la circa 12 milioane m2. Comisia a calculat cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile, cum ar fi cererea de reexaminare și răspunsurile la chestionar ale societăților incluse în eșantion. După cum s-a precizat la considerentul 13, în eșantion au fost incluși producători din Uniune care reprezintă peste 80 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(133)

Pentru a proteja confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune incluși în eșantion sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(134)

Comisia a stabilit consumul din Uniune prin însumarea volumelor de vânzări efectuate de industria din Uniune pe piața Uniunii cu importurile din RPC și din alte țări terțe, pe baza cifrelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Volumele de vânzări ale producătorilor din Uniune au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Volumul importurilor a făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele de la Eurostat.

(135)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(136)

În cursul perioadei examinate, consumul în Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a scăzut cu 35 %. Cea mai mare scădere (de 19 puncte procentuale) a avut loc între 2017 și PAR. Scăderea a fost cauzată de o reducere a cererii de module fotovoltaice din partea producătorilor din Uniune.

(137)

Pe piața din Uniune, sticla solară a început să fie utilizată din ce în ce mai mult la construcția de sere. Cererea (și consumul conex) a rămas totuși dependentă de proiecte și limitată în comparație cu consumul actual de sticlă solară de pe piețele de module fotovoltaice sau solare termice.

(138)

Comisia a stabilit volumul importurilor cu ajutorul bazei de date constituite în temeiul articolului 14 alineatul (6), iar datele respective au făcut obiectul unei verificări încrucișate cu datele de la Eurostat. Cota de piață a fost stabilită pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum a fost determinat în tabelul 2. În perioada examinată, importurile din RPC în Uniune și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor din RPC și cota de piață

(139)

Volumul importurilor din RPC a scăzut în cursul perioadei examinate cu 76 %, de la peste 5 milioane m2 în 2015 la 1,2 milioane m2 în cursul PAR. În aceeași perioadă, cota de piață a importurilor din RPC a scăzut de la 24 % la 9 % (o reducere de 64 %). Cea mai mare scădere a cotei de piață (74 %) s-a produs între 2015 și 2016, după adoptarea măsurilor antiabsorbție în august 2015 (63), când rata taxei antidumping la nivel național a crescut de la 25 % la 67,1 %. Cu toate acestea, din 2016 până la PAR, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu trei puncte procentuale, ajungând la 9 % în PAR.

(140)

Din cauza lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a stabilit prețul mediu de import pentru importurile din RPC pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe baza informațiilor conținute în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Aceste date au făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele de la Eurostat. În cursul PAR, prețul mediu de import a fost de 6,34 EUR/m2.

Tabelul 4

Prețurile medii ale importurilor din RPC

(141)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu de import a înregistrat o creștere de 26 %. În aceeași perioadă, prețul de pe piața Uniunii a crescut cu 19 % (a se vedea tabelul 9).

(142)

Comisia a constatat că prețurile de import au subcotat prețurile industriei din Uniune. Comisia a calculat subcotarea prețurilor în cursul PAR prin compararea prețului de vânzare mediu ponderat perceput de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienți neafiliați pe piața Uniunii la nivel franco fabrică cu prețul corespunzător mediu ponderat al importurilor din RPC, stabilit pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(143)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din cifra de afaceri ipotetică pe parcursul PAR. Acesta se obține înmulțind prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune cu cantitățile exportate către Uniune. Comparația între prețuri a pus în evidență o marjă medie ponderată a subcotării de aproape 10 % aferentă importurilor din RPC pe piața Uniunii.

(144)

Volumul importurilor din toate celelalte țări terțe și cotele de piață ale acestora au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

(145)

Volumele importurilor din toate celelalte țări terțe au crescut cu 194 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri în cursul PAR a fost de 12 %, față de 3 % în 2015. Principala țară care exportă în Uniune produsul care face obiectul reexaminării și împotriva căreia nu s-au impus măsuri este Malaysia, care a intrat pe piață doar în 2017, dar a ajuns deja la o cotă de piață de 7 % în cursul PAR. Și exporturile din India au crescut considerabil, ajungând la o cotă de piață de 3 % în cursul PAR. Cota de piață a Turciei a intrat în declin, scăzând de la aproximativ 4 % în 2016 la 2 % în cursul PAR. În sfârșit, prețul mediu al tuturor importurilor din țări terțe care nu fac obiectul unor măsuri a crescut cu 20 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 7,31 % EUR/m2 în cursul PAR.

(146)

În perioada examinată, cu excepția anului 2016, prețul mediu al importurilor din celelalte țări terțe a fost mai mare decât prețul mediu al importurilor din China. Pe parcursul PAR, prețul mediu de import al producătorilor chinezi (6,34 EUR/m2) a fost cu aproximativ 13 % mai mic decât prețul mediu al importurilor din alte țări terțe (7,31 EUR/m2).

(147)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(148)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare și din răspunsurile verificate la chestionar. Aceste date se referă la toți producătorii din Uniune și vizează: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(149)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Aceste date se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion și vizează: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile medii cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și rentabilitatea investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(150)

Comisia a stabilit volumul producției și capacitatea de producție pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(151)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(152)

Îmbunătățirea volumului de producție, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității de producție între 2015 și 2016 corespunde impunerii taxelor antidumping mai mari ca urmare a noii anchete privind absorbția măsurilor (64), iar scăderea ulterioară s-a datorat reducerii consumului la nivelul Uniunii, astfel cum a fost descris la considerentul 135.

(153)

În 2016, producția totală din Uniune a crescut cu 3 %, după care a scăzut doi ani la rând, ajungând la o reducere de 26 % între 2015 și PAR. Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție a industriei din Uniune au urmat un tipar similar. Un motiv important al acestor scăderi a fost falimentul unui mare producător din Uniune, produs în 2017 (este vorba despre Ducatt, care reprezenta, în 2015, aproximativ 20 % din producția din Uniune și circa 15 % din capacitatea de producție a industriei din Uniune).

