(3)

Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) îl constituie materialele țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2 încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080). Aceste coduri NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ (4).

(4)

La 31 iulie 2019, reclamantul a depus o cerere de înregistrare în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor.

(5)

La 21 noiembrie 2019, reclamantul a prezentat din nou o cerere de înregistrare în temeiul articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, cuprinzând cifre actualizate privind importurile (denumită în continuare „a doua cerere de înregistrare”).

(6)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să dea instrucțiuni directe autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri de la data respectivei înregistrări. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune.

(7)

Potrivit reclamantului, înregistrarea este justificată deoarece produsul în cauză este subvenționat și prejudiciile semnificative aduse de acesta industriei din Uniune, care sunt greu de reparat, sunt cauzate de importurile la prețuri scăzute.

(8)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din regulamentul de bază. A verificat dacă există circumstanțe critice în care, pentru produsul subvenționat în cauză, prejudiciile dificil de remediat sunt cauzate de importuri masive, efectuate într-un timp relativ scurt, ale unui produs care beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și dacă se consideră necesar să se impună retroactiv taxe compensatorii asupra respectivelor importuri, pentru a împiedica repetarea unui astfel de prejudiciu.

(9)

În ceea ce privește subvenționarea, Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora importurile produsului în cauză originar din RPC și Egipt fac obiectul unor subvenții. Presupusele subvenții constau, printre altele, în: transferuri directe de fonduri în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; încasări publice anulate sau nepercepute în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază; precum și furnizarea de bunuri și servicii contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază.

(10)

Se presupune că măsurile respective reprezintă subvenții, deoarece acestea implică o contribuție financiară din partea guvernelor RPC și Egiptului sau din partea altor autorități regionale și locale (inclusiv organisme publice) și conferă un avantaj producătorilor-exportatori ai produsului în cauză. Se prezumă că acestea sunt condiționate de rezultatele la export și/sau de utilizarea produselor naționale în locul produselor importate și/sau se limitează la anumite sectoare și/sau anumite tipuri de întreprinderi și/sau anumite locații și, prin urmare, sunt specifice și compensatorii.

(11)

Dovada subvenționării a fost pusă la dispoziție în versiunea deschisă a plângerii și a fost analizată în continuare în memorandumul privind suficiența elementelor de probă.

(12)

Prin urmare, dovezile disponibile în acest stadiu tind să susțină afirmația că exporturile produsului în cauză beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(13)

Cererea de înregistrare oferă suficiente dovezi ale unor circumstanțe critice în care prejudiciile aduse produsului în cauză, care sunt dificil de remediat, sunt cauzate de importuri masive care beneficiază de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii, într-o perioadă de timp relativ scurtă. Mai mult, în cea de-a doua cerere de înregistrare, reclamantul a susținut că sectorul materialelor din fibre de sticlă („MFS”) din Uniune desfășoară, în prezent, un proces de negociere a contractelor cu consumatorii din Uniune pentru anul 2020 și că înregistrarea imediată este esențială pentru ca aceștia să nu piardă o mare parte din afacerile lor din 2020 în favoarea produselor subvenționate.

(14)

Comisia deține suficiente elemente de probă potrivit cărora subvenționarea producătorilor-exportatori cauzează industriei din Uniune un prejudiciu important, dificil de remediat. Aceste elemente de probă constau din date detaliate cuprinse în plângere și în cea mai recentă cerere de înregistrare referitoare la factorii de prejudiciu esențiali menționați la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază. Elementele de probă referitoare la astfel de circumstanțe includ deteriorarea rapidă a situației industriei din Uniune caracterizată de marje de profit depreciate care au fost înjumătățite între 2015 și 30 septembrie 2018, precum și o pierdere a cotei de piață de 5 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade. Această deteriorare a coincis cu creșterea volumului importurilor din RPC și Egipt și cu o scădere a prețului lor mediu de import cu 13,5 % care, între 1 octombrie 2017 și 30 septembrie 2018, a determinat subcotarea semnificativă a prețurilor industriei din Uniune cu 37 % în cazul RPC și cu 26 % în cazul Egiptului, potrivit plângerii.

(15)

În plus, Comisia a evaluat dacă prejudiciul suferit era greu de reparat. Având în vedere faptul că cei mai importanți utilizatori de volum mare ai MFS utilizează procese îndelungate pentru certificarea furnizorilor lor, odată ce au trecut la un furnizor chinez sau egiptean este puțin probabil ca aceștia să treacă înapoi la un producător din Uniune în termen scurt sau chiar în termen mediu. O astfel de amenințare de pierdere permanentă a cotei de piață sau de venituri reduse constituie un prejudiciu care este greu de reparat. Mai mult, astfel cum se susține în cea de-a doua cerere de înregistrare, există un risc clar ca, în absența unor acțiuni, măsurile impuse în 2020, după caz, să devină în mare parte ineficace în ceea ce privește cererile pieței în 2020.

