12.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 357/112

(1)

Prin decizia din 19 noiembrie 2008, Comisia a aprobat un program intitulat „Măsuri de sprijin pentru instituțiile de credit din Grecia” (denumit în continuare „schema de sprijinire a băncilor elene”) conceput pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar al Greciei. Schema de sprijinire a băncilor elene permite acordarea de ajutor în cadrul celor trei măsuri din care este alcătuită, și anume o măsură de recapitalizare, o măsură de garantare și o măsură de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat (4). În mai 2009, EFG Eurobank Ergasias S.A. (5) a fost recapitalizată de statul elen în cadrul măsurii de recapitalizare.

(2)

Considerentul 14 din decizia din 19 noiembrie 2008 prevede notificarea către Comisie a unui plan de restructurare în ceea ce privește beneficiarii măsurii de recapitalizare.

(3)

La 2 august 2010, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan de restructurare a Eurobank Group. Comisia a înregistrat planul și actualizările sale ulterioare, precum și informațiile suplimentare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.30342 (PN 26/2010) și ulterior în cazul SA.32789 (2011/PN).

(4)

Banca a beneficiat în mod repetat de garanții de stat pentru titluri de creanță și creditare din emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (6). De asemenea, Banca a beneficiat de injecții de capital de urgență garantate de stat („ELA garantate de stat”).

(5)

La 20 aprilie 2012, Fondul elen de stabilitate financiară („Hellenic Financial Stability Fund” – HFSF) a furnizat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la majorarea planificată a capitalului Băncii. La 28 mai 2012, HFSF a acordat Băncii o recapitalizare punte în valoare de 3 970 de milioane EUR (denumită în continuare „prima recapitalizare punte”).

(6)

În mai 2012, autoritățile elene au notificat Comisiei scrisoarea de angajament, care a fost transmisă Băncii de către HFSF. Comisia a înregistrat scrisoarea ca ajutor nenotificat [cazul SA.34825 (2012/NN)], întrucât măsura fusese deja pusă în aplicare.

(7)

La 27 iulie 2012, Comisia a deschis o procedură oficială de investigare privind prima recapitalizare punte (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank”) (7).

(8)

În decembrie 2012, HFSF a acordat Băncii o a doua recapitalizare punte în valoare de 1 341 de milioane EUR (denumită în continuare „a doua recapitalizare punte”). La 21 decembrie 2012, HFSF a furnizat, de asemenea, Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la o majorare a capitalului social al Băncii și la instrumentele de capital convertibile care urmau să fie emise pentru o sumă totală de până la 528 de milioane EUR (8). Autoritățile elene au notificat măsurile respective Comisiei la 27 decembrie 2012.

(9)

În mai 2013, HFSF a participat la majorarea capitalului Băncii care fusese aprobată în decembrie 2012. Prima și a doua recapitalizare punte au fost convertite în acțiuni și în Bancă s-a injectat un capital suplimentar de 528 de milioane EUR (denumită în continuare „recapitalizarea din primăvara anului 2013”).

(10)

La 19 decembrie 2013, autoritățile elene au prezentat Comisiei informații privind condițiile recapitalizării din primăvara anului 2013.

(11)

La 31 martie 2014, HFSF a prezentat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la majorarea planificată a capitalului Băncii.

(12)

La 16 aprilie 2014, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan final de restructurare a Băncii (denumit în continuare „planul de restructurare”). De asemenea, acestea au notificat Comisia cu privire la angajamentul HFSF de a subscrie pe deplin recapitalizarea viitoare a Băncii. La aceeași dată, acestea au furnizat informații privind injecția de capital garantată de stat. Autoritățile elene au indicat că doresc să ofere în continuare Băncii un astfel de sprijin sub formă de lichidități, precum și garanțiile acordate de stat pentru titlurile de creanță și creditarea prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (9).

(13)

Comisia a avut numeroase reuniuni, teleconferințe și schimburi de mesaje electronice cu reprezentanți ai autorităților elene și cu Banca.

(14)

Grecia acceptă, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată numai în limba engleză.

(15)

La 26 iulie 2012, Comisia a adoptat o decizie privind ajutorul de stat SA.34488 (2012/C), „Ajutor acordat Nea Proton Bank prin înființarea și capitalizarea Nea Proton Bank” (10) (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton”). Prin decizia respectivă, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare cu privire la: (i) acoperirea, prin intermediul schemei de rezoluție a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor („HDIGF”) și a HFSF, a deficitului de finanțare în valoare de 1 121,6 milioane EUR între activele și pasivele Proton Bank, care au fost transferate către Nea Proton Bank; (ii) o injecție de capital inițială în valoare de 250 de milioane EUR în favoarea Nea Proton Bank de către HFSF; și (iii) o injecție de capital suplimentară, în valoare de 300 de milioane EUR, acordată Nea Proton Bank de către HFSF, care a fost anticipată la momentul adoptării deciziei de inițiere a procedurii privind Nea Proton. Comisia a invitat Grecia să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea măsurilor de ajutor. Secțiunea 1 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton descrie în detaliu procedura privind Proton Bank, inclusiv rezoluția Proton Bank, înființarea Nea Proton Bank, acoperirea deficitului de finanțare și injecția de capital inițială acordată Nea Proton Bank de către HFSF.

(16)

La 1 august 2012, HFSF a subscris acțiuni suplimentare în capitalul Nea Proton Bank, creștere care s-a ridicat la 230 de milioane EUR.

(17)

La 5 septembrie 2012, Grecia și-a prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton care fusese pregătită de Banca Greciei și HFSF.

(18)

La 31 decembrie 2012, HFSF a subscris acțiuni suplimentare în capitalul social al Nea Proton Bank, care s-au ridicat la 35 de milioane EUR.

(19)

În mai 2013, HFSF a lansat procesul de vânzare a Nea Proton Bank.

(20)

La 12 iulie 2013, autoritățile elene au informat Comisia asupra intenției Băncii de a achiziționa Nea Proton Bank. Comisia a răspuns la 15 iulie 2013.

(21)

La 15 iulie 2013, Banca a semnat un acord cu caracter obligatoriu cu HFSF pentru achiziționarea a 100 % din acțiunile și drepturile de vot ale Nea Proton Bank la un preț de cumpărare de 1 EUR, iar HFSF și-a luat angajamentul de a recapitaliza Nea Proton Bank înainte de vânzarea sa cu 395 de milioane EUR în numerar.

(22)

La 29 iulie 2013, autoritățile elene au notificat Comisiei injecția de capital în valoare de 395 de milioane EUR în favoarea Nea Proton Bank.

(23)

La 6 mai 2013, Comisia a adoptat o decizie privind ajutorul de stat SA.31155 (2013/C), „Ajutor de stat în favoarea TT Hellenic Postbank S.A. prin înființarea și capitalizarea băncii punte New TT Hellenic Postbank S.A.” (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii privind New TT”) (11). Prin decizia acesteia, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare cu privire la: (i) o injecție de capital în valoare de 500 de milioane EUR din partea HFSF în New TT Hellenic Postbank S.A. (denumită în continuare „New TT Bank”); (ii) acoperirea în valoare de 4,1 miliarde EUR (12) a deficitului de finanțare (13) rezultat din transferul activităților Hellenic Postbank S.A. (denumită în continuare „TT Bank”) în favoarea New TT Bank; (iii) o injecție de capital în valoare de 224,96 de milioane EUR în TT Bank din partea Greciei sub formă de acțiuni preferențiale în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene; și (iv) o intervenție în valoare de 0,68 miliarde EUR din partea Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor în favoarea activelor T Bank S.A. (denumită în continuare „T Bank”) care au fost transferate în favoarea TT Bank. Comisia a invitat Grecia să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare. Secțiunea 1 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT descrie în detaliu procedurile referitoare la rezoluția T Bank prin vânzarea către TT Bank și rezoluția TT Bank prin înființarea New TT Bank.

(24)

În iunie 2013, HFSF a lansat procesul de vânzare a New TT Bank.

(25)

La 15 iulie 2013, autoritățile elene au informat Comisia cu privire la decizia Fondului elen de stabilitate financiară de a vinde New TT Bank către Bancă și motivele care au stat la baza deciziei.

(26)

La 15 iulie 2013, Banca a încheiat un acord cu caracter obligatoriu cu HFSF având ca obiect achiziționarea a 100 % din acțiunile și drepturile de vot ale New TT Bank.

(27)

La 19 iulie 2013, Grecia a prezentat observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii privind New TT.

(28)

Produsul intern brut real al Greciei (denumit în continuare „PIB”) a scăzut cu 20 % din 2008 până în 2012, după cum se arată în tabelul 1. Ca urmare, băncile elene s-au confruntat cu o creștere rapidă a ratei de nerambursare a împrumuturilor acordate persoanelor fizice și întreprinderilor din Grecia (14). Astfel de evoluții au afectat în mod negativ performanța activelor băncilor din Grecia și au dat naștere la necesități de capital.

Tabelul 1

Creșterea reală a PIB-ului în Grecia în perioada 2008-2013

(29)

De asemenea, în februarie 2012, Grecia a pus în aplicare un schimb de obligațiuni cu sectorul privat cunoscut sub denumirea de „implicarea sectorului privat” (denumit în continuare „programul PSI”). Băncile elene au participat la elaborarea programului de implicare a sectorului privat, pe durata căruia guvernul elen a oferit titluri noi titularilor privați de obligațiuni existenți (inclusiv obligațiuni noi emise de guvernul elen), titluri de valoare care depind de variațiile PIB și note de plată în cadrul programului PSI emise de Fondul european de stabilitate financiară (denumit în continuare „FESF”) în schimbul obligațiunilor emise de guvernul elen existente, cu o rată nominală de actualizare de 53,5 % și scadențe mai lungi (15). Autoritățile elene au anunțat rezultatele schimbului de obligațiuni la 9 martie 2012 (16). Schimbul a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru deținătorii de obligațiuni (estimate de Banca Greciei la 78 % din valoarea nominală a vechilor obligațiuni emise de guvernul elen în medie pentru băncile elene) și nevoi de capital care au fost contabilizate retroactiv în situațiile financiare pentru 2011 ale băncilor elene.

Tabelul 2

Pierderile totale ale principalelor bănci elene (milioane EUR) în cadrul programului de implicare a sectorului privat

(30)

Întrucât băncile elene s-au confruntat cu deficite de capital substanțiale ca urmare a programului de implicare a sectorului privat și a recesiunii persistente, Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare (denumit în continuare „MEFP”) al celui de-al doilea program de ajustare pentru Grecia elaborat de guvernul elen, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional (denumit în continuare „FMI”) și Banca Centrală Europeană (denumită în continuare „BCE”) la 11 martie 2012 a pus la dispoziție fonduri pentru recapitalizarea băncilor respective. Autoritățile elene au estimat că valoarea totală a necesităților de recapitalizare bancară și a costurilor de rezoluție care urmau să fie finanțate în cadrul programului se ridică la 50 de miliarde EUR (18). Suma a fost calculată pe baza unei simulări de criză efectuate de Banca Greciei pentru perioada decembrie 2011-decembrie 2014 (denumită în continuare „simularea de criză din 2012”) care s-a bazat pe previziunile Blackrock privind pierderile din împrumuturi (19). Fondurile pentru recapitalizarea băncilor din Grecia sunt disponibile prin intermediul HFSF. Tabelul 3 sintetizează calcularea necesităților de capital pentru principalele bănci elene, astfel cum rezultă din simularea de criză din 2012.

Tabelul 3

Simularea de criză din 2012: Nevoile de capital ale principalelor bănci elene (milioane EUR)

(31)

Conform Memorandumului privind politica economică și financiară din martie 2012, „băncile care prezintă planuri viabile de majorare a capitalului vor avea posibilitatea de a solicita și de a primi sprijin public într-un mod care să mențină măsurile de stimulare a injecțiilor de capital din sectorul privat și, prin urmare, să reducă la minimum sarcina pentru contribuabili” (20). Banca Greciei a constatat că numai cele patru bănci mari (Eurobank, Banca Națională a Greciei, Piraeus Bank și Alpha Bank) sunt viabile (21). Băncile în cauză au primit o primă recapitalizare din partea HFSF în mai 2012.

(32)

Depozitele naționale în băncile din Grecia au scăzut cu 37 % în total între sfârșitul anului 2009 și iunie 2012, din cauza recesiunii și a nesiguranței politice. Băncile au fost nevoite să plătească dobânzi mai mari pentru a încerca să mențină depozitele. Costurile depozitelor au crescut, reducând marja dobânzii nete a băncilor. Întrucât băncile elene au fost excluse de pe piețele de finanțare interbancară, acestea au devenit dependente în totalitate de finanțarea din Eurosistem (22), din care o parte din ce în ce mai mare a fost sub formă de injecții de capital acordate de Banca Greciei. Sumele obținute de băncile respective au fost deosebit de mari în a doua jumătate a anului 2012.

(33)

După alegerile care au avut loc în iunie 2012, stocul de depozite a început să crească din nou. Finanțarea totală din Eurosistem a băncilor din Grecia a scăzut începând cu 31 decembrie 2012.

(34)

La 3 decembrie 2012, Grecia a lansat un program de răscumpărare a noilor obligațiuni emise de guvernul elen primite în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la prețuri care variază de la 30,2 % la 40,1 % din valoarea lor nominală (23). Băncile elene au participat la programul de răscumpărare, care a condus la pierderi viitoare în bilanțul lor contabil, întrucât pierderea contabilă (și anume diferența dintre valoarea de piață și valoarea nominală) înregistrată pe durata programului de implicare a sectorului privat a devenit definitivă și ireversibilă (24).

(35)

În decembrie 2012, cele mai mari patru bănci din Grecia au primit o a doua recapitalizare de la HFSF.

(36)

În toamna anului 2013, Banca Greciei a lansat o nouă simulare de criză pentru a evalua soliditatea situației capitalului băncilor elene, atât în cadrul unui scenariu de referință, cât și în cadrul unui scenariu negativ.

(37)

În iulie 2013, Banca Greciei a contractat un consilier pentru efectuarea unui studiu de diagnosticare privind portofoliile de credite ale tuturor băncilor elene. Consilierul a realizat previziuni privind pierderile din împrumuturi („CLP”) aferente tuturor portofoliilor de credite ale băncilor elene, precum și împrumuturilor purtătoare de risc pentru Grecia în sucursalele și filialele străine pe un orizont de timp de trei ani și jumătate și pe întreaga durată de viață a împrumutului. Analiza a furnizat previziuni privind pierderile din împrumuturi în cadrul a două scenarii macroeconomice: un scenariu de referință și un scenariu negativ. Previziunile privind pierderile din împrumuturi pentru portofoliile de împrumuturi externe au fost estimate de Banca Greciei folosind anumite contribuții din partea consilierului.

(38)

Pe baza evaluării de către consilier a previziunilor privind pierderile din împrumuturi, Banca Greciei a efectuat evaluarea nevoilor de capital cu sprijinul tehnic al unui al doilea consilier.

(39)

Principalele elemente ale evaluării nevoilor de capital în conformitate cu simularea de criză din 2013 au fost i) previziunile privind pierderile din împrumuturi (25) aferente portofoliilor de împrumuturi ale băncilor pe o bază consolidată pentru riscul elen și valutar, fără provizioanele existente pentru pierderi din împrumuturi și ii) rentabilitatea operațională estimată a băncilor pentru perioada cuprinsă între iunie 2013 și decembrie 2016, bazată pe o ajustare prudentă a planurilor de restructurare care a fost prezentată Băncii Centrale a Greciei în cursul celui de-al patrulea trimestru al anului 2013. Tabelul 4 de mai jos sintetizează calculul necesităților de capital pentru principalele bănci elene pe o bază consolidată privind scenariul de referință pentru simularea de criză din 2013.

Tabelul 4

Simularea de criză din 2013: Nevoile de capital ale băncilor elene pe bază consolidată în cadrul scenariului de referință (milioane EUR)

(40)

La 6 martie 2013, Banca Greciei a anunțat rezultatele simulării de criză din 2013 și a solicitat băncilor să își prezinte planurile de majorare a capitalului până la jumătatea lunii aprilie 2014 pentru a acoperi nevoile de capital în cadrul scenariului de referință.

(41)

Banca oferă servicii bancare universale în principal în Grecia și în Europa de Est și de Sud-Est (Cipru, România, Bulgaria, Serbia și Ucraina). Aceasta oferă o gamă completă de produse bancare și financiare și de servicii pentru gospodării și întreprinderi. Aceasta este activă în domeniul bancar pe segmentul de retail, servicii bancare pentru întreprinderi și servicii bancare private, gestionarea de active, asigurări, trezorerie, piețe de capital și alte servicii. Banca este înființată în Grecia și acțiunile sale sunt cotate la bursa de valori din Atena. La 31 decembrie 2012, Banca avea ca angajați un total de 17 427 de persoane, aproximativ jumătate dintre aceștia fiind angajați în Europa de Est și de Sud-Est, iar cealaltă jumătate, în Grecia (29).

(42)

Banca a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen și împrumuturi garantate de stat cu o valoare nominală de 7 336 de milioane EUR. Sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 5 781 de milioane EUR înainte de impozitare și a fost contabilizată în întregime în situațiile financiare din 2011 (30). În timpul programului de răscumpărare din decembrie 2012, Banca a vândut noile obligațiuni emise de guvernul elen primite în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la un preț cu mult sub valoarea nominală. Vânzarea s-a materializat în pierderi aferente noilor obligațiuni emise de statul elen.

(43)

Cifrele cheie ale Băncii în decembrie 2010, decembrie 2011, decembrie 2012 și decembrie 2013 (date consolidate) sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Cifre cheie ale Eurobank pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013

(44)

Tabelul 5 ilustrează faptul că, pe lângă pierderile uriașe înregistrate în 2011 ca urmare a programului de implicare a sectorului privat [5 781 de milioane EUR (32)], Banca a suferit o scădere a venitului (datorată, printre altele, unor costuri mai mari ale depozitelor) și pierderi din depreciere ridicate și în creștere aferente portofoliilor de împrumuturi, atât în Grecia, cât și în străinătate. Situația lichidităților Băncii a fost grav afectată de fluxurile de depozite și rata sa împrumuturi-depozite a ajuns la 148 % la 31 decembrie 2011, în timp ce 42 % din bilanțul său era finanțat din Eurosistem la data respectivă.

(45)

În cadrul simulării de criză din 2013, ale cărei rezultate au fost anunțate la 6 martie 2014, Banca Greciei a estimat necesitățile de capital ale Băncii la 2 945 de milioane EUR pentru scenariul de referință. Suma nu acoperă măsurile de diminuare, întrucât s-a plecat de la premisa că Banca va pune în aplicare măsuri de diminuare sub forma dezinvestițiilor, care trebuiau să contribuie la reducerea nevoilor de capital.

(46)

Pentru a acoperi nevoia de capital identificată în valoare de 2 945 de milioane EUR, Banca a propus măsuri de diminuare îmbunătățite care, cu toate acestea, vor genera în total doar cu puțin mai mult decât valoarea estimată de Banca Greciei la calcularea nevoilor de capital. Măsurile de diminuare includ vânzarea de active suplimentare (vânzarea a […] (33), vânzarea a […] % din filiala de asigurări și reducerea gradului de participare la activitățile imobiliare la 20 % până la […]) (34).

(47)

Întrucât măsurile de atenuare sporite pot să acopere doar o foarte mică parte a nevoilor de capital, adunarea generală extraordinară a acționarilor a hotărât, la 12 aprilie 2014, să efectueze o majorare de capital de 2 864 de milioane EUR. Majorarea a luat forma unei oferte de capital nepreferențial (și anume o majorare de capital cu anularea dreptului de preemțiune) pentru investitorii internaționali și a unei oferte publice în Grecia. În cazul în care cererea din partea investitorilor privați este insuficientă pentru a acoperi întreaga majorare de capital, HFSF va acoperi diferența prin subscrierea acțiunilor noi rămase, sub rezerva conversiei prealabile în acțiuni a instrumentelor de capital subordonate existente ale Băncii.

(48)

La 15 iulie 2013, Banca a semnat două acorduri cu caracter obligatoriu cu HFSF având ca obiect achiziționarea a 100 % din acțiunile și drepturile de vot ale Nea Proton Bank și New TT Bank.

(49)

La 9 octombrie 2011, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a Proton Bank. Licența Proton Bank a fost retrasă de către Banca Greciei, care a pus-o în lichidare (35).

(50)

La propunerea Băncii Greciei și în urma deciziei Ministerului de Finanțe (36), a fost creată Nea Proton Bank ca o instituție de credit intermediară, iar toate depozitele (din segmentele de retail, bancar și guvernamental), rețeaua de sucursale și activele selectate (portofoliile de credite și titluri de valoare) ale Proton Bank au fost transferate către Nea Proton Bank. Creanțele din titluri de capital, datoriile subordonate și împrumuturile cu grad de risc ridicat au rămas la Proton Bank. HFSF a efectuat o injecție inițială de capital în acțiuni de 250 de milioane EUR (37) în favoarea Nea Proton Bank și a fost singurul său acționar. Mărimea bilanțului de deschidere al Nea Proton Bank a fost de aproximativ 3 miliarde EUR.

(51)

La sfârșitul anului 2011, activele ponderate în funcție de risc [„RWA” (38)] ale NEA Proton Bank s-au ridicat la 1,2 miliarde EUR.

(52)

Legea elenă privind rezoluția bancară prevede că HFSF trebuie să își vândă participațiile către o instituție de credit intermediară în termen de doi ani de la data deciziei ministeriale de înființare a instituției de credit intermediare (39). În conformitate cu această obligație și în temeiul Memorandumului privind politica economică și financiară, HFSF a dat curs vânzării acțiunilor deținute în Nea Proton Bank. Consilierul financiar al HFSF a contactat o gamă largă de potențiali investitori (inclusiv bănci elene, bănci străine și sponsori financiari), dar numai două părți, Banca și un fond de hedging din S.U.A., au prezentat oferte finale. Numai oferta făcută de către Bancă a fost considerată a fi conformă cu scrisoarea de procedură a HFSF și, prin urmare, valabilă.

(53)

La 31 mai 2013, activele ponderate în funcție de risc ale Nea Proton Bank au fost de 811 milioane EUR și capitalul său de reglementare a fost de -203 milioane EUR. La aceeași dată, Nea Proton Bank a avut nevoie de o recapitalizare totală de 276 de milioane EUR pentru a atinge o rată a capitalului de bază de rangul 1 de 9 %. Banca a plătit contravaloarea în numerar în valoare de 1 EUR în schimbul a 100 % din acțiunile și drepturile de vot ale Nea Proton Bank. Banca a solicitat HFSF să recapitalizeze Nea Proton Bank cu 395 de milioane EUR care, în afară de suma de 276 de milioane EUR necesară pentru a aduce gradul de adecvare a capitalului Nea Proton Bank înapoi la 9 %, ar permite provizioane suplimentare în valoare de 119 milioane EUR pentru a răspunde pierderilor suplimentare din împrumuturi și pierderilor înainte de impozitare preconizate până în 2016. Conform condițiilor de vânzare, HFSF își asumă angajamentul de a acoperi nevoile de capital ale Nea Proton Bank înaintea finalizării tranzacției printr-o contribuție de 395 de milioane EUR în numerar.

(54)

La 18 ianuarie 2013, autoritățile elene au dat curs procedurii de rezoluție a TT Bank. Licența TT Bank a fost retrasă de Banca Greciei, care a pus-o în lichidare (40).

