30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 168/1

(1)

Accesul neîngrădit în întreaga Uniune la serviciile de conținut online furnizate în mod legal consumatorilor în statul membru de reședință al acestora este un factor important pentru buna funcționare a pieței interne și pentru aplicarea eficace a principiului liberei circulații a persoanelor și a serviciilor. Deoarece piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, care se bazează, printre altele, pe libera circulație a persoanelor și a serviciilor, este necesar să se ia măsuri astfel încât consumatorii să poată utiliza serviciile de conținut online portabile care oferă acces la conținuturi cum ar fi muzica, jocurile, filmele, programele de divertisment sau evenimentele sportive nu numai în statul membru de reședință, ci și atunci când consumatorii se află temporar într-un alt stat membru în scopuri precum vacanțele, călătoriile în interes personal sau profesional sau în cadrul unei mobilități în scop educațional. Prin urmare, ar trebui să fie eliminate barierele care împiedică accesul și utilizarea unor astfel de servicii de conținut online în astfel de cazuri.

(2)

Dezvoltarea tehnologică, care a dus la o largă răspândire a dispozitivelor portabile precum laptopurile, tabletele și telefoanele inteligente, facilitează din ce în ce mai mult utilizarea serviciilor de conținut online, oferind acces la acestea indiferent de locația consumatorilor. Cererea din partea consumatorilor de a avea acces la conținut și servicii online inovatoare, nu doar în statul membru de reședință al acestora, ci și atunci când se află temporar într-un alt stat membru, este în continuă creștere.

(3)

Consumatorii încheie din ce în ce mai multe contracte cu furnizorii de servicii pentru furnizarea de servicii de conținut online. Cu toate acestea, consumatorii care se află temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora de multe ori nu pot continua să acceseze și să utilizeze serviciile de conținut online la care au dobândit în mod legal dreptul de acces și utilizare în statul membru de reședință.

(4)

Există o serie de bariere care împiedică furnizarea acestor servicii către consumatorii aflați temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora. Anumite servicii online includ tipuri de conținut cum ar fi muzica, jocurile, filmele sau programele de divertisment care sunt protejate prin drepturi de autor sau drepturi conexe conform dreptului Uniunii. În prezent, barierele în calea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online diferă de la un sector la altul. Barierele sunt în mod special generate de faptul că drepturile de transmitere a tipurilor de conținut protejate de drepturi de autor sau drepturi conexe, cum ar fi operele audiovizuale, sunt adesea acordate prin licențe teritoriale, precum și de faptul că furnizorii de servicii de conținut online ar putea alege să deservească numai anumite piețe.

(5)

Același lucru este valabil pentru tipuri de conținut, precum evenimentele sportive, care nu sunt protejate prin drepturi de autor sau drepturi conexe în temeiul dreptului Uniunii, dar care ar putea fi protejate prin drepturi de autor sau drepturi conexe în temeiul dreptului intern sau pe baza unei legislații naționale specifice și pentru care se acordă, de asemenea, deseori licențe de către organizatorii de astfel de evenimente sau care sunt oferite de către furnizorii de servicii de conținut online pe criterii teritoriale. Transmisia unui astfel de conținut de către organismele de radiodifuziune și televiziune este protejată prin drepturile conexe care au fost armonizate la nivelul Uniunii. În plus, transmisiile unui astfel de conținut includ adeseori elemente protejate prin drepturi de autor, precum muzica, secvențele video de deschidere sau închidere sau elemente grafice. De asemenea, anumite aspecte ale transmisiilor cu un astfel de conținut, în special cele legate de transmisia evenimentelor de importanță majoră pentru societate, precum și a reportajelor scurte de știri referitoare la evenimente de interes ridicat pentru public au fost armonizate prin Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În cele din urmă, în înțelesul Directivei 2010/13/UE, serviciile mass-media audiovizuale includ serviciile care furnizează acces la conținuturi cum ar fi evenimente sportive, știri sau programele de actualități.