(154)

Comisia a stabilit volumul vânzărilor pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Vânzările și cota de piață a industriei din Uniune pe piața Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață din Uniune

(155)

Între 2015 și 2016, volumul vânzărilor efectuate de industria din Uniune a crescut cu 8 %. În 2017, acesta a scăzut cu 11 % față de anul precedent și a ajuns cu 3 % mai mic decât nivelul din 2015. În cursul PAR, scăderea vânzărilor realizate de industria din Uniune a fost mai pronunțată, ajungând în cursul PAR cu 29 % sub nivelurile din 2015. În ceea ce privește cota de piață, tiparul este similar, dar industria din Uniune și-a majorat totuși cota de piață de la 73 % în 2015 la 79 % în cursul PAR datorită scăderii cu 35 % a consumului la nivelul Uniunii care s-a produs în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 2).

(156)

Între 2015 și PAR, consumul de sticlă solară a scăzut cu 35 %. Scăderea consumului a avut un impact negativ asupra producției și a volumului vânzărilor industriei din Uniune. Cu toate acestea, volumul producției a scăzut cu doar 26 %, iar volumul vânzărilor cu 29 %. Dimpotrivă, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 8 %.

(157)

Comisia a stabilit datele referitoare la ocuparea forței de muncă și la productivitate pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(158)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a scăzut cu 26 %. Această scădere corespunde unei reduceri cu 29 % a producției în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 6).

(159)

După cum s-a explicat la punctul 4.4, cota de piață a importurilor din China a crescut începând din 2016, ajungând la 9 % în cursul PAR. Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică la punctul 3 de mai sus, iar prețurile producătorilor-exportatori chinezi au continuat să subcoteze semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(160)

Analiza indicatorilor de prejudiciu arată că rata majorată a taxei antidumping impusă în 2015 în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor a avut un efect pozitiv asupra industriei Uniunii, care s-a redresat după dumpingul anterior. Importurile care fac obiectul unui dumping au continuat, totuși, să exercite presiuni asupra industriei Uniunii. Impactul combinat al creșterii volumului importurilor din RPC la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, și al marjelor reale de dumping nu a permis industriei Uniunii să se redreseze pe deplin în urma dumpingului anterior.

(161)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețul de vânzare și costul de producție

(162)

Pe parcursul perioadei examinate, prețul unitar mediu de vânzare pe metru pătrat a crescut cu 19 %. Costurile de producție, în schimb, au rămas mai mult sau mai puțin stabile.

(163)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costuri cu forța de muncă

(164)

Între 2015 și PAR, costurile medii cu forța de muncă, pe angajat, ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 18 %.

(165)

Nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(166)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelul stocurilor a crescut cu 32 % în termeni absoluți, respectiv cu 29 % în termeni relativi. Cu toate acestea, având în vedere diferențele de dimensiune, model imprimat, acoperire etc. la nivelul produsului care face obiectul reexaminării livrat fiecărui client, producătorii din Uniune incluși în eșantion au produs exclusiv pe bază de comandă. Prin urmare, stocurile deținute de aceste societăți au înregistrat produse a căror fabricație s-a desfășurat pe parcursul anului respectiv, dar care erau destinate unui client anume, căruia urmau să îi fie vândute ulterior.

(167)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investiției

(168)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut de la [– 10 %-0 %] la [5 %-15 %], în timp ce fluxul de lichidități s-a îmbunătățit cu 365 %. Valoarea nominală a investițiilor a înregistrat o scădere cu 75 % în perioada examinată. Randamentul investițiilor, exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate.

(169)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost pozitivă pe parcursul perioadei examinate. Datorită îmbunătățirii rentabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea industriei Uniunii de a mobiliza capital a crescut considerabil între 2015 și PAR.

(170)

În cursul perioadei examinate, indicatorii economici ai industriei din Uniune au fost influențați de o reducere cu 35 % a consumului de sticlă solară la nivelul Uniunii între 2015 și PAR.

(171)

În pofida scăderii consumului, industria din Uniune a menținut, între 2015 și 2017, un volum de producție relativ stabil. Volumul producției a scăzut mai mult (cu 25 %) între 2017 și PAR. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut de la 73 % în 2015 la 79 % în cursul PAR.

(172)

În pofida scăderii inițiale a cotei de piață a importurilor din China ca urmare a măsurilor antiabsorbție din august 2015, această cotă a rămas relativ ridicată (9 %) în cursul PAR.

(173)

Indicatorii macroeconomici au reflectat o fragilitate a industriei din Uniune. Aceștia s-au îmbunătățit după adoptarea măsurilor antiabsorbție în 2015, dar ulterior s-au deteriorat din cauza consumului redus la nivelul Uniunii. După cum s-a explicat mai sus la punctul 4.6, acest tipar poate fi observat în ceea ce privește producția/capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor și cota de piață, precum și productivitatea industriei din Uniune. Numărul angajaților a scăzut constant în cursul perioadei examinate.

(174)

Dimpotrivă, indicatorii microeconomici au reflectat o îmbunătățire a situației industriei din Uniune. În cursul perioadei examinate, costul de producție unitar a rămas stabil în timp ce prețurile de pe piața Uniunii au crescut. Această situație favorabilă s-a reflectat într-o creștere a valorii rentabilității de la [– 10 %-0 %] în 2015 la [5 %-15 %] în cursul PAR.

(175)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a apreciat că industria din Uniune s-a redresat în mare parte după prejudiciul important – în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază – provocat de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, date fiind consumul redus din Uniune și cota de piață relativ mare a importurilor din China care fac obiectul unui dumping, situația industriei din Uniune rămâne fragilă.

(176)

Întrucât industria Uniunii nu a continuat să sufere un prejudiciu important, Comisia a examinat în ce măsură există probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(177)

Pentru a se stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(178)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza capacităților de producție și a capacităților neutilizate din RPC s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), Eurostat, bazele de date menționate la considerentul 35 și elementele de probă furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(179)

În continuare, Comisia a analizat efectele pe care le-ar avea asupra industriei din Uniune posibila reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping. Analiza a ținut cont, de asemenea, de probabilitatea unei creșteri viitoare a consumului de sticlă solară în Uniune și de situația rentabilă a industriei Uniunii la sfârșitul perioadei examinate.

