(1)   Fermierii care doresc să beneficieze de derogarea acordată în temeiul prezentei decizii trebuie să trimită anual o cerere autorităților competente, până la data de 15 februarie. Pentru anul 2019, cererile anuale se trimit până la data de 31 iulie.

(2)   Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), fermierii se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8.

(1)   Autoritățile competente se asigură că fracțiunea solidă rezultată din tratarea dejecțiilor animaliere este livrată instalațiilor autorizate de reciclare.

Instalațiile autorizate raportează în fiecare an autorităților competente cantitatea de dejecții animaliere primită pentru tratare și destinația fracțiunii solide și a dejecțiilor animaliere tratate, precum și conținutul aferent de azot și fosfor.

(2)   Fermierii care beneficiază de această derogare și desfășoară activități de tratare a dejecțiilor animaliere prezintă anual autorităților competente informații privind cantitatea de dejecții animaliere trimisă spre tratare, cantitatea de dejecții animaliere tratate primită, precum și conținutul aferent de azot și fosfor.

(3)   Autoritățile competente stabilesc și actualizează regulat metodologiile de evaluare a compoziției dejecțiilor animaliere tratate, a variațiilor de compoziție și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală.

(4)   Autoritățile competente se asigură că amoniacul și alte emisii provenite din tratarea dejecțiilor animaliere se colectează și se tratează în vederea reducerii impactului asupra mediului și a inconvenientelor pentru acele instalații care generează niveluri ale emisiilor mai ridicate decât nivelul de referință, reprezentat de depozitarea și împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere netratate.

(5)   Autoritățile competente se asigură că se întocmește și se actualizează periodic un inventar al instalațiilor în cazul cărora este necesară tratarea emisiilor.

(1)   Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(11), cantitatea de dejecții animaliere provenite de la erbivore, de dejecții animaliere tratate și de efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați împrăștiată în fiecare an, incluzând dejecțiile împrăștiate direct de către animale, nu trebuie să depășească niciuna dintre următoarele valori:

(2)   Dejecțiile animaliere tratate pot fi împrăștiate numai dacă au un raport azot/fosfat (N/P2O5) de minimum 3,3 la 1, cu excepția cazului în care se califică drept efluent cu conținut scăzut de azot și fosfat.

(3)   Cantitatea totală de azot și fosfat împrăștiată pe sol trebuie să corespundă necesarului de nutrienți pentru cultura în cauză și trebuie să ia în considerare aportul solului, precum și disponibilitatea crescută a azotului datorată tratării dejecțiilor animaliere. Această cantitate nu trebuie să depășească valorile maxime pentru împrăștierea fosfatului și a azotului, stabilite în Decretul privind dejecțiile animaliere.

(4)   Fosfatul provenit din îngrășăminte chimice nu se împrăștie decât pe solurile cu o disponibilitate scăzută de fosfor (clasa I) și pe solurile din zona țintă (clasa II).

(5)   Pentru fiecare fermă se întocmește și se păstrează un plan de fertilizare, pentru toată suprafața fermei.

Planul de fertilizare cuprinde următoarele:

Planurile de fertilizare sunt puse la dispoziție în fermă pentru fiecare an calendaristic până la data de 15 februarie a anului respectiv. Acestea sunt revizuite în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole.

(6)   Fiecare fermă întocmește registre privind fertilizarea. Acestea sunt înaintate autorității competente pentru fiecare an calendaristic până la data de 15 martie a anului calendaristic următor.

(7)   Registrul de fertilizare cuprinde următoarele:

(8)   Rezultatele analizei azotului și fosforului din sol sunt disponibile pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare.

Analiza și prelevarea de probe pentru azot și fosfor se efectuează cel puțin o dată la patru ani, până cel târziu la 31 mai, pentru fiecare zonă omogenă a fermei, ținând cont de rotația culturilor și de caracteristicile solului.

Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren agricol.

(9)   Concentrația de nitrați din profilul solului se măsoară în fiecare an de laboratoare acreditate, între 1 octombrie și 15 noiembrie, pe cel puțin 6 % din toate parcelele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 și pe cel puțin 1 % din celelalte parcele utilizate de fermele care beneficiază de autorizația respectivă, în așa fel încât să fie implicate cel puțin 85 % din aceste ferme. Se prelevă cel puțin trei eșantioane reprezentând trei straturi diferite din profilul solului pentru fiecare 2 hectare de teren agricol.