(6)

Din ce în ce mai frecvent, serviciile de conținut online sunt comercializate în cadrul unui pachet în care conținutul care nu este protejat prin drepturi de autor sau drepturi conexe nu este separabil de conținutul care este protejat prin drepturi de autor sau drepturi conexe, fără restrângerea semnificativă a valorii serviciului furnizat consumatorilor. Acesta este mai ales cazul conținutului cu valoare ridicată precum evenimentele sportive sau alte evenimente de interes semnificativ pentru consumatori. Pentru a le permite furnizorilor de servicii de conținut online să furnizeze consumatorilor acces complet la serviciile de conținut online atunci când consumatorii se află temporar într-un alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora, este indispensabil ca prezentul regulament să includă în domeniul său de aplicare și acest tip de conținut utilizat de serviciile de conținut online și, prin urmare, ca acesta să se aplice serviciilor mass-media audiovizuale în înțelesul Directivei 2010/13/UE, precum și integralității transmisiunilor efectuate de organismele de radiodifuziune și televiziune.

(7)

Drepturile asupra operelor protejate prin drepturi de autor și asupra altor obiecte protejate prin drepturi conexe (denumite în continuare „opere și alte obiecte protejate”) sunt armonizate, printre altele, de Directivele 96/9/CE (5), 2001/29/CE (6), 2006/115/CE (7) și 2009/24/CE (8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Dispozițiile acordurilor internaționale în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe încheiate de Uniune, în special Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, inclus în anexa 1C la Acordul privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului din 15 aprilie 1994, Tratatul OMPI privind dreptul de autor din 20 decembrie 1996 și Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele din 20 decembrie 1996, astfel cum au fost modificate, fac parte integrantă din ordinea juridică a Uniunii. Dreptul Uniunii ar trebui interpretat, în măsura posibilului, în lumina dreptului internațional.

(8)

Este esențial ca furnizorii de servicii de conținut online care utilizează opere sau alte obiecte protejate, precum cărți, producții audiovizuale, înregistrări muzicale sau emisiuni să aibă dreptul de a utiliza un astfel de conținut în teritoriile relevante.

(9)

Transmiterea de către furnizorii de servicii de conținut online a unui conținut protejat prin drepturi de autor sau drepturi conexe necesită o autorizație din partea titularilor drepturilor respective, cum ar fi autorii, artiștii interpreți sau executanți, producătorii și organismele de radiodifuziune sau de televiziune privind conținutul inclus în transmisie. Același lucru este valabil și în cazul în care o astfel de transmisie este realizată în scopul de a permite consumatorilor să efectueze o descărcare în vederea utilizării unui serviciu de conținut online.

(10)

Dobândirea unei licențe pentru drepturile relevante nu este întotdeauna posibilă, în special atunci când drepturile asupra conținutului sunt acordate pe bază de licență exclusivă. Pentru a garanta faptul că exclusivitatea teritorială este respectată în mod eficient, furnizorii de servicii de conținut online se angajează adesea, în cadrul contractelor de licență cu titularii drepturilor, inclusiv cu organismele de radiodifuziune și televiziune sau organizatorii de evenimente, să împiedice accesul la servicii și utilizarea acestora de către abonații lor în afara teritoriului pentru care furnizorii dețin licență. Astfel de restricții contractuale impuse furnizorilor fac necesară luarea de către aceștia a unor măsuri precum interzicerea accesului la serviciile lor de la adrese de protocol internet (IP) situate în afara teritoriului în cauză. Prin urmare, unul dintre obstacolele în calea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online se regăsește în contractele încheiate între furnizorii de servicii de conținut online și abonații acestora, care reflectă clauzele de limitare teritorială incluse în contractele încheiate între respectivii furnizori și titularii de drepturi.

(11)

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ar trebui luată în considerare în găsirea echilibrului între obiectivul de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și libertățile fundamentale garantate de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(12)

Prin urmare, obiectivul urmărit de prezentul regulament este acela de a adapta cadrul juridic armonizat referitor la drepturile de autor și drepturile conexe și de a pune la dispoziție o abordare comună în ceea ce privește furnizarea de servicii de conținut online abonaților aflați temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora, prin înlăturarea barierelor în calea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online furnizate în mod legal. Prezentul regulament ar trebui să asigure portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în toate sectoarele în cauză, și să ofere astfel consumatorilor un mijloc suplimentar de acces legal la conținutul online, fără a afecta nivelul ridicat de protecție garantat de drepturile de autor și drepturile conexe în Uniune și fără a modifica modelele actuale de acordare a licențelor, cum ar fi licențele teritoriale, și fără a afecta mecanismele de finanțare existente. Ar trebui să se facă o distincție clară între portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online și noțiunea de acces transfrontalier al consumatorilor la servicii de conținut online furnizate într-un alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora, care nu este reglementat prin prezentul regulament.