(55)

La propunerea Băncii Greciei și în urma deciziei ministrului de finanțe (41), New TT Bank a fost creată ca o instituție de credit intermediară, iar active în valoare de 10,8 miliarde EUR [sub formă de lichidități, bonuri de tezaur, credite performante, depozite ale persoanelor fizice, finanțare centrală și obligațiuni emise de guvernul elen (42)] au fost transferate către New TT Bank. O sumă totală de 1,2 miliarde EUR din activele nete a rămas la TT Bank „sub formă de” creanțe din titluri de capital, credite neperformante, active și pasive fiscale ale TT, precum și impozite și taxe de orice fel. HFSF a efectuat o injecție inițială de capital în valoare de 500 de milioane EUR în New TT Bank și a fost singurul său acționar. Mărimea bilanțului de deschidere al New TT Bank după injecția de capital a fost de aproximativ 15,1 miliarde EUR.

(56)

Ca parte a angajamentelor asumate în temeiul Memorandumului privind politica economică și financiară, HFSF a început vânzarea acțiunilor deținute în New TT Bank. Astfel, aceasta și-a îndeplinit, de asemenea, obligația de a înstrăina acțiunile deținute în instituția de credit intermediară în termen de doi ani de la înființarea acesteia. Consilierul său financiar a contactat o gamă largă de potențiali investitori, inclusiv bănci elene, bănci din străinătate și sponsori financiari. Doar cele mai mari patru bănci elene au prezentat oferte finale, oferta Băncii fiind cea preferată.

(57)

Banca a acceptat să plătească o sumă totală de 681 de milioane EUR sub formă de acțiuni ordinare nou emise în vederea achiziționării New TT Bank. Conform acordului de subscriere, suma inițială plătită de către Bancă a făcut obiectul unor ajustări suplimentare bazate pe o evaluare a valorii activului net (43).

(58)

În consecință, adunarea generală extraordinară a acționarilor Băncii din 26 august 2013 a aprobat majorarea capitalului Băncii cu 425 625 000 EUR, prin emiterea a 1 418 750 000 de acțiuni ordinare noi (44) cu o valoare nominală de 0,3 EUR fiecare și un preț de ofertă de 0,48 EUR fiecare. Majorarea capitalului a fost subscrisă în întregime de către HFSF prin intermediul unei contribuții în natură. Contribuția în natură a luat forma tuturor acțiunilor New TT Bank deținute de HFSF, cu o valoare totală de 681 de milioane EUR. Ca urmare a operațiunii, participația în cadrul Băncii a Fondului elen de stabilitate financiară a crescut de la 93,5 % la 95,2 %.

(59)

Banca a beneficiat de măsurile de sprijin sub formă de capital A, B1, B2, B3, B4 și C și de măsurile de sprijin sub formă de lichidități L1 și L2. Proton Bank și Nea Proton Bank au beneficiat de următoarele măsuri: Pr1, Pr2, Pr3, NP1, NP2 și NP3. T Bank, TT Bank și New TT Bank au beneficiat de măsurile T, TT, NTT 1 și NTT 2.

(60)

Banca a obținut mai multe forme de ajutor în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în cadrul măsurii de recapitalizare, al măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat.

(61)

Banca a beneficiat și continuă să beneficieze de ajutor în cadrul măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat. Ajutorul respectiv va fi descris în prezenta decizie ca „măsura L1”. Începând cu 30 noiembrie 2013 (45), garanțiile acordate Băncii s-au ridicat la aproximativ 13,9 miliarde EUR. La momentul respectiv, nu a existat niciun împrumut restant de obligațiuni de stat acordat Băncii. La 15 aprilie 2011, Banca a primit împrumuturi din emisiunea de obligațiuni de stat în valoare de 1 737 de milioane EUR și a beneficiat de 13,6 miliarde EUR în garanții de stat, acordate în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene.

(62)

În cadrul planului de restructurare a Băncii prezentat de autoritățile elene Comisiei la 16 martie 2014, autoritățile elene și-au exprimat intenția de a continua acordarea de garanții și de creditare prin emisiunea de obligațiuni de stat în cadrul schemei de sprijinire pe durata perioadei de restructurare.

(63)

În mai 2009, Banca a primit o injecție de capital în valoare de 950 de milioane EUR (46) (măsura A) în cadrul măsurii de recapitalizare a schemei de sprijinire a băncilor elene. Injecția de capital a fost de aproximativ 2 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la momentul respectiv.

(64)

Recapitalizarea a fost sub formă de acțiuni preferențiale subscrise de către Grecia, care includeau un cupon de 10 % și aveau o scadență de cinci ani. În 2010, durata acțiunilor preferențiale a fost extinsă, în timp ce remunerarea lor a crescut. Din acest moment, dacă acțiunile preferențiale nu sunt rambursate în termen de cinci ani de la emiterea lor și dacă adunarea generală a acționarilor nu a adoptat nicio decizie în ceea ce privește răscumpărarea acțiunilor, ministrul de finanțe din Grecia va crește valoarea cuponului cu 2 % pe an pe bază cumulativă (și anume, un cupon de 12 % pentru al șaselea an, unul de 14 % pentru al șaptelea an etc.).

(65)

Injecția de capital este o măsură excepțională care permite unei instituții financiare solvabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate să beneficieze de finanțare din Eurosistem, fără ca această operațiune să facă parte din politica monetară unică. Rata dobânzii plătită de o astfel de instituție financiară pentru injecția de capital este de […] puncte de bază, mai mare decât dobânda plătită pentru o refinanțare normală din partea băncii centrale.

(66)

Banca Greciei este responsabilă pentru programul de injecții de capital, ceea ce înseamnă că toate costurile și riscurile care decurg din acordarea injecțiilor de capital sunt suportate de Banca Greciei (47). Grecia a acordat Băncii Greciei o garanție de stat care se aplică sumei totale a injecțiilor de capital acordate de Banca Greciei. Adoptarea articolului 50 alineatul (7) din Legea nr. 3943/2011, care a modificat articolul 65 alineatul (1) din Legea nr. 2362/1995, a permis ministrului de finanțe să acorde Băncii Greciei garanții în numele statului în vederea asigurării creanțelor Băncii Greciei față de instituțiile de credit. Băncile care beneficiază de injecția de capital trebuie să plătească statului un comision de garantare în valoare de […] puncte de bază.

(67)

La 31 decembrie 2011, Banca a beneficiat de o injecție de capital garantată de stat în valoare de 14,95 miliarde EUR (48), în timp ce, începând cu 31 decembrie 2012, Banca a beneficiat de 12 miliarde EUR din injecții de capital garantate de stat.

(68)

Începând cu 2012, Banca a beneficiat de mai multe măsuri de sprijin sub formă de capital acordate de HFSF. Tabelul 6 oferă o imagine de ansamblu a măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 6

Măsuri de sprijin sub formă de capital acordate Băncii prin HFSF

(69)

Considerentele 15-32 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank oferă o descriere detaliată a primei recapitalizări punte din mai 2012 (măsura B1). Contextul și principalele caracteristici ale măsurii sunt stabilite în prezenta secțiune.

(70)

La 20 aprilie 2012, HFSF a prezentat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la un plan de majorare a capitalului social al Băncii pentru o sumă de până la 4,2 miliarde EUR.

(71)

În cadrul măsurii B1, HFSF a transferat Băncii obligațiuni emise de FESF în valoare de 3,97 miliarde EUR la 28 mai 2012, în conformitate cu dispozițiile privind recapitalizarea punte prevăzute de Legea nr. 3864/2010 de instituire a HFSF („legea de instituire a HFSF”). Obligațiunile emise de FESF transferate către Bancă erau bilete cu rată variabilă ale FESF cu scadență de șase și zece ani și data emiterii 19 aprilie 2012. Comisia a stabilit deja în considerentul 48 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank că „recapitalizarea punte încheiată la 28 mai 2012 reprezintă punerea în aplicare a obligației asumate în scrisoarea de angajament și, prin urmare, constituie o continuare a aceluiași ajutor”. Sumele prevăzute atât în scrisoarea de angajament, cât și în prima recapitalizare punte au fost calculate de Banca Greciei pentru a garanta că Banca poate atinge o rată a capitalului total de 8 % începând cu 31 decembrie 2011, data rezervării retroactive a recapitalizării punte în evidențele Băncii. După cum se poate observa în tabelul 3, măsura B1 a acoperit doar o parte limitată din totalul nevoilor de capital identificate în simularea de criză din 2012. Banca ar fi trebuit să atragă capital prin intermediul unei viitoare majorări de capital și recapitalizarea punte era destinată numai pentru păstrarea eligibilității Băncii în vederea finanțării de către BCE până la efectuarea majorării de capital.

(72)

Pentru perioada cuprinsă între data primei recapitalizări punte și data conversiei primei recapitalizări punte în acțiuni ordinare sau în alte instrumente financiare convertibile, acordul de presubscriere dintre Bancă și HFSF prevede că Banca trebuia să plătească HFSF o redevență anuală de 1 % la valoarea nominală a biletelor FESF și că orice plăți ale cupoanelor și ale dobânzii acumulate aferente biletelor FESF pentru perioada respectivă vor fi considerate ca fiind o contribuție suplimentară la capital din partea HFSF (49).

(73)

Banca a înregistrat pierderi suplimentare în toamna anului 2012. Prin urmare, capitalul său a scăzut din nou sub cerințele minime de capital pentru a rămâne eligibilă în vederea refinanțării de către BCE.

(74)

Prin urmare, a devenit necesară o a doua recapitalizare punte. La 21 decembrie 2012, HFSF a pus în aplicare o a doua recapitalizare punte în valoare de 1 341 de milioane EUR (măsura B2), care a fost din nou acordată prin transferul obligațiunilor emise de FESF către Bancă.

(75)

În plus față de a doua recapitalizare punte, la 21 decembrie 2012, HFSF a prezentat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării sale la majorarea capitalului Băncii și la instrumentele convertibile care urmează a fi emise pentru o sumă totală de 528 de milioane EUR (măsura B3).

(76)

Valoarea celor două recapitalizări punte (măsurile B1 și B2) și a sumei suplimentare angajate în decembrie 2012 (măsura B3) a însemnat că HFSF a angajat totalul nevoilor de capital identificate în simulările de criză din anul 2012 [5 839 de milioane EUR (50)].

(77)

La 30 aprilie 2013, adunarea generală a acționarilor a aprobat o majorare a capitalului social al Băncii în valoare de 5 839 de milioane EUR (denumită în continuare „recapitalizarea din primăvara anului 2013”). Prin urmare, Banca a emis 3 789 317 357 de acțiuni noi cu o valoare nominală de 0,30 EUR la un preț de 1,54 EUR pentru fiecare acțiune.

(78)

La aceeași dată, adunarea generală a acționarilor a hotărât, de asemenea, că valoarea totală a capitalului va fi furnizată de HFSF și va fi plătită în natură, sub forma obligațiunilor emise de FESF.

(79)

Ca urmare, HFSF a injectat un total de 5 839 de milioane EUR în Bancă sub formă de acțiuni ordinare în mai 2013 (măsura B4). Suma este egală cu suma aferentă măsurilor B1, B2 și B3.

(80)

Prin intermediul recapitalizării din primăvara anului 2013, prima și a doua recapitalizare punte (măsurile B1 și B2) au fost convertite într-o recapitalizare permanentă și angajamentul de a acorda ajutoare suplimentare sub formă de capital (măsura B3) a fost pus în aplicare.

(81)

Prețul noilor acțiuni a fost stabilit la 50 % din cursul ponderat al bursei în baza volumului operațiunilor comerciale de-a lungul celor 50 de zile de tranzacționare care preced stabilirea prețului de ofertă. Ca urmare a unei divizări inverse a acțiunilor decisă în cadrul adunării generale a acționarilor la 30 aprilie 2012 (51), prețul noilor acțiuni a fost stabilit la 1,54 EUR pe acțiune.

(82)

Imediat după recapitalizarea din primăvara anului 2013, HFSF a devenit principalul acționar al Băncii cu o participație de 98,56 %. Cu toate acestea, după ce Banca a încheiat un alt exercițiu de gestionare a pasivelor, participația a scăzut la 93,55 % în iunie 2013 (a se vedea secțiunea 2.4.5). În august 2013, Banca a emis noi acțiuni către HFSF în vederea achiziționării New TT Bank, în urma căreia participația HFSF a crescut la 95,23 % (52).

(83)

La 6 martie 2014, Banca Greciei a raportat rezultatele simulării de criză efectuate în a doua jumătate a anului 2013. Banca Greciei a indicat că, în scenariul de bază, nevoile de capital ale Băncii pentru perioada 2014-2016 ar putea ajunge la 2 945 de milioane EUR.

(84)

La 31 martie 2014, HFSF a trimis o scrisoare către Bancă, indicând că a avut intenția și capacitatea de a sprijini orice majorare de capital pusă în aplicare în temeiul Legii nr. 3864/2010 de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată la 30 martie 2014, necesară pentru a răspunde nevoilor de capital identificate în cadrul simulării de criză. Legea de instituire a HFSF prevede că, în cazul în care, la sfârșitul perioadei de subscriere, cererea investitorilor privați la un preț stabilit de către Consiliul general al HFSF pe baza a două evaluări independente este insuficientă, HFSF trebuie să subscrie restul de acțiuni, sub rezerva conversiei prealabile în acțiuni a instrumentului de capital subordonat existent al Băncii, astfel cum se menționează la articolul 6a.

(85)

La 12 aprilie 2014, adunarea generală extraordinară a acționarilor a aprobat o majorare a capitalului social în valoare de 2 864 de milioane EUR în temeiul legii de instituire a HFSF și a indicat că prețul de ofertă nu poate fi mai scăzut decât prețul nominal de 0,30 EUR pe acțiune și prețul minim care urmează să fie stabilit de către HFSF (53).

(86)

În conformitate cu legea de instituire a HFSF, HFSF a desemnat doi consilieri independenți pentru a determina valoarea Băncii. La 10 aprilie 2014, cei doi consilieri și-au încheiat activitatea, fiecare dintre ei furnizând un interval în care se încadrează valoarea Băncii. Cele două intervale se suprapun într-o măsură semnificativă. Pe baza evaluărilor celor doi consilieri, la 14 aprilie 2014, Consiliul general al HFSF a decis prețul care corespunde prețului minim la care noile acțiuni ale Băncii pot fi oferite investitorilor și prețul la care va sprijini oferta de capital, dacă este necesar (54). La 15 aprilie 2014, acesta a aprobat oferta prezentată de un consorțiu de investitori de a subscrie noi acțiuni în valoare de 1,3 miliarde EUR la un preț de 0,30 EUR pe acțiune [denumit în continuare „investitor fundamental” (55)  (56)].

(87)

La 24 aprilie 2014, Eurobank a anunțat începerea procedurii de bookbuilding la un preț variind de la 0,30 EUR la 0,33 EUR (57). În cazul în care există suficientă cerere pentru a acoperi întreaga sumă de 2 864 de milioane EUR la un preț mai mare de 0,30 EUR, investitorul fundamental va trebui să își ajusteze prețul la un preț mai mare sau să își anuleze comenzile, caz în care va primi o compensație. În cazul în care există suficientă cerere din partea investitorilor privați (inclusiv cerere din partea investitorului fundamental) pentru a acoperi întreaga sumă de 2 864 de milioane EUR la un preț de 0,30 EUR, investitorul fundamental va beneficia de alocarea cu prioritate. În cazul în care există suficientă cerere (inclusiv cerere din partea investitorului fundamental) la un preț de 0,30 EUR, datoria subordonată va fi convertită în acțiuni noi. Astfel cum prevede legea de instituire a HFSF, orice acțiuni nesubscrise după conversia datoriei subordonate vor fi subscrise de către HFSF la același preț, și anume 0,30 EUR pe acțiune.

(88)

Începând cu anul 2008, Proton Bank și Nea Proton Bank au beneficiat de mai multe măsuri de ajutor. Tabelul 7 oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 7

Prezentare generală a măsurilor de sprijin sub formă de capital în favoarea Proton și Nea Proton Bank

(89)

În mai 2009, Grecia a injectat 80 de milioane EUR în Proton Bank, sumă echivalentă cu aproximativ 4,6 % din activele ponderate în funcție de risc ale grupului la momentul respectiv. Injecția de capital s-a efectuat în conformitate cu măsura de recapitalizare, care face parte din schema de sprijinire a băncilor elene. Recapitalizarea a avut loc sub formă de acțiuni preferențiale.

(90)

Proton Bank a beneficiat, de asemenea, de măsuri de ajutor în cadrul măsurilor de garantare și de creditarea prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat, care fac parte din schema de sprijinire a băncilor elene. În aprilie 2009, Proton Bank a primit titluri de stat emise de guvernul elen în valoare de 78 de milioane EUR (măsura Pr2), iar în iulie 2010 aceasta a primit o garanție de stat pentru emiterea de obligațiuni cu o valoare nominală de 149,4 milioane EUR (măsura Pr3). Obligațiunile garantate de stat au fost transferate către Nea Proton Bank la data rezoluției, însă au fost anulate la 5 ianuarie 2012. Titlurile de stat emise de guvernul elen au ajuns la scadență în decembrie 2011 și nu au fost reînnoite.

(91)

În contextul rezoluției Proton Bank, autoritățile elene au identificat un deficit de finanțare în Nea Proton Bank. În conformitate cu o hotărâre din 9 octombrie 2011 a Băncii Greciei, prin schema de rezoluție bancară a Fondului de garantare a depozitelor și investițiilor, Nea Proton Bank a primit 862 de milioane EUR în decembrie 2011. După ce Banca Greciei a finalizat calcularea deficitului de finanțare la 19 ianuarie 2012, care s-a ridicat la 1 121,6 milioane EUR, în conformitate cu o decizie a Băncii Greciei din 9 aprilie 2012 (58), HFSF (59) a plătit suma rămasă de 259,6 milioane EUR la 14 mai 2012. Schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor și HFSF au încheiat astfel deficitul de finanțare.

(92)

HFSF a acordat ajutor de stat în favoarea Nea Proton Bank sub formă de capital social inițial (acțiuni comune) în valoare de 250 de milioane EUR, plătit în două tranșe, la 9 octombrie 2011 și la 3 februarie 2012.

(93)

Conform planului de restructurare actualizat al Nea Proton Bank, prezentat la 16 iulie 2012, care era ultima versiune a planului notificat Comisiei la momentul deciziei de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Nea Proton Bank a avut nevoie de capital suplimentar în valoare de 300 de milioane EUR. Capitalul suplimentar a fost necesar parțial deoarece Nea Proton Bank a suferit pierderi ca urmare a programului de implicare a sectorului privat (pierderile din depreciere pentru 2011 s-au ridicat la 146,5 milioane EUR în ceea ce privește obligațiunile emise de statul elen și alte pierderi în valoare de 22 de milioane EUR au fost incluse în rezultatele primului trimestru al anului 2012). De asemenea, a fost nevoie de capital suplimentar pentru Nea Proton Bank deoarece cheltuielile de acordare a împrumuturilor din anul 2011 până în anul 2016 au crescut de la nivelurile estimate la înființarea Nea Proton Bank.

(94)

Conform planului de restructurare actualizat al Nea Proton Bank, prezentat la 16 iulie 2012, nevoile anticipate de capital urmau să ia forma unei injecții de capital preconizate în valoare de 285 de milioane EUR în 2012 și a unei injecții de capital preconizate în valoare de 15 milioane EUR în 2014. De fapt, HFSF a injectat în cele din urmă 230 de milioane EUR în Nea Proton Bank la 1 august 2012 și 35 de milioane EUR la 31 decembrie 2012.

(95)

În conformitate cu dispozițiile contractului de vânzare din 15 iulie 2013, HFSF s-a angajat deja să injecteze suma de 395 de milioane EUR în Nea Proton Bank (60). HFSF a plătit suma de 395 de milioane EUR la 28 august 2013.

(96)

Începând cu anul 2008, T Bank, TT Bank și New TT Bank au beneficiat de mai multe măsuri de ajutor. Tabelul 8 oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 8

Prezentare generală a măsurilor de ajutor în favoarea T Bank și TT Bank.

(97)

Schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor și HFSF au finanțat deficitul de finanțare rezultat din transferul activităților de la T Bank către TT Bank, reprezentând diferența dintre valoarea justă a activelor transferate din TT Bank către T Bank și valoarea justă a pasivelor transferate. În conformitate cu o decizie a Băncii Greciei din 17 decembrie 2011, prin schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor s-a achitat suma de 450 de milioane EUR (62), care corespundea unei valori de aproximativ două treimi din deficitul de finanțare estimat. După finalizarea calculării deficitului de finanțare la o valoare de aproximativ 677 de milioane EUR, în conformitate cu o decizie a Băncii Greciei din 9 aprilie 2012 (63), la 14 februarie 2013, HFSF (64) a plătit soldul de 227 de milioane EUR (65) în favoarea New TT Bank.

(98)

În mai 2009, TT Bank a beneficiat din partea Greciei de o injecție de capital în valoare de 224,96 de milioane EUR, echivalentul a aproximativ 2,9 % din activele ponderate în funcție de risc ale grupului la momentul respectiv, în cadrul măsurii de recapitalizare care face parte din schema de sprijinire a băncilor elene. Injecția de capital s-a realizat sub formă de acțiuni preferențiale.

(99)

HFSF a acoperit deficitul de finanțare al New TT Bank, reprezentând diferența dintre valoarea activelor transferate din TT Bank către New TT și valoarea nominală a pasivelor transferate. În conformitate cu o decizie a Băncii Greciei din 18 ianuarie 2013, HFSF a plătit, la 29 ianuarie 2013, suma de 2 730,8 milioane EUR (66), reprezentând aproximativ două treimi din deficitul de finanțare estimat. După ce Banca Greciei a finalizat calcularea deficitului de finanțare la 3 732,6 milioane EUR (67), în conformitate cu o decizie a Băncii Greciei din 21 mai 2013, HFSF a plătit la 14 iunie 2013 suma rămasă de 1 001,7 milioane EUR către New TT Bank.

(100)

HFSF a fost unicul acționar al New TT Bank și i-a pus acesteia la dispoziție ajutoare de stat sub formă de capital social inițial (acțiuni comune) în valoare de 500 de milioane EUR.

(101)

La 16 aprilie 2014, Grecia a prezentat planul de restructurare a Băncii, care explică modul în care Banca, ca entitate combinată rezultată din achiziționarea Nea Proton Bank și New TT Bank, intenționează să își restabilească viabilitatea pe termen lung.

(102)

Prin planul de restructurare, Banca se va concentra pe principalele sale activități bancare în Grecia. În timp ce operațiunile sale internaționale reprezentau aproximativ 26 % din împrumuturi în 2010 (68), procentul a scăzut deja la 20 % la sfârșitul anului 2012 și va scădea în continuare la […] % până la sfârșitul anului 2018 (69).

(103)

Prioritatea de bază a Băncii este de a restabili rentabilitatea și viabilitatea operațiunilor sale bancare din Grecia până la sfârșitul perioadei de restructurare (31 decembrie 2018). În acest scop, planul de restructurare prevede o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței operaționale a Băncii și a marjei nete a dobânzilor, precum și măsuri de consolidare a poziției sale de capital și a structurii bilanțului.