(180)

China este cel mai mare producător de sticlă solară din lume. Din 2015, capacitatea sa de producție a crescut substanțial, de la 460 de milioane m2 în 2015 la aproape 770 de milioane m2 în cursul PAR. Această capacitate a depășit cu mult consumul intern, care a fost afectat negativ, începând din 2018, de politica 531 a Guvernului Chinei menționată la considerentul 66.

(181)

În același timp, există elemente de probă care arată că unii producători-exportatori chinezi sunt în curs de a-și extinde capacitățile (65).

(182)

Piața Uniunii este relativ mare și există probabilitatea unei expansiuni în viitor (66). În pofida scăderii inițiale din perioada 2015-2016, importurile de la producătorii-exportatori chinezi au început să crească din 2016 și au ajuns la 9 % în PAR. Aceasta arată că, în pofida măsurilor în vigoare, piața din Uniune a rămas atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(183)

În plus, în cursul PAR, prețurile din Uniune au fost relativ mai mari decât prețurile importurilor actuale din China (a se vedea tabelele 4 și 9). Prețurile de import din China au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul PAR. Aceasta face ca piața din Uniune să fie atractivă din punctul de vedere al prețurilor. Prin urmare, este foarte probabil ca, în eventualitatea expirării măsurilor, exporturile din China să acapareze consumul la nivelul Uniunii prin simplul fapt că au prețuri scăzute.

(184)

În plus, măsurile de apărare comercială împotriva importurilor produsului care face obiectul reexaminării în India și Turcia, alte piețe importante, limitează posibilitățile producătorilor-exportatori chinezi de a exporta către aceste țări și cresc și mai mult atractivitatea pieței Uniunii, către care pot fi redirecționate aceste exporturi în eventualitatea în care măsurile privind importurile de sticlă solară în Uniune nu sunt prelungite.

(185)

Date fiind capacitățile neutilizate semnificative din China, atractivitatea pieței Uniunii și prețurile relativ ridicate din Uniune, există probabilitatea ca, în eventualitatea expirării măsurilor, volume semnificative de sticlă solară din China care fac obiectul unui dumping să fie exportate către Uniune la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii.

(186)

Comisia a examinat modul probabil în care ar fi afectați indicatorii de prejudiciu în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(187)

Potrivit producătorilor din Uniune, creșterea probabilă a importurilor din China care fac obiectul unui dumping ar avea un efect negativ sever asupra situației financiare a acestor producători. În opinia lor, utilizatorii ar începe, probabil, să achiziționeze sticlă solară originară din China la prețuri scăzute în loc să păstreze industria Uniunii ca furnizor principal. Acești producători sunt de părere că vânzările de sticlă solară către clienții lor ar scădea, în consecință, cu 30 %-75 %, în funcție de societate și de client. Având în vedere ofertele cu preț redus din China pe care le-ar avea la dispoziție, aceștia au considerat că s-ar exercita o presiune asupra prețurilor industriei din Uniune, care ar scădea în consecință cu 0,9-2,6 EUR/m2, în funcție de client și de produs. De asemenea, producătorii din Uniune au considerat că sticla pentru horticultură ar fi afectată într-o măsură mai mică, deoarece sticla solară utilizată la construcția serelor este tăiată într-o formă specifică, comenzile se fac separat pentru fiecare proiect, iar livrarea promptă joacă un rol important.

(188)

Pe baza presupunerilor de mai sus, producătorii din Uniune au imaginat diverse scenarii ale impactului probabil al măsurilor asupra situației lor financiare și au simulat efectul scăderii vânzărilor și/sau al prețurilor asupra structurii lor de costuri. Unul dintre scenarii a luat în considerare creșterea prognozată a pieței. În toate scenariile imaginate, simulările au arătat că expirarea măsurilor ar duce la pierderi considerabile pentru industria Uniunii.

(189)

Comisia a evaluat scenariile menționate mai sus pentru a determina dacă sunt realiste. Între 2009 și 2012 (cu alte cuvinte, înainte de instituirea măsurilor), importurile de sticlă solară în Uniune au crescut de la 1,2 milioane m2 în 2009 la 8,35 milioane m2 în 2012. Creșterea bruscă a importurilor la prețuri mici a determinat scăderea prețurilor, pierderea cotei de piață și o deteriorare a rentabilității industriei din Uniune, producându-i un prejudiciu important acesteia din urmă (67).

(190)

În acest context, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor la prețuri scăzute asupra situației actuale a industriei din Uniune, luând ca punct de pornire informațiile verificate furnizate de producătorii din Uniune. Comisia a presupus, pe baza celor observate în ancheta inițială, că, în cazul în care importurile de sticlă solară originară din China la prețuri scăzute ar crește din nou pe piața Uniunii, aceste importuri ar acapara, probabil mai întâi, o parte din cota de piață a industriei Uniunii în detrimentul acesteia, înainte de a prelua cota de piață a exporturilor realizate de producătorii din alte țări terțe către Uniune.

(191)

Pe această bază, Comisia a calculat că, dacă importurile la prețuri scăzute din China ar crește cu 3,5 milioane m2 în detrimentul vânzărilor industriei Uniunii, scăderea subsecventă a producției din Uniune și creșterea subsecventă a costului de producție unitar datorată costurilor fixe ar conduce la o scădere a rentabilității industriei Uniunii până la pragul de rentabilitate (cu alte cuvinte, veniturile ar fi egale cu totalul costurilor fixe și variabile).

(192)

Calculul ia în considerare specificul producției de sticlă solară, care implică un procent deosebit de ridicat de costuri de producție fixe. În plus, procesul de producție nu poate fi oprit, iar în cazul în care vânzările scad, posibilitățile de reducere la minimum a factorilor de producție sunt limitate (68). Prin urmare, menținerea unei producții minime pentru a acoperi costurile fixe și menținerea unor volume minime de vânzări prezintă o importanță crucială pentru această industrie.