(13)

Având în vedere instrumentele existente ale Uniunii în domeniul fiscal, este necesar ca acest domeniu să fie exclus din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării vreunei dispoziții în domeniul fiscal.

(14)

Prezentul regulament definește mai multe concepte necesare pentru aplicarea sa, inclusiv statul membru de reședință. Statul membru de reședință ar trebui stabilit ținând seama de obiectivele prezentului regulament și de necesitatea de a garanta aplicarea sa uniformă în Uniune. Definiția statului membru de reședință presupune faptul că abonatul are o reședință reală și stabilă în statul membru respectiv. Un furnizor de servicii de conținut online care a verificat statul membru de reședință în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să poată presupune, în sensul prezentului regulament, că statul membru de reședință, astfel cum a fost verificat, este singurul stat membru de reședință al abonatului. Nu ar trebui ca furnizorii să aibă obligația de a verifica dacă abonații lor sunt abonați la un serviciu de conținut online în alt stat membru.

(15)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice serviciilor de conținut online pe care furnizorii, după ce au obținut drepturile relevante de la titularii de drepturi pe un anumit teritoriu, le oferă abonaților săi pe baza unui contract, prin orice mijloace, inclusiv prin streaming, descărcare, aplicații sau orice altă tehnică ce permite utilizarea acestui conținut. În sensul prezentului regulament, termenul de contract ar trebui să fie considerat ca incluzând orice acord încheiat între un furnizor și un abonat, inclusiv orice acord prin care abonatul acceptă termenii și condițiile furnizorului legate de furnizarea serviciilor de conținut online fie în schimbul achitării unei sume de bani, fie fără plata unei sume de bani. Cererea de înregistrare pentru a primi alerte de conținut sau simpla acceptare a cookie-urilor HTML nu ar trebui să fie considerate drept contract pentru furnizarea de servicii de conținut online în sensul prezentului regulament.

(16)

Un serviciu online care nu este un serviciu mass-media audiovizual în înțelesul Directivei 2010/13/UE și care utilizează opere, alte obiecte protejate sau transmisii ale unor organisme de radiodifuziune și televiziune doar într-un mod accesoriu nu ar trebui să fie reglementat de prezentul regulament. Astfel de servicii includ site-uri care utilizează doar în mod accesoriu opere sau alte obiecte protejate, precum elemente grafice sau muzică utilizate drept fundal, atunci când scopul principal al acestor site-uri este, de exemplu, vânzarea de bunuri.

(17)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai serviciilor de conținut online pe care consumatorii le pot accesa și utiliza efectiv în statul lor membru de reședință, fără a fi limitate la o anumită locație, întrucât nu este adecvat să li se solicite furnizorilor de servicii de conținut online care nu oferă servicii de conținut online portabile în statul membru de reședință al abonatului să facă acest lucru la nivel transfrontalier.

(18)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice serviciilor de conținut online care sunt furnizate contra plății unei sume de bani. Furnizorii acestui tip de servicii sunt în măsură să verifice statul membru de reședință al abonaților. Dreptul de a utiliza un serviciu de conținut online ar trebui să fie considerat ca fiind dobândit în schimbul plății unei sume de bani indiferent dacă plata respectivă este efectuată direct către furnizorul de servicii de conținut online sau către o altă parte, precum un furnizor care oferă un pachet care combină un serviciu de comunicații electronice și un serviciu de conținut online operat de un alt furnizor. În sensul prezentului regulament, plata unei taxe obligatorii pentru serviciile publice de radiodifuziune nu ar trebui să fie considerată drept achitarea unei sume de bani pentru un serviciu de conținut online.

(19)

Furnizorii de servicii de conținut online nu ar trebui să perceapă nicio taxă suplimentară abonaților lor pentru a asigura portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în conformitate cu prezentul regulament. Este totuși posibil ca, pentru a avea acces la serviciile de conținut online și pentru a le utiliza în alte state membre decât statul membru de reședință, abonații ar putea face obiectul unei taxe plătite operatorilor rețelelor de comunicații electronice utilizate pentru a accesa serviciile în cauză.