(104)

În ceea ce privește eficiența operațională, Banca a inițiat deja un vast program de raționalizare cu mult înainte de preluarea New TT Bank și a Nea Proton Bank. Începând din 2010, Banca și-a redus prezența fizică în Grecia. Banca și-a redus numărul de sucursale prin mijloace proprii (cu excepția achizițiilor New TT Bank și Nea Proton Bank) de la 564 în iunie 2008 la […] în 2014, precum și numărul de angajați din Grecia (de la 10 142 în 2008 la 9 037 în 2012) (70).

(105)

Până la expirarea planului de restructurare, Banca are în vedere reducerea atât a numărului de sucursale, de la 645 la 31 decembrie 2012 la […] la 31 decembrie 2018, pe bază proforma, precum și a numărului de angajați, de la 12 430 la […], pe bază proforma, luând în considerare Nea Proton Bank și New TT Bank (71).

(106)

Creșterea eficienței în ceea ce privește numărul de sucursale și personalul va contribui la reducerea costului total al activităților bancare elene cumulate cu […] % de la 913 milioane EUR anual în 2013 (72) la […] milioane EUR în 2018 (73). În consecință, indicatorul estimat de eficiență a costurilor pentru activitățile bancare ale Băncii în Grecia va scădea sub […] % la sfârșitul perioadei de restructurare, față de 60 % în 2012.

(107)

Planul de restructurare descrie, de asemenea, modul în care Banca își va îmbunătăți baza de finanțare a costurilor, care este esențială pentru restabilirea viabilității. Banca se așteaptă să fie în măsură să reducă ratele dobânzilor la depozite în condițiile unui mediu mai stabil și, în special, ale stabilizării și redresării prevăzute a economiei Greciei, care se așteaptă să crească din nou începând cu 2014. Se preconizează că spread-urile aferente ratelor dobânzii la depozite (media pentru depozitele la termen, depozitele la vedere și ratele de economisire) vor scădea în Grecia de la 223 puncte de bază în 2012 la […] puncte de bază în 2018 (74). Scăderea spread-urilor va fi realizată în primul rând prin plata unor rate mult mai reduse pentru depozitele la termen. În mod similar, utilizarea de către Bancă a injecțiilor de capital și a finanțării mai ample din Eurosistem va scădea de la 42,9 % din activele sale totale la nivel de grup în 2012 la […] % în 2018 (75).

(108)

Planul de restructurare anticipează că Banca își va consolida, de asemenea, bilanțul. Raportul net împrumuturi/depozite al Băncii în Grecia va scădea la […] % în 2018 (în scădere de la 160 % în 2012 și 115 % în 2013) (76), în timp ce adecvarea capitalului se va îmbunătăți cu o rată a capitalului de bază de rangul 1 […] % la nivel de grup în 2018 (77) (în locul capitalului propriu negativ înainte de prima recapitalizare punte).

(109)

O altă prioritate strategică a Băncii constă în gestionarea creditelor neperformante. Pe lângă consolidarea proceselor de credit în ceea ce privește atât generarea de împrumuturi, cât și restructurarea împrumuturilor neperformante, planul de restructurare se axează pe gestionarea expunerilor depreciate și pe crearea unei noi unități de remediere. Unitatea va fi dedicată restructurării expunerilor depreciate. Aceasta va beneficia de expertiza a 30 până la 50 de administratori ai relației de remediere (78). Rata de împrumuturi neperformante va atinge […] % la nivel de grup în 2015 ([…] % în 2015 pentru piața internă din Grecia (79)) și ulterior va începe să scadă, cu o rată estimată de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare (80) (30 % în Grecia înainte de eliminarea din bilanț a datoriilor). Deprecierea împrumuturilor Băncii în Grecia va scădea de la 1 652 de milioane EUR în 2013 la […] milioane EUR în 2018 (81), ca urmare a redresării economiei elene.

(110)

Îmbunătățirea eficienței operaționale, reducerea marjei nete a dobânzii și scăderea costului riscului vor permite Băncii să fie profitabilă în Grecia începând cu anul 2015. Banca anticipează că, la nivel consolidat, pierderile sale se vor ridica la […] milioane EUR în 2014 și la […] milioane EUR în 2015, iar profitul său se va ridica la […] milioane EUR, […] milioane EUR și […] milioane EUR în 2016, 2017 și, respectiv, în 2018 (82). Rentabilitatea capitalurilor proprii consolidate va atinge […] % în 2018 (83). Nivelul de rentabilitate va fi determinat în principal de piața elenă (cu o rentabilitate a capitalului propriu de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare), în timp ce […] și […] vor raporta niveluri inferioare ale rentabilității (de […] % și, respectiv, […] %).

(111)

Banca a început deja să își reducă gradul de îndatorare și să își restructureze rețeaua internațională. Aceasta a vândut deja filiale în Turcia (Eurobank Tefken) și Polonia (EFG Poland). Deficitul comercial, și anume diferența dintre valoarea totală a depunerilor și valoarea totală a împrumuturilor pentru o anumită filială, al rețelei internaționale rămase a scăzut de la 1,7 miliarde EUR în 2010 la 0,8 miliarde EUR, în timp ce cheltuielile de exploatare au fost reduse cu 9 % între 2010 și 2012 (84).

(112)

Banca va continua să își restructureze rețeaua internațională și să reducă gradul de îndatorare al acesteia. În special, Banca s-a angajat să reducă dimensiunea portofoliului său de active internaționale la 8,77 miliarde EUR până la 30 iunie 2017. Banca s-a angajat, de asemenea, să reducă portofoliul la 3,5 miliarde EUR în cazul în care ar fi fost necesar ca HFSF să acorde o injecție de capital în valoare de peste 1 miliard EUR pentru viitoarea majorare a capitalului social.

(113)

O opțiune analizată de către Bancă în planul de restructurare pentru a se conforma obiectivului stabilit este să își vândă activele deținute în […] (85).

(114)

Dezinvestițiile reprezintă […] % din activele externe ale Băncii la 31 decembrie 2012. Prin urmare, activele externe s-ar ridica la […] miliarde EUR la 31 decembrie 2018, cu o rețea internațională axată pe […] și […].

(115)

Planul de restructurare evidențiază necesitatea de a reduce dependența filialelor străine de întreprinderea-mamă elenă în ceea ce privește nevoile de finanțare și de a continua protejarea poziției de capital a Băncii.

(116)

În acest scop, Banca intenționează să pună în aplicare un program de reducere semnificativă a costurilor în cadrul rețelei internaționale, […]. În […], de exemplu, sucursalele […] vor fi închise, iar forța de muncă va scădea cu […] angajați de la 31 decembrie 2012 până la vânzarea filialei în […] (86).

(117)

Banca își va reduce finanțarea totală a filialelor străine de la 2 miliarde EUR în 2012 la […] în 2018 (87), în timp ce randamentul capitalului propriu va atinge […] % și […] % la […] și, respectiv, […].

(118)

Banca și-a redus participația la filiala sa din domeniul imobiliar, Eurobank Properties, sub 35 % printr-o majorare a capitalului social, cu un impact pozitiv asupra ratei de bază a capitalului de rangul I al Băncii (88). Banca va cesiona integral filiala respectivă până la 31 decembrie 2018.

(119)

De asemenea, Banca intenționează să își vândă filialele de asigurări până la […].

(120)

Banca a reușit să strângă capital pe piață, reducând astfel ajutoarele de stat de care a avut nevoie.

(121)

Participarea acționarilor a scăzut foarte mult în urma recapitalizării din primăvara anului 2013, întrucât HFSF a primit 98,56 % din acțiunile Băncii, lăsând acționarilor preexistenți o participare de doar 1,44 %. Prin urmare, HFSF a preluat controlul deplin al Băncii în iunie 2013. Începând din 2008 nu au fost plătite dividende în numerar.

(122)

În februarie 2012, Banca s-a oferit să răscumpere instrumente hibride de la investitori privați la un preț cuprins între 40 % și 50 % din valoarea lor nominală. Prețul de răscumpărare a fost determinat pe baza valorii de piață a instrumentelor și conținea o primă de nu mai mult de zece puncte procentuale, care a fost adăugată pentru a-i încuraja pe investitori să participe la răscumpărare. Oferta a fost acceptată pentru aproximativ 50 % din valoarea nominală totală a instrumentelor care, după luarea în considerare a costurilor tranzacției, au părăsit Banca cu un profit de 248 de milioane EUR (89).

(123)

În mai 2013, Banca a anunțat un alt exercițiu de gestionare a pasivelor. Banca a oferit titularilor de creanțe posibilitatea de a converti titlurile de valoare de nivel inferior de rangul 1 și de rangul 2, în valoare de 662 de milioane EUR în acțiuni ordinare, la valoarea nominală. Prețul de conversie a fost stabilit astfel încât să fie egal cu prețul de subscriere plătit de către HFSF pentru recapitalizarea din primăvara anului 2013 (90). Procentul de acceptare a fost de 48 %. Întrucât titularii de obligațiuni de rang inferior 1 și de rang inferior 2 și-au convertit titlurile de valoare în instrumente subordonate de nivel inferior fără o plată în numerar, capitalul acumulat s-a ridicat la 317 milioane EUR.

(124)

Ca urmare a celor două răscumpărări, valoarea creanțelor subordonate și hibride a scăzut de la 1 045 de milioane EUR la 31 decembrie 2011 la 283 de milioane EUR la 31 decembrie 2013 (91).

(125)

Grecia și-a luat angajamentul că Banca și filialele sale vor pune în aplicare planul de restructurare prezentat la 16 aprilie 2014 și a oferit angajamente viitoare în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de restructurare (denumite în continuare „angajamentele”). Angajamentele enumerate în anexă sunt rezumate în prezenta secțiune.

(126)

În primul rând, Grecia și-a asumat angajamentul că Banca își va restructura operațiunile comerciale în Grecia, stabilind un număr maxim de sucursale și de angajați, precum și un cuantum maxim al costurilor totale care trebuie să fie respectat la 31 decembrie 2017 (92).

(127)

De asemenea, Grecia a oferit un angajament că Banca va reduce costul depozitelor atrase în Grecia și va respecta un raport maxim al împrumuturilor nete față de depozite până la 31 decembrie 2017 (93).

(128)

În ceea ce privește filialele străine ale Băncii, Grecia și-a asumat angajamentul că Banca nu va oferi sprijin suplimentar sub formă de capital, dacă nu sunt îndeplinite unele condiții prestabilite. De asemenea, Grecia a oferit un angajament că Banca își va reduce în mod semnificativ activele internaționale până la 30 iunie 2018 (94).

(129)

Grecia și-a asumat angajamentul că Banca își va cesiona activitățile din domeniul asigurărilor, filiala din domeniul imobiliar și o serie de titluri de valoare și va reduce dimensiunea portofoliului de fonduri de capital privat. De asemenea, Banca nu va achiziționa titluri fără grad investițional (non-investment grade), cu excepții limitate (95).

(130)

Grecia a emis o serie de angajamente legate de guvernanța corporativă a Băncii. De asemenea, aceasta s-a angajat să limiteze remunerația angajaților și a directorilor Băncii pentru ca Banca să respecte legile elene privind guvernanța corporativă și să instituie o structură organizatorică adecvată și eficientă (96).

(131)

De asemenea, Grecia a oferit un angajament că Banca își va consolida politica de creditare, pentru a preveni orice discriminare, în orice etapă a procesului de creditare și pentru a garanta că deciziile privind acordarea și restructurarea împrumuturilor urmăresc maximizarea rentabilității Băncii. Grecia și-a asumat angajamentul că Banca va îmbunătăți monitorizarea riscului de credit, precum și restructurarea împrumuturilor (97).

(132)

O serie de angajamente vizează operațiunile Băncii cu debitorii afiliați. Angajamentele vizează să asigure că Banca nu se abate de la practicile bancare prudente atunci când acordă sau restructurează împrumuturile acordate angajaților, administratorilor și acționarilor săi, precum și entităților publice, partidelor politice și întreprinderilor din domeniul media (98).

(133)

În cele din urmă, Grecia și-a asumat angajamentul de a impune restricții suplimentare pentru Bancă, cum ar fi o interdicție privind cupoanele și dividendele, o interdicție privind achizițiile și o interdicție de publicitate (99).

(134)

Angajamentele vor fi monitorizate până la 31 decembrie 2018 de către un mandatar însărcinat cu monitorizarea.

(135)

Separat, în cadrul majorării actuale a capitalului Băncii, întrucât HFSF sprijină majorarea capitalului, Grecia s-a angajat să pună în aplicare măsurile prevăzute în articolul 6a din legea de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată la 30 martie 2014, dispoziție care vizează alocarea sumei reziduale a deficitului de capital al unei instituții de credit către deținătorii de instrumente de capital și alte pasive subordonate, după caz, înainte de orice injecție de capital din partea HFSF.

(136)

La 27 iulie 2012, Comisia a deschis procedura oficială de investigare pentru a verifica dacă au fost îndeplinite condițiile din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar (100) în ceea ce privește caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea primei recapitalizări punte acordate de către HFSF în favoarea Băncii (măsura B1).

(137)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, dat fiind că ajutorul a survenit ulterior recapitalizării și ajutorului sub formă de lichidități și dată fiind prelungirea perioadei de salvare, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care au fost întreprinse toate acțiunile posibile de către Bancă pentru a evita o nevoie de ajutor viitoare (101). De asemenea, pentru Comisie nu era clar cine va controla Banca în momentul în care recapitalizarea punte urma să fie înlocuită cu o recapitalizare permanentă (102), întrucât Banca putea intra sub controlul statului sau al proprietarilor privați minoritari. Comisia a menționat că dorește să se asigure că, în ambele cazuri, calitatea administrării Băncii și, în special, procesul de acordare a împrumuturilor nu se vor deteriora.

(138)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări punte, în considerentul 66 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia a pus sub semnul întrebării faptul dacă au fost luate toate măsurile posibile pentru a se evita ca Banca să aibă din nou nevoie de ajutor în viitor. De asemenea, întrucât durata recapitalizării punte era incertă, Comisia nu a putut concluziona dacă aceasta a fost suficientă și dacă a respectat principiile de remunerare și de repartizare a sarcinilor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În plus, întrucât condițiile conversiei primei recapitalizări punte într-o recapitalizare permanentă nu erau cunoscute la momentul adoptării deciziei de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia nu a putut să le evalueze.

(139)

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care măsurile de salvgardare (interdicția de publicitate, interdicția privind plata dividendelor și a cupoanelor, interdicția privind opțiunea de cumpărare și interdicția de răscumpărare, astfel cum sunt descrise în considerentul 71 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank) au fost suficiente în raport cu recapitalizarea punte 1. De asemenea, în considerentul 72 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia a afirmat că denaturările concurenței ar putea fi cauzate de lipsa normelor care împiedică HFSF să coordoneze toate cele patru mari bănci din Grecia (și anume Banca, Alpha Bank, NBG și Piraeus) și de lipsa unor măsuri de salvgardare adecvate pentru a evita schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între bănci. Prin urmare, Comisia a propus desemnarea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va fi prezent fizic în Bancă.

(140)

La 26 iulie 2012, Comisia a deschis procedura oficială de investigare pentru a verifica dacă întervenția în valoare de 1 122 de milioane EUR prin schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor (măsura NP1), precum și injecțiile de capital în valoare de 250 de milioane EUR din partea HFSF și injecțiile de capital ale HFSF în valoare totală de 300 de milioane EUR (măsura NP2) în favoarea Nea Proton Bank au respectat criteriile generale de compatibilitate și cerințele din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comunicarea privind recapitalizarea (103) și Comunicarea privind restructurarea (104) (restabilirea viabilității pe termen lung, repartizarea sarcinilor și limitarea ajutorului la minimul necesar, precum și limitarea denaturării concurenței).

(141)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurilor, Comisia a afirmat că măsurile respective au fost adecvate ca ajutoare pentru salvare.

(142)

În ceea ce privește necesitatea măsurilor, Comisia a observat că intervenția schemei de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor a fost necesară atât prin prisma sumei, cât și a formei, în timp ce injecțiile de capital ale HFSF au fost necesare doar prin prisma formei acestora. Cu toate acestea, în ceea ce privește valoarea injecțiilor de capital ale HFSF, în considerentul 59 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care Nea Proton Bank își va putea restabili viabilitatea pe termen lung prin propriile mijloace și dacă o restructurare prin mijloace proprii a fost opțiunea cea mai ieftină disponibilă. De asemenea, în considerentele 60 și 61 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a afirmat că incapacitatea Nea Proton Bank de a remunera în mod suficient recapitalizarea de către HFSF a creat îndoieli cu privire la măsura în care aceasta este o bancă fundamental solidă și, prin urmare, a condus la necesitatea unei restructurări profunde.

(143)

În ceea ce privește proporționalitatea măsurilor, Comisia a considerat că acestea sunt proporționale ca ajutor pentru salvare.

(144)

În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a Nea Proton Bank, în considerentul 65 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton Bank, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care banca ar putea deveni viabilă în mod autonom.

(145)

Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că restructurarea propusă a fost suficientă în raport cu amploarea restructurării necesare având în vedere absența unei remunerații suficiente.

(146)

La 6 mai 2013, Comisia a deschis procedura oficială de investigare pentru a verifica dacă cele 4,1 miliarde EUR care acoperă deficitul de finanțare pentru activitățile transferate de la TT Bank către New TT Bank (măsura NTT1), injecția de capital în valoare de 500 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea New TT Bank (măsura NTT2), injecția de capital în valoare de 224,96 de milioane EUR sub formă de acțiuni preferențiale în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în favoarea TT Bank (măsura TT) și intervenția în valoare de 0,68 miliarde EUR prin schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor în activele T Bank care au fost transferate către TT Bank (măsura T) respectă criteriile generale de compatibilitate și cerințele prevăzute de Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea privind restructurarea (restabilirea viabilității pe termen lung, repartizarea sarcinilor și limitarea ajutorului la minimul necesar, precum și limitarea denaturărilor concurenței).

(147)

Comisia a considerat că ambele măsuri NTT2 și NTT1 au fost adecvate și necesare în forma lor de ajutoare pentru salvare. În ceea ce privește necesitatea măsurii NTT2, vizavi de cuantumul său, punând la îndoială viabilitatea pe termen lung a New TT Bank în mod independent, Comisia a considerat că restructurarea prin mijloace proprii ar putea să nu fie singura și nici cea mai ieftină opțiune disponibilă (105). În ceea ce privește remunerația aferentă ambelor măsuri, Comisia a arătat că acoperirea deficitului de finanțare a fost un cost definitiv, fără compensarea veniturilor viitoare, ceea ce a declanșat necesitatea unei restructurări în profunzime (106).

(148)

În ceea ce privește proporționalitatea ambelor măsuri, Comisia consideră că măsurile NTT2 și NTT1 au fost proporționale ca ajutor pentru salvare pe termen scurt, dar considerentul 79 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT prevede necesitatea punerii rapide în aplicare a unor măsuri care să limiteze efectele colaterale negative.

(149)

În ceea ce privește compatibilitatea măsurii, la 16 mai 2012, Comisia a aprobat-o deja temporar ca ajutor pentru salvare în decizia sa referitoare la rezoluția T Bank („decizia privind T Bank”) (107), dar nu a putut aproba definitiv ajutorul acordat pentru activitățile T Bank care au fost transferate către TT Bank. Prin decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a prelungit (108) autorizarea măsurii ca ajutor pentru salvare până în momentul în care va lua o decizie finală cu privire la o versiune actualizată a planului de restructurare pentru TT Bank.

(150)

În ceea ce privește compatibilitatea măsurilor cu dispozițiile Comunicării privind restructurarea, Comisia și-a exprimat îndoieli cu privire la măsura în care New TT Bank va putea să își restabilească viabilitatea pe termen lung prin mijloace proprii. Scepticismul Comisiei s-a bazat pe numărul limitat al măsurilor propuse spre a fi puse în aplicare de către New TT Bank pentru a genera profituri în viitor, nesiguranța sistemului de pensionare voluntară în ceea ce privește momentul și rata de acceptare de către angajați, absența unor măsuri suplimentare pentru reducerea costurilor de personal, lipsa unor măsuri de raționalizare a rețelei de sucursale după achiziționarea T Bank și eșecul concomitent de a exploata sinergiile potențiale (109).

(151)

În considerentele 90 și 91 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT Bank, Comisia și-a exprimat preocuparea cu privire la măsura în care scăderea ambițioasă a marjelor dobânzilor la depozitele existente și creșterea marjelor de creditare în acordarea de împrumuturi noi pot fi puse în aplicare fără ca New TT Bank să piardă un număr semnificativ de clienți și fără acordarea unor împrumuturi riscante. De asemenea, Comisia și-a exprimat îndoieli cu privire la măsura în care New TT Bank își va dubla portofoliul de împrumuturi către întreprinderi conform planificării și dacă, dată fiind lipsa de expertiză, aceasta va putea atinge rata de creștere puternică estimată a veniturilor nete din dobânzi.

(152)

În consecință, la considerentul 95 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT Bank, Comisia consideră că reintegrarea TT Bank într-o întreprindere financiară rentabilă de mai mare anvergură va crește perspectivele de viabilitate ale New TT Bank deoarece va permite raționalizarea costurilor, reevaluarea depozitelor și a împrumuturilor noi și furnizarea unei game mai largi de produse.

(153)

Întrucât New TT Bank a adăpostit activitățile economice desfășurate anterior în cadrul TT Bank, inclusiv cele ale T Bank, Comisia a deschis o procedură oficială de investigare pentru a stabili dacă măsurile T și TT au oferit o soluție pe termen lung pentru viabilitatea New TT Bank și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(154)

În ceea ce privește partajarea sarcinilor, Comisia a considerat că restructurarea prin mijloace proprii a condus la creșterea costurilor de restructurare și, prin urmare, a pus la îndoială faptul că ajutorul de stat a fost limitat la minim. De asemenea, Comisia a observat că, în pofida faptului că s-a realizat o împărțire suficientă a sarcinilor acționarilor și ale titularilor de creanțe subordonate, care a fost probabil valoarea maximă posibilă, absența remunerațiilor a condus la necesitatea unei restructurări profunde, în ceea ce privește atât măsurile de viabilitate, cât și măsurile de limitare a denaturării concurenței. Comisia a observat, de asemenea, că faptul că o mare parte din pierderile suportate a rezultat din anularea datoriei în favoarea statului a justificat o remunerare mai mică (110).

(155)

În ceea ce privește denaturarea concurenței, Comisia a observat că volumul uriaș al ajutorului primit de către TT Bank și activitățile T Bank transferate, precum și lipsa remunerării au condus la o restructurare profundă și la reducerea prezenței pe piață a New TT Bank. De asemenea, în timp ce pierderile au provenit în principal din deținerea de obligațiuni emise de statul elen, Comisia a observat că TT Bank a deținut mai multe obligațiuni emise de statul elen decât alte bănci elene în raport cu dimensiunea sa și a considerat că acest lucru reflectă o asumare inadecvată a riscurilor (111). În sfârșit, Comisia a remarcat că, deși New TT Bank a rămas pe piață pentru o perioadă aproape egală cu cea a TT Bank, denaturarea concurenței a fost limitată, date fiind dimensiunile relativ mici ale TT Bank și lipsa unor activități externe. Cu toate acestea, Comisia și-a pus întrebarea dacă s-au luat suficiente măsuri pentru a se limita denaturarea nejustificată a concurenței și a considerat că ar putea fi necesare interdicția privind determinarea prețului pe piață și alte măsuri de natură comportamentală (112).