(193)

Acest calcul este prudent. Având în vedere capacitatea mare de producție a societăților chineze și prețurile lor actuale scăzute, care subcotează semnificativ prețurile industriei din Uniune, producătorii-exportatori chinezi vor exporta probabil volume mai mari de 3,5 milioane m2 și vor forța o scădere a prețurilor practicate în Uniune, producând pierderi suplimentare și o situație prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(194)

În plus, întrucât industria Uniunii nu produce pe stoc, ea trebuie să se organizeze pe bază de contracte sau comenzi de la clienți (a se vedea punctul 4.6.3.3, „Stocuri”). Prin urmare, orice scădere importantă a volumelor de vânzări ale societăților ar putea conduce la pierderi imposibil de susținut și la faliment.

(195)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor privind importurile din RPC ar conduce, cel mai probabil, la reapariția unui prejudiciu important pentru industria Uniunii într-o perioadă scurtă de timp.

(196)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării probabilității reapariției dumpingului prejudiciabil. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei și ale utilizatorilor din Uniune.

(197)

La considerentul 195 s-a concluzionat că situația industriei din Uniune ar suferi, probabil, o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. Prin urmare, continuarea măsurilor ar aduce beneficii industriei din Uniune, permițându-i să își mențină volumele de vânzări, cota de piață, rentabilitatea și să își îmbunătățească în continuare situația economică.

(198)

În schimb, suspendarea măsurilor ar declanșa, probabil, o creștere considerabilă a volumului importurilor din China pe piața Uniunii, la prețuri subcotate, care fac obiectul unui dumping, cauzând astfel reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii și amenințând viabilitatea acesteia.

(199)

În etapa de deschidere a anchetei au fost contactați peste 40 de utilizatori. Patru dintre aceștia au răspuns la chestionar.

(200)

Mai mulți utilizatori de sticlă solară (producători de module fotovoltaice și fototermice) și-au exprimat opoziția față de continuarea măsurilor.

(201)

Argumentele utilizatorilor au menționat costurile de producție crescute, capacitatea producătorilor de sticlă solară de a acoperi cererea, investițiile planificate în producția de panouri solare și aspectele de mediu. Aceștia au precizat, de asemenea, că, după abrogarea taxelor antidumping și antisubvenție asupra importurilor de module și celule fotovoltaice din China, industria Uniunii a suferit de pe urma concurenței neloiale din partea Chinei. Utilizatorii au considerat inechitabil faptul că, deși nu există măsuri de apărare comercială în vigoare în prezent pentru celulele și modulele solare, importurile uneia dintre componentele modulelor fotovoltaice, și anume sticla solară, face în continuare obiectul taxelor (69). În urma comunicării constatărilor, EU ProSun a reiterat faptul că a existat o lipsă de abordare coerentă față de acest sector. Deși măsurile privind importurile de module și celule solare au expirat, Comisia era pregătită să mențină măsurile privind sticla solară. În mod similar, în urma comunicării constatărilor, Asociația industriei de produse fotovoltaice a Uniunii, ESMC, a susținut că menținerea taxelor la import pentru sticla solară ar fi dificilă pentru producătorii actuali de module solare din Uniune, deoarece aceasta ar crește costurile pe care aceștia le suportă pentru sticlă, în timp ce modulele importate în Uniune nu sunt supuse unor astfel de taxe vamale, chiar și în cazul în care se utilizează sticlă chineză.

(202)

Comisia a reamintit că necontinuarea măsurilor împotriva modulelor solare în septembrie 2018 nu presupune un drept al producătorilor de module solare potrivit căruia măsurile privind produsele din amonte să înceteze, de asemenea. În schimb, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia trebuie să efectueze un test al interesului Uniunii la fiecare anchetă, pe baza unor informații fundamentate. Prin urmare, Comisia a verificat dacă continuarea măsurilor privind sticla solară ar avea un efect negativ disproporționat asupra utilizatorilor, după cum se precizează mai jos.

(203)

Mai mulți utilizatori au afirmat că taxele antidumping au avut un efect negativ asupra activității lor, crescându-le costurile de producție. Faptul că au trebuit să achite prețuri mai mari decât concurenții lor din afara Uniunii a constituit, în opinia lor, un dezavantaj concurențial direct pentru producătorii de panouri solare din Uniune în raport cu importurile de panouri solare. Utilizatorii au afirmat, de asemenea, că, deși diversele componente ale modulelor fotovoltaice s-au ieftinit semnificativ în ultimii ani, prețul sticlei solare a rămas la același nivel și, prin urmare, costul relativ al acestei componente în cadrul modulelor fotovoltaice a crescut. Astfel, sticla solară constituie acum factorul de producție cu cel mai mare al doilea cost din cadrul panoului solar.

(204)

În plus, utilizatorii au precizat că, deși majoritatea modulelor pe care le produc sunt așa-numitele module „sticlă/folie”, adică au sticlă pe față și folie pe spate, au început totuși să producă tot mai multe module „sticlă/sticlă”, adică module compuse din sticlă pe ambele fețe. Întrucât modulul „sticlă/sticlă” impune utilizarea a două plăci de sticlă în loc de una, procentul din costurile de producție reprezentat de sticla solară se dublează.

(205)

EU ProSun, reprezentând mai mulți utilizatori, a afirmat că procentul sticlei solare din costurile de producție ale panoului solar a fost de 10 %. Doi alți utilizatori au afirmat că procentul sticlei din costurile lor a fost de 7 %, respectiv 10 %, pentru un modul „sticlă/folie”, și de 14 %, respectiv 22 %, pentru un modul „sticlă/sticlă”.

(206)

În opinia EU ProSun, impactul măsurilor asupra costului ar fi de 3 % în cazul modulului „sticlă/folie”, respectiv de 6 % în cazul modulului „sticlă/sticlă”.