(20)

Furnizorii de servicii de conținut online livrate fără plata unei sume de bani nu verifică în general statul membru de reședință al abonaților lor. Includerea unor astfel de servicii de conținut online în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar implica o schimbare majoră în modul în care aceste servicii sunt furnizate, precum și costuri disproporționate. Cu toate acestea, excluderea acestor servicii din domeniul de aplicare al prezentului regulament ar însemna că, chiar și atunci când decid să investească în mijloace care permit verificarea statului membru de reședință al abonatului, furnizorii acestor servicii nu ar putea să beneficieze de mecanismul juridic care este prevăzut de prezentul regulament și care permite furnizorilor de servicii de conținut online să ofere portabilitate transfrontalieră a acestor servicii. Prin urmare, furnizorii de servicii de conținut online furnizat fără plata unei sume de bani ar trebui să poată opta să fie incluși în domeniul de aplicare al prezentului regulament cu condiția să respecte cerințele privind verificarea statului membru de reședință al abonaților lor. În cazul în care astfel de furnizori își exercită această opțiune, aceștia ar trebui să respecte aceleași obligații ca cele impuse prin prezentul regulament asupra furnizorilor de servicii de conținut online care sunt furnizate în schimbul unei sume de bani. Mai mult, aceștia ar trebui să își informeze în timp util abonații, titularii relevanți ai drepturilor de autor și drepturilor conexe și titularii relevanți ai oricăror alte drepturi în materie de conținut al serviciului de conținut online, cu privire la decizia lor de a exercita opțiunea respectivă. Astfel de informații ar putea fi furnizate pe site-ul furnizorului.

(21)

Pentru a asigura portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online, este necesar să se impună furnizorilor de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament să le permită abonaților să utilizeze astfel de servicii în statul membru unde se află temporar în aceleași condiții ca în statul membru de reședință al abonaților. Abonații ar trebui să aibă acces la servicii de conținut online, care oferă același conținut, pe aceeași gamă și număr de dispozitive, pentru același număr de utilizatori și cu aceleași funcționalități ca și cele oferite în statul membru de reședință al acestora. Este esențial ca obligația de a furniza portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online să fie obligatorie și, prin urmare, părțile nu ar trebui să o poată exclude, să deroge de la aceasta sau să îi modifice efectele. Orice acțiune a unui furnizor care ar împiedica accesul abonaților la serviciu sau utilizarea acestuia în timp ce se află temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora, de exemplu, restricții în ceea ce privește funcționalitățile sau calitatea furnizării serviciului, ar trebui să fie considerată drept eludare a obligației de a furniza portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online și, prin urmare, contrară prezentului regulament.

(22)

Cerința ca livrarea de servicii de conținut online către abonații aflați temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora să se efectueze la aceeași calitate ca în statul membru de reședință ar putea avea ca rezultat costuri ridicate pentru furnizorii de servicii de conținut online și, astfel, în ultimă instanță, pentru abonați. Prin urmare, nu este adecvat ca prezentul regulament să impună obligația ca furnizorii să asigure o calitate a furnizării unor astfel de servicii care să fie superioară calității disponibile prin intermediul modului de acces online local ales de un abonat în timp ce se află temporar în alt stat membru. În astfel de cazuri, furnizorul nu ar fi răspunzător în cazul în care calitatea de livrare a serviciului este mai scăzută. Cu toate acestea, în cazul în care furnizorul garantează în mod expres o anumită calitate pentru livrarea către abonați în timp ce aceștia se află temporar într-un alt stat membru, furnizorul ar trebui să fie obligat să respecte respectiva garanție. Pe baza informațiilor pe care le deține, furnizorul ar trebui să ofere abonaților săi în prealabil informații despre calitatea unui serviciu de conținut online furnizat în alte state membre decât statul membru de reședință al acestora, informându-i în special că este posibil ca furnizarea serviciului să varieze în calitate față de calitatea aplicabilă în statul membru de reședință al acestora. Furnizorul nu ar trebui să aibă obligația să se informeze privind calitatea furnizării unui serviciu în alte state membre decât statul membru de reședință al abonatului. Informațiile relevante ar putea fi furnizate pe site-ul furnizorului.