(156)

La 3 ianuarie 2013, Comisia a primit observații prezentate de o bancă elenă asupra deciziei de inițiere a procedurii privind Eurobank. Banca elenă a afirmat că recapitalizarea băncilor elene de către HFSF constituie, în principiu, un pas binevenit în vederea realizării unui sistem bancar mai sănătos și mai viabil și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la recapitalizarea Eurobank.

(157)

Cu toate acestea, în timp ce și-a exprimat sprijinul deplin pentru principiul recapitalizării băncilor elene de către HFSF, banca elenă a explicat că, pentru a reduce la minimum denaturarea concurenței și pentru a evita discriminarea, se preconizează că recapitalizarea de către HFSF va fi deschisă pentru toate băncile care își desfășoară activitatea în Grecia în condiții similare.

(158)

La 5 septembrie 2012, Grecia a prezentat observații care au fost pregătite de Banca Greciei și de HFSF cu privire la decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank.

(159)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări punte, Banca Greciei a menționat, de asemenea, că suma de 18 miliarde EUR sub formă de capital prin care HFSF a recapitalizat cele mai mari patru bănci elene în mai 2012 a fost mai mică decât suma finală necesară pentru a permite băncilor respective să atingă treptat și să mențină o rată a capitalului de bază de rangul 1 la un nivel stabilit de 10 % până în iunie 2012 și o rată a capitalului de bază de rangul 1 la un nivel stabilit de 7 % în cadrul unui scenariu de criză negativ pe o perioadă de trei ani. De asemenea, Banca Greciei a afirmat că prima recapitalizare punte a fost temporară, dat fiind că procesul de recapitalizare va fi încheiat cu majorări de capital social din partea celor patru bănci.

(160)

De asemenea, Banca Greciei a observat că recapitalizarea celor mai mari bănci elene face parte din restructurarea pe termen lung a sectorului bancar elen. Aceasta a remarcat, de asemenea, faptul că, în cazul în care o bancă este privatizată, conducerea sa, cel mai probabil, va rămâne neschimbată, în timp ce, în cazul în care o bancă devine proprietatea statului (și anume, deținută de HFSF), HFSF poate numi o nouă conducere care, în orice caz, va fi evaluată de Banca Greciei. Banca Greciei a observat că HFSF evaluează cadrul de guvernanță al întreprinderii, caracterul adecvat al conducerii și profilul de risc al fiecărei bănci în permanență, pentru a garanta că nu sunt asumate riscuri excesive. De asemenea, aceasta a subliniat că HFSF a desemnat deja reprezentanți în consiliul de administrație al băncilor recapitalizate.

(161)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări punte, Banca Greciei a observat că recapitalizarea Băncii a fost limitată astfel încât să se asigure îndeplinirea cerințelor minime de capital (8 %). De asemenea, a declarat că perioadele îndelungate de timp anterioare recapitalizării s-au datorat deteriorării bruște a mediului operațional în Grecia și impactului programului de implicare a sectorului privat, gradului de complexitate al întregului proiect și necesității de a crește la maximum participarea investitorilor privați la creșterea capitalului social.

(162)

În ceea ce privește proporționalitatea primei recapitalizări punte, Banca Greciei a subliniat că punerea integrală în aplicare a planului de restructurare care urmează să fie prezentat Comisiei este protejată prin faptul că suspendarea drepturilor de vot ale HFSF va fi revocată în cazul în care, printre altele, planul de restructurare este încălcat în mod substanțial. Banca Greciei a observat, de asemenea, că dificultățile Băncii nu se datorau unei subestimări a riscurilor de către conducerea Băncii sau unor acțiuni agresive din punct de vedere comercial.

(163)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări punte, pentru a aborda problema intervenției potențiale a statului în cazul în care statul acordă ajutoare de stat în cuantumuri ridicate prin intermediul HFSF și HFSF are drepturi de vot depline, HFSF a declarat că băncile finanțate de HFSF nu sunt considerate a fi entități publice sau sub controlul statului și că acestea nu vor fi controlate de stat după ce au fost în permanență recapitalizate de către HFSF. HFSF a subliniat că este o persoană juridică de drept privat pe deplin independentă, cu autonomie de decizie. Aceasta nu este supusă controlului guvernului, în temeiul articolului 16C alineatul (2) din Legea de instituire a HFSF, potrivit căreia instituțiile de credit cărora HFSF le-a acordat sprijin sub formă de capital nu fac parte din sectorul public în general. De asemenea, au fost transmise observații cu privire la structura de conducere a HFSF.

(164)

În ceea ce privește intervenția HFSF în conducerea Băncii, HFSF a afirmat că respectă autonomia Băncii și nu interferează cu gestionarea zilnică a acesteia, dat fiind că rolul său se limitează la cel prevăzut în legea de instituire a HFSF. HFSF a afirmat că nu există nicio intervenție sau coordonare din partea statului și că deciziile Băncii în ceea ce privește procesul de acordare a împrumuturilor (privind, printre altele, efectele colaterale, stabilirea prețurilor și solvabilitatea debitorilor) vor fi luate pe baza unor criterii comerciale.

(165)

HFSF a subliniat că legea de instituire a HFSF și acordul de pre-subscriere stabilesc măsuri de salvgardare adecvate pentru a evita asumarea unor riscuri excesive de către acționarii existenți. HFSF a evidențiat aspecte precum (i) numirea reprezentanților FHFSF ca membri neexecutivi independenți ai consiliului de administrație al Băncii și prezența lor în comitete; (ii) aplicarea de către HFSF a principiului diligenței necesare în cadrul Băncii; și (iii) faptul că, după recapitalizarea finală, drepturile sale de vot vor fi limitate numai atât timp cât Banca respectă condițiile planului de restructurare.

(166)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări punte și, în special, în ceea ce privește nivelul de remunerare a ajutoarelor, HFSF a afirmat că remunerarea fusese convenită cu reprezentanți ai Comisiei, ai BCE și ai FMI. Nivelul convenit a luat în considerare faptul că prima recapitalizare punte se va transforma într-o recapitalizare permanentă înainte de 30 septembrie 2012, termen care a fost stabilit în martie 2012 în cadrul Memorandumului privind politica economică și financiară încheiat între Comisie, BCE și FMI și Grecia.

(167)

În ceea ce privește proporționalitatea primei recapitalizări punte, HFSF a remarcat faptul că măsurile adoptate, precum cele descrise la considerentul 165 din prezenta decizie, constituie garanții suficiente pentru ajutoarele consistente primite și perioada de salvare îndelungată. De asemenea, HFSF a declarat că există în vigoare măsuri adecvate pentru a se asigura că băncile la care HFSF deține participații nu partajează între ele informații sensibile din punct de vedere comercial. Astfel de măsuri includ numirea unor reprezentanți diferiți ai HFSF la băncile respective, mandatele adresate reprezentanților în cauză care previn în mod specific fluxul de informații de la un reprezentant la altul și instrucțiuni interne clare pentru agenții respectivi să nu transmită informații sensibile din punct de vedere comercial ale băncilor. De asemenea, HFSF a declarat că nu își exercită drepturile în relația cu băncile într-un mod care ar putea împiedica, restricționa, denatura sau diminua ori împiedica în mod semnificativ concurența efectivă. În sfârșit, HFSF a arătat că membrii consiliului său de administrație și angajații săi se supun unor norme stricte de confidențialitate și unor obligații fiduciare și s-au angajat să respecte dispoziții privind secretul profesional cu privire la activitățile sale.

(168)

La 5 septembrie 2012, Grecia a prezentat observații care au fost pregătite de Banca Greciei și HFSF cu privire la decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton Bank.

(169)

Banca Greciei a observat că Nea Proton Bank, în calitate de instituție de credit intermediară deținută de către HFSF, nu poate oferi un plan de afaceri pe termen lung de sine stătător. De asemenea, Banca Greciei a precizat că urmărește îndeaproape punerea în aplicare a planului de afaceri întocmit de către HFSF pentru Nea Proton Bank și prezentat Comisiei pentru a se asigura că Nea Proton Bank poate fi vândută în termenul prevăzut de lege.

(170)

În ceea ce privește rata de creștere a rentabilității, Banca Greciei a arătat că se preconiza că cea mai mare parte a creșterii se va produce în cursul anului 2013 (când s-a estimat că veniturile nete din dobânzi vor crește la 55,3 milioane EUR, în comparație cu 22,7 milioane EUR în 2012), se va datora în principal reducerii cheltuielilor totale cu dobânzile și va fi rezultatul a doi factori: o reînnoire a depozitelor la termen care aveau randamente înalte în condiții mai bune și o reducere de 30 % din suma totală a depozitelor în prima jumătate a anului 2012. De asemenea, Banca Greciei a subliniat faptul că, începând cu 2013, valorile veniturilor nete din dobânzi vor circula fără probleme și nu vor ridica îndoieli cu privire la capacitatea Nea Proton Bank de a atinge obiectivul.

(171)

În ceea ce privește necesitatea măsurilor în favoarea Nea Proton Bank, HFSF a constatat că Banca Greciei este autoritatea competentă pentru a decide cu privire la orice măsură de rezoluție și că HFSF a injectat capitalul minim necesar în scopuri de reglementare.

(172)

În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a Nea Proton Bank, HFSF a făcut referire la cadrul de rezoluție în care HFSF a trebuit să vândă Nea Proton Bank în termen de doi ani și a fost de acord cu Comisia că Nea Proton Bank ar putea face parte dintr-o entitate viabilă și mai mare. Deși planul de restructurare pentru Nea Proton Bank s-a bazat pe un model „de sine stătător”, HFSF a explicat că obiectivul său a fost de a facilita vânzarea băncii respective prin îmbunătățirea gradului de atractivitate pentru investitori și a rezultatelor sale financiare. HFSF a precizat că injecțiile de capital au permis Nea Proton Bank nu numai să respecte indicele minim de adecvare a capitalului, ci și să își îmbunătățească poziția financiară și atractivitatea pentru o eventuală fuziune viitoare cu alte bănci mici. HFSF a remarcat, de asemenea, că a fost necesară o injecție suplimentară de capital pentru a acoperi pierderile din depreciere aferente programului de implicare a sectorului privat și tarifelor mărite de acordare a împrumuturilor.

(173)

HFSF a precizat că Nea Proton Bank și-a îmbunătățit costul de finanțare și loialitatea depozitelor. Dependența Nea Proton Bank față de Eurosistem a scăzut în cursul anului 2012 și banca și-a îmbunătățit poziția în ceea ce privește lichiditățile. Injecția de capital suplimentară a contribuit la reducerea ratelor dobânzilor la depozite și la îmbunătățirea marjelor ratei dobânzii. Nea Proton Bank a reevaluat deja o parte din portofoliul său de credite, utilizând prețuri bazate pe risc cu rate ale dobânzilor mult superioare costului de finanțare. De asemenea, rata de creștere preconizată a veniturilor nete din dobânzi va înregistra o expansiune conservatoare pe segmentul de piață dedicat întreprinderilor, cu o creștere a calității portofoliului.

(174)

HFSF a observat că în 2012 Nea Proton Bank și-a redus semnificativ costurile de operare, singurele sale două filiale urmau să își înceteze activitatea, participarea sa la brokerii de asigurări a fost redusă în mod semnificativ și activitățile sale de negociere în nume propriu urmau să se încheie.

(175)

În sfârșit, HFSF a remarcat că denaturarea concurenței va fi limitată, având în vedere procentul scăzut al Nea Proton Bank în totalul activelor bancare din Grecia, și că banca nu avea în vedere o atragere a depozitelor agresivă.

(176)

La 19 iulie 2013, Ministerul de Finanțe a transmis observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii privind New TT.

(177)

În ceea ce privește necesitatea măsurii NTT1, Ministerul de Finanțe a adăugat că valoarea exactă a activelor și pasivelor care au fost transferate către New TT Bank a fost definită pe baza raportului auditorilor externi în conformitate cu articolul 63E alineatul (6) din Legea nr. 3601/2007.

(178)

În ceea ce privește necesitatea măsurii NTT2, Ministerul de Finanțe a declarat că cel de al doilea program de ajustare pentru Grecia (revizuirea a doua – mai 2013) impunea vânzarea New TT Bank către un terț până la 15 iulie 2013.

(179)

În ceea ce privește remunerarea măsurilor NTT1 și NTT 2, Ministerul de Finanțe a constatat că HFSF, care acoperă deficitul de finanțare până la 31 decembrie 2013 în locul Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor, beneficiază de un tratament preferențial înaintea altor creditori chirografari în caz de lichidare a activelor care au rămas în proprietatea TT Bank și că doar cererile lucrătorilor de a beneficia de 50 % din compensația care li se cuvine au prioritatea în fața creanțelor HFSF. Prin urmare, acesta a arătat că lichidarea activelor respective va aduce beneficii în principal HFSF și, prin urmare, va reduce costul suportat de stat.

(180)

În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a New TT Bank, Ministerul de Finanțe a arătat că, în calitate de instituție de credit intermediară, New TT Bank a trebuit să fie vândută în termen de doi ani de la înființarea sa, în conformitate cu articolul 63e din Legea nr. 3601/2007. Conform Memorandumului privind politica economică și financiară din mai 2013, vânzarea New TT Bank urma să fie finalizată până la 15 iulie 2013, asigurând astfel viabilitatea pe termen lung a activităților sale.

(181)

Comisia trebuie să stabilească existența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Dispoziția din tratat definește ajutorul de stat ca orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care afectează schimburile comerciale între statele membre.

(182)

Injecția de capital în valoare de 80 de milioane EUR din partea statului elen în Proton Bank în mai 2009 (măsura Pr1), titlurile emise de guvernul elen în valoare de 78 de milioane EUR obținute de Proton Bank în aprilie 2009 (măsura Pr2) și garanția de stat acordată Proton Bank pentru emisiunea de obligațiuni cu o valoare nominală de 149,4 milioane EUR în iulie 2010 (măsura Pr3) au fost acordate în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (113). În decizia de aprobare a schemei, Comisia a concluzionat că măsurile acordate în cadrul schemei respective constituie ajutor de stat.

(183)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 38 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Nea Proton Bank găzduiește activitățile economice ale Proton Bank. Măsurile Pr1, Pr2 și Pr3 au generat beneficii pentru Nea Proton Bank, întrucât acestea au contribuit la stabilizarea și menținerea activităților economice care au fost transferate către bancă și care, în caz contrar, nu ar mai exista. Prin urmare, Comisia consideră că acestea au generat beneficii pentru activitățile economice transferate către Nea Proton Bank.

(184)

În considerentele 31-37 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a stabilit deja că măsura NP1, intervenția prin schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor și acoperirea deficitului de finanțare de către HFSF constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În considerentul 38 din decizia menționată, Comisia a considerat că Nea Proton Bank este beneficiarul economic al măsurii, întrucât Nea Proton Bank găzduiește activitatea economică a Proton Bank, care continuă să existe datorită ajutoarelor primite.

(185)

În considerentele 41-43 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a stabilit deja că injecția de capital acordată de către HFSF în valoare de 250 de milioane EUR, precum și injecțiile de capital suplimentar preconizate la momentul deciziei, care se ridică la un total de 300 de milioane EUR, au constituit ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Astfel cum se menționează la considerentul 93 din prezenta decizie, din capitalul suplimentar posibil de 300 de milioane EUR, HFSF a contribuit în cele din urmă cu o sumă suplimentară de 265 de milioane EUR în 2012, ceea ce face ca suma totală a ajutorului pentru recapitalizare în anul 2011 și 2012 să se ridice la 515 milioane EUR (măsura NP2).

(186)

Comisia consideră că injecția de capital în Nea Proton Bank acordată de către HFSF înainte de vânzarea sa către Bancă, în valoare de 395 de milioane EUR, reprezintă ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(187)

Injecția de capital a fost acordată de către HFSF, care este o entitate creată și finanțată de Grecia pentru a sprijini băncile și care, prin urmare, utilizează resursele de stat. De asemenea, măsura este selectivă, întrucât injecția de capital acordă beneficii doar pentru Nea Proton Bank.

(188)

De asemenea, intervenția oferă Nea Proton Bank un avantaj clar, întrucât aceasta permite menținerea activităților sale bancare. Fără injecția de capital, Nea Proton Bank, care avea un capital profund negativ, ar fi dat faliment. În astfel de circumstanțe, vânzarea Nea Proton Bank și integrarea sa într-o entitate mai mare nu ar fi fost posibile. De asemenea, recapitalizarea nu respectă principiul investitorului în economia de piață. Dimpotrivă, recapitalizarea în valoare de 395 de milioane EUR a permis efectuarea vânzării Nea Proton Bank la un preț de 1 EUR. Un investitor privat ar fi ales să nu efectueze recapitalizarea și să lase Nea Proton Bank să fie declarată falimentară, economisind astfel 395 de milioane EUR.

(189)

Nea Proton Bank concurează cu alte bănci, inclusiv filiale ale băncilor străine, care sunt active în Grecia sau sunt potențial interesate să intre pe piața elenă. În consecință, injecția de capital are un efect asupra schimburilor comerciale între statele membre și poate denatura concurența.

(190)

Prin urmare, Comisia concluzionează că injecția de capital în valoare de 395 de milioane EUR în Nea Proton Bank constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(191)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 188, Comisia consideră Nea Proton Bank ca fiind beneficiarul injecției de capital în valoare de 395 de milioane EUR în Nea Proton Bank, întrucât ajutorul a permis continuarea activităților sale economice în cadrul Băncii.

(192)

În ceea ce privește măsura în care vânzarea Nea Proton Bank implică ajutor de stat acordat Băncii, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comisia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite anumite cerințe. Aceasta trebuie să examineze în special dacă: (i) procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu; (ii) vânzarea a avut loc în condițiile pieței; și (iii) instituția financiară sau guvernul au crescut la maximum prețul de vânzare al activelor și pasivelor în cauză.

(193)

Banca a achiziționat acțiuni în Nea Proton Bank, întrucât aceasta a prezentat singura ofertă valabilă în cadrul unei proceduri de licitație nediscriminatorie deschisă altor bănci și instituții financiare. Un consilier financiar al HFSF a contactat o serie de bănci, instituții financiare și sponsori, dar numai patru și-au exprimat interesul pentru achiziționarea Nea Proton Bank, dintre care numai doi, Banca și un fond de hedging (114), au depus oferte finale. Oferă Băncii a fost singura care a respectat scrisoarea de procedură a HFSF.

(194)

Întrucât consilierul financiar a contactat un număr mare de bănci și a stabilit în prealabil condițiile și calendarul pe care trebuia să le respecte oferta pentru a fi valabilă, Comisia consideră că oferta a fost deschisă și nediscriminatorie. Prin urmare, Comisia concluzionează că procedura de atribuire îi permite să excludă prezența ajutorului către cumpărător.

(195)

Banca a plătit o sumă de 1 EUR și HFSF s-a angajat să recapitalizeze Nea Proton Bank înainte de vânzare. Prețul negativ (și anume, luând în considerare recapitalizarea Nea Proton Bank chiar înainte de vânzare) nu exclude faptul că prețul de vânzare reflectă valoarea de piață a întreprinderii (115), întrucât capitalul net al Nea Proton Bank era în mod clar negativ și se preconiza că va continua să înregistreze pierderi. Comisia nu are niciun motiv să considere că oferta făcută și prețul plătit nu reflectă prețul de piață al întreprinderii. Prin urmare, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, punctul 20 din Comunicarea privind restructurarea și practica sa decizională (116), Comisia concluzionează că prețul de vânzare a fost prețul pieței și ajutorul acordat Băncii poate fi exclus.

(196)

Pe baza considerentelor 182-190, Comisia consideră că măsurile Pr1, Pr2 și Pr3, NP1, NP2 și NP3 îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutor de stat. În ceea ce privește măsurile Pr1, Pr2 și Pr3, Comisia concluzionează că, întrucât acestea au contribuit la menținerea activităților Proton Bank, care au fost ulterior transferate către Nea Proton Bank, măsurile respective pot fi considerate, de asemenea, beneficii în favoarea Nea Proton Bank, care găzduiește activitățile în cauză. Astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 184, beneficiarul măsurii NP1 este Nea Proton Bank, care găzduiește activitățile transferate ale Proton Bank. În plus, Nea Proton Bank este, de asemenea, beneficiarul măsurilor NP2 și NP3.

(197)

Prin urmare, Comisia concluzionează că activitățile Nea Proton Bank au beneficiat de ajutoare de stat sub formă de capital în valoare de 2 111,6 milioane EUR (măsurile Pr1, NP1, NP2 și NP3), în plus față de garanțiile de stat în valoare de 149,4 milioane EUR (măsura Pr3) și titlurile de stat emise de guvernul elen în valoare de 78 de milioane EUR (măsura Pr2), astfel cum sunt rezumate în tabelul 9.

Tabelul 9

Prezentare generală a sumei totale a ajutorului primit de către Proton Bank și Nea Proton Bank

(198)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat autorizează Comisia să declare un ajutor ca fiind compatibil cu piața internă dacă acesta este destinat „remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru”.

(199)

Comisia a recunoscut faptul că criza financiară globală poate cauza perturbări grave în economia unui stat membru și că măsurile de sprijinire a băncilor pot să remedieze o astfel de perturbare. Acest fapt a fost confirmat în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea privind restructurarea. Comisia este în continuare de părere că cerințele privind ajutorul de stat care urmează să fie aprobat în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat sunt îndeplinite, având în vedere reapariția crizei pe piețele financiare. Comisia a confirmat acest punct de vedere prin adoptarea Comunicării din 2011 privind prelungirea (117) și a Comunicării din 2013 privind sectorul bancar (118).

(200)

În ceea ce privește economia Greciei, în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene, precum și în aprobările măsurilor privind ajutorul de stat acordat de Grecia pentru bănci individuale (119), Comisia a recunoscut că există riscul unei perturbări grave a economiei Greciei și că sprijinul de stat acordat băncilor poate să remedieze astfel de perturbări. În consecință, temeiul juridic al evaluării măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(201)

Pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate:

(a)   caracterul adecvat: ajutorul trebuie să fie bine orientat, pentru a putea realiza efectiv obiectivul de remediere a unei perturbări grave a economiei; acest lucru nu ar fi posibil dacă măsura nu ar fi adecvată pentru a remedia perturbările respective;

(b)   necesitatea: prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului declarat; prin urmare, aceasta trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru a atinge obiectivul și să ia forma cea mai adecvată pentru a remedia perturbarea;

(c)   proporționalitatea: efectele pozitive ale măsurii de ajutor trebuie să fie echilibrate în mod adecvat, pentru a nu denatura concurența și pentru ca denaturarea să fie limitată la minimul necesar îndeplinirii obiectivelor prevăzute de măsură.

(202)

În timpul crizei financiare, Comisia a elaborat criterii de compatibilitate pentru diferite tipuri de măsuri de ajutor. Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost stabilite inițial în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(203)

Comunicarea privind recapitalizarea (120) stabilește orientări suplimentare privind nivelul remunerației necesare pentru injecțiile de capital de stat.

(204)

În cele din urmă, în Comunicarea privind restructurarea (121) Comisia a explicat modul în care va evalua planurile de restructurare. În evaluarea sa cu privire la planul de restructurare a Băncii în temeiul Comunicării privind restructurarea, Comisia va lua în considerare toate măsurile enumerate în tabelul 7.