(16)

Un producător-exportator, un utilizator și Camera chineză de comerț pentru importul și exportul de produse industriale ușoare și de produse artizanale (denumită în continuare „CCCLA”) au susținut că importurile în cauză nu sunt de natură să compromită grav efectul reparator al taxei definitive întrucât prețul mediu al importurilor a crescut între 2018 și 2019.

(17)

Totuși, potrivit datelor Eurostat, ajustate în conformitate cu metodologia explicată în considerentele 21-24, Comisia a constatat că prețul unitar mediu al MFS din RPC și Egipt a scăzut de la 1,78 EUR/kg în 2015 la 1,54 EUR/kg în perioada de anchetă a prezentei anchete (1 ianuarie-31 decembrie 2018) (denumită în continuare „perioada de anchetă”). După deschiderea anchetei, între sfârșitul lunii februarie 2019 și septembrie 2019, prețul unitar a crescut la 1,57 EUR/kg; Cu toate acestea, el este în continuare inferior prețului unitar mediu din 2015, 2016 sau 2017 și cu mult inferior prețului neprejudiciabil stabilit în plângere. Aceste părți nu au explicat modul în care, în lumina dovezilor cuprinse în plângere, respectiva creștere a prețului unitar ar face ca importurile în cauză să nu compromită grav efectul reparator al taxei definitive. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(18)

În cererea de înregistrare, reclamantul a utilizat statisticile Eurostat privind importurile pentru a demonstra amploarea importurilor din RPC și Egipt și modul în care a evoluat prețul lor mediu de import.

(19)

Un producător-exportator, un utilizator și CCCLA au susținut că cererea nu oferă suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, ajustând și comparând în mod eronat cele mai recente date privind importurile cu statisticile de import anterioare pentru a indica o creștere a importurilor. În continuare, ele au susținut că datele privind importurile din China și Egipt ar trebui să fie analizate separat.

(20)

Comisia a constatat că cererea de înregistrare, bazată pe datele aflate la dispoziția reclamantului în momentul completării cererii, conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune. Comisia constată, de asemenea, că nu există nicio dispoziție în regulamentul de bază care să precizeze că datele din fiecare țară ar trebui analizate separat în cazurile în care importurile vizate sunt cumulate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din regulamentul de bază. În orice caz, pentru analiza sa, Comisia s-a bazat pe datele proprii și nu pe cele furnizate de reclamant, iar datele au fost analizate separat și cumulat pentru ambele țări.

(21)

Comisia a identificat două aspecte specifice care afectează metodologia utilizată pentru a analiza statisticile în vederea determinării valorii și volumului importurilor de MFS din RPC și Egipt. Primul se referă la codurile NC, luate în considerație de către Comisie. Al doilea aspect se referă la codurile TARIC, pe care Comisia le-a luat în considerație în cadrul codurilor NC relevante atunci când a analizat datele după deschiderea prezentei anchete.

(22)

În ceea ce privește clasificarea, reclamantul a susținut că marea majoritate a MFS este clasificată doar la codurile NC 7019 39 00 și 7019 40 00 (denumite în continuare „cele două coduri NC relevante”), în timp ce importurile încadrate la codurile NC 7019 59 00 și 7019 90 00 includ în principal alte produse, astfel încât acestea nu au fost analizate în plângere. Cu toate acestea, reclamantul a considerat că anumite importuri de MFS pot fi declarate în cadrul respectivelor coduri și, prin urmare, a considerat necesar să le includă pentru a cuprinde toate importurile produsului în cauză. În consecință, Comisia a deschis cazul indicând toate cele patru coduri NC aferente descrierii produsului în avizul de deschidere.

(23)

Atunci când a analizat importurile, reclamantul a susținut că cele două coduri NC cele mai relevante cuprind, de asemenea, alte produse decât MFS. Prin urmare, potrivit reclamantului, a fost necesar să se ajusteze datele brute Eurostat bazate pe informațiile comerciale ale reclamantului și pe societățile care susțin plângerea. Ajustarea a fost relativ minoră în cazul RPC și nu a fost necesară în cazul Egiptului. Estimările reclamantului au fost confirmate de răspunsurile primite de la producătorii-exportatori la formularele de eșantionare și la chestionar.

(24)

În temeiul articolului 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, în momentul deschiderii anchetei, Comisia a creat coduri TARIC specifice în cadrul fiecărui dintre cele patru coduri NC pentru MFS (5). Totuși, ancheta a arătat că, după deschiderea anchetei, importatorii de MFS au utilizat în mod predominant codurile TARIC reziduale („atotcuprinzătoare”) din cadrul celor două coduri NC (6) relevante mai degrabă decât codurile TARIC specifice create pentru MFS. În fața acestei situații, Comisia a utilizat în analiza sa datele raportate în cadrul codurilor TARIC create pentru MFS precum și a codurilor TARIC „atotcuprinzătoare” din cadrul celor două coduri NC relevante (7).