(23)

Pentru a se asigura că furnizorii de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament respectă obligația de asigurare a portabilității transfrontaliere a serviciilor lor, fără să dobândească drepturile relevante în alt stat membru, este necesar să se prevadă că furnizorii în cauză ar trebui să aibă întotdeauna dreptul să ofere aceste servicii abonaților și atunci când aceștia se află temporar într-un alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora. Acest lucru ar trebui realizat prin stipularea faptului că furnizarea, accesarea și utilizarea unor astfel de servicii de conținut online ar trebui considerate a fi efectuate în statul membru de reședință al abonatului. Acest mecanism juridic ar trebui să fie aplicabil exclusiv în scopul de a asigura portabilitatea serviciilor de conținut online. Serviciul de conținut online ar trebui să fie considerat că se furnizează în mod legal dacă atât serviciul, cât și conținutul sunt furnizate în mod legal în statul membru de reședință. Prezentul regulament și, în special, mecanismul juridic prin care locul de furnizare, accesare și utilizare a unui serviciu de conținut online este considerat a se afla în statul membru de reședință al abonatului nu împiedică un furnizor să-i permită în plus abonatului să acceseze și să utilizeze conținutul furnizat în mod legal de furnizor în statul membru în care abonatul se află temporar.

(24)

În cazul acordării de licențe pentru drepturile de autor sau drepturile conexe, mecanismul juridic prevăzut de prezentul regulament înseamnă că actele relevante de reproducere, de comunicare către public și de punere la dispoziție a operelor și a altor obiecte protejate, precum și actele de extragere sau reutilizare din baze de date protejate prin drepturi sui generis, care se produc când serviciul este oferit abonaților atunci când aceștia se află temporar într-un stat membru altul decât statul membru de reședință al acestora, ar trebui considerate a avea loc în statul membru de reședință al abonaților. Ar trebui, prin urmare, să se considere că furnizorii de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament acționează astfel pe baza autorizațiilor respective din partea titularilor de drepturi în cauză pentru statul membru de reședință al abonaților lor. Ori de câte ori furnizorii au dreptul de a efectua acte de comunicare publică sau de reproducere în statul membru de reședință al abonaților, pe baza unei autorizații din partea titularilor de drepturi în cauză, abonații aflați temporar într-un alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa și utiliza serviciul și, dacă este necesar, să efectueze orice acte de reproducere, precum descărcarea, la care ar avea dreptul în propriul stat membru de reședință. Furnizarea de servicii de conținut online de către furnizori către abonații aflați temporar într-un alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora și accesarea și utilizarea serviciului de către astfel de abonați în conformitate cu prezentul regulament nu ar trebui să constituie o încălcare a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe sau a oricăror alte drepturi relevante pentru furnizarea, accesul și utilizarea serviciului de conținut online.

(25)

Furnizorii de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament nu ar trebui să răspundă pentru încălcarea unei prevederi contractuale care contravine obligației de a le permite abonaților să utilizeze serviciile în statul membru în care se află temporar. Prin urmare, clauzele din contracte destinate să interzică sau să limiteze portabilitatea transfrontalieră a unor astfel de servicii de conținut online ar trebui să fie neexecutorii. Furnizorilor și titularilor de drepturi relevante pentru furnizarea de servicii de conținut online nu ar trebui să li se permită să eludeze aplicarea prezentului regulament prin alegerea dreptului unei țări terțe ca drept aplicabil contractelor dintre ei. Același lucru ar trebui să se aplice în cazul contractelor încheiate între furnizori și abonați.

(26)