(205)

Măsurile Pr1, Pr2 și Pr3 au fost acordate în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene. Măsurile din cadrul schemei au fost deja evaluate ca fiind compatibile cu piața internă în decizia Comisiei din 19 noiembrie 2008.

(206)

Comisia a aprobat măsurile NP1 și NP2 ca ajutor de salvare prin decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 142, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la necesitatea cuantumului măsurii NP2, în ceea ce privește capacitatea Nea Proton Bank de a-și restabili viabilitatea pe termen lung prin propriile mijloace și, prin urmare, a constatat că opțiunea de sine stătătoare este cea mai ieftină opțiune disponibilă. Îndoielile au fost abordate prin vânzarea Nea Proton Bank către Bancă la 15 iulie 2013. Întrucât Nea Proton Bank a fost vândută Băncii în cadrul unui proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, prețul plătit de către Bancă este considerat prețul pieței. Ca urmare, cuantumul injecției de capital efectuate de către stat înaintea vânzării a fost necesar pentru succesul vânzării. Integrarea Nea Proton Bank în activitățile Băncii va soluționa problemele de viabilitate pe termen lung ale Nea Proton Bank, având în vedere planul de restructurare prezentat Comisiei de către Bancă.

(207)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii NP3, injecția de capital în valoare de 395 de milioane EUR acordată de HFSF în favoarea Nea Proton Bank înainte de vânzarea sa către Bancă, Comisia consideră că măsura este adecvată, întrucât aceasta a contribuit la continuarea activităților Nea Proton Bank. Activitățile Nea Proton Bank nu ar fi putut continua fără ajutorul HFSF, întrucât Nea Proton Bank avea un capital propriu negativ la momentul vânzării Băncii și a continuat să înregistreze pierderi. Nicio bancă nu ar fi cumpărat Nea Proton Bank fără o recapitalizare prealabilă. Prin urmare, măsura garantează menținerea stabilității financiare a Greciei. Pe această bază, Comisia constată că măsura este adecvată ca ajutor de salvare.

(208)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului măsurii. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(209)

Astfel cum a afirmat Banca Greciei în scrisoarea sa din 19 iulie 2013, lichidarea Nea Proton Bank ar fi putut avea un efect de contaminare, antrenând o nouă criză sistemică și subminând încrederea recent restabilită în sistemul bancar ca urmare a încheierii procesului de recapitalizare. Comisia consideră că aceste elemente de stabilitate financiară sprijină necesitatea măsurii NP3.

(210)

În ceea ce privește amploarea intervenției, cifra de 395 de milioane EUR a fost stabilită printr-o procedură de licitație deschisă și nediscriminatorie. Banca a realizat o evaluare prealabilă a Nea Proton Bank. Oferta Băncii, care impunea recapitalizarea cu 395 de milioane EUR înainte de cumpărarea Nea Proton Bank, a fost calculată astfel încât să atingă gradul minim de adecvare a capitalului de 9 % și să permită acordarea unei sume suplimentare de 119 milioane EUR din cauza pierderilor suplimentare preconizate din împrumuturi și pierderilor preconizate înainte de impozitare până în 2016. Comisia concluzionează că ajutorul de 395 de milioane EUR a fost necesar.

(211)

În ceea ce privește remunerarea aferentă ajutorului, având în vedere că prețul de vânzare este stabilit la 1 EUR, HFSF nu va recupera nicio sumă. Contribuția sa este similară unui grant. Astfel cum se menționează la punctul 44 din Comunicarea privind recapitalizarea, o recapitalizare insuficient remunerată poate fi acceptată numai în cazul băncilor aflate în dificultate care nu pot plăti nicio remunerare. Comisia apreciază că Nea Proton Bank s-a aflat în această situație. Lipsa remunerării determină necesitatea unei restructurări în profunzime, astfel cum este prevăzut în Comunicarea privind recapitalizarea.

(212)

În concluzie, măsura este necesară ca ajutor de salvare, prin cuantumul și forma sa, pentru îndeplinirea obiectivului de limitare a perturbării sistemului bancar din Grecia și a economiei în ansamblu.

(213)

Comisia ia act de faptul că, în urma fuziunii prin absorbție a Nea Proton Bank cu Banca, activitățile economice ale Nea Proton Bank au fost transferate către Bancă. Faptul că ajutorul salvează activitățile economice ale Băncii ar putea, teoretic, să creeze denaturări ale concurenței. Cu toate acestea, Comisia observă dimensiunea redusă a Nea Proton Bank și a procesului de vânzare, în cadrul căruia concurenții au avut posibilitatea de a licita pentru Nea Proton Bank. De asemenea, imediat după transferul acestora, activitățile economice ale Nea Proton Bank vor fi pe deplin integrate în cadrul Băncii și vor înceta să mai existe ca o activitate economică separată sau ca un concurent. Prin urmare, Comisia concluzionează că ajutorul nu creează o denaturare nejustificată a concurenței.

(214)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura NP3 este adecvată, necesară și, având în vedere restructurarea profundă prevăzută pentru Bancă, care cuprinde în prezent activitățile economice ale Nea Proton Bank, proporțională cu obiectivul urmărit.

(215)

În considerentele 60, 61, 78 și 79 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a constatat, cu referire la măsurile NP1 și NP2, că Nea Proton Bank nu va fi în măsură să remunereze ajutorul de stat primit și a subliniat că absența remunerării a condus la necesitatea unei restructurări în profunzime. În considerentul 211, în ceea ce privește remunerarea măsurii NP3, Comisia a constatat că, întrucât prețul de vânzare al Nea Proton este stabilit la 1 EUR, HFSF nu va recupera nimic din suma de 395 de milioane EUR reprezentând injecția de capital efectuată înainte de vânzare (măsura NP3). De asemenea, Grecia nu va recupera nimic din acțiunile preferențiale emise în mai 2009, întrucât creanțele din titluri de capital față de acestea au rămas în Proton Bank, care a fost lichidată. Prin urmare, Comisia concluzionează că lipsa unei remunerări determină necesitatea unei restructurări în profunzime, atât în ceea ce privește măsurile de viabilitate, cât și în ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(216)

Punctul 21 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când instituția de credit aflată în dificultate nu poate, în mod credibil, să își restabilească viabilitatea pe termen lung, ar trebui să fie luate în considerare lichidarea ordonată sau vânzarea sa. Prin urmare, statele membre pot să încurajeze retragerea operatorilor neviabili, permițând în același timp ca procesul să se desfășoare într-un interval adecvat care să mențină stabilitatea financiară.

(217)

În decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a exprimat îndoieli serioase cu privire la măsura în care Nea Proton Bank ar putea să își restabilească viabilitatea pe termen lung prin propriile mijloace și a subliniat sinergiile care ar putea fi realizate prin integrarea sa în cadrul unei entități financiare mari.

(218)

În această privință, punctul 17 din Comunicarea privind restructurarea clarifică faptul că vânzarea unei bănci în dificultate către o altă instituție financiară poate contribui la restabilirea viabilității pe termen lung în cazul în care cumpărătorul este viabil și are capacitatea de a absorbi transferul băncii aflate în dificultate și poate contribui la refacerea încrederii pieței față de aceasta. De asemenea, în conformitate cu Memorandumul privind politica economică și financiară, a fost necesară o consolidare mai mare a sectorului bancar și HFSF a trebuit să vândă Nea Proton Bank până la 15 iulie 2013.

(219)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 7.5.2, pe baza planului său de restructurare, Banca poate fi considerată o entitate viabilă. Prin urmare, faptul că activitățile Nea Proton Bank au fost transferate către Bancă permite restabilirea viabilității lor pe termen lung. De asemenea, faptul că Nea Proton Bank este pe deplin integrată în cadrul Băncii și dispare ca un concurent de sine stătător constituie o restructurare în profunzime, necesară din cauza remunerației insuficiente a ajutoarelor de stat.

(220)

În decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la măsura în care costurile de restructurare au fost limitate la minimum. Îndoielile au provenit din constatarea că Nea Proton Bank nu și-ar fi putut restabili viabilitatea pe termen lung prin propriile mijloace, fără a suporta costuri ridicate. Integrarea Nea Proton Bank în cadrul Băncii, o entitate mai mare cu infrastructură informatică și structură de gestionare a riscurilor, răspunde acestor preocupări. Vânzarea către Bancă contribuie la limitarea costurilor de restructurare la minimum.

(221)

În ceea ce privește contribuția acționarilor și a titularilor de creanțe subordonate la costurile de restructurare, Comisia a stabilit deja în considerentul 77 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton că acționarii și titularii de creanțe subordonate nu au fost transferați către Nea Proton Bank, ci au rămas în Proton Bank, entitatea în lichidare. Prin urmare, Comisia a considerat că s-a realizat o împărțire suficientă a sarcinilor acționarilor și ale titularilor de creanțe subordonate.

(222)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, punctul 30 din Comunicarea privind restructurarea prevede următoarele: „Comisia consideră drept punct de plecare pentru evaluarea necesității de a dispune de astfel de măsuri, dimensiunea, amploarea și sfera activităților pe care banca în cauză le desfășoară la momentul punerii în aplicare a unui plan credibil de restructurare. Natura și forma unor astfel de măsuri depind de două criterii: în primul rând, de valoarea ajutorului și de condițiile și circumstanțele în care a fost acordat și, în al doilea rând, de caracteristicile pieței sau piețelor pe care banca beneficiară își va desfășura activitatea.”

(223)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului primit, Comisia ia act de valoarea totală a ajutorului sub formă de capital primit de 2 111,6 milioane EUR (Pr1, NP1, NP2, NP3), pe lângă sprijinul de stat sub formă de lichidități în valoare de 149,4 milioane EUR (Pr3) și titlurile emise de guvernul elen în valoare de 78 de milioane EUR (Pr2). Măsura Pr1 a corespuns unei valori de 4,6 % din activele ponderate în funcție de risc ale Proton Bank la momentul respectiv. Măsură NP1, constând în acoperirea deficitului de finanțare din transferul activităților de la Proton Bank către Nea Proton Bank, a corespuns unui procent de aproximativ 36 % din activele ponderate în funcție de risc ale Proton Bank la sfârșitul anului 2010 sau unui procent de 84 % din activele ponderate în funcție de risc ale Nea Proton Bank la momentul creării sale. Injecția de capital social inițial acordată de către HFSF în favoarea Nea Proton Bank, care a făcut parte din măsura NP2, a corespuns unui procent de aproximativ 18,8 % din activele ponderate în funcție de risc ale acesteia din urmă la momentul creării sale. Injecțiile de capital social suplimentar, care au făcut parte din măsura NP2, au corespuns unui procent de aproximativ 34,2 % din activele ponderate în funcție de risc ale Nea Proton Bank [pe baza datelor din 31 decembrie 2012 (122)]. Astfel cum se menționează în considerentul 80 din decizia de inițiere a procedurii privind New Proton, măsurile NP1 și NP2 au reprezentat peste 50 % din activele ponderate în funcție de risc ale Proton Bank sau peste 130 % din activele ponderate în funcție de risc ale Nea Proton Bank. Injecția de capital social, înainte de vânzarea către Bancă, și anume măsura NP3, a corespuns unui procent de aproximativ 48,7 % din activele ponderate în funcție de risc ale Nea Proton Bank (pe baza datelor din 31 mai 2013). Cuantumurile ajutoarelor în combinație cu lipsa remunerării necesită o reducere substanțială a prezenței pe piață a beneficiarului.

(224)

În ceea ce privește piața pe care Nea Proton Bank a funcționat, în considerentul 82 din decizia de inițiere a procedurii privind Nea Proton, Comisia a subliniat că Proton Bank a fost o bancă foarte mică (aproximativ 1 % din cota de piață a activelor totale ale băncilor elene) și, în consecință, activele și pasivele Proton Bank care au fost transferate către Nea Proton Bank au fost relativ mici în comparație cu dimensiunea sistemului bancar din Grecia. Prin urmare, s-a concluzionat că, în pofida valorii excepțional de mari a ajutorului, denaturările concurenței cauzate de ajutorul acordat Nea Proton Bank ar putea fi considerate ca fiind limitate.

(225)

De asemenea, activitățile Nea Proton Bank au fost oferite concurenților prin intermediul unei licitații deschise. De la vânzare, Nea Proton Bank a încetat să existe ca un concurent de sine stătător, întrucât a fost integrată pe deplin în cadrul Băncii.

(226)

Comisia concluzionează că, având în vedere dimensiunea redusă a Nea Proton Bank, procesul de vânzare deschis și faptul că Nea Proton Bank nu va continua să existe ca un concurent de sine stătător, nu există denaturări nejustificate ale concurenței, în pofida cuantumului foarte ridicat al ajutorului și a lipsei remunerării.

(227)

Pe baza analizei din considerentele 216-226 deasupra de mai sus, Comisia concluzionează că vânzarea Nea Proton Bank și integrarea acesteia în cadrul Băncii asigură viabilitatea pe termen lung a Nea Proton Bank, că ajutorul este limitat la minimul necesar și că nu există o denaturare nejustificată a concurenței.

(228)

Prin urmare, toate măsurile de ajutor enumerate în tabelul 7 ar trebui să fie declarate compatibile cu piața internă.

(229)

Comisia trebuie să stabilească dacă măsurile constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(230)

În considerentele 26-32 din decizia de inițiere a procedurii privind T Bank, Comisia a stabilit deja că măsura T, constând în intervenția prin schema de rezoluție bancară a Fondului elen de garantare a depozitelor și investițiilor și acoperirea de către HFSF a deficitului de finanțare generat de activele și pasivele transferate către TT Bank, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În considerentul 33 din decizia menționată, Comisia a considerat că activitățile economice ale T Bank care au fost transferate către TT Bank au beneficiat de ajutor de stat, întrucât acestea au continuat să existe datorită ajutorului primit.

(231)

Injecția de capital în valoare de 224,96 de milioane EUR a fost acordată de către statul elen în favoarea TT Bank (măsură TT) în cadrul măsurii de recapitalizare care face parte din schema de sprijinire a băncilor elene (123). În decizia de aprobare a schemei, Comisia a concluzionat că măsurile acordate în cadrul schemei respective constituie ajutor de stat. În consecință, măsura TT constituie ajutor în favoarea TT Bank.

(232)

Astfel cum a constatat Comisia în considerentul 98 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, New TT Bank găzduiește activitățile economice desfășurate anterior în cadrul TT Bank, inclusiv T Bank.

(233)

În considerentele 53-57 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a stabilit deja că măsura NTT1, intervenția HFSF pentru acoperirea deficitului de finanțare al New TT Bank, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În considerentul 54 din decizia menționată, Comisia a considerat că New TT Bank este beneficiarul economic, întrucât New TT Bank găzduiește activitățile economice ale TT Bank care continuă să existe datorită ajutoarelor primite.

(234)

În considerentele 49-52 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a stabilit deja că măsura NTT2, injecția de capital social inițial acordată New TT Bank de către HFSF în valoare de 500 de milioane EUR, constituie ajutor de stat în favoarea New TT Bank în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(235)

Banca a achiziționat acțiunile New TT Bank în cadrul unui proces de licitație deschis și nediscriminatoriu. Conform informațiilor primite de la autoritățile elene, la 15 iulie 2013, un consilier financiar a contactat un număr mare de bănci și investitori din Grecia și din străinătate, dar numai cele mai mari patru bănci elene au prezentat oferte finale. Contactarea de către consilierul financiar a unui număr mare de bănci permite Comisiei să concluzioneze că procesul de licitație a fost deschis și nediscriminatoriu. Oferta Băncii a fost considerată cea mai bună, având în vedere cuantumul și tipul prețului oferit.

(236)

Mai precis, Banca a acceptat să plătească HFSF o sumă totală de 681 de milioane EUR sub formă de acțiuni ordinare nou emise. A doua ofertă a fost o ofertă în numerar în valoare de 500 de milioane EUR. Aceasta a fost, prin urmare, cu 26,58 % mai scăzută decât oferta Băncii. Conform scrisorii transmise de Banca Greciei la 8 iulie 2013, orice ofertă în numerar din partea unei bănci naționale nu poate fi luată în considerare în măsura în care se bazează pe finanțare din Eurosistem și, în special, în cazul în care beneficiază de injecții de capital. Prin urmare, a doua ofertă nu a respectat cerințele Băncii Greciei.

(237)

De asemenea, trebuie remarcat faptul că, prin contractul de vânzare, HFSF a primit 1 418,75 de milioane de acțiuni ordinare noi ale Băncii la un preț de ofertă de 0,48 EUR fiecare (124). Participația HFSF în Bancă a crescut de la 93,55 % la 95,23 %.

(238)

Prin urmare, Comisia consideră că achiziția nu constituie un ajutor de stat pentru cumpărător.

(239)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că măsurile T, TT, NTT1 și NTT2 constituie toate ajutor de stat. În ceea ce privește măsura T, Comisia concluzionează că ajutorul a favorizat activitățile T Bank, întrucât acestea au fost transferate către TT Bank și ulterior către New TT Bank. În ceea ce privește măsura TT, Comisia concluzionează că aceasta a favorizat activitățile TT Bank care au fost transferate către New TT Bank. Beneficiarul măsurilor NTT1 și NTT2 este New TT Bank.

(240)

Prin urmare, Comisia concluzionează că activitățile economice ale T Bank, astfel cum au fost găzduite de TT Bank și ulterior de New TT Bank, au beneficiat de un ajutor de recapitalizare în valoare de 677 de milioane EUR, în timp ce activitățile desfășurate de TT Bank găzduite de New TT Bank au beneficiat de ajutoare de stat sub formă de capital de 4 457,96 de milioane EUR (măsurile TT, NTT1 și NTT2).

Tabelul 10

Imagine de ansamblu a sumei totale a ajutoarelor primite de către T Bank, TT Bank și New TT Bank

(241)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat autorizează Comisia să declare un ajutor ca fiind compatibil cu piața internă dacă acesta este destinat „remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru”.

(242)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 199 și 200, temeiul juridic pentru aprecierea măsurilor de ajutor în favoarea băncilor elene ar trebui să fie în prezent articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(243)

Astfel cum se explică în considerentul 201, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate: caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(244)

Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost inițial stabilite în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(245)

Comunicarea privind recapitalizarea (125) stabilește orientări suplimentare privind nivelul remunerației necesare pentru injecțiile de capital de stat.

(246)

În cele din urmă, Comisia a explicat în Comunicarea privind restructurarea (126) modul în care va evalua planurile de restructurare. În evaluarea planului de restructurare a Băncii în baza Comunicării privind restructurarea, Comisia va lua în considerare toate măsurile enumerate în tabelul 8.

(247)

În ceea ce privește măsura T, în decizia sa privind T Bank, Comisia a stabilit că intervenția îndeplinește cerințele prevăzute de articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat și a decis că aceasta este compatibilă cu piața internă din motive legate de stabilitatea financiară, pentru o perioadă de șase luni de la data adoptării deciziei respective. Autoritățile elene nu au prezentat un plan de restructurare actualizat pentru TT Bank care să ia în considerare integrarea activităților T Bank în TT Bank înainte de sfârșitul perioadei de șase luni. Cu toate acestea, la considerentul 83 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a considerat că lipsa planului a fost de înțeles, întrucât între timp fusese adoptată decizia de rezoluție a TT Bank. Întrucât autoritățile elene au transmis un plan de restructurare a New TT Bank în ianuarie 2013 și un plan actualizat în martie 2013, ambele având ca obiect activitățile transferate de la T Bank către TT Bank, în decizia sa de inițiere a procedurii în cazul New TT Comisia a aprobat temporar măsura T ca ajutor de salvare până la luarea unei decizii finale privind măsurile T, TT, NTT1 și NTT2.

(248)

În decizia sa din 19 noiembrie 2008 (127), Comisia a concluzionat deja că măsura TT, care a fost acordată în mai 2009 în cadrul măsurii de recapitalizare care face parte din schema de sprijinire a băncilor elene, constituie ajutor de salvare compatibil în temeiul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar. Decizia din 19 noiembrie 2008 nu s-a referit la Comunicarea privind recapitalizarea, care nu fusese adoptată la momentul respectiv.

(249)

Comisia a aprobat deja temporar măsurile NTT1 și NTT2 ca ajutor pentru salvare prin decizia de inițiere a procedurii privind New TT.

(250)

În considerentul 45 din decizia privind T Bank, Comisia observă că Fondul elen de garantare a depozitelor și investițiilor și HFSF probabil nu își vor recupera banii și că acoperirea deficitului de finanțare din T Bank către TT Bank este, prin urmare, similară cu o subvenție. De asemenea, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 101 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, HFSF s-ar putea aștepta să recupereze doar o parte din injecția sa de capital social inițial în valoare de 500 de milioane EUR (măsura NTT2). Mai mult decât atât, Comisia a observat că nu va exista nicio remunerare pentru HFSF care să acopere deficitul de finanțare din TT Bank către New TT Bank (măsura NTT1) și există o probabilitate foarte mică ca HFSF să recupereze o sumă importantă din cele 3,7 miliarde EUR. În cele din urmă, Comisia constată că statul, cel mai probabil, nu va recupera nicio sumă în ceea ce privește măsura TT, întrucât creanțele din titluri de capital aferente acțiunilor preferențiale emise în mai 2009 au rămas în TT Bank, care a intrat în lichidare.

(251)

Astfel cum se menționează în considerentele 77 și 102 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, absența remunerațiilor determină necesitatea unei restructurări în profunzime, atât în ceea ce privește măsurile de viabilitate, cât și în ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(252)

Punctul 21 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când instituția de credit aflată în dificultate nu poate, în mod credibil, să-și restabilească viabilitatea pe termen lung, ar trebui să fie luată în considerare lichidarea ordonată sau vânzarea acesteia.

(253)

În secțiunea 3.2.4.1 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia și-a exprimat îndoieli serioase cu privire la capacitatea New TT Bank de a-și restabili viabilitatea pe termen lung prin mijloace proprii și la capacitatea New TT Bank de a obține creșterea planificată a venitului. De asemenea, Comisia a subliniat că New TT Bank a luat doar un număr limitat de măsuri care să genereze profit și că exista o lipsă de măsuri din partea New TT Bank pentru reducerea costurilor cu personalul și raționalizarea rețelei de sucursale. De asemenea, a făcut referire la sinergiile care ar putea fi realizate prin integrarea New TT Bank într-o entitate financiară mare.

(254)

În această privință, punctul 17 din Comunicarea privind restructurarea clarifică faptul că vânzarea unei bănci în dificultate către o altă instituție financiară poate contribui la restabilirea viabilității pe termen lung în cazul în care cumpărătorul este viabil și are capacitatea de a absorbi transferul băncii aflate în dificultate și poate contribui la refacerea încrederii pieței față de aceasta. De asemenea, în conformitate cu Memorandumul privind politica economică și financiară, vânzarea New TT Bank a fost o acțiune prioritară, luând în considerare interesul public și stabilitatea financiară, precum și protecția activelor HFSF.

