(1)

În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” (1), Comisia Europeană descrie viziunea asupra unui Spațiu european al educației în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural și lingvistic comun al Europei și de diversitatea sa.

(2)

Într-o sesiune de lucru informală din cadrul Summitului de la Göteborg pentru creștere și locuri de muncă echitabile, șefii de stat sau de guvern au discutat despre rolul educației și al culturii pentru viitorul Europei. Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 (2) invită statele membre, Consiliul și Comisia, fiecare în conformitate cu propriile competențe, să întreprindă acțiuni suplimentare în acest domeniu.

(3)

În concluziile sale, adoptate la Barcelona la 15 și 16 martie 2002, Consiliul European a solicitat măsuri suplimentare în domeniul educației „pentru a îmbunătăți stăpânirea competențelor de bază, în special prin predarea a cel puțin două limbi străine de la o vârstă foarte fragedă”.

(4)

Competența de alfabetizare și competența multilingvă sunt definite printre cele opt competențe-cheie din Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (3).

(5)

Competența multilingvă (4) se află în centrul viziunii asupra unui Spațiu european al educației. Odată cu sporirea gradului de mobilitate în scopul de a beneficia de educație sau formare ori de a lucra în interiorul Uniunii, cu intensificarea migrației din țări terțe către Uniune și cu cooperarea de la nivel mondial în ansamblu, sistemele de educație și formare trebuie să reanalizeze provocările legate de predarea și învățarea limbilor și oportunitățile oferite de diversitatea lingvistică a Europei.

(6)

Intensificarea și ameliorarea învățării și predării limbilor ar putea consolida dimensiunea europeană a educației și formării. Aceasta ar putea promova dezvoltarea unei identități europene în întreaga sa diversitate, care să vină în completarea identităților și a tradițiilor locale, regionale și naționale, și o mai bună înțelegere a Uniunii și a statelor sale membre. Competența multilingvă oferă o mai bună înțelegere a altor culturi, contribuind astfel la dezvoltarea cetățeniei și a competențelor democratice.

(7)

Aproape jumătate dintre europeni (5) spun că nu pot să susțină o conversație în nicio altă limbă decât prima lor limbă însușită (6). Lipsa competenței multilingve provoacă dificultăți, împiedicând schimburi importante între administrațiile publice și persoane, în special în regiunile frontaliere (7).

(8)

Doar patru din zece elevi din învățământul secundar ating nivelul de „utilizator independent” în prima limbă străină, care indică o capacitate de a susține o conversație simplă. Numai un sfert ajung la acest nivel în a doua limbă străină (8). O analiză comparativă a limbilor în cadrul educației și formării a arătat că majoritatea statelor membre se confruntă cu probleme în a asigura rezultate adecvate ale învățării în domeniul limbilor. Deși există provocări în toate sectoarele educației, acestea sunt acute îndeosebi în sectorul educației și formării profesionale, unde se pune mai puțin accent pe învățarea limbilor.

(9)

Competența multilingvă limitată rămâne unul dintre principalele obstacole care stau în calea valorificării oportunităților oferite de programele europene pentru educație, formare și tineret. În schimb, o competență multilingvă consolidată va permite persoanelor să profite mai mult de oportunitățile oferite de piața internă, cum ar fi libera circulație a lucrătorilor, precum și să ia o decizie în mai mare cunoștință de cauză în legătură cu oportunitățile din alte țări ale UE.

(10)

Competența multilingvă conferă avantaje competitive atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă dacă face parte dintr-un set mai amplu de competențe necesare. Există o corelare pozitivă între competențele în materie de limbi străine și probabilitatea de a găsi un loc de muncă. Cu toate acestea, rezultatele celui mai recent sondaj referitor la formarea profesională continuă (CVTS 2016) arată că doar 7,9 % dintre întreprinderi (care oferă formare pentru angajații lor) își trimit angajații la cursuri de limbi străine (cifră care variază de la 22,1 % în Slovacia la 0,5 % în Irlanda).

(11)

Pentru a menține nivelul de trai actual, pentru a susține rate ridicate ale ocupării forței de muncă și a promova coeziunea socială în perspectiva societății și a domeniului muncii de mâine, oamenii au nevoie de un set adecvat de abilități și competențe. Dobândirea unei mai bune competențe multilingve ar putea sprijini mobilitatea și cooperarea tot mai intense din Uniune. Acest lucru este esențial, de asemenea, pentru a se asigura integrarea deplină a copiilor, elevilor, studenților și adulților imigranți.

(12)

Trebuie explorate noi moduri de învățare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală. În special, evoluțiile digitale permit învățarea și practicarea tot mai multor limbi în afara clasei și a programei de învățământ. Procedurile actuale de evaluare nu reflectă pe deplin aceste evoluții.

(13)

Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Competența multilingvă este una dintre competențele-cheie care ar putea promova capacitatea de inserție profesională, împlinirea pe plan personal, cetățenia activă, înțelegerea interculturală și incluziunea socială; această competență este definită ca fiind „capacitatea de a utiliza diferite limbi în mod corespunzător și eficient pentru comunicare”.