Ar trebui să fie posibil ca, în temeiul prezentului regulament, abonații să beneficieze de serviciile de conținut online la care s-au abonat în statul membru de reședință al acestora atunci când se află temporar într-un alt stat membru. Abonații ar trebui să fie eligibili pentru a beneficia de portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online numai în cazul în care au reședința într-un stat membru al Uniunii. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă obligația furnizorilor de servicii de conținut online de a utiliza mijloace rezonabile, proporționale și eficace pentru a verifica statul membru de reședință al abonaților lor. În acest scop, furnizorii ar trebui să utilizeze mijloacele de verificare enumerate în prezentul regulament. Acest lucru nu împiedică încheierea unui acord între furnizori și titularii de drepturi cu privire la acele mijloace de verificare în limitele prevăzute de prezentul regulament. Lista este menită să ofere securitate juridică în ceea ce privește mijloacele de verificare care pot fi utilizate de furnizori, precum și pentru a limita încălcările dreptului la viața privată al abonaților. Ar trebui să se țină seama în fiecare caz în parte de eficacitatea și proporționalitatea unui anumit mijloc de verificare în statul membru relevant și pentru tipul de serviciu de conținut online relevant. Dacă statul membru de reședință al abonatului nu poate fi verificat cu suficientă certitudine pe baza unui singur mijloc de verificare, furnizorii ar trebui să se bazeze pe două mijloace de verificare. În cazurile în care furnizorul are îndoieli întemeiate cu privire la statul membru de reședință al abonatului, furnizorul ar trebui poată repeta verificarea statului membru de reședință al abonatului. Furnizorul ar trebui să ia măsurile tehnice și organizatorice necesare, în temeiul normelor aplicabile în materie de protecție a datelor, pentru a prelucra datele cu caracter personal colectate în scopul verificării statului membru de reședință al abonatului în temeiul prezentului regulament. Printre măsurile în cauză se pot număra furnizarea de informații transparente către persoanele fizice privind metodele folosite pentru verificare și scopurile acesteia, precum și măsuri de securitate adecvate.

(27)

Pentru a verifica statul membru de reședință al abonatului, furnizorul unui serviciu de conținut online ar trebui să se bazeze, dacă este posibil, pe informații de care dispune, de exemplu informațiile de facturare. În ceea ce privește contractele încheiate înainte de data de aplicare a prezentului regulament, precum și în ceea ce privește verificarea efectuată cu ocazia reînnoirii unui contract, furnizorul ar trebui să poată solicita abonatului să furnizeze informațiile necesare pentru a verifica statul membru de reședință al acestuia numai în cazul în care acest lucru nu poate fi determinat pe baza informațiilor de care dispune deja furnizorul.

(28)

Verificarea adresei IP în temeiul prezentului regulament ar trebui efectuată în conformitate cu Directivele 95/46/CE (9) și 2002/58/CE (10) ale Parlamentului European și ale Consiliului. În plus, în scopul verificării statului membru de reședință al abonatului, ceea ce contează nu este locația exactă a abonatului, ci statul membru din care accesează serviciul. În consecință, datele privind locația exactă a abonatului sau orice alte date cu caracter personal nu ar trebui colectate sau prelucrate în acest scop. În cazul în care furnizorul are îndoieli întemeiate cu privire la statul membru de reședință al abonatului și efectuează o verificare a adresei IP pentru a verifica statul membru de reședință, scopul exclusiv al unei asemenea verificări ar trebui să fie acela de a stabili dacă un abonat accesează sau folosește serviciul de conținut online în statul membru de reședință sau în afara sa. Prin urmare, în astfel de cazuri, datele aflate în urma verificării adreselor IP ar trebui colectate doar în format binar, cu respectarea normelor aplicabile în materie de protecție a datelor. Furnizorul nu ar trebui să depășească acest nivel de detaliu.

(29)

Titularii drepturilor de autor, ai drepturilor conexe sau ai altor drepturi în ceea ce privește conținutul serviciilor de conținut online ar trebui să fie în continuare în măsură să își exercite libertatea contractuală de a autoriza ca astfel de conținut să fie furnizat, accesat și utilizat în temeiul prezentului regulament fără verificarea statului membru de reședință. Acest lucru poate fi relevant în special în sectoare cum ar fi muzica și cărțile în format electronic. Toți titularii de drepturi ar trebui să fie în măsură să ia astfel de decizii în mod liber atunci când încheie contracte cu furnizorii de servicii de conținut online. Contractele dintre furnizori și titularii de drepturi nu ar trebui să limiteze posibilitatea titularilor de drepturi de a-și retrage autorizația, cu condiția transmiterii unui preaviz rezonabil furnizorului. Autorizația acordată de un titular de drepturi individual nu exonerează prin ea însăși furnizorul de obligația de a verifica statul membru de reședință al abonatului. Doar atunci când toți titularii drepturilor de autor, ai drepturilor conexe sau ai altor drepturi legate de conținutul utilizat de furnizor decid să autorizeze accesarea și utilizarea conținutului care urmează să fie furnizat fără verificarea statului membru de reședință, obligația de a verifica statul membru de reședință nu ar trebui să se aplice, iar contractul dintre furnizor și abonat pentru furnizarea de servicii de conținut online ar trebui să fie utilizat pentru a stabili statul membru de reședință al acestuia din urmă. Toate celelalte aspecte ale prezentului regulament ar trebui să se aplice în continuare în aceste cazuri.