(207)

EU ProSun Glass, reprezentând industria Uniunii din sectorul sticlei solare, a afirmat că impactul taxelor antidumping asupra costurilor de producție ale modulului a fost limitat. Acești producători au prezentat calcule care arată că, luând în calcul prețurile actuale ale sticlei solare produse în Uniune, procentul costurilor sticlei solare din costurile modulului fotovoltaic a fost de 4 %. Potrivit calculului lor, costurile suplimentare datorate măsurilor în vigoare, bazate pe ofertele curente de preț din China, au reprezentat 1,5 % din costul final al unui modul. În opinia lor, impactul costului suplimentar asupra utilizatorilor a fost chiar mai limitat, întrucât majoritatea utilizatorilor din Uniune erau activi în segmentul rezidențial al pieței și vindeau, pe lângă module, un set complet care include instalație electrică și acumulatori. În cazul vânzării unui set complet, fracțiunea reprezentată de sticlă în cadrul modulului reprezenta mai puțin de 0,5 %.

(208)

În cazul inițial, s-a considerat că sticla solară reprezintă doar o parte limitată (aproximativ 6-8 %) din costurile modulelor solare (70). În plus, întrucât utilizatorii cumpărau cantități semnificative de sticlă solară de la producătorii din Uniune și având în vedere că utilizatorii ar fi putut să cumpere sticla din alte țări decât RPC, s-a concluzionat că impactul măsurilor inițiale asupra costurilor modulelor solare era de sub 1 %.

(209)

Cu toate acestea, de la momentul anchetei inițiale, nivelul măsurilor antidumping a crescut de la 25 % la 67 %, ceea ce a reprezentat un impact suplimentar asupra costului comparativ cu situația din timpul anchetei inițiale.

(210)

Comisia a constatat că, în pofida argumentelor utilizatorilor, structura de cost a modulelor solare nu s-a modificat considerabil de la ancheta inițială. Potrivit unui studiu realizat de un institut independent, pe baza nivelurilor prețurilor din perioada 2017-2018, procentul relativ al costului sticlei solare din costurile unui modul a fost de 9 % în medie (71) și, prin urmare, nu a fost considerabil mai mare decât procentul de 6-8 % stabilit în ancheta inițială. Comisia a precizat că această constatare corespunde informației furnizate de utilizatori potrivit căreia procentul costului sticlei din costurile modulului a fost de 7-10 % (a se vedea considerentul 205).

(211)

În ceea ce privește creșterea cotei de piață a modulelor „sticlă/sticlă”, Comisia a constatat că, în cursul PAR, acest tip de modul a reprezentat aproximativ 10 % din consumul la nivelul Uniunii și, prin urmare, cota sa relativă de piață a rămas limitată. Deși cota acestui produs era în creștere, nu se așteaptă să urce la mai mult de 30 % în următorii cinci ani (72).

(212)

În sfârșit, utilizatorii cumpărau în continuare majoritatea sticlei de pe piața Uniunii și mai mulți utilizatori au afirmat că vor continua să se aprovizioneze astfel chiar și în cazul expirării măsurilor.

(213)

Pe baza elementelor descrise mai sus, Comisia a precizat că creșterea relativ redusă a ponderii sticlei solare în costurile de producție ale modulelor solare menționate în considerentul 205, creșterea producției de module „sticlă/sticlă” și creșterea nivelului măsurilor au avut ca rezultat un impact mai pronunțat al măsurilor asupra costurilor suportate de utilizatori decât cel stabilit în ancheta inițială. Comisia a estimat că impactul măsurilor asupra costului suportat de producătorii modulelor fotovoltaice a fost de 2-3 %.

(214)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut că informațiile privind ponderea costurilor pentru sticla solară în modulul solar preluate de la Fraunhofer Institute für Solare Energiesysteme ISE („Institutul Fraunhofer”), stabilite de Comisie în considerentul 210, nu mai erau de actualitate. Conform noilor informații primite de EU ProSun din partea Institutului Fraunhofer, ponderea costurilor sticlei solare în costul modulelor solare a crescut din 2019, de la 9 % la 11 %. În plus, EU ProSun a susținut că, potrivit aceleiași surse, cota viitoare a modulelor „sticlă/sticlă” ar fi mai mare decât cea indicată de Comisie în considerentul 211, deoarece studiul la care se face referire de către Comisie în același considerent se referea doar la piața mondială, și nu doar la piața Uniunii. Potrivit Institutului Fraunhofer, pe piața Uniunii, cota modulului sticlă/sticlă urma să fie mai mare. EU ProSun a susținut în continuare că, în prezent, cota „modulului sticlă/sticlă” este de 18,5 %, și nu cea indicată în studiu de 10 %.

(215)

EU ProSun a afirmat, de asemenea, că marjele industriei panourilor solare au fost în mare parte sub 5 % sau chiar negative. Astfel, aceasta a argumentat că piața modulelor solare din Uniune este extrem de sensibilă la evoluția prețurilor și că, prin urmare, creșterea suplimentară cu 2-3 % a costurilor ar conduce la întreruperi și disponibilizări suplimentare.

(216)

Comisia a luat act de informațiile transmise de Institutul Fraunhofer societății EU ProSun privind creșterea ponderii costurilor pentru sticla solară în costurile modulelor solare începând din 2019. Comisia a luat act de faptul că această evoluție nu se încadrează în perioada anchetei de reexaminare și poate fi relevantă doar atunci când se evaluează obligațiile viitoare pentru producătorii de module solare. În ceea ce privește cota pe piață a modulelor „sticlă/sticlă”, Comisia a luat act, de asemenea, de informațiile conform cărora studiul menționat în considerentul 211 se referă la o piață mondială, iar situația și perspectivele viitoare pot fi diferite în Uniune. Cu toate acestea, în ceea ce privește cota exactă, Comisia a considerat că cota de 18,5 % declarată de EU ProSun nu a fost susținută de niciun element de probă. Atunci când a analizat datele verificate ale producătorilor din Uniune în perioada de anchetă, Comisia a constatat că cota actuală a modulelor sticlă/sticlă de pe piață era de numai 14 %. Întrucât cei doi producători verificați au reprezentat mai mult de 80 % din vânzările pe piața sticlei solare în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a concluzionat că proporția era reprezentativă pentru situația de pe piață.