(25)

Întrucât ancheta antidumping paralelă menționată în considerentul 2 se referă la importurile produsului identic din aceleași țări, data deschiderii cazului respectiv, și anume 21 februarie 2019, trebuie considerată ca fiind începutul perioadei ulterioare deschiderii pentru evaluarea evoluției importurilor. Volumele importurilor din țările în cauză evoluează în modul următor:

Volumele importurilor din țările în cauză (tone)

(26)

În plângerea sa, reclamantul a furnizat elemente de probă privind importurile masive de MFS din China în Uniune între 1 ianuarie 2015 și 30 septembrie 2018. Într-adevăr, potrivit plângerii, în cursul perioadei respective, producătorii-exportatori chinezi aveau o cotă de piață de 17,8 % până la 23,2 %. Volumul mediu al importurilor lunare între lunile martie și noiembrie 2019 este cu 41 % mai mare decât cel din cursul perioadei de anchetă. Cantitatea totală de MFS din China importate în Uniune între martie și noiembrie 2019 este cu 41 % mai mare decât cantitatea totală importată în cursul aceleiași perioade din 2018.

(27)

În plângerea sa, reclamantul a furnizat elemente de probă privind importurile masive de MFS din Egipt între 1 ianuarie 2015 și 30 septembrie 2018 cu o creștere a volumului de peste 14 000 % și o cotă de piață care a crescut de la 0 % în 2015 la aproximativ 8 % în 2018. Volumul mediu al importurilor lunare între lunile martie și noiembrie 2019 este cu 11 % mai mare decât cel din cursul perioadei de anchetă. Cantitatea totală de MFS originare din Egipt importate în Uniune între martie și septembrie 2019 este cu 7 % mai mare decât cantitatea totală importată în cursul aceleiași perioade din 2018.

(28)

În plângerea sa, reclamantul a furnizat elemente de probă privind importurile masive de MFS din China și din Egipt între 1 ianuarie 2015 și 30 septembrie 2018 cu o creștere a volumului de peste 33 % și o cotă de piață care a crescut de la 20,7 % în 2015 la 26 % în 2018. Volumul mediu al importurilor lunare între lunile martie și noiembrie 2019 este cu 31 % mai mare decât cel din cursul perioadei de anchetă. Cantitatea totală de MFS originare din RPC și din Egipt importate în Uniune între martie și septembrie 2019 este cu 29 % mai mare decât cantitatea totală importată în cursul aceleiași perioade din 2018.

(29)

Pe baza cifrelor din considerentele 26 și 27 Comisia a concluzionat că are loc o creștere masivă a importurilor din Egipt și din RPC, atât în mod cumulat cât și separat. Aceste creșteri, împreună cu cotele de piață respective ale ambelor țări exportatoare de-a lungul perioadei examinate, se ridică la volume masive ale importurilor într-o perioadă de timp relativ scurtă, în sensul articolului 16 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

În fine, având în vedere datele menționate în considerentele 9-29, Comisia a considerat că este necesar să pregătească o eventuală instituire retroactivă de măsuri prin impunerea obligației de înregistrare, pentru a împiedica reapariția unui astfel de prejudiciu. Într-adevăr, condițiile de piață ulterioare PA tind să confirme că situația sectorul industrial din Uniune se deteriorează datorită creșterii semnificative a importurilor subvenționate la prețuri reduse.

(31)

În consecință, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi pentru a justifica supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(32)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să furnizeze elemente justificative pentru susținerea lor. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să transmită o cerere scrisă din care să reiasă că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(33)

În temeiul articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care ancheta ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe compensatorii, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

(34)

În acest stadiu al anchetei încă nu este posibil să se estimeze cuantumul subvenționării în RPC și în Egipt. Plângerea nu permite o estimare precisă a cuantumului subvenționării, care trebuie utilizat, în mod normal, ca bază pentru stabilirea taxelor compensatorii. Plângerea conține doar o estimare a nivelului de eliminare a prejudiciului referitoare la perioada dintre octombrie 2017 și septembrie 2018 de 87 % pentru RPC și de 60 % pentru Egipt. În conformitatea cu articolul 15 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, acest cuantum estimat al datoriei ar fi relevant doar în cazul în care o taxă bazată pe cuantumul subvențiilor compensabile ar fi mai ridicată iar Comisia concluzionează în mod clar că nu este în interesul Uniunii să impună o taxă mai mare.

(35)

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10),