(255)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 7.5.2, pe baza planului său de restructurare, Banca poate fi considerată o entitate viabilă. Prin urmare, faptul că activitățile New TT Bank sunt încorporate în prezent în Bancă permite restabilirea viabilității lor pe termen lung. New TT Bank încetează să existe în calitate de concurent autonom. Fuziunea operațională între New TT Bank și Bancă s-a încheiat la 14 aprilie 2014. Rețeaua de sucursale sub marca „Hellenic Postbank” va fi redusă (Banca intenționează să păstreze marca „Hellenic Postbank” pentru anumite sucursale, în timp ce marca „T-bank” nu va fi păstrată și rețeaua de sucursale „T-bank” va fi închisă aproape în întregime), alături de integrarea operațională completă a funcțiilor de tip back office și a altor funcții ale sediilor centrale în cadrul Băncii. Comisia concluzionează că planul de restructurare asigură atingerea unei restructurări în profunzime, impusă de remunerarea insuficientă.

(256)

Preocupările exprimate de Comisie în considerentul 99 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, cu privire la măsura în care costurile de restructurare au fost majorate datorită restructurării New TT Bank pe cont propriu, au fost abordate în cadrul schemei voluntare de plecare (128), care a fost pusă în aplicare de către New TT Bank pe cont propriu în iulie 2013 și prin vânzarea New TT Bank către Bancă. Mai precis, raționalizarea rețelei de sucursale, integrarea deplină a T Bank și integrarea operațională completă a New TT Bank în Bancă limitează costurile de restructurare la minimum.

(257)

În ceea ce privește repartizarea sarcinilor acționarilor și ale titularilor de creanțe subordonate, Comisia a stabilit deja, în considerentul 100 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, că acționarii și titularii de creanțe subordonate nu au fost transferați către New TT Bank, ci au rămas în TT Bank, și anume entitatea în lichidare. Prin urmare, Comisia a considerat că s-a realizat o repartizare suficientă a sarcinilor acționarilor și ale titularilor de creanțe subordonate.

(258)

În consecință, în opinia Comisiei, costurile de restructurare se limitează la minimul necesar și s-a obținut o repartizare a sarcinilor suficientă. Cu toate acestea, astfel cum s-a concluzionat la considerentul 251, lipsa unei remunerări a determinat necesitatea unei restructurări în profunzime, atât în ceea ce privește măsurile de viabilitate, cât și în ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(259)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, conform punctului 30 din Comunicarea privind restructurarea, „Comisia consideră drept punct de plecare pentru evaluarea necesității de a dispune de astfel de măsuri, dimensiunea, amploarea și sfera activităților pe care banca în cauză le desfășoară în momentul punerii în aplicare a unui plan credibil de restructurare. Natura și forma unor astfel de măsuri depind de două criterii: în primul rând, de valoarea ajutorului și de condițiile și circumstanțele în care a fost acordat și, în al doilea rând, de caracteristicile pieței sau piețelor pe care banca beneficiară își va desfășura activitatea”.

(260)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului primit, Comisia reamintește că, în considerentul 104 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, aceasta a subliniat că New TT Bank a beneficiat de un ajutor în valoare de 4,6 miliarde EUR (măsurile NTT1 și NTT2), care reprezintă peste 70 % din activele ponderate în funcție de risc ale TT Bank și peste 90 % din activele ponderate în funcție de risc ale New TT Bank. De asemenea, Comisia a observat că TT Bank (care este entitatea juridică care a desfășurat anterior activitățile preluate de New TT Bank) a primit anterior ajutoare în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (129). TT Bank a primit o primă injecție de capital în valoare de 224,96 de milioane EUR sub formă de acțiuni preferențiale (măsura TT), care a fost echivalentă cu 2,9 % din propriile active ponderate în funcție de risc la momentul respectiv. De asemenea, în ceea ce privește rezoluția T Bank, activitățile T Bank care au fost transferate către TT Bank au beneficiat de ajutor de rezoluție de aproximativ 678 de milioane EUR (măsura T), echivalent cu 37,7 % din activele ponderate în funcție de risc ale T Bank la data de referință a fuziunii (31 martie 2011). Cuantumurile ajutoarelor în combinație cu lipsa remunerării impun o restructurare în profunzime.

(261)

În același timp, în considerentul 104 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a indicat condițiile în care a fost acordat ajutorul. Mai exact, o parte semnificativă din pierderile suferite de TT Bank în ultimii ani nu pare să rezulte din activitățile care au presupus asumarea de riscuri, ci din deținerea de obligațiuni emise de statul elen. De asemenea, Comisia a observat că pierderile importante din împrumuturile acordate persoanelor fizice și întreprinderilor se datorează, în principal, recesiunii extrem de profunde și îndelungate și nu împrumuturilor riscante. Prin urmare, ajutorul pare să creeze puține denaturări ale concurenței. Cu toate acestea, Comisia a observat că, proporțional cu dimensiunea sa, TT Bank a deținut cu mult mai multe obligațiuni emise de statul elen decât celelalte bănci din Grecia, un factor care reflectă asumarea nejustificată de riscuri.

(262)

Astfel cum s-a observat deja, New TT Bank încetează să existe ca un concurent autonom care își stabilește politica pe o bază de sine stătătoare. Planul de restructurare a Băncii se bazează pe ipoteza integrării depline a New TT Bank, inclusiv în cazul în care Banca va continua să utilizeze marca „Hellenic Postbank” pentru anumite componente și produse.

(263)

În ceea ce privește piața pe care operează New TT Bank, în considerentul 106 din decizia de inițiere a procedurii privind New TT, Comisia a subliniat că TT Bank a fost o bancă de dimensiuni medii în Grecia (aproximativ 6 % din punct de vedere al depozitelor) și că activele și pasivele TT Bank care au fost transferate către New TT Bank erau relativ reduse în comparație cu dimensiunea sistemului bancar din Grecia. Prin urmare, s-a concluzionat că, în pofida valorii excepțional de mari a ajutorului, denaturările concurenței cauzate de ajutorul acordat New TT Bank ar putea fi considerate ca fiind destul de limitate.

(264)

Reducerea planificată a rețelei de sucursale sub marca „Hellenic Postbank”, cu o reducere a aproximativ 50 (130) din cele 196 de sucursale, confirmă evaluarea de la considerentul 263 conform căreia denaturările concurenței cauzate de ajutorul acordat în favoarea New TT Bank pot fi considerate destul de limitate.

(265)

De asemenea, activitățile New TT Bank au fost oferite concurenților prin intermediul unei licitații deschise și nediscriminatorii.

(266)

O mare parte din măsurile de ajutor NTT1 și NTT2 au fost necesare din cauza cedării datoriei în favoarea statului (sub forma programului de implicare a sectorului privat) și a recesiunii foarte îndelungate, mai degrabă decât ca o consecință a practicilor de creditare necorespunzătoare. De asemenea, dimensiunea activităților New TT Bank a fost redusă, procesul de vânzare a fost deschis, transparent și nediscriminatoriu, iar New TT Bank nu va continua să existe ca un concurent autonom. Prin urmare, Comisia concluzionează că, în pofida valorii mari a ajutorului și a absenței unei remunerări adecvate pentru ajutoarele de stat acordate, nu există o denaturare nejustificată a concurenței.

(267)

Comisia concluzionează că vânzarea New TT Bank către Bancă și restructurarea aferentă asigură viabilitatea pe termen lung a New TT Bank, limitarea ajutorului la minimul necesar și lipsa unor denaturări nejustificate ale concurenței.

(268)

Prin urmare, toate măsurile de ajutor enumerate în tabelul 8 ar trebui să fi declarate compatibile cu piața internă.

(269)

Comisia trebuie să stabilească existența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(270)

Comisia a stabilit deja în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene (131) că sprijinul sub formă de lichidități acordat în temeiul schemei constituie ajutor de stat. Suma totală a garanțiilor era de 13 600 de milioane EUR la 15 aprilie 2011 și a ajuns la 13 932 de milioane EUR la 30 noiembrie 2013. Sprijinul sub formă de lichidități acordat în viitor în cadrul schemei respective va constitui, de asemenea, ajutor de stat.

(271)

Comisia a stabilit deja în decizia din 19 noiembrie 2008 privind schema de sprijinire a băncilor elene că recapitalizările care urmează să fie acordate în cadrul măsurii de recapitalizare incluse în schemă vor constitui ajutor de stat. Banca a primit 950 de milioane EUR sub formă de acțiuni preferențiale, reprezentând 2 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii (132).

(272)

În 2010, Grecia a introdus mai multe modificări ale parametrilor tehnici ai acțiunilor preferențiale. Întrucât modificările măresc remunerarea statului, cu o majorare automată a cuponului de 2 % în fiecare an dacă acțiunile preferențiale nu sunt rambursate în termen de cinci ani, Comisia concluzionează că modificările parametrilor tehnici nu oferă niciun avantaj Băncii și, prin urmare, nu implică un ajutor de stat suplimentar.

(273)

Comisia a clarificat la punctul 51 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar că acordarea de fonduri de către băncile centrale instituțiilor financiare nu constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite patru condiții cumulative privind solvabilitatea instituției financiare, constituirea de garanții în cadrul instrumentului, rata dobânzii percepută instituției financiare și absența unei contra-garanții din partea statului. Întrucât injecția de capital garantată de stat în favoarea Băncii nu îndeplinește cele patru condiții cumulative, în special pentru că este garantată de stat și este acordată în asociere cu alte măsuri de sprijin, aceasta constituie ajutor de stat.

(274)

Injecția de capital garantată de stat îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat. În primul rând, întrucât măsura include o garanție de stat în favoarea Băncii Greciei, orice pierdere va fi suportată de stat. Prin urmare, măsura implică resurse de stat. Injecția de capital permite băncilor să primească finanțare într-un moment în care nu au acces la piața de finanțare interbancară și la operațiunile de refinanțare normale din Eurosistem. Prin urmare, injecția de capital garantată de stat acordată Băncii oferă un avantaj pentru aceasta. Întrucât injecția de capital este limitată la sectorul bancar, măsura este selectivă. De asemenea, întrucât injecția de capital garantată de stat permite Băncii să își continue activitatea pe piață și evită intrarea sa în incapacitate de plată și ieșirea de pe piață, aceasta denaturează concurența. Întrucât Banca își desfășoară activitatea în alte state membre și deoarece instituții financiare din alte state membre sunt active sau ar putea fi interesate să activeze în Grecia, avantajul acordat Băncii afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(275)

Injecția de capital garantată de stat (măsura L2) constituie ajutor de stat. Cuantumul injecției de capital garantate de stat a variat de-a lungul timpului. La 31 decembrie 2012, acesta s-a ridicat la aproximativ 12 miliarde EUR.

(276)

În secțiunea 5.1 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia a concluzionat deja că prima recapitalizare punte constituie ajutor de stat. Capitalul primit s-a ridicat la 3 970 de milioane EUR.

(277)

Măsura B2 a fost pusă în aplicare cu resurse ale HFSF, ceea ce, astfel cum se explică în considerentul 47 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, implică resurse de stat.

(278)

În ceea ce privește existența unui avantaj, măsura B2 a crescut rata capitalului Băncii la un nivel care i-a permis acesteia să continue să funcționeze pe piață și să acceseze finanțare din Eurosistem. De asemenea, remunerarea măsurii B2 constă în dobânzi acumulate la notele FESF și o taxă suplimentară de 1 %. Întrucât remunerarea este în mod evident mai redusă decât remunerarea instrumentelor de capital similare de pe piață, cu siguranță Banca nu ar fi fost în măsură să majoreze capitalul în astfel de condiții ale pieței. Prin urmare, măsura B2 a acordat un avantaj Băncii din resurse de stat. Întrucât măsura a fost pusă la dispoziție doar pentru Bancă, aceasta are un caracter selectiv.

(279)

Ca urmare a măsurii B2, poziția Băncii a fost consolidată deoarece i-au fost oferite resursele financiare necesare astfel încât să respecte în continuare cerințele de capital, ceea ce a cauzat, prin urmare, denaturări ale concurenței. Întrucât Banca își desfășoară activitatea pe alte piețe financiare europene și deoarece instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea în Grecia, în special pe piața asigurărilor, măsura B2 este, de asemenea, de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre.

(280)

Comisia consideră că măsura B2 constituie ajutor de stat. Măsura a fost notificată ca ajutor de către autoritățile naționale. Capitalul primit s-a ridicat la 1 341 de milioane EUR.

(281)

Prin măsura B3, HFSF și-a asumat angajamentul de a furniza capital suplimentar necesar pentru a finaliza recapitalizarea Băncii până la suma solicitată de Banca Greciei în cadrul simulării de criză din 2012. HFSF primește resurse de la stat. Prin urmare, Comisia concluzionează că scrisoarea de angajament implică resurse de stat. Circumstanțele în care HFSF poate acorda sprijin instituțiilor financiare sunt definite și delimitate în mod precis de lege. Prin urmare, utilizarea resurselor de stat este imputabilă statului. HFSF s-a angajat să ofere capital suplimentar în valoare de până la 528 de milioane EUR.

(282)

Scrisoarea de angajament a acordat un avantaj Băncii deoarece a garantat deponenților că Banca este în măsură să atragă întreaga sumă de capital necesară, cu alte cuvinte, HFSF urma să furnizeze capitalul dacă Banca nu reușea să îl atragă de pe piață. De asemenea, angajamentul facilitează atragerea capitalului privat de pe piață, întrucât investitorii au siguranța că, în cazul în care Banca nu poate obține o parte din capital pe piață, HFSF îl va pune la dispoziție. Niciun investitor privat nu ar fi acceptat să se angajeze înainte de a cunoaște condițiile recapitalizării, iar la momentul respectiv Banca nu avea acces la piața de capital.

(283)

Întrucât Banca își desfășoară activitatea pe alte piețe financiare europene și deoarece instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea în Grecia, în special pe piața asigurărilor, măsura B3 este, de asemenea, de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre și să denatureze concurența.

(284)

Prin urmare, măsura B3 constituie ajutor și a fost notificată ca ajutor de stat de către autoritățile elene la 27 decembrie 2012.

(285)

Recapitalizarea din primăvara anului 2013 (măsura B4) constă în conversia primei și celei de a doua recapitalizări punte (măsurile B1 și B2) și a scrisorii de angajament (măsura B3) într-o recapitalizare permanentă în valoare de 5 839 de milioane EUR în acțiuni ordinare. Întrucât măsura B4 constă în conversia ajutoarelor deja acordate, aceasta implică în continuare resurse de stat, dar nu crește valoarea nominală a ajutorului. Cu toate acestea, măsura sporește avantajul față de Bancă (și, prin urmare, denaturările concurenței) deoarece implică o recapitalizare permanentă și nu o recapitalizare temporară precum în cazul măsurilor B1 și B2. În comparație cu măsura B3, care nu este decât un angajament și nu o recapitalizare efectivă, măsura B4 a crescut rata de adecvare a capitalului Băncii și, prin urmare, este mai avantajoasă.

(286)

Comisia constată că un astfel de ajutor nu a fost acordat tuturor băncilor care funcționează în Grecia. În ceea ce privește denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale, Comisia remarcă, de exemplu, că ajutorul a permis Băncii să își continue operațiunile în alte state membre precum România sau Bulgaria. O lichidare a Băncii ar fi condus la încetarea activităților sale în străinătate, prin lichidarea activităților sau vânzarea întreprinderilor. De asemenea, activitățile în domeniul asigurărilor desfășurate de Banca Greciei concurează cu activitățile filialelor întreprinderilor de asigurări din alte state membre. În consecință, măsura denaturează concurența și afectează schimburile comerciale între statele membre. Prin urmare, măsura B4 constituie ajutor de stat.

(287)

Măsurile B1, B2, B3 și B4 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Cuantumul ajutorului de stat inclus în măsurile B1, B2, B3 și B4 este de 5 839 de milioane EUR, care reprezintă, de asemenea, valoarea ajutorului de stat plătit efectiv de către HFSF Băncii.

(288)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, pe lângă cuantumul absolut al ajutoarelor, Comisia trebuie să ia în considerare ajutorul „în raport cu activele ponderate în funcție de risc ale băncii”. Măsurile B1, B2, B3 și B4 au fost acordate pe parcursul unei perioade de un an, din aprilie 2012 până în mai 2013. În această perioadă, activele ponderate în funcție de risc ale Băncii au suferit modificări. Prin urmare, se ridică problema nivelului la care ar trebui utilizate activele ponderate în funcție de risc, și anume cel existent la începutul perioadei sau cel existent la sfârșitul perioadei. Măsurile B1, B2, B3 și B4 vizează acoperirea unei nevoi de capital identificate de Banca Greciei în martie 2012 (simularea de criză din 2012). Cu alte cuvinte, nevoile de capital acoperite de măsurile în cauză existau deja în martie 2012. Prin urmare, Comisia consideră că suma ajutorului inclusă în măsurile B1, B2, B3 și B4 trebuie să fie comparată cu activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la 31 martie 2012. Se reamintește, de asemenea, faptul că Banca Greciei, după luna martie 2012 și până la recapitalizarea din primăvara anului 2013, nu a luat în considerare achizițiile efectuate de băncile elene destinate adaptării ascendente sau descendente a nevoilor lor de capital. Această împrejurare demonstrează încă o dată că măsurile B1, B2, B3 și B4 au fost măsuri de ajutor legate de perimetrul Băncii, în forma existentă la 31 martie 2012.

(289)

Prima și a doua recapitalizare punte și scrisoarea de angajament s-au ridicat împreună la 5 839 de milioane EUR. Suma reprezintă 13,8 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii, la 31 martie 2012.

(290)

La 31 martie 2014, Banca a primit o scrisoare de angajament de la HFSF, prin care HFSF a oferit un angajament de a participa la majorarea capitalului social al Băncii cu o sumă de până la 2 864 de milioane EUR (măsura C). Din motivele explicate în considerentul 277, măsura implică utilizarea unor resurse de stat. Măsura constituie un avantaj pentru Bancă deoarece garantează faptul că Banca va obține capitalul de care are nevoie, ceea ce va crește încrederea depunătorilor și va facilita atragerea de capital de la investitorii privați.

(291)

În cazul în care investitorii privați nu participă la întreaga sumă a majorării de capital, HFSF trebuie să injecteze efectiv capital în Bancă în conformitate cu scrisoarea de angajament. O asemenea injecție de capital ar putea, în raport cu scrisoarea de angajament, să constituie un avantaj mai mare în favoarea Băncii. Spre deosebire de o simplă scrisoare de angajament, injecția efectivă de capital majorează gradul de adecvare a capitalului Băncii.

(292)

Nici scrisoarea de angajament și nici posibila sa punere aplicare sub forma unei injecții de capital nu respectă principiul investitorului în economia de piață. Chiar dacă HFSF ar fi cumpărat acțiunile noi la același preț ca și investitorii privați, condițiile de participare ale HFSF sunt foarte diferite de cele ale investitorilor privați care vor să subscrie noi acțiuni. HFSF s-a angajat să subscrie întreaga majorare a capitalului social, dacă este necesar, înainte ca orice investitor privat să se angajeze în mod oficial să cumpere acțiuni. Investitorii privați care achiziționează acțiuni noi vor avea certitudinea că, în orice caz, Banca va atrage întreaga sumă a capitalului necesar, din moment ce HFSF va acționa ca mecanism de protecție și va achiziționa acțiunile care nu sunt subscrise de investitorii privați. Pe de altă parte, HFSF va participa numai dacă există o cerere insuficientă din partea investitorilor privați care să atingă pragul intervalului de preț anunțat. Ca atare, HFSF va furniza capital pe care Banca nu îl poate obține pe piață la același preț pe acțiune. În consecință, HFSF furnizează capital pentru o sumă sau la un preț pe care piața nu este în măsură să le ofere.

(293)

Întrucât a fost acordată numai în favoarea Băncii, măsura C este selectivă. Poziția Băncii a fost consolidată, fiindu-i oferite resursele financiare necesare astfel încât să respecte în continuare cerințele de reglementare în materie de capital stabilite de Banca Greciei. Prin urmare, măsura oferă un avantaj care denaturează concurența. Întrucât Banca își desfășoară activitatea pe alte piețe financiare europene și deoarece instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea în Grecia, în special pe piața asigurărilor, măsura C este, de asemenea, de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre.

(294)

Recapitalizarea din 2014 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Cuantumul ajutorului inclus în această măsură este de 2 864 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 7,5 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la 31 decembrie 2013 (133).

(295)

În cazul în care HFSF injectează efectiv capital suplimentar în Bancă în punerea în aplicare a angajamentului, aceasta va spori avantajul conferit Băncii și denaturările concurenței, dar nu va crește valoarea nominală a ajutorului (134).

(296)

Măsurile A, B1, B2, B3, B4 și C constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

Tabelul 11

Imagine de ansamblu asupra sumei totale a ajutoarelor primite de Bancă

(297)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 200, temeiul juridic pentru evaluarea măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat (135).

(298)

În timpul crizei financiare, Comisia a elaborat criterii de compatibilitate pentru diferite tipuri de măsuri de ajutor. Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost stabilite inițial în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(299)

Orientări privind măsurile de recapitalizare se regăsesc în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea din 2011 privind prelungirea.

(300)

Comunicarea privind restructurarea stabilește abordarea adoptată de Comisie în ceea ce privește evaluarea planurilor de restructurare, în special necesitatea de restabilire a viabilității, pentru a asigura o contribuție adecvată din partea beneficiarului și o limitare a denaturărilor concurenței.

(301)

Cadrul a fost completat de Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, care se aplică măsurilor de ajutor notificate după 1 august 2013.

(302)

Sprijinul sub formă de lichidități primit de către Bancă a fost aprobat definitiv prin decizii succesive de autorizare a măsurilor din cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene și prin modificările și prelungirile schemei (136). Orice sprijin viitor sub formă de lichidități în favoarea Băncii va trebui să fie acordat în cadrul unei scheme de ajutoare aprobate în mod corespunzător de Comisie. Condițiile de acordare a ajutoarelor trebuie să fie autorizate de către Comisie înainte de acordarea acestora și, prin urmare, nu trebuie să fie evaluate în continuare în prezenta decizie.

(303)

Recapitalizarea din 2009 sub formă de acțiuni preferențiale (măsura A) a fost acordată în cadrul măsurii de recapitalizare aprobate în 2008 în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în temeiul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar. Prin urmare, aceasta nu trebuie să fie reevaluată în baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, ci trebuie să fie evaluată doar în temeiul Comunicării privind restructurarea.

(304)

Compatibilitatea injecției de capital garantate de stat (măsura L2) trebuie să fie evaluată mai întâi pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, precum și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. Orice injecție de capital garantată de stat acordată după 1 august 2013 face obiectul Comunicării din 2013 privind sectorul bancar.

(305)

Compatibilitatea recapitalizării acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4), în special în ceea ce privește remunerarea, ar trebui evaluată în primul rând pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, a Comunicării privind recapitalizarea și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. În decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la compatibilitatea măsurii B1 cu comunicările respective. Întrucât au fost puse în aplicare înainte de 1 august 2013, măsurile nu se încadrează în dispozițiile Comunicării din 2013 privind sectorul bancar. Compatibilitatea recapitalizărilor acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4) ar trebui să fie evaluată, de asemenea, pe baza Comunicării privind restructurarea.

(306)

Compatibilitatea angajamentului de recapitalizare din 2014 (măsura C) trebuie evaluată pe baza Comunicării din 2013 privind sectorul bancar, care stabilește noi cerințe în ceea ce privește contribuția creditorilor subordonați și remunerarea directorilor, precum și a Comunicării privind recapitalizarea și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. Compatibilitatea măsurii C ar trebui să fie evaluată, de asemenea, pe baza Comunicării privind restructurarea.