(217)

În plus, chiar dacă proporția de module sticlă/sticlă a crescut ușor după perioada anchetei de reexaminare, nu ar modifica concluziile potrivit cărora impactul costurilor asupra utilizatorilor prin menținerea măsurilor la nivelul lor actual ar rămâne limitat. Astfel cum a fost confirmat de EU ProSun și de mai mulți utilizatori, aceștia din urmă achiziționau cantități semnificative de sticlă solară de la producătorii din Uniune, iar acest lucru nu s-ar schimba, în opinia utilizatorilor, în viitor. În plus, utilizatorii ar putea importa sticlă solară din alte țări care nu fac obiectul măsurilor și în perioada anchetei de reexaminare, sticla importată din aceste țări reprezenta 12 % din cota de piață (a se vedea tabelul 5).

(218)

În ceea ce privește argumentul utilizatorilor conform căruia creșterea suplimentară a costurilor cu 2-3 % ar duce la noi închideri și concedieri, Comisia a reamintit că menținerea măsurilor nu ar trebui să ducă la noi creșteri de prețuri, deoarece se mențin doar taxele vamale existente aplicate sticlei solare din China. Astfel cum s-a reamintit în considerentul 217, din cauza proximității geografice, utilizatorii vor continua să se aprovizioneze cu sticlă solară cu precădere de la producătorii din Uniune și/sau ar putea importa sticlă solară din alte țări care nu fac obiectul măsurilor precum Turcia, Malaysia și India.

(219)

Pe această bază, Comisia a considerat că menținerea măsurilor ar conduce acum, cel mai probabil, la costuri de producție mai mari pentru utilizatori în comparație cu costurile măsurilor inițiale, dat fiind că costul relativ al sticlei în costurile totale de producție a crescut ușor. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că impactul asupra costului suportat de utilizatori ar rămâne relativ limitat în raport cu costurile totale de producție și, prin urmare, nu ar deveni un factor critic pentru menținerea activității lor în Uniune.

(220)

În opinia utilizatorilor, industria producătoare de sticlă solară a Uniunii nu are o capacitate de producție suficientă pentru a acoperi cererea de sticlă solară de pe piață. Aceștia au afirmat, de asemenea, că producătorii de sticlă solară din Uniune nu și-au mărit capacitățile și nici nu au această intenție. În opinia utilizatorilor, capacitățile actuale de producție sunt mai mici decât cererea actuală de sticlă solară. Aceștia afirmă că situația respectivă îi obligă să utilizeze sticla importată din alte țări, precum Malaysia sau Turcia, sau să importe sticlă din China la costuri mai mari. În opinia lor, sticla importată din aceste țări nu are, totuși, o calitate suficientă.

(221)

Industria din Uniune a considerat, dimpotrivă, că oferta de sticlă solară de pe piață este suficientă pentru a acoperi cererea. Producătorii de sticlă solară din Uniune au afirmat că nu au refuzat niciodată să aprovizioneze pe vreunul dintre producătorii de panouri solare din Uniune din cauza presupusei lipse de capacitate disponibilă. Dimpotrivă, erau dispuși să discute despre eventuale comenzi suplimentare și și-au confirmat capacitatea de a furniza volume mai mari.

(222)

Comisia a precizat, în primul rând, că consumul de sticlă solară din cursul PAR a fost de [13-18] milioane m2 (a se vedea tabelul 2). În al doilea rând, producția totală a industriei Uniunii verificată de Comisie s-a ridicat la nivelul de [11-14] milioane m2. În al treilea rând, capacitatea de producție verificată totală a celor doi producători din Uniune a fost de [14-18] milioane m2.

(223)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cursul PAR, doar cei doi producători de sticlă solară verificați au dispus de o capacitate neutilizată de [5-8,5] milioane m2, care putea fi furnizată fără nicio investiție suplimentară. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acest argument al utilizatorilor este neîntemeiat.

(224)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut că capacitatea de producție a producătorilor de sticlă solară nu a acoperit cererea utilizatorilor de sticlă solară chiar după perioada anchetei de reexaminare, întrucât doi dintre utilizatori au investit, în 2019/2020, în capacități noi de 950 MW în total. Pe această bază, EU ProSun a susținut că în prezent există deja o ofertă insuficientă de sticlă solară pe piață. Ca răspuns la acest argument, EU ProSun Glass, care reprezintă producătorii din Uniune, a reiterat, după comunicarea constatărilor, că un număr mic de producători importanți de panouri solare pe care EU ProSun i-a prezentat ca funcționând pe piață și-au închis deja producția. Prin urmare, capacitățile nou create le-au înlocuit pe cele existente.

(225)

Comisia a observat mai întâi că, potrivit informațiilor furnizate de EU ProSun, producătorii de module solare au avut o capacitate combinată de peste 5 GW în 2019. Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că unii dintre producătorii de module solare și-au închis, într-adevăr, producția. Capacitățile combinate ale societăților care și-au închis producția depășea 1 GW (73). Prin urmare, constatările Comisiei au confirmat faptul că noile capacități au înlocuit parțial investițiile în 2019/2020 de câteva dintre societățile menționate de EU ProSun.

(226)

În al doilea rând, Comisia a considerat că capacitățile existente și cele nou create nu corespund în mod necesar producției de module solare. Conform datelor furnizate de EU ProSun, în 2019, a fost utilizată mai puțin de jumătate din capacitatea de producție a modulelor solare. Prin urmare, Comisia a considerat că noile capacități construite nu au dus automat la o producție echivalentă și la creșterea cererii de sticlă solară, cel puțin nu imediat după punerea în aplicare a acestora.

(227)

În al treilea rând, Comisia a reamintit că, în perioada anchetei de reexaminare, pe lângă cei doi producători de sticlă solară verificați, existau și alți producători de sticlă solară. Conform informațiilor furnizate de industria sticlei solare din Uniune, capacitatea totală a producătorilor de sticlă solară a fost între [33-38] milioane m2 (a se vedea tabelul 6) (74). Prin urmare, capacitatea totală de sticlă solară de pe piață depășește producția sa actuală de aproape trei ori.