(14)

Mai mult de jumătate dintre statele membre recunosc în mod oficial limbi regionale sau minoritare în interiorul granițelor lor în scopuri juridice sau administrative, inclusiv limbaje prin semne utilizate la nivel național. Mai multe dintre aceste limbi depășesc frontierele naționale. Limbile adăugate de populațiile de imigranți sau refugiați completează tabloul lingvistic al Europei.

(15)

În școli există un grad tot mai mare de sensibilizare cu privire la necesitatea de a se asigura că toți copiii, indiferent de mediul din care provin și de prima lor limbă însușită, ating un nivel foarte bun în limba de predare, dacă este nevoie prin intermediul unor măsuri speciale de sprijin. Se sprijină astfel echitatea și egalitatea de șanse, reducându-se riscul de părăsire timpurie a școlii.

(16)

Sensibilizarea, în școli, în privința limbilor ar putea include conștientizarea și înțelegerea competențelor de alfabetizare și multilingve ale tuturor elevilor, inclusiv cele legate de limbi care nu se predau în școală. Școlile pot face distincția între diferite niveluri de competență multilingvă necesare în funcție de context și scop, care să corespundă condițiilor, nevoilor, abilităților și intereselor fiecărui cursant în parte.

(17)

Deficitul de cadre didactice pentru anumite discipline, inclusiv limbile străine moderne, este menționat ca o problemă în mai mult de jumătate dintre sistemele de educație ale Uniunii Europene, iar mai multe state membre au introdus reforme sau stimulente prin care să abordeze deficitul de profesori de limbi străine. Reformele și stimulentele respective ar putea include burse prin care să fie atrași la catedră absolvenții de studii lingvistice cu altă experiență profesională sau programe reformate de pregătire a cadrelor didactice.

(18)

Inițiativele menite să amelioreze competențele-cheie în educația școlară, inclusiv printr-o mai bună corelare a experienței concrete de viață cu învățarea academică, utilizând tehnologii digitale și sprijinind inovarea în școli, au consolidat accentul pus pe rezultatele învățării. Inițiativele au sprijinit, de asemenea, dobândirea competenței multilingve.

(19)

Învățarea integrată a conținutului și a limbii, și anume predarea disciplinelor prin intermediul unei limbi străine, și instrumentele digitale și online pentru învățarea limbilor și-au dovedit eficiența pentru categorii variate de cursanți. Profesorii de limbi din toată Europa ar putea profita de dezvoltarea profesională continuă actualizându-și competența digitală și descoperind totodată care este modul optim de a-și îmbunătăți practicile de predare cu ajutorul diferitor metodologii și tehnologii noi. Un inventar de resurse educaționale deschise i-ar putea sprijini în acest sens, ținând seama de activitatea Consiliului Europei.

(20)

Diverse inițiative din Europa au sprijinit definirea și dezvoltarea competenței multilingve. Cadrul european comun de referință pentru limbi sprijină învățarea și predarea tuturor limbilor ca instrument de referință transparent, coerent și cuprinzător care servește la evaluarea și compararea nivelurilor de competență. Acesta face o distincție între nivelurile de utilizator elementar, independent și experimentat, cel din urmă permițând utilizatorului să lucreze sau să studieze în limba evaluată. În 2018, instrumentul a fost completat cu descriptori noi pentru mediere, limbajele prin semne și alte domenii și cu compilații de descriptori pentru cursanți tineri, cu scopul de a face cadrul mai accesibil pentru publicul larg.

(21)

Pașaportul lingvistic Europass este un model standardizat de autoevaluare a competențelor lingvistice, care utilizează Cadrul european comun de referință pentru limbi. Acesta îi ajută pe cetățeni să își comunice competențele lingvistice pe parcursul unei perioade de mobilitate, în scopuri educaționale, în vederea ocupării unui loc de muncă sau în vederea formării, ajutându-i totodată pe angajatori să înțeleagă competențele lingvistice ale forței de muncă.

(22)

Certificatul lingvistic european (9) recompensează excelența și inovarea în predarea limbilor în toate țările participante. Certificatul oferă școlilor și altor instituții un stimulent pentru a utiliza noi metodologii și strategii care să abordeze prioritățile locale, regionale, naționale sau europene. Certificatul a contribuit la sensibilizarea cu privire la cooperarea europeană în domeniul predării și învățării limbilor și la intensificarea dinamicii multilingve în sectoarele educației.

(23)

Toate statele membre au recunoscut necesitatea consolidării multilingvismului și a dezvoltării competenței multilingve în cadrul Uniunii. Comisia Europeană va lucra la o propunere privind un nou set de criterii de referință europene în materie de educație și formare, împreună cu opțiuni de colectare a datelor, care pot include un criteriu de referință european privind competențele lingvistice, cu scopul de a oferi o imagine mai exactă a competenței multilingve în cadrul Uniunii. Aceste criterii de referință vor fi discutate și hotărâte de Consiliu în contextul instituirii noului cadru strategic pentru educație și formare după 2020.

(24)

Deși recunoaște că competența multilingvă se dobândește pe tot parcursul vieții și că oamenii ar trebui să aibă acces la oportunități în acest sens în toate etapele vieții, prezenta recomandare are ca subiect îndeosebi ciclul primar și secundar de învățământ și formare, inclusiv, acolo unde este posibil, educația și îngrijirea timpurie, precum și educația și formarea profesională inițială.

(25)

Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.