(1)

La data de 21 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru 2019. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile Analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 21 martie 2019. De asemenea, la 21 noiembrie 2018, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Grecia printre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 21 martie 2019. La 9 aprilie 2019, Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (3) („Recomandarea din 2019 pentru zona euro”), care stabilește cinci recomandări pentru zona euro („recomandările pentru zona euro”).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Grecia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a Recomandării din 2019 pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările 1 și 2 de mai jos. În special, realizarea de reforme în conformitate cu angajamentele ulterioare aplicării programului și orientarea politicii economice legate de investiții către domeniile specificate vor contribui la punerea în aplicare a Recomandării pentru zona euro.

(3)

Raportul de țară pentru Grecia din 2019 a fost publicat la 27 februarie 2019. Acesta a evaluat progresele realizate de Grecia în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 27 februarie 2019. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Dezechilibrele identificate se refereau în special la datoria publică ridicată, la poziția investițională internațională netă negativă, la creditele neperformante ridicate acumulate în bilanțurile băncilor și la rata încă ridicată a șomajului. În plus, reformele instituționale și structurale profunde inițiate în ultimii ani pentru modernizarea economiei și a statului vor necesita mulți ani de punere în aplicare susținută, pentru ca impactul lor să fie simțit pe deplin.

(4)

La 26 aprilie 2019, Grecia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2019, iar la 30 aprilie 2019, Programul de stabilitate pentru 2019. Pentru a se ține seama de corelațiile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția respectivă în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică (5).

(6)

În prezent, Grecia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și este supusă regulii tranzitorii privind datoria. De asemenea, aceasta ar trebui să mențină o poziție bugetară solidă care să asigure respectarea obiectivului privind excedentul primar stabilit prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1226 a Consiliului (6), de 3,5 % din produsul intern brut (PIB) pentru 2018 și pe termen mediu. În primăvara anului 2018, Consiliul nu a emis nicio recomandare specifică pentru Grecia în contextul semestrului european, întrucât, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), Grecia era scutită, la momentul respectiv, de monitorizarea și evaluarea din cadrul semestrului european, deoarece făcea obiectul unui program de ajustare macroeconomică. Cadrul ulterior aplicării programului pentru Grecia atrage după sine activarea supravegherii consolidate, împreună cu integrarea Greciei în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și sociale, maximizând totodată sinergiile dintre procesul de supraveghere consolidată și cel al semestrului european.

(7)

Conform Programului de stabilitate pentru 2019, guvernul are în vedere să ajungă la un excedent total situat între 1,1 % și 1,7 % din PIB în perioada 2019-2022. Guvernul și-a stabilit obiectivul bugetar pe termen mediu – un excedent bugetar de 0,25 % din PIB în termeni structurali începând din 2020. Pe baza soldului structural recalculat (8), se preconizează că acest obiectiv bugetar pe termen mediu va fi depășit pe parcursul întregii perioade acoperite de program, iar ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 153,3 % în 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare a fost aprobat de un organism independent și este favorabil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, se preconizează că soldul structural va înregistra un excedent de 1,9 % din PIB în 2019 și de 0,8 % din PIB în 2020, situându-se deasupra obiectivului bugetar pe termen mediu. Se estimează că datoria publică se va menține pe o traiectorie descendentă și că va respecta regula tranzitorie privind datoria în 2019 și regula privind datoria în 2020. În ansamblu, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019 și excluzând astfel noile măsuri adoptate după data-limită, Grecia ar urma să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2019 și 2020. Pe aceeași bază, s-a considerat că Grecia respectă, de asemenea, obiectivul privind excedentul primar de 3,5 % din PIB monitorizat în temeiul cadrului de supraveghere consolidată.