(30)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În consecință, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii, în special cu dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, cu respectarea libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială, precum și a dreptului de proprietate, inclusiv a dreptului la proprietatea intelectuală. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal efectuată în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze cu respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la respectarea vieții private și de familie și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolele 7 și 8 din Cartă, și este esențial ca această prelucrare să fie conformă cu Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE. În special, furnizorii de servicii de conținut online ar trebui să se asigure că orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament este necesară, justificată și proporțională având în vedere obiectivul relevant. În cazul în care autentificarea unui abonat este suficientă pentru furnizarea serviciului, identificarea abonatului nu ar trebui să fie obligatorie. Datele colectate în conformitate cu prezentul regulament în scopul verificării statului membru de reședință nu ar trebui să fie păstrate de către furnizor mai mult timp decât este necesar pentru efectuarea acestei verificări. Astfel de date ar trebui distruse imediat și definitiv după finalizarea verificării. Cu toate acestea, acest lucru nu aduce atingere stocării datelor care au fost colectate în alt scop legitim, sub rezerva normelor aplicabile în materie de protecție a datelor, inclusiv a normelor privind stocarea datelor respective.

(31)

Contractele pe baza cărora se acordă licențe pentru conținut sunt încheiate de obicei pentru o perioadă relativ lungă de timp. În consecință, în scopul de a se asigura că toți consumatorii care își au reședința în Uniune pot beneficia de portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online de pe poziții de egalitate din punctul de vedere al timpului și fără nicio întârziere nejustificată, prezentul regulament ar trebui să se aplice și în cazul contractelor încheiate și al drepturilor dobândite înainte de data aplicării sale, dacă respectivele contracte și drepturi sunt relevante pentru portabilitatea transfrontalieră a unui serviciu de conținut online prestat după această dată. Această aplicare a prezentului regulament este necesară și pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru furnizorii de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament care își desfășoară activitatea pe piața internă, în special pentru IMM-uri, asigurând posibilitatea ca furnizorii care au încheiat contracte cu titularii de drepturi pentru o perioadă îndelungată de timp să pună la dispoziția abonaților portabilitatea transfrontalieră, independent de capacitatea furnizorului de a renegocia astfel de contracte. În plus, această aplicare a prezentului regulament ar trebui să asigure că, atunci când iau măsurile necesare pentru portabilitatea transfrontalieră a serviciilor lor, furnizorii vor fi în măsură să ofere această portabilitate pentru întregul lor conținut online. Acest lucru ar trebui să se aplice și furnizorilor serviciilor de conținut online care oferă pachete de servicii de comunicații electronice combinate cu servicii de conținut online. În cele din urmă, această aplicare a prezentului regulament ar trebui, de asemenea, să permită ca titularii de drepturi să nu fie nevoiți să își renegocieze contractele existente de acordare de licențe pentru a permite furnizorului să ofere portabilitate transfrontalieră a serviciilor lor.

(32)

Prin urmare, întrucât prezentul regulament se va aplica anumitor contracte încheiate și drepturi dobândite înainte de data aplicării sale, este, de asemenea, oportun să se prevadă o perioadă rezonabilă între data intrării în vigoare a prezentului regulament și data punerii sale în aplicare, care să le permită, astfel, titularilor de drepturi și furnizorilor de servicii de conținut online cărora li se aplică prezentul regulament să ia măsurile necesare pentru a se adapta la noua situație, precum și să permită furnizorilor să modifice condițiile de utilizare a serviciilor lor. Modificarea condițiilor de utilizare a serviciilor de conținut online oferite în pachete care combină un serviciu de comunicații electronice cu un serviciu de conținut online, efectuate strict în vederea respectării cerințelor din prezentul regulament, nu ar trebui să creeze niciun drept pentru abonați în temeiul dreptului intern care transpune cadrul de reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, de a se retrage din contractele de furnizare a unor astfel de servicii de comunicații electronice.

(33)

Prezentul regulament urmărește să îmbunătățească competitivitatea prin încurajarea inovației în ceea ce privește serviciile de conținut online și prin atragerea mai multor clienți. Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor în materie de concurență, în special a articolelor 101 și 102 din TFUE. Normele prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să fie utilizate pentru a restrânge concurența într-un mod care să contravină TFUE.