(228)

Pe această bază, Comisia a respins argumentul invocat de EU ProSun conform căruia, în prezent, există o ofertă insuficientă de sticlă solară pe piața Uniunii.

(229)

Toate părțile interesate au fost de acord că cererea de panouri solare și, în consecință, de sticlă solară era în creștere și va crește în continuare substanțial în anii următori. Printre factorii principali ai acestei creșteri se numără obiectivul Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile, posibila sa revizuire în sens ascendent și Pactul verde european în general, care vizează neutralitatea climatică și stimularea industriei tehnologiilor ecologice din UE, inclusiv a surselor regenerabile de energie și a altor tehnologii cu emisii reduse de carbon. Se așteaptă o creștere la nivelul tuturor segmentelor de piață (rezidențial, comercial, industrial și utilități), aceasta depinzând de elaborarea politicilor publice din fiecare stat membru.

(230)

În prezent, producția de module solare din Uniune este de 1,7 GW (75). Anticipând creșterea cererii în viitor, mai mulți utilizatori din Austria, Franța, Germania, Italia și Slovenia au anunțat că se pregătesc să-și extindă capacitățile de producție. În ansamblu și în cazul în care planurile privind noile capacități sunt implementate complet, iar capacitățile sunt utilizate, investițiile planificate ale utilizatorilor ar însemna, în plus față de cei 900 MW menționați la punctul 6.2.2, o producție suplimentară de 2,9 GW în următorii 2-3 ani, triplând astfel producția de module fotovoltaice. În plus, EU ProSun a susținut că una dintre investițiile planificate ar reprezenta, în cea de a 2-a fază a punerii sale în aplicare, o capacitate suplimentară de 2 GW. Aceasta a făcut trimitere, de asemenea, la o societate elvețiană care dorește să investească într-o capacitate de producție de ordinul GW.

(231)

Pe această bază, EU ProSun și câțiva dintre utilizatori au susținut că, în cazul în care măsurile sunt menținute, investițiile pe care le planifică ar fi periclitate, întrucât acești utilizatori ar trebui să suporte costuri suplimentare, iar oferta de sticlă solară de pe piață nu ar fi suficientă.

(232)

Producătorii de sticlă solară din Uniune au fost de părere că noua creștere anunțată a capacității ar fi benefică pentru ei. Cu toate acestea, în opinia lor, noile capacități planificate ar înlocui, într-o anumită măsură, capacitățile instalațiilor de producție închise anterior. În plus, au considerat că, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este posibil ca noile investiții să nu se materializeze în conformitate cu planul. Mai mult, au susținut că orice eventuale noi instalații care urmează să fie construite nu ar funcționa la capacitate completă de la început.

(233)

Pentru a examina aceste afirmații, Comisia și-a reevaluat constatările. Aceasta a reiterat următoarele: în primul rând, elementele de probă la dosar nu arată că investițiile planificate ar fi condiționate de eliminarea măsurilor antidumping în vigoare. În fapt, elementele de probă la dosar arată mai degrabă că multe dintre proiectele anunțate se datorează în principal perspectivei creșterii viitoare a pieței de panouri solare, mai degrabă decât existenței sau absenței măsurilor având ca obiect sticla solară. Prin urmare, decizia de a menține sau de a elimina măsurile având ca obiect sticla solară nu poate fi considerată ca fiind un factor decisiv pentru concepția sau materializarea proiectelor de expansiune menționate mai sus.

(234)

În al doilea rând, Comisia a reamintit că analiza impactului costurilor de la punctul 6.2.1 a arătat că costurile măsurilor suportate de utilizatorii în cauză erau destul de scăzute. Investițiile planificate nu pun la îndoială această concluzie, întrucât costurile aferente acestei producții suplimentare în sectorul utilizatorilor ar fi de același ordin de mărime limitat.

(235)

În al treilea rând, pe baza analizei de la punctul 6.2.2, Comisia a reiterat, de asemenea, că actuala capacitate a industriei Uniunii va putea să acopere, cel mai probabil, cererea crescută creată de investițiile planificate. În plus, orice creștere a cererii ar fi, în orice caz, progresivă, ceea ce ar permite producătorilor de sticlă solară din Uniune, astfel cum susțin aceștia, să se acomodeze la noua situație și să-și mărească, la nevoie, capacitatea de producție. De asemenea, utilizatorii ar putea să se aprovizioneze în continuare cu sticlă din alte țări, precum Turcia, Malaysia și India, la fel cum au procedat în cursul PAR.

(236)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut, de asemenea, că producătorii de sticlă solară nu au capacitatea de a satisface cererea viitoare de sticlă solară. De asemenea, aceasta a susținut că utilizatorii nu puteau importa sticla, întrucât calitatea sticlei importate nu era satisfăcătoare. Pentru a susține acest argument, aceasta a furnizat un raport al unuia dintre utilizatori, care indica că o anumită comandă de la o societate malaysiană era deficitară.

(237)

Comisia nu a fost convinsă că calitatea sticlei solare din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor a fost atât de redusă încât nu se poate califica drept o alternativă credibilă pentru un producător de module european. În ancheta sa antidumping privind importurile de sticlă solară din Malaysia, toate părțile au fost de acord că aceste importuri se aflau într-o concurență efectivă cu sticla solară produsă în Uniune. Astfel cum s-a menționat mai sus, importurile de sticlă solară în Uniune din Malaysia au crescut și au atins, în perioada anchetei de reexaminare, o cotă de piață de 7 %. Aceasta indică faptul că sticla solară malaysiană este, în general, de înaltă calitate, chiar dacă, în cazuri individuale, livrarea sticlei solare importate din țara respectivă a avut defecte și nu corespundea pe deplin condițiilor și specificațiilor convenite. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(238)

În urma comunicării constatărilor, EU ProSun a susținut, de asemenea, că prejudiciul care ar putea fi cauzat prin menținerea măsurilor privind sticla solară ar afecta imediat mai mult de 1 000 de locuri de muncă și aproximativ 50 de milioane EUR din investiții și peste 4 000 de locuri de muncă și un miliard EUR în investiții care urmează să fie realizate în următorii doi ani.