(8)

Programul de stabilitate și previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 nu includ noile măsuri permanente anunțate și adoptate la scurt timp după data transmiterii și, respectiv, după data-limită a acestora. Comisia estimează că impactul fiscal-bugetar al acestor măsuri va depăși 1,0 % din PIB în 2019 și în anii următori. Se apreciază, de asemenea, că adoptarea acestor noi măsuri prezintă un risc pentru obiectivul privind excedentul primar convenit, astfel cum a fost monitorizat în temeiul cadrului de supraveghere consolidată și stabilit prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1226. În plus, se preconizează că noile măsuri vor reduce soldul structural, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu în 2020. Însă, în toamna anului 2019, va fi efectuată o reevaluare care va include o revizuire a criteriului de referință aplicabil pentru rata de creștere a cheltuielilor nete în 2020. Deși se preconizează că datoria publică va rămâne pe o traiectorie descendentă, ar putea apărea o serie de riscuri în ceea ce privește respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei. Acest lucru va trebui să fie reevaluat în toamnă în urma aplicării măsurilor nou adoptate menționate mai sus.

(9)

Ca urmare a finalizării cu succes a programului de asistență financiară din cadrul Mecanismului european de stabilitate, Grecia face obiectul unui cadru de supraveghere ulterior aplicării programului integrat în semestrul european și al unei supravegheri consolidate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013. Activarea unei supravegheri consolidate pentru Grecia în temeiul Deciziilor de punere în aplicare (UE) 2018/1192 (9) și (UE) 2019/338 (10) ale Comisiei confirmă faptul că, pe termen mediu, Grecia trebuie să continue să adopte măsuri pentru a aborda sursele sau potențialele surse de dezechilibre macroeconomice, punând în aplicare în același timp reforme structurale pentru a sprijini o creștere economică robustă și durabilă. Grecia și-a luat angajamentul în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018 de a continua toate reformele-cheie adoptate în cadrul programului până la finalizarea integrală a acestora. De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice legate de politicile fiscale și fiscal-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața forței de muncă și piața produselor, privatizare și administrația publică. Grecia face obiectul unei raportări trimestriale cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul supravegherii consolidate, iar un raport favorabil poate, pe o bază semestrială, să deschidă calea pentru aplicarea unor măsuri de reducere a datoriei în valoare de 0,7 % din PIB pe an. Deblocarea primei tranșe de măsuri de politică contingentă privind datoria, în valoare de 970 de milioane EUR, a fost convenită de Eurogrup în aprilie 2019. Cel de al treilea raport privind supravegherea consolidată, care evaluează progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor sale, a fost publicat la 5 iunie 2019.

(10)

Reformele pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și a calității instituțiilor, în special a eficienței sistemului de justiție, ar stimula reziliența economică în Grecia, ar îmbunătăți disciplina în materie de plăți și ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor de investiții și a atragerii întreprinderilor. În pofida îmbunătățirilor recente, sistemul judiciar din Grecia se confruntă în continuare cu provocări și prezintă ineficiențe, deoarece timpul necesar pentru luarea unei hotărâri este adesea prea lung, iar întârzierile afectează productivitatea instanțelor. Prin urmare, este esențială luarea de măsuri specifice suplimentare în acest domeniu pentru a facilita, de asemenea, buna funcționare a sistemului financiar, precum și pentru a sprijini deblocarea potențialului de investiții.

(11)

Cei câțiva ani de investiții insuficiente au condus la lacune majore în materie de investiții în Grecia. Sporirea investițiilor care stimulează creșterea economică va avea un rol esențial în susținerea creșterii pe termen mai lung și în reducerea disparităților regionale. Reformele din sectorul financiar care susțin extinderea ofertei de credite vor juca un rol esențial în sprijinirea investițiilor. Raportul de țară pentru 2019 a identificat o serie de domenii prioritare pentru investițiile publice și private.