(34)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere punerii în aplicare a Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) și în special a titlului III din directivă. Prezentul regulament este în deplină concordanță cu obiectivul de facilitare a accesului legal la conținutul protejat prin drepturi de autor sau drepturi conexe, precum și la serviciile aferente.

(35)

În vederea atingerii obiectivului de asigurare a portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online în cadrul Uniunii, este oportun să se adopte un regulament care este direct aplicabil în statele membre. Acest lucru este necesar pentru a garanta o aplicare uniformă a normelor privind portabilitatea transfrontalieră între statele membre, precum și intrarea lor în vigoare în același timp cu privire la toate serviciile de conținut online. Numai un regulament garantează gradul de securitate juridică care este necesar pentru a le permite consumatorilor să beneficieze pe deplin de portabilitatea transfrontalieră în întreaga Uniune.

(36)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume adaptarea cadrului juridic astfel încât portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online să fie oferită în cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acelui obiectiv. În special, prezentul regulament nu afectează în mod substanțial modul în care sunt acordate licențele pentru drepturi și nu obligă titularii de drepturi și furnizorii de servicii să renegocieze contractele. În plus, prezentul regulament nu impune ca furnizorii să ia măsuri pentru a asigura calitatea furnizării de servicii de conținut online în afara statului membru de reședință al abonaților. În cele din urmă, prezentul regulament nu se aplică furnizorilor care oferă servicii de conținut online livrat fără plata unei sume de bani și care nu își exercită opțiunea de a permite portabilitatea transfrontalieră a serviciilor lor. Prin urmare, acesta nu impune costuri disproporționate,

1.

„abonat” înseamnă orice consumator care, pe baza unui contract de furnizare a unor servicii de conținut online încheiat cu un furnizor, condiționat sau nu de plata unei sume de bani, are dreptul de a accesa și utiliza astfel de servicii în statul membru de reședință;

2.

„consumator” înseamnă orice persoană fizică care, în contractele care fac obiectul prezentului regulament, acționează în scopuri care se află în afara activității sale comerciale, industriale, artizanale sau profesionale;

3.

„statul membru de reședință” înseamnă statul membru, stabilit pe baza articolului 5, în care abonatul își are reședința efectivă și stabilă;

4.

„aflat temporar într-un stat membru” înseamnă prezența într-un alt stat membru decât statul membru de reședință pentru o perioadă de timp limitată;

5.

„serviciu de conținut online” înseamnă un serviciu, astfel cum este definit la articolele 56 și 57 din TFUE, pe care un furnizor îl furnizează în mod legal abonaților în statul membru de reședință al acestora în termenii conveniți și online, care este portabil și care este:

6.

„portabil” înseamnă un element al unui serviciu de conținut online cu ajutorul căruia abonații pot accesa și utiliza efectiv servicii de conținut online în statul membru de reședință al acestora fără a fi limitați la o anumită locație.

(a)

o carte de identitate, mijloace electronice de identificare, în special cele reglementate de sistemele de identificare electronică notificate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12), sau orice alt document de identitate valabil care confirmă statul membru de reședință al abonatului;

(b)

informații bancare, precum contul bancar sau numărul cardului de credit ori de debit al abonatului;

(c)

locul de instalare a unui dispozitiv set top box, a unui decodor sau a unui dispozitiv similar utilizat pentru furnizarea de servicii către abonat;

(d)

plata de către abonat a unei taxe pentru alte servicii furnizate în statul membru, cum ar fi serviciile publice de radiodifuziune;

(e)

un contract de furnizare de servicii de internet sau de telefonie sau orice tip de contract similar care leagă abonatul de statul membru;

(f)

înregistrarea pe listele electorale locale, dacă respectivele informații sunt la dispoziția publicului;

(g)

plata impozitelor locale, dacă respectivele informații sunt la dispoziția publicului;

(h)

o factură a abonatului la o utilitate publică care leagă abonatul de statul membru;

(i)

adresa de facturare sau adresa poștală a abonatului;

(j)

o declarație a abonatului care confirmă adresa abonatului în statul membru;

(k)

o verificare a adresei de protocol de internet (IP), pentru a identifica statul membru în care abonatul accesează serviciul de conținut online.