(307)

Pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate: caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(308)

Din cauza faptului că băncile elene au fost excluse de pe piețele interbancare și au devenit complet dependente de finanțarea din partea băncii centrale, astfel cum se menționează la considerentul 32, și întrucât Banca nu putea împrumuta un număr suficient de fonduri prin operațiunile de refinanțare periodice, Banca a avut nevoie de o injecție de capital garantată de stat pentru a obține un nivel suficient al lichidităților, evitând astfel să intre în incapacitate de plată. Comisia consideră că măsura L2 este un mecanism adecvat pentru a remedia o perturbare gravă, care ar fi fost cauzată de incapacitatea de plată a Băncii.

(309)

Întrucât injecția de capital garantată de stat implică un cost relativ ridicat de finanțare pentru Bancă, Banca are un stimulent suficient pentru a evita să recurgă la această sursă de finanțare destinată dezvoltării activităților. Banca trebuia să plătească o dobândă de […] puncte de bază mai mare decât în cazul operațiunilor normale de refinanțare din Eurosistem. De asemenea, Banca a trebuit să plătească statului un comision de garantare de […] puncte de bază. În consecință, costul total al injecției de capital garantate de stat în favoarea Băncii este mult mai mare decât costurile normale de refinanțare ale BCE. În special, diferența dintre costul injecției de capital garantate de stat și costurile normale de refinanțare ale BCE este mai mare decât nivelul comisionului de garantare prevăzut în Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Prin urmare, remunerarea totală percepută de stat poate fi considerată suficientă. În ceea ce privește suma injecției de capital garantate de stat, aceasta este revizuită periodic de Banca Greciei și de BCE în funcție de nevoile reale ale Băncii. Cele două instituții monitorizează îndeaproape utilizarea sa și se asigură că aceasta este limitată la minimul necesar. Prin urmare, măsura L2 nu furnizează Băncii un exces de lichidități care ar putea fi utilizate pentru a finanța activități care denaturează concurența. Lichiditățile sunt limitate la suma minimă necesară.

(310)

Monitorizarea atentă a utilizării injecției de capital garantate de stat și verificarea periodică în scopul asigurării că utilizarea acesteia este limitată la minimul necesar garantează, de asemenea, că lichiditățile sunt proporționale și nu conduc la denaturarea nejustificată a concurenței. De asemenea, Comisia observă că Grecia s-a angajat să pună în aplicare o serie de măsuri care vizează reducerea efectelor colaterale negative, în conformitate cu analiza din secțiunea 7.6, care asigură în continuare că recurgerea la sprijinul sub formă de lichidități se va încheia cât mai curând posibil și că ajutorul este proporțional.

(311)

Prin urmare, măsura L2 respectă Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, precum și Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Întrucât Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar nu a introdus noi cerințe în ceea ce privește garanțiile, măsura L2 respectă, de asemenea, Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(312)

Astfel cum se menționează la considerentul 201, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate (137): caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(313)

Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea din 2011 privind prelungirea conțin orientări suplimentare referitoare la nivelul remunerării necesar pentru infuziile de capital de stat.

(314)

Comisia consideră că recapitalizările HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4) sunt adecvate, întrucât acestea împiedică falimentul Băncii. În absența lor, activitățile acesteia nu ar fi putut continua deoarece Banca avea un capital propriu negativ la sfârșitul anului 2012 (138).

(315)

În această privință, Comisia a constatat în decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank că Banca este una dintre cele mai mari instituții bancare din Grecia în ceea ce privește atât acordarea împrumuturilor, cât și atragerea de depozite. Ca atare, Banca este o bancă importantă din punct de vedere sistemic în Grecia. Prin urmare, o incapacitate de plată a Băncii ar fi creat o perturbare gravă în economia elenă. În condițiile de la momentul respectiv, instituțiile financiare din Grecia au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare. Lipsa de finanțare le-a limitat capacitatea de a acorda împrumuturi pentru economia elenă. În acest context, orice perturbare a economiei ar fi fost agravată de incapacitatea de plată a Băncii. De asemenea, măsurile B1, B2, B3 și B4 au apărut în principal datorită programului de implicare a sectorului privat, un eveniment extraordinar și imprevizibil, și nu ca urmare a administrării defectuoase sau a asumării de riscuri excesive de către Bancă. Prin urmare, măsurile vizează în principal rezultatele programului de implicare a sectorului privat și contribuie la menținerea stabilității financiare în Grecia.

(316)

În decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la luarea imediată a tuturor măsurilor posibile pentru a evita ca Banca să aibă nevoie din nou de ajutor în viitor. Astfel cum se menționează în considerentele 130-132 din prezenta decizie, Grecia s-a angajat să pună în aplicare o serie de acțiuni legate de guvernanța corporativă și operațiunile comerciale ale Băncii. Conform descrierii din considerentele 102-104 și considerentul 111, Banca și-a restructurat activitățile în mod exhaustiv, de asemenea, cu numeroase reduceri ale costurilor și dezinvestiții care au fost deja puse în aplicare. Prin urmare, îndoielile Comisiei au fost înlăturate.

(317)

În deciziei de inițiere a procedurii privind Eurobank, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la faptul că există suficiente măsuri de protecție în cazul în care Banca intră sub controlul statului sau în cazul în care acționarii privați păstrează controlul, în timp ce cota majoritară este deținută de stat. Comisia constată că angajamentele descrise la considerentele 131 și 132 asigură că operațiunile de creditare ale Băncii vor fi gestionate pe baze comerciale și activitatea zilnică va fi protejată de intervenții din partea statului. Cadrul relației convenit între HFSF și Bancă asigură, de asemenea, faptul că interesele statului ca acționar principal sunt protejate împotriva asumării de riscuri excesive de către conducerea Băncii.

(318)

Prin urmare, măsurile B1, B2, B3 și B4 asigură menținerea stabilității financiare în Grecia. Au fost luate măsuri importante pentru a reduce la minimum pierderile viitoare și pentru a garanta că activitățile Băncii nu sunt puse în pericol de o guvernanță necorespunzătoare. Pe această bază, Comisia constată că măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt adecvate.

(319)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului propus. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(320)

Cuantumul sprijinului sub formă de capital a fost calculat de Banca Greciei în cadrul unei simulări de criză, astfel încât să se asigure că rata capitalului de bază de rangul 1 se menține peste un anumit nivel în perioada 2012-2014, astfel cum reiese din tabelul 3. Prin urmare, sprijinul nu oferă Băncii un exces de capital. Astfel cum se explică în considerentul 316, au fost întreprinse acțiuni pentru a reduce riscul ca Banca să aibă nevoie de ajutor în viitor.

(321)

În ceea ce privește remunerarea primei și celei de a doua recapitalizări punte (măsurile B1 și B2), Comisia amintește că acestea au fost acordate în mai 2012 și decembrie 2012 și plătite în natură sub formă de note emise de FESF. HFSF a primit ca remunerare, de la data punerii la dispoziție a notelor emise de FESF până la data recapitalizării din primăvara anului 2013, dobânzile acumulate la notele FESF, la care se adaugă o taxă de 1 % (139). Astfel cum se subliniază în decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank, remunerarea este inferioară intervalului 7 %-9 % definit în Comunicarea privind recapitalizarea. Cu toate acestea, perioada de remunerare redusă a fost limitată la un an pentru măsura B1 și la cinci luni pentru măsura B2 (și anume, până la momentul conversiei recapitalizării punte într-o recapitalizare standard în acțiuni ordinare, și anume măsura B4). În timp ce prima și a doua recapitalizare punte nu au avut un efect de diluare asupra acționarilor existenți, recapitalizarea din primăvara anului 2013, care a constat în conversia primei și celei de a doua recapitalizări, a avut un efect de diluare semnificativ asupra acționarilor, întrucât participarea lor la capitalul propriu al Băncii a scăzut la 1,4 %. Situația neobișnuită care a predominat de la data primei recapitalizări punte a luat sfârșit ulterior. Prin urmare, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind Eurobank au fost înlăturate.

(322)

De asemenea, având în vedere sursa atipică a dificultăților Băncii, atunci când pierderile provin în principal din cedarea datoriei în favoarea statului (programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriei, care oferă un avantaj semnificativ pentru stat, constând în reducerea datoriilor) și din consecințele unei recesiuni prelungite pe piața internă, Comisia poate accepta o astfel de derogare temporară de la cerințele privind remunerarea standard prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea (140).

(323)

Măsura B3 a fost un angajament în sensul furnizării de capital. Angajamentul asumat în decembrie 2012 a fost pus în aplicare în mod efectiv prin injecția de capital din perioada mai-iunie 2013, la doar cinci luni mai târziu. Din acest motiv și din motivele menționate la considerentul 322, este acceptabil faptul că nicio remunerare nu a fost plătită pentru angajamentul respectiv.

(324)

În ceea ce privește măsura B4, în conformitate cu punctul 8 din Comunicarea privind prelungirea din 2011, infuziile de capital trebuie să fie subscrise avându-se în vedere o reducere suficientă a prețului acțiunii ajustată astfel încât efectul de diluare să ofere asigurări rezonabile cu privire la primirea unei remunerări adecvate de către stat. În timp ce recapitalizarea nu a prevăzut o reducere semnificativă a prețului acțiunilor, ajustată pentru a ține seama de efectul de diluare, în fapt a fost imposibil să se atingă o reducere semnificativă a prețului teoretic, fără exercitarea de drepturi (theoretical ex-rights price) (141). Înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, capitalul Băncii era negativ și capitalizarea sa bursieră era de doar câteva sute de milioane de euro. În aceste circumstanțe, se ridică întrebarea dacă acționarii existenți ar fi trebuit să fie eliminați în întregime. Comisia observă că prețul de emisiune a fost fixat la o reducere de 50 % din prețul mediu al pieței pe durata celor cincizeci de zile înainte de stabilirea prețului de emisiune. De asemenea, Comisia ia act de faptul că efectul de diluare asupra acționarilor preexistenți a fost enorm, întrucât după recapitalizare aceștia au deținut doar 1,4 % din capitalul social al Băncii. Prin urmare, aplicarea unei reduceri suplimentare la prețul de piață ar fi avut doar un impact neglijabil asupra remunerării HFSF. Având în vedere situația specifică a băncilor elene explicată în considerentul 322 și faptul că nevoia de ajutor provine din cedarea datoriei în favoarea statului, Comisia consideră că prețul de emisiune este suficient de scăzut.

(325)

În concluzie, măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt necesare ca ajutor de salvare atât prin cuantumul, cât și prin forma lor.

(326)

Banca a primit ajutoare de stat cu o valoare foarte mare. Această situație poate conduce, prin urmare, la denaturarea gravă a concurenței. Cu toate acestea, Grecia și-a asumat angajamentul de a pune în aplicare o serie de măsuri care vizează reducerea efectelor colaterale negative. În special, angajamentele prevăd că operațiunile Băncii vor continua să fie gestionate pe baze comerciale, astfel cum se explică la considerentele 131 și 132. Grecia s-a angajat, de asemenea, să respecte o interdicție de achiziționare, precum și să efectueze o serie de dezinvestiții în străinătate și în activități nebancare în Grecia, astfel cum se arată în considerentul 133. Limitele pentru denaturarea concurenței vor fi evaluate în continuare, în secțiunea 7.6.

(327)

De asemenea, un mandatar însărcinat cu monitorizarea a fost numit de Bancă pentru a monitoriza punerea corectă în aplicare a angajamentelor în materie de guvernanță corporativă și operațiuni comerciale. Se va evita orice schimbare în detrimentul practicilor comerciale ale Băncii, reducându-se astfel potențialul apariției de efecte colaterale negative.

(328)

În sfârșit, un nou plan de restructurare cuprinzător a fost prezentat Comisiei la 16 aprilie 2014. Planul de restructurare va fi evaluat în secțiunea 7.6.

(329)

În concluzie, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind Eurobank au fost înlăturate. Măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt proporționale având în vedere punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(330)

Prin urmare, Comisia concluzionează că recapitalizările acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4) sunt adecvate, necesare și proporționale, având în vedere punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea din 2011 privind prelungirea.

(331)

Punctele 23 și 40 din Comunicarea privind restructurarea explică faptul că achizițiile întreprinderilor de către băncile care beneficiază de ajutor sunt, în mod normal, contrare obligațiilor de a limita costurile de restructurare și denaturările concurenței. De asemenea, acestea pot să pună în pericol sau să complice restabilirea viabilității. Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze dacă achizițiile efectuate de către Bancă pot fi reconciliate cu normele din Comunicarea privind restructurarea.

(332)

În ceea ce privește rentabilitatea operațională, achizițiile efectuate de către Bancă vor favoriza restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii, întrucât fuzionarea a două bănci din aceeași piață geografică permite realizarea unor sinergii semnificative, de exemplu, sub forma reducerilor de personal, a închiderii filialelor și a reducerii costurilor generale. Banca va achiziționa deponenții și clienții, reducând în același timp costurile de distribuție în mod semnificativ. Banca va închide cea mai mare parte a sucursalelor care poartă marca „T-Bank” și unele dintre sucursalele care poartă marca „Hellenic Postbank”, pe lângă raționalizarea funcțiilor sediilor centrale.

(333)

În ceea ce privește situația lichidităților, tranzacția are, de asemenea, un impact favorabil asupra raportului dintre împrumuturi și depozite în cadrul Băncii, reducându-l în mod semnificativ de la un nivel excesiv, având în vedere că New TT Bank avea mult mai multe depozite decât împrumuturi. În special, Banca Greciei a constatat în scrisoarea sa către HFSF din 8 iulie 2013 că Banca a fost supusă unei presiuni ridicate în cei doi ani anteriori tranzacțiilor. Banca Greciei a observat că Banca a pierdut cote de piață în Grecia și că aceasta depindea în mod semnificativ de finanțarea din Eurosistem și de injecțiile de capital. În scrisoarea sa, Banca Greciei a făcut referire la lipsa acută de finanțare, la raportul consolidat împrumuturi-depozite de 132 % și la deteriorarea percepției Băncii în rândul clienților. În scrisoarea sa, Banca Greciei a indicat faptul că achiziționarea de către Bancă a New TT Bank va conduce la „o creștere substanțială a depozitelor [Băncii], îmbunătățind astfel vizibilitatea finanțării sale globale, percepția deponenților, precum și capacitatea sa de a atrage noi depozite în condiții mai atractive decât în prezent”.

(334)

Prin urmare, achiziția contribuie la repararea poziției lichidității în cadrul Băncii, care este esențială pentru restabilirea viabilității pe termen lung. Comisia a recunoscut impactul pozitiv al achiziției într-o scrisoare din partea serviciilor sale către HFSF din data de 8 iulie 2013. În scrisoarea sa, Comisia a indicat faptul că proiectul de plan de restructurare a Băncii, care a fost prezentat de Grecia înainte de achiziționarea New TT Bank, nu a îndeplinit cerința de restabilire a viabilității pe termen lung din cauza vulnerabilității din bilanțul Băncii la sfârșitul perioadei de restructurare. În aceeași scrisoare, Comisia a indicat că „achiziționarea portofoliului bogat de depozite [al New TT Bank] reprezintă o contribuție esențială la repararea bilanțului [Băncii] și, prin urmare, la restabilirea viabilității sale pe termen lung”. Aprecierea Comisiei a fost justificată având în vedere impactul unei astfel de achiziții asupra situației lichidităților Băncii: „Pe baza cifrelor de la sfârșitul anului 2012, achiziția ar conduce la reducerea imediată a raportului împrumuturi-depozite de la 155 % la 123 %, astfel încât să poată fi posibilă îndeplinirea cerinței [Comisiei] [la] sfârșitul anului 2017.”

(335)

Prin urmare, Comisia consideră că achiziționarea New TT Bank are un efect pozitiv asupra restabilirii viabilității pe termen lung a Băncii.

(336)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea Băncii.

(337)

Banca a plătit prețul de achiziție în acțiuni noi, astfel încât achiziția nu a fost finanțată prin ajutoare de stat. În consecință, nevoia de capital creată prin plata prețului de achiziție a fost imediat acoperită prin emisiunea de acțiuni noi, astfel încât plata prețului de achiziție nu a creat o creștere netă a nevoilor de capital ale Băncii. De asemenea, HFSF deținea 100 % din New TT Bank, ceea ce presupune că toate acțiunile noi emise de Bancă au fost acordate HFSF, și anume statului.

(338)

Achiziția ca atare nu va atrage după sine un ajutor de stat suplimentar, întrucât New TT Bank a respectat cerințele de reglementare în ceea ce privește capitalul. De asemenea, instituția de credit intermediară a fost creată cu doar câteva luni înainte de a fi achiziționată. Întrucât activele unei bănci aflate în dificultate majoră sunt analizate și evaluate la valoarea justă înainte de a fi transferate către o instituție de credit intermediară, se poate presupune că portofoliul de credite al New TT Bank nu conținea pierderi care au fost ascunse sau pentru care nu s-au creat provizioane suficiente.

(339)

În concluzie, în circumstanțele specifice ale cazului de față, achiziționarea New TT Bank, în mod excepțional, nu încalcă principiul conform căruia ajutorul ar trebui să fie în cuantumul minim necesar.

(340)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare pentru achiziționarea de întreprinderi concurente. Punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea prevede, de asemenea, că achizițiile pot fi autorizate în cazul în care fac parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare sau asigurării unei concurenței eficiente, că procesul de achiziționare trebuie să fie echitabil și că achiziția trebuie să asigure condiții de concurență efectivă pe piața relevantă.

(341)

New TT Bank nu a fost o bancă viabilă pe o bază de sine stătătoare. Consolidarea băncii a fost prevăzută în temeiul Memorandumului privind politica economică și financiară din 15 mai 2013. Prin urmare, tranzacția poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(342)

Niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor nu a depus o ofertă validă de achiziționare a New TT Bank, iar procesul de vânzare a fost deschis, transparent și nediscriminatoriu. În consecință, Banca nu a exclus niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor. Întrucât achiziția a fost autorizată de autoritatea elenă în domeniul concurenței (142), Comisia presupune că rezultatul procesului de vânzare garantează condiții de concurență efectivă în Grecia.

(343)

În acest context, se poate concluziona că achiziționarea New TT Bank este compatibilă cu secțiunea 4 din Comunicarea privind restructurarea.

(344)

Comisia concluzionează că, având în vedere situația unică a băncilor din Grecia (143) și particularitățile achiziționării New TT Bank, achiziția este compatibilă cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(345)

În ceea ce privește rentabilitatea operațională, achiziționarea Nea Proton Bank ar trebui să favorizeze restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii, întrucât fuzionarea a două întreprinderi de pe aceeași piață geografică permite realizarea unor sinergii semnificative, de exemplu, sub forma reducerilor de personal, a închiderii filialelor și a reducerii costurilor generale.

(346)

Achiziționarea Nea Proton Bank permite Băncii să beneficieze de sinergii. Banca va achiziționa clienții și deponenții, închizând în același timp cea mai mare parte din sucursale și raționalizând sistemul de informare, precum și funcțiile sediilor centrale. De asemenea, tranzacția a redus raportul împrumuturi-depozite al Băncii deoarece Nea Proton Bank a avut un nivel mai scăzut al raportului împrumuturi-depozite. La sfârșitul lunii iunie 2013, raportul împrumuturi nete-depozite din cadrul Băncii era de aproximativ 135,79 %, în timp ce raportul împrumuturi nete-depozite din cadrul Nea Proton Bank era de aproximativ 52,68 %.

(347)

În concluzie, achiziția a avut un efect pozitiv asupra viabilității Băncii.

(348)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru restabilirea viabilității.

(349)

Banca a plătit un preț simbolic pentru a achiziționa Nea Proton Bank (1 EUR), în timp ce entitatea achiziționată a fost recapitalizată în mod corespunzător înainte de vânzare. Recapitalizarea a inclus provizioane pentru viitoare pierderi din împrumuturi și pierderi din exploatare (144). Prin urmare, achiziționarea în schimbul unui preț de 1 EUR a unei bănci capitalizate în mod adecvat nu a crescut nevoile de capital ale Băncii.

(350)

În concluzie, achiziționarea Nea Proton Bank nu încalcă principiul conform căruia ajutorul trebuie să fie limitat la minimul necesar

(351)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare pentru achiziționarea de întreprinderi concurente.

(352)

Nea Proton Bank nu a fost o bancă viabilă pe o bază de sine stătătoare. Consolidarea băncii a fost prevăzută în temeiul Memorandumului privind politica economică și financiară din 15 mai 2013. Prin urmare, achiziționarea poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(353)

De asemenea, Comisia observă că niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor nu a depus o ofertă validă de achiziționare a Nea Proton Bank, iar procesul de vânzare a fost deschis, transparent și nediscriminatoriu. În consecință, Banca nu a exclus niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor. Întrucât achiziția a fost autorizată de autoritatea elenă în domeniul concurenței (145), Comisia presupune că rezultatul procesului de vânzare garantează condiții de concurență efectivă în Grecia.

(354)

În acest context, se poate concluziona că achiziționarea New Proton Bank este compatibilă cu punctul 4 din Comunicarea privind restructurarea.

(355)

Având în vedere particularitățile achiziționării Nea Proton Bank, Comisia concluzionează că achiziția este în concordanță cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(356)

Astfel cum se indică la secțiunile 2.1.1 și 2.1.2, dificultățile cu care se confruntă Banca sunt generate în principal de criza datoriei suverane elene și de recesiunea profundă din Grecia și din sudul Europei. În ceea ce privește primul factor, guvernul elen a pierdut accesul la piețele financiare și, în cele din urmă, a trebuit să negocieze un acord cu creditorii săi interni și internaționali – programul de implicare a sectorului privat – care a condus la o reducere a creanțelor deținute față de stat cu 53,3 %. De asemenea, 31,5 % din creanțe au fost schimbate cu noi obligațiuni emise de statul elen, la rate mai scăzute ale dobânzii și cu scadențe mai lungi. Noile obligațiuni emise de statul elen au fost răscumpărate de către stat de la băncile elene în decembrie 2012 la un preț cuprins între 30,2 % și 40,1 % din valoarea lor nominală și, prin urmare, s-au materializat într-o nouă pierdere pentru băncile din Grecia. Pe lângă impactul asupra poziției de capital al programului de implicare a sectorului privat și al răscumpărării datoriei, Banca a observat, de asemenea, fluxuri de depozite uriașe între 2010 și jumătatea anului 2012, generate de riscul ca Grecia să părăsească zona euro ca o consecință a unei datorii publice nesustenabile și a recesiunii economice.

(357)

Măsurile B1, B2, B3 și B4 se ridică la 5 839 de milioane EUR, și anume aproximativ valoarea pierderii înregistrate în urma programului de implicare a sectorului privat (5 781 milioane EUR). Într-un astfel de caz și atunci când dificultățile nu provin în principal din comportamente care implică asumarea de riscuri excesive, astfel cum este prevăzut la punctul 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, Comisia trebuie să își simplifice cerințele.

(358)

Comisia recunoaște că o parte din nevoile de capital rezultă din expunerea regulată a unei instituții financiare la riscul suveran al țării sale. Acest fapt a fost subliniat, de asemenea, în considerentele 58 și 69 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank. În consecință, necesitatea ca Banca să aibă în vedere aspecte de risc moral în planul său de restructurare este mai mică decât pentru alte instituții financiare care beneficiază de ajutor și care acumulaseră riscuri excesive. Întrucât măsurile de ajutor sunt mai puțin denaturante, măsurile luate pentru a limita denaturările concurenței ar trebui, prin urmare, să fie reduse în mod proporțional. Întrucât programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriilor constituie o anulare a datoriei în favoarea statului, remunerarea statului la recapitalizarea băncilor poate fi mai scăzută.