(12)

Sporirea investițiilor în educație și formare profesională este esențială pentru a îmbunătăți productivitatea Greciei și creșterea economică favorabilă incluziunii pe termen lung, precum și pentru a aborda obstacolele din calea creșterii în sectoarele inovatoare. Sistemul de învățământ din Grecia se confruntă cu o serie de provocări ca urmare a resurselor inadecvate, a gradului scăzut de autonomie, a rezultatelor slabe la nivelul competențelor de bază (inclusiv digitale) și a neconcordanței persistente între cererea și oferta de competențe. Responsabilitatea și monitorizarea, care sunt necesare pentru îmbunătățirea calității sistemului de învățământ, lipsesc în mare parte la toate nivelurile. Promovarea unei educații și formări de calitate și favorabile incluziunii, stabilirea unor legături mai strânse între educație și nevoile pieței forței de muncă, îmbunătățirea atractivității educației și formării profesionale și creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții sunt importante pentru susținerea creșterii durabile.

(13)

În pofida îmbunătățirilor recente, proporția șomerilor de lungă durată, care reprezentau 70 % din șomerii din Grecia în 2018, este foarte ridicată, iar rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și participarea scăzută a femeilor pe piața forței de muncă reprezintă, de asemenea, motive de preocupare. Intervențiile ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii perspectivelor în materie de ocupare a forței de muncă, asupra promovării participării pe piața forței de muncă și asupra promovării condițiilor pentru crearea de locuri de muncă. Instituirea în Grecia a unui dialog social eficace și a unui parteneriat social responsabil poate sprijini mediul pentru punerea în aplicare și asumarea reformelor susținute, având ca rezultat o mai bună funcționare a pieței forței de muncă.

(14)

Cu toate că au fost inițiate reforme, Grecia se caracterizează printr-o inegalitate ridicată a veniturilor și se numără printre statele cu cel mai mic impact al transferurilor sociale asupra reducerii riscului de sărăcie din Uniune (15,83 % în 2017 față de media Uniunii de 33,98 %). Investițiile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea accesului la servicii sociale incluzive, accesibile și de înaltă calitate, precum și pe dezvoltarea de centre de îngrijire de zi. Sprijinirea celor mai defavorizate persoane și promovarea integrării sociale a copiilor expuși riscului de sărăcie, a persoanelor cu handicap, a migranților și a refugiaților, acordând totodată atenție disparităților geografice, ar îmbunătăți incluziunea socială în Grecia.

(15)

În 2017, Grecia a inițiat o reformă amplă a sistemului de asistență medicală primară prin intermediul deschiderii unor unități locale de asistență medicală (denumite „TOMY”); această reformă este esențială pentru asigurarea accesului și necesită investiții continue.

(16)

Sistemul de transport din Grecia se confruntă cu provocări semnificative. Acesta este în principal rutier și dependent în mare măsură de petrol, principalele conexiuni fiind asigurate în jurul rutei Atena – Salonic. Costurile de transport sunt încă ridicate, în timp ce calitatea serviciilor, standardele de siguranță și rata de penetrare a sistemelor de transport inteligente rămân scăzute. Sunt necesare noi investiții pentru a crește transportul multimodal și a promova integrarea regională și dezvoltarea urbană.

(17)

Tratarea deșeurilor solide și a apelor reziduale urbane și industriale este principalul domeniu care necesită investiții suplimentare pentru a alinia standardele naționale de protecție a mediului cu restul Uniunii. Gestionarea deșeurilor solide continuă să reprezinte o provocare structurală majoră, Grecia depinzând încă în mare măsură de depozitarea deșeurilor și de tratarea mecano-biologică, în locul unor tehnici mai moderne. În plus, proporția deșeurilor municipale care sunt reciclate este de numai aproximativ o treime din media Uniunii. De asemenea, sunt necesare investiții pentru îmbunătățirea tratării apei, combaterea salinizării apelor subterane și sprijinirea măsurilor de prevenire a inundațiilor și de refacere a fluxului natural al râurilor.

(18)

Infrastructurile subdezvoltate sporesc cheltuielile cu energia suportate de întreprinderi și gospodării și constituie un obstacol în calea utilizării energiei din surse regenerabile. În această privință, Grecia se confruntă cu o provocare deosebită în ceea ce privește conectivitatea rețelelor de electricitate ale insulelor și conexiunea cu țările învecinate. Dezvoltarea în continuare a infrastructurii comerciale de gaze ar contribui la creșterea pieței. Reforma piețelor gazelor și energiei electrice ar trebui să urmărească în mod susținut valorificarea acestor noi oportunități în materie de infrastructură.