(10)   Dejecțiile animaliere, dejecțiile animaliere tratate sau efluenții cu un conținut scăzut de azot și fosfor și cu un conținut total de azot mai mare de 0,60 kg de azot pe tonă, îngrășămintele chimice și de altă natură nu se împrăștie pe parcelele care fac obiectul derogării în temeiul articolului 5 între 1 septembrie și 15 februarie din anul următor.

(11)   Cel puțin două treimi din cantitatea de azot din dejecții animaliere, excluzând azotul din dejecțiile animaliere provenite de la erbivore, se împrăștie înainte de data de 1 iunie a fiecărui an.

(1)   Fermierii care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 ară pajiștile în perioada 15 februarie - 30 aprilie. Aratul pajiștilor pentru reînnoire și aratul pajiștilor aflate pe soluri argiloase pot avea loc, de asemenea, între 15 septembrie și 30 octombrie.

(2)   Fermierii care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 plantează culturi cu necesar ridicat de azot în termen de 2 săptămâni de la aratul pajiștilor, cu excepția terenurilor argiloase arate între 15 septembrie și 30 octombrie.

(3)   În cazul în care se ară pajiștile permanente, nu se aplică fertilizatori, cu excepția cerealelor, a semințelor de rapiță, a sfeclei, a pajiștilor și a verzei de Bruxelles în urma unei analize a solului, luând în considerare azotul mineral și alți parametri de referință pentru estimarea emisiilor de azot generate de mineralizarea materiei organice din sol.

(4)   Rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic. Cu toate acestea, rotația culturilor poate include trifoiul cultivat pe pajiștile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură.

(5)   Culturile secundare se însămânțează la maximum două săptămâni după recoltarea grâului de iarnă și a triticalelor și cel târziu până la 15 septembrie.

(6)   Culturile secundare nu se ară înainte de data de 15 februarie.

(1)   Autoritățile competente se asigură de respectarea numărului limită de animale autorizat pentru fiecare fermă (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind dejecțiile animaliere.

(2)   Autoritățile competente se asigură că toate transporturile de dejecții animaliere asigurate de transportatori acreditați sunt înregistrate cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică.

(3)   Autoritățile competente se asigură că, înainte de fiecare transport, se realizează o evaluare a compoziției dejecțiilor animaliere în ceea ce privește concentrația de azot și de fosfor. Eșantioanele de dejecții animaliere sunt analizate de laboratoare acreditate, iar rezultatele analizei se comunică autorităților competente și fermierului căruia îi sunt livrate dejecțiile animaliere.

(4)   Autoritățile competente se asigură că este disponibil pe parcursul transportului un document care precizează cantitatea de dejecții animaliere transportate, precum și conținutul de azot și fosfor al acestora.

(1).   Autoritățile competente se asigură că se întocmesc și se actualizează anual hărți care arată procentajul de ferme, numărul de parcele, procentajul de animale, procentajul de teren agricol și destinația terenurilor locale care fac obiectul unei autorizații în temeiul articolului 5 pentru fiecare localitate.

(2)   Autoritatea competentă colectează și actualizează anual date privind rotația culturilor și practicile agricole la care se referă derogările individuale.

(3)   Pentru a evalua impactul derogării asupra calității apei, se menține rețeaua de monitorizare pentru prelevarea de eșantioane din apele de suprafață și din apele subterane de mică adâncime, menționată la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2008/64/CE a Comisiei (7). Rețeaua de monitorizare include monitorizarea nitraților și a fosfaților din fluviile care se varsă în Marea Nordului. Nu se reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se modifică în perioada de aplicabilitate a prezentei decizii.

(4)   Se realizează o monitorizare intensificată în bazinele hidrografice agricole situate pe soluri nisipoase.