(359)

Cu toate acestea, întrucât economia Greciei a scăzut cu aproximativ 25 % din 2008 până în prezent, Banca trebuie să își adapteze organizarea, structura costurilor și rețeaua sa comercială la noul context, pentru a-și restabili rentabilitatea. Prin urmare, în pofida lipsei unui risc moral, Banca trebuie să își restructureze activitățile în Grecia pentru a-și asigura viabilitatea pe termen lung.

(360)

Comisia observă, de asemenea, că expunerea Băncii la riscul suveran al Greciei a fost mai mare decât cea a altor bănci din Grecia. Prin urmare, nu toate pierderile aferente obligațiunilor emise de statul elen (pierderi aferente programului de implicare a sectorului privat) pot fi atribuite expunerii regulate a unei instituții financiare la riscul suveran al țării sale.

(361)

A doua sursă de pierderi pentru Bancă constă în pierderile din împrumuturile acordate persoanelor fizice și întreprinderilor elene. Comisia consideră că pierderile respective sunt cauzate, în principal, de scăderea profundă și prelungită, în mod excepțional, a PIB-ului cu aproximativ 25 % într-o perioadă de cinci ani și nu se datorează unor practici de creditare riscante ale Băncii. Prin urmare, ajutorul acordat pentru a acoperi pierderile nu creează un risc moral, lucru care se întâmplă atunci când un ajutor protejează o bancă de consecințele unor comportamente riscante din trecut. Prin urmare, ajutorul are un efect de denaturare a pieței mai scăzut (146).

(362)

Cu toate acestea, o parte din nevoile de capital și pierderile din împrumuturi ale Băncii provin de la anumite filiale internaționale (România, Bulgaria, Polonia și Ucraina). De exemplu, în 2012, Banca a înregistrat pierderi în România, Bulgaria și Ucraina, în timp ce filialele respective au beneficiat de finanțare în interiorul grupului în valoare de 1,8 miliarde EUR.

(363)

Simulările de criză efectuate în 2012 pentru a determina nevoile de capital ale Băncii indică, de asemenea, faptul că o parte din nevoile de capital provin din pierderile din împrumuturi externe. Proiecțiile privind pierderile din împrumuturi referitoare la împrumuturile respective s-au ridicat la 1 228 de milioane EUR în scenariul de bază și la 1 622 de milioane EUR în scenariul negativ.

(364)

În concluzie, punctul 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea acoperă o parte semnificativă din pierderi și, prin urmare, din nevoile de ajutoare, ceea ce permite Comisiei să își reducă cerințele. O parte din nevoia de ajutoare este generată de pierderile din împrumuturi la nivel național, din cauza recesiunii deosebit de îndelungate și profunde, și nu a creditării riscante. Ajutoarele acordate în astfel de circumstanțe nu creează riscuri morale și, prin urmare, denaturează mai puțin concurența.

(365)

În cele din urmă, o parte din necesitatea ajutorului provine din riscurile asumate de Bancă, în special în ceea ce privește filialele sale externe și din deținerea unui număr ridicat de obligațiuni emise de statul elen.

(366)

Un plan de restructurare trebuie să asigure că instituția financiară este capabilă să își restabilească viabilitatea pe termen lung până la sfârșitul perioadei de restructurare (secțiunea 2 din Comunicarea privind restructurarea). În cazul de față, perioada de restructurare este definită ca perioada cuprinsă între data adoptării prezentei decizii și 31 decembrie 2018.

(367)

În conformitate cu dispozițiile de la punctele 9-11 din Comunicarea privind restructurarea, Grecia a prezentat un plan de restructurare comprehensiv și detaliat care oferă informații complete cu privire la modelul economic al Băncii. Planul identifică, de asemenea, cauzele dificultăților cu care se confruntă Banca, precum și măsurile luate pentru a aborda toate problemele de viabilitate întâmpinate. În special, planul de restructurare descrie strategia aleasă pentru a menține eficiența operațională a Băncii și pentru a combate nivelul ridicat al creditelor neperformante, eficiența operațională scăzută, lichiditățile vulnerabile și situația capitalului, precum și filialele străine, care au depins de întreprinderea-mamă în ceea ce privește finanțarea și capitalul.

(368)

În ceea ce privește lichiditățile și dependența Băncii de finanțarea din Eurosistem, planul de restructurare prevede o limitare a creșterii bilanțului în Grecia, în timp ce baza de depozite ar trebui să crească din nou. Recurgerea la injecțiile de capital, care au scăzut deja, va continua să scadă, ceea ce va contribui, de asemenea, la reducerea costului de finanțare al Băncii.

(369)

Angajamentul privind raportul împrumuturi-depozite descris la considerentul 127 asigură că structura bilanțului Băncii va fi durabilă până la sfârșitul perioadei de restructurare. Vânzarea titlurilor de valoare și a altor activități conexe va consolida, de asemenea, poziția lichidității Băncii și va garanta că aceasta nu se bazează pe piețele de comerț cu ridicata. Întrucât poziția lichidității Băncii este în continuare delicată, Comisia poate accepta cererea autorităților elene de a fi autorizate să furnizeze lichidități Băncii în cadrul măsurilor de garantare și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene.

(370)

Pentru a reduce costurile de finanțare, Banca s-a angajat, de asemenea, să continue reducerea ratelor dobânzii pe care le plătește pentru depozite, astfel cum este descris la considerentul 127. Comisia observă că o astfel de reducere a costului depozitelor va fi o contribuție esențială la îmbunătățirea prealabilă a rentabilității Băncii.

(371)

De la începutul crizei, Banca și-a raționalizat în mod semnificativ rețeaua comercială în Grecia, printr-o reducere a numărului de sucursale și de angajați. Până în 2018, costurile totale ale Băncii vor fi scăzut cu […] % față de 2013 (147). Pentru a reuși să atingă obiectivul propus, Banca s-a angajat să își reducă sucursale și angajații din Grecia la o valoare maximă de […] și […], începând cu data de 31 decembrie 2017, respectiv cu un cost total în Grecia de 800 de milioane EUR. Coeficientul de exploatare preconizat va fi mai mic de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare. Comisia consideră că planul de restructurare menține eficiența Băncii în noul context al pieței.

(372)

Un alt aspect cheie este gestionarea creditelor neperformante, dat fiind că acestea se ridicau la 29,4 % din portofoliu la 31 decembrie 2013 (148). Banca intenționează să instituie un departament specializat în vederea gestionării creditelor neperformante. De asemenea, aceasta s-a angajat să respecte standarde înalte în ceea ce privește politica sa de creditare în vederea maximizării valorii Băncii în fiecare etapă a procesului de creditare, astfel cum se descrie la considerentele 131 și 132.

(373)

Un alt punct de interes este guvernanța Băncii, dat fiind că HFSF deținea 95,23 % din acțiunile Băncii la 31 decembrie 2013. Având în vedere istoricul băncilor deținute de stat în Grecia, în 2013 s-a convenit asupra unui cadru de relații specific între Bancă și HFSF. Acordul protejează activitatea curentă a Băncii de interferența excesivă a principalului său acționar, garantând, în același timp, că HFSF poate să monitorizeze punerea în aplicare a planului de restructurare și să împiedice asumarea unor riscuri excesive de către conducerea Băncii prin proceduri de consultare corespunzătoare. Banca s-a angajat, de asemenea, să își monitorizeze îndeaproape expunerea față de debitori.

(374)

Legea de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată în 2014, prevede că acțiunile subscrise de către HFSF în recapitalizarea din primăvara anului 2013 vor deveni fără drept de vot în cazul în care cel puțin 50 % din majorarea de capital din 2014 este subscrisă de investitori privați. În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii, Comisia nu ar avea o viziune negativă asupra controlului acordat acționarilor privați în cazul în care aceștia investesc în Bancă o sumă importantă din fondurile proprii. Comisia observă că limitarea drepturilor de vot ale HFSF nu se va aplica voturilor prevăzute de statutul Băncii sau acțiunilor corporative sau altor decizii strategice. Comisia notează în mod pozitiv faptul că HFSF își va restabili automat drepturile depline de vot în cazul în care Banca nu pune în aplicare planul de restructurare. Dispozițiile respective garantează că, deși HFSF nu va interveni în operațiunile zilnice ale Băncii, acesta își poate proteja interesele în calitate de acționar și în calitate de autoritate responsabilă cu asigurarea aplicării corecte a planului de restructurare.

(375)

Unele dintre activitățile internaționale ale Băncii i-au consumat în trecut capitalul, lichiditățile și rentabilitatea, astfel cum se explică la considerentele 362 și 363.

(376)

Planul de restructurare prevede o schimbare a modelului de afaceri al Băncii în sensul transformării într-o bancă care se va concentra mai mult pe […]. Banca și-a vândut deja filiala nerentabilă din Polonia, EFG Poland. De asemenea, aceasta a început să raționalizeze celelalte filiale, să consolideze procesul de subscriere a împrumuturilor și să reducă deficitul de finanțare al filialelor. Banca intenționează să cesioneze filiala […] […] (149). De asemenea, aceasta va continua să restructureze operațiunile filialelor […] și […] înainte de vânzarea lor potențială într-o etapă ulterioară, astfel cum se menționează la considerentul 116.

(377)

Rentabilitatea globală a operațiunilor externe va fi restabilită începând cu […]. La aceeași dată, finanțarea acordată filialelor din străinătate va fi fost redusă cu […] în comparație cu nivelul de la 31 decembrie 2012.

(378)

Prin urmare, Comisia este de părere că Banca își va restructura filialele străine și le va reduce dimensiunea suficient, astfel încât să evite expunerea la nevoi suplimentare de capital și lipsa lichidităților în viitor. Angajamentul descris în considerentul 128, care prevede evitarea injectării unor cantități însemnate de capital în filialele internaționale ale Băncii, garantează, de asemenea, că filialele din străinătate nu vor reprezenta o amenințare pentru fondurile proprii sau lichidități.

(379)

Scenariul de bază descris în secțiunea 2.4 indică faptul că, la sfârșitul perioadei de restructurare, Banca va fi în măsură să realizeze un profit care să îi permită să își acopere toate costurile și să îi ofere un nivel adecvat de rentabilitate a capitalului propriu, luând în considerare profilul său de risc. În fapt, rentabilitatea capitalului propriu al Băncii se va ridica la […] % în 2018 în conformitate cu scenariul de bază. În același timp, poziția de capital a Băncii este proiectată să se mențină la un nivel satisfăcător, întrucât rata de adecvare a capitalului nu va scădea sub […] % începând cu 2014.

(380)

În cele din urmă, Comisia ia notă, de asemenea, de scenariul negativ, descris în planul de restructurare a Băncii, astfel cum a fost prezentat de autoritățile elene. Scenariul negativ se bazează pe un set de ipoteze convenite cu HFSF. Acesta ia în considerare o recesiune mai profundă și mai îndelungată, precum și un grad mai ridicat de gravitate a deflației prețurilor proprietăților imobiliare (150). Planul de restructurare arată că Banca este capabilă să suporte o criză rezonabilă având în vedere că, într-un scenariu negativ, Banca rămâne profitabilă la sfârșitul perioadei de restructurare, cu o rentabilitate a capitalului propriu de […] % și o rată a capitalului de bază de rangul 1 de […] % în 2018.

(381)

Simulările de criză din 2013 efectuate de Banca Greciei confirmă faptul că valoarea capitalului suplimentar care va fi majorat în 2014, și anume 2 864 de milioane EUR, este suficientă pentru a face față scenariului de bază în perioada de restructurare. De asemenea, Banca va prezenta Băncii Greciei un plan de capital contingent cu măsuri care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care contextul economic se va deteriora în continuare. Comisia reamintește că, în evaluarea nevoilor de capital conform scenariului de referință, Banca Greciei a introdus deja o serie de modificări care au condus la o creștere a nevoilor de capital estimate în comparație cu necesitățile de capital estimate de Bancă în propriul scenariu de referință. Prin urmare, nevoile de capital de bază estimate de Banca Greciei pot fi considerate un tip de simulare de criză. Pentru a concluziona că Banca este viabilă, Comisia nu solicită acesteia să aibă suficient capital inițial care să acopere nevoile de capital estimate în scenariul de criză de Banca Greciei, întrucât nivelul estimat de aceasta din urmă reprezintă un nivel ridicat de criză.

(382)

De asemenea, este pozitiv faptul că Banca nu va realiza investiții suplimentare în titluri fără grad investițional (non-investment grade), ceea ce o va ajuta să își păstreze poziția de capital și lichiditate.

(383)

Prin urmare, Comisia este în măsură să concluzioneze că Banca a luat suficiente măsuri pentru a aborda problemele de viabilitate în ceea ce privește activitățile bancare interne din Grecia și activitățile externe.

(384)

Astfel cum se specifică în Comunicarea privind restructurarea, băncile și acționarii acestora trebuie să contribuie într-o măsură cât mai mare la restructurare, pentru a asigura limitarea ajutorului la minimul necesar. Astfel, băncile trebuie să își utilizeze propriile resurse pentru finanțarea restructurării, de exemplu, prin vânzarea de active, în timp ce acționarii ar trebui să absoarbă, dacă este posibil, pierderile băncii. Angajamentele asumate de Bancă trebuie să garanteze că sunt utilizate resurse proprii și că acționarii inițiali și investitorii privați care dețin capitalul hibrid al Băncii contribuie la restructurare.

(385)

Banca a cesionat întreprinderi importante pentru a îmbunătăți gradul de adecvare a capitalului. Vânzarea filialelor sale mari din Polonia și Turcia a condus la o îmbunătățire a poziției sale de capital cu aproximativ 750 de milioane EUR. Vânzările au îmbunătățit, de asemenea, situația lichidităților Băncii. Majorarea capitalului social al Eurobank Properties a permis Băncii să își suplimenteze capitalul cu 200 de milioane EUR.

(386)

Planul de restructurare prevede vânzarea altor active în […] și […]. În special, Banca și-a luat angajamentul că va reduce valoarea activelor sale externe la 8,77 miliarde EUR. Având în vedere reducerea efectului de levier și dezinvestițiile care au fost deja puse în aplicare și ca urmare a aplicării reducerii suplimentare, Banca își va fi redus semnificativ amprenta sa geografică în […]

(387)

De asemenea, Banca s-a angajat că va reduce în continuare volumul activităților sale din străinătate, în cazul în care va avea nevoie de o injecție de capital din partea HFSF de peste 1 miliard EUR. Într-un astfel de scenariu, Banca își va reduce activele din portofoliul internațional la nu mai mult de 3,5 miliarde EUR. În cazul în care injecția de capital din cadrul măsurii C este mai mică de 1 miliard EUR, investitorii privați vor fi injectat cel puțin 1,5 miliarde EUR, ceea ce depășește injecția de capital a HFSF. Participarea mai mare din partea investitorilor privați ar reduce în mod semnificativ cuantumul ajutorului necesar, crescând astfel gradul de repartizare a sarcinilor.

(388)

Banca s-a angajat, de asemenea, că își va vinde filiala mare și profitabilă din domeniul asigurărilor.

(389)

Pentru a-și limita nevoile de capital, Banca s-a angajat că nu va folosi capitalul pentru a sprijini sau a crește dimensiunea filialelor sale externe, astfel cum este descris la considerentul 128. În plus, angajamentele prevăd că Banca nu va efectua achiziții suplimentare.

(390)

De asemenea, Banca s-a angajat într-un program vast de reducere a costurilor, astfel cum se arată în secțiunea 2.4.2. Costurile sale vor continua să scadă până în 2018. […]

(391)

În special, Grecia s-a angajat că, până la […], Banca nu va plăti niciunui angajat sau administrator o remunerație anuală totală (salarii, contribuțiile la sistemul de pensii, bonusuri) mai mare de […]. De asemenea, în cazul în care HFSF trebuie să subscrie orice acțiune a Băncii, Grecia s-a angajat să aplice un plafon salarial astfel cum prevede Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar (151).

(392)

Recapitalizarea din primăvara anului 2013 (măsura B4) a avut un efect de diluare puternic asupra acționarilor actuali ai Băncii. Într-adevăr, pachetul de acțiuni deținut de către acționarii existenți a fost redus de la 100 % înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013 la numai 1,44 %. De asemenea, Comisia remarcă faptul că Banca nu a plătit dividende în numerar începând din 2008. În cele din urmă, Comisia are o părere favorabilă cu privire la faptul că HFSF va injecta capital suplimentar numai în cazul în care Banca nu reușește să îl atragă de pe piață la un preț considerat rezonabil și stabilit de către doi evaluatori independenți.

(393)

Titularii de creanțe subordonate în raport cu Banca au contribuit la compensarea costurilor de restructurare a Băncii. Banca a pus în aplicare mai multe exerciții de gestionare a pasivelor pentru a genera capital. Valoarea totală a pasivelor schimbate s-a ridicat la 748 de milioane EUR, cu un câștig de capital în valoare de 565 de milioane EUR, astfel cum se descrie la considerentele 122 și 123.

(394)

Instrumentele rămase încă restante fac obiectul unei interdicții asupra cupoanelor, descrisă în considerentul 133. Prin urmare, Comisia consideră că este asigurată o repartizare adecvată a sarcinilor între investitorii privați în instrumente hibride ai băncii și că sunt îndeplinite cerințele în acest sens din Comunicarea privind restructurarea.

(395)

În concluzie, având în vedere elementele prezentate la secțiunea 7.6.1, Comisia consideră că Grecia a pus în aplicare suficiente contribuții proprii și măsuri de partajare a sarcinilor pentru a limita cuantumul măsurilor de ajutor A, B1, B2, B3 și B4 la minimul necesar.

(396)

Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar completează Comunicarea privind restructurarea și solicită o mai bună repartizare a sarcinilor și obținerea de sprijin sub formă de capital pentru bănci în vederea luării unor măsuri suplimentare pentru limitarea la minimum a ajutorului. Punctul 29 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar prevede că statul membru trebuie să demonstreze că toate măsurile de limitare la minimum a ajutorului au fost exploatate la maximum. În acest scop, statul membru trebuie să prezinte un plan de majorare a capitalului, să asigure o repartizare adecvată a sarcinilor între acționari și creditorii subordonați și să prevină fluxurile de credite în ieșire înainte de decizia de restructurare. Astfel cum prevede Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, planul de majorare a capitalului ar trebui să includă problemele pertinente, exercițiile voluntare de gestionare a pasivelor, dezinvestițiile în acumularea de capital, măsurile de reducere a efectului de levier, reținerea veniturilor și alte măsuri, cum ar fi, de exemplu, limitarea costurilor și politicile de remunerare.

(397)

Punctul 47 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar prevede că, odată ce sunt identificate deficite de capital, o bancă trebuie să împiedice fluxurile de fonduri în ieșire printr-o serie de măsuri care urmăresc să asigure același rezultat ca interdicțiile obișnuite privind dividendele și cupoanele, interdicțiile privind achiziționarea, interdicțiile privind determinarea prețului pe piață sau interdicțiile de publicitate. Comisia observă că astfel de interdicții sunt deja respectate de către Bancă, întrucât sunt incluse în lista de angajamente prezentată de Grecia, conform descrierii de la considerentul 133, și că Banca nu a plătit niciun dividend în numerar începând din 2008.

(398)

Angajamentul de recapitalizare din 2014 (măsura C) prevede un tampon care să absoarbă pierderile viitoare determinate prin simularea de criză efectuată de Banca Greciei în 2013 și publicată la 6 martie 2014. Rezultatele simulării de criză demonstrează că Banca are nevoie de capital suplimentar în valoare de 2 945 de milioane EUR pentru a acoperi viitoarele pierderi în eventualitatea unei crize. Măsura C acoperă numai capitalul necesar care va rămâne în măsura în care (i) nu poate fi acoperit prin intermediul măsurilor de majorare a capitalului sau prin noi dezinvestiții (Comisia consideră că Banca a analizat toate dezinvestițiile potențiale și și-a asumat angajamente față de toți cei care pot reduce nevoile de capital în cadrul planului de capital prezentat Băncii Greciei); și (ii) nu este acoperit de investitorii privați în cadrul majorării capitalului social care va avea loc în aprilie 2014. Prin urmare, măsura nu oferă Băncii un exces de capital.

(399)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 385-395, Banca a luat deja măsuri înainte de simularea de criză pentru a limita valoarea capitalului necesar la nivelul minim. În cazul în care, în cadrul exercițiului actual de majorare a capitalului, Banca reușește să atragă cea mai mare parte a capitalului necesar de la investitori privați și ajutorul suplimentar plătit de către HFSF rămâne sub 1 miliard EUR, nu va mai fi necesară nicio altă contribuție proprie din partea Băncii. Cu toate acestea, în cazul în care ajutorul acordat în cadrul măsurii C depășește nivelul menționat, ar fi oportun ca Banca să cesioneze mai multe activități.

(400)

În ceea ce privește repartizarea sarcinilor, Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar prevede că repartizarea adecvată a sarcinilor presupune contribuții ale acționarilor, ale deținătorilor de capital hibrid și ale titularilor de creanțe subordonate înainte de acordarea sprijinului sub formă de capital. Comisia constată că Grecia și-a modificat cadrul legislativ național pentru a garanta contribuția creditorilor subordonați la costurile de restructurare ale Băncii înainte de injectarea oricărui capital suplimentar în Bancă. De asemenea, Comisia observă că Grecia s-a angajat că va pune în aplicare măsurile prevăzute în articolul 6a din Legea de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată în 2014, care prevede alocarea deficitului de capital către deținătorii de instrumente de capital și alte pasive subordonate, după caz. În timp ce o astfel de repartizare a sarcinilor va avea loc numai după data angajamentului de recapitalizare din 2014 (măsura C), în conformitate cu punctul 45 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, Comisia consideră că vor fi obținute rezultate disproporționate dacă transformarea obligatorie a datoriei subordonate și a capitalului hibrid ar avea loc deja la momentul asumării angajamentului. În cazul în care Banca ar mobiliza suficient capital privat pentru acoperirea în totalitate a nevoii de capital determinate prin simularea de criză efectuată de Banca Greciei, conversia titularilor de creanțe subordonate ar fi disproporționată. Prin urmare, angajamentul asumat de Grecia pentru recapitalizarea internă a creditorilor subordonați înainte ca orice sprijin de capital să fie plătit în mod efectiv Băncii este suficient pentru a asigura o bună repartizare a sarcinilor.

(401)

De asemenea, pentru a asigura faptul că proprietarii Băncii participă în cea mai mare măsură posibilă la reconstituirea unei baze de capital corespunzătoare în perioada de restructurare, Grecia și-a luat angajamentul ca, până la sfârșitul perioadei de restructurare, Banca să rețină dividende și să nu plătească cupoanele pe care, conform legii, nu are obligația să le plătească. Astfel, în conformitate cu punctul 26 din Comunicarea privind restructurarea și cu punctul 47 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, Banca nu va utiliza ajutorul de stat pentru a efectua plăți destinate fondurilor proprii, dacă nu există profit suficient pentru a efectua astfel de plăți.

(402)

Banca s-a angajat, de asemenea, ca până la 31 decembrie 2