(19)

Transformarea digitală a economiei și a societății rămâne o provocare, accesul la rețele în bandă largă de mare viteză fiind redus, iar competențele digitale situându-se cu mult sub media Uniunii. Este necesar ca Grecia să investească în special în tehnologia informației și comunicațiilor pentru a compensa de asemenea investițiile reduse din timpul crizei. Conectivitatea insuficientă în bandă largă de mare viteză creează blocaje majore pentru întreprinderile dinamice axate pe export. Investițiile în inovare și în competențele persoanelor sunt insuficiente pentru a promova creșterea productivității, iar lipsa competențelor digitale în rândul populației în general constituie un impediment în găsirea de locuri de muncă și împiedică dezvoltarea întreprinderilor inovatoare.

(20)

Pentru a stimula investițiile orientate către piață în domeniile cercetării și dezvoltării (C-D), care rămân scăzute și afectează potențialul de creștere al Greciei, sunt necesare strategii reînnoite în materie de „specializare inteligentă” la nivel național și regional și măsuri suplimentare de abordare a deficiențelor celor mai presante ale sistemului de cercetare și inovare. Înregistrarea de progrese în ceea ce privește excelența științifică este împiedicată de intensitatea scăzută a activităților publice de C-D, de lipsa unui sistem de finanțare bazat pe performanță și de legăturile reduse dintre mediul științific și cel de afaceri. De asemenea, sunt necesare investiții mai mari pentru a stimula nivelurile scăzute de dezvoltare tehnologică, reflectate în numărul foarte mic de brevete în comparație cu alte state membre, și pentru a valorifica la maximum potențialul întreprinderilor nou-înființate și al celor în curs de extindere.

(21)

Ca temă transversală, sunt necesare investiții în regenerarea zonelor urbane, a insulelor și a zonelor montane defavorizate, pentru a contracara pierderea și deteriorarea calității capitalului fizic și uman al țării din timpul crizei economice. Reabilitarea durabilă a zonelor defavorizate și/sau dezindustrializate din aglomerările urbane Atena-Pireu și Salonic și din unele dintre principalele centre urbane periferice este o prioritate specifică pe termen scurt și mediu. Printre prioritățile pe termen mai lung se numără dezvoltarea unor activități productive durabile, modernizarea sistemelor de mobilitate și de securitate, eficiența energetică și energia din surse regenerabile, protecția mediului și îmbunătățirea rezilienței la riscurile naturale și la crizele socioeconomice. De asemenea, intervențiile ar trebui să vizeze incluziunea socială, integrarea migranților, dobândirea de competențe pentru a reduce șomajul și desfășurarea de activități culturale pentru creșterea atractivității zonelor defavorizate. Abordarea acestor provocări prin intermediul unor strategii integrate de revitalizare urbană ar maximiza șansele de a obține cele mai bune rezultate economice, sociale și de mediu.

(22)

Programarea fondurilor Uniunii pentru perioada 2021-2027 ar putea contribui la eliminarea unora dintre lacunele identificate în recomandări, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară pentru 2019. Acest lucru ar permite Greciei să utilizeze în mod optim fondurile respective pentru sectoarele identificate, ținând seama de disparitățile regionale. Consolidarea capacității administrative de gestionare a fondurilor reprezintă un factor important pentru succesul investițiilor.

(23)

În contextul semestrului european 2019, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Greciei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2019. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2019 și Programul național de reformă pentru 2019. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Grecia, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(24)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2019 prin prisma acestei evaluări și a emis un aviz (11) conform căruia este de așteptat ca Grecia să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(25)

Ținând cont de bilanțul aprofundat realizat de Comisie și de această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2019 și Programul de stabilitate pentru 2019. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1 și 2 de mai jos. Recomandările menționate contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a primelor patru recomandări pentru zona euro,