(5)   Punctele de monitorizare, care corespund unui număr de cel puțin 150 de ferme, stabilite în temeiul Deciziei 2008/64/CE, sunt menținute până în 2020 când vor fi înlocuite cu o monitorizare specifică menită să furnizeze date privind utilizarea terenurilor locale, rotațiile de culturi și practicile de fertilizare, apa din sol, azotul mineral din profilul solului pe timp de toamnă și situația fosforului din sol și pierderile corespunzătoare de azot în rizosferă, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia. Împreună cu monitorizarea specifică menționată la alineatul (8), aceste noi mecanisme permit evaluarea performanței de mediu a fermelor care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 din prezenta decizie în comparație cu fermele care nu beneficiază de o astfel de autorizație, precum și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Directiva 91/676/CEE.

Punctele de monitorizare includ principalele tipuri de sol (argilos, argilo-nisipos, nisipos și loess), practici de fertilizare și culturi.

(6)   Se colectează anual date referitoare la utilizarea terenurilor locale, la rotația culturilor, la practicile agricole, la utilizarea nutrienților și la producția de dejecții animaliere în fermele care beneficiază de derogări individuale.

(7)   Datele la care se face referire la alineatele (5) și (6) din prezentul articol și la articolul 7 se utilizează pentru a calcula, pe bază de model, amploarea levigării nitraților și a pierderilor de fosfor provenite de la terenurile unde sunt împrăștiate până la 250 kg sau până la 200 kg de azot pe hectar pe an din dejecții animaliere provenite de la erbivore și din dejecții animaliere tratate.

(8)   Rețeaua de monitorizare, care include apele subterane de mică adâncime, apa din sol, apa de scurgere și cursurile de apă aflate pe terenul fermelor care fac obiectul rețelei de monitorizare, furnizează date privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane și în sistemul apelor de suprafață.

(9)   Autoritatea competentă va realiza, în cadrul unui proiect de cercetare pilot, o monitorizare specifică a zonei începând din 2020 în cel puțin două (sub)bazine hidrografice, pentru a înțelege mai bine legătura dintre pierderile de nitrați la nivel de parcelă și concentrația de nitrați din apele de suprafață și apele subterane la nivelul unui (sub)bazin hidrografic în vederea calibrării și validării modelului de emisie de nutrienți. Acest proiect de cercetare pilot este combinat cu un proiect-pilot privind monitorizarea continuă a azotului și fosforului în cursurile de apă.

(1)   Toate cererile de acordare a derogării sunt supuse controlului administrativ al autorităților competente. În cazul în care, în urma controlului, se demonstrează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră a fi refuzată.

(2)   Pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind aplicarea legislației de transpunere a Directivei 91/676/CEE, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren.

(3)   Inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 7 % din fermele care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5, pentru a evalua respectarea condițiilor prevăzute la articolul 6, 7 și 8.

(4)   În cazul în care, în orice an, se stabilește că o fermă care beneficiază de o autorizație în temeiul articolului 5 nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolele 6, 7 și 8, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor.

(5)   Se verifică rezultatele măsurătorilor menționate la articolul 7 alineatul (8). În cazurile în care în urma verificării se constată o situație de neconformitate, inclusiv depășirea pragului de bază, așa cum este acesta definit în Decretul privind dejecțiile animaliere, se informează fermierul cu privire la acest lucru, iar cererea de acordare a autorizației pentru parcela sau parcelele respective pentru anul următor se refuză.

(6)   Pe baza evaluării riscurilor și a rezultatelor controalelor administrative menționate la alineatul (1), autoritățile competente asigură controale pe teren pentru cel puțin 2 % din operațiunile de transport al dejecțiilor animaliere.

(7)   Controalele includ verificarea îndeplinirii obligațiilor privind acreditarea, evaluarea documentelor însoțitoare, verificarea originii și a destinației dejecțiilor animaliere și prelevarea de eșantioane din dejecțiile animaliere transportate.

(8)   Prelevarea de eșantioane din dejecțiile animaliere poate fi realizată, după caz, în cursul operațiunilor de încărcare, cu ajutorul dispozitivelor automate de eșantionare instalate pe vehicule.

(9)   Eșantioanele de dejecții animaliere sunt analizate de laboratoare acreditate de autoritățile competente, iar rezultatele analizei se comunică atât fermierului furnizor, cât și celui destinatar.

(10)   Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor pentru acordarea unei autorizații în temeiul prezentei decizii.