(239)

Comisia a respins argumentul și a reamintit că multe dintre planurile de extindere s-au concretizat deja în timp ce măsurile erau deja în vigoare, fără a se lua în considerare decizia de a menține sau nu măsurile. Pe baza concluziilor rezumate mai sus în secțiunile 6.2.1-3, aceasta a considerat că menținerea măsurilor nu a împiedicat realizarea investițiilor planificate ale mai multor utilizatori.

(240)

În timp ce observațiile primite după comunicarea informațiilor au demonstrat că continuarea măsurilor este împotriva intereselor utilizatorilor, aceștia au confirmat, de asemenea, că sectorul este doar la începutul unui proces de investiții aflat în desfășurare. Comisia a concluzionat că impactul măsurilor asupra structurii de costuri a utilizatorilor nu este în prezent disproporționat, că siguranța aprovizionării lor nu este amenințată, deoarece există capacități neutilizate în Uniune și, de asemenea, surse alternative de importuri care nu fac obiectul dumpingului și, în sfârșit, că planurile lor de investiție nu s-au materializat încă suficient.

(241)

În orice caz, dacă se va întâmpla astfel și dacă situația va înregistra modificări pe termen lung, Comisia a reamintit că industria utilizatorilor poate depune o cerere de reexaminare a formei și/sau a nivelului măsurilor, limitată la prejudiciul suferit de industria Uniunii, combinat cu situația ofertei industriei utilizatoare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, ceea ce ar putea conduce la o nouă evaluare a interesului Uniunii.

(242)

Utilizatorii au afirmat că menținerea măsurilor având ca obiect sticla solară nu este coerentă cu obiectivele Comisiei în materie de utilizare a energiilor curate. Contrar acestor obiective, prelungirea măsurilor având ca obiect sticla solară ar avea drept consecință imposibilitatea realizării unor noi investiții de către industria Uniunii de module solare. În plus, deși se așteaptă o creștere a pieței Uniunii de instalații cu module solare, industria producătoare de module solare din Uniune ar fi forțată să iasă de pe piață, deoarece nu ar putea realiza noi investiții planificate din cauza lipsei de aprovizionare cu sticlă solară și, prin urmare, nu ar fi competitivă.

(243)

În contextul mai amplu al Pactului verde european, în martie 2020, Comisia a prezentat propunerea unei Legi europene a climei, care urmărește să consacre obiectivul obligatoriu de a realiza neutralitatea climatică până în 2050 (76). În plus, Pactul verde european conține un obiectiv explicit în ceea ce privește „ aprovizionarea cu energie curată, sigură și la prețuri accesibile” (77), și anume printr-o posibilă revizuire în sens ascendent a obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.

(244)

Pe ambele piețe, cea a sticlei pentru horticultură (sticlă pentru sere) și cea a modulelor fotovoltaice și fototermice, producătorii de sticlă solară din Uniune dezvoltă noi soluții inovatoare pentru a îmbunătăți utilizarea energiei verzi, cooperează cu institutele de cercetare și cu universitățile și investesc în cercetare și dezvoltare. În acest context, Comisia a considerat că menținerea măsurilor este crucială pentru a asigura existența unei industrii viabile a sticlei solare și pentru a extinde cercetarea și dezvoltarea în acest sector.

(245)

În plus, Comisia a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, viabilitatea industriei producătoare de sticlă solară din Uniune ar fi amenințată, iar utilizatorii (în principal producători de module fotovoltaice) ar depinde de importuri, cel mai probabil din China. Expirarea măsurilor ar avea, de asemenea, drept consecință imposibilitatea industriei producătoare de sticlă solară de a investi în inovare și în cercetare și dezvoltare. Prin urmare, din perspectiva mediului, Comisia a considerat că este crucial să se mențină viabilitatea industriei producătoare de sticlă solară.

(246)

În același timp, politica ecologică a Comisiei sprijină, de asemenea, utilizarea energiei din surse regenerabile în Uniune. Principalul potențial inovator rezidă în producția de celule solare a industriei din aval. Prin menținerea măsurilor, această parte a industriei „verzi”, și anume, în principal, producătorii de module solare, ar trebui să suporte anumite costuri suplimentare. Având în vedere analiza de la punctul 6.2.1, Comisia a concluzionat, totuși, că costurile suplimentare ale utilizatorilor nu sunt atât de mari încât să le pericliteze funcționarea sau expansiunea viitoare.

(247)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în general, menținerea măsurilor nu afectează negativ politicile Uniunii în domeniul mediului.

(248)

Grupul care desfășoară activități de distribuție a sticlei solare pentru construcția de sere și-a exprimat susținerea pentru continuarea măsurilor. Grupul nu era utilizator direct, dar se afla în strânsă cooperare cu utilizatorii/fermierii care caută sticlă adecvată pentru construcția de sere. Acesta a afirmat că sticla cu conținut redus de fier, de calitate ridicată și prezentând o varietate de modele este necesară pentru a asigura eficacitatea serelor. Furnizarea acestui tip de sticlă și cooperarea strânsă cu producătorii pentru a găsi soluții inovatoare nu ar fi posibile, în opinia sa, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, întrucât aceasta ar afecta negativ producția de sticlă solară din Uniune. Potrivit acestui grup, nu este posibilă importarea de sticlă similară, deoarece producătorii din străinătate nu pot oferi aceeași gamă de modele și variațiuni relevante de care au nevoie utilizatorii pentru a-și încheia proiectele cu succes și în termenele stabilite.

(249)

Niciun importator nu a cooperat la anchetă. În lipsa informațiilor, nu a existat niciun element de probă care să arate că instituirea măsurilor ar dăuna intereselor acestor părți.

(250)

Pe baza informațiilor disponibile cu privire la interesul Uniunii, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de sticlă solară originară din RPC.

(251)

Din cele de mai sus rezultă că măsurile antidumping aplicabile importurilor de sticlă solară originară din China trebuie menținute.

(252)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(253)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu ar trebui să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(254)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă antieludare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(255)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(256)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (78). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(257)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (79), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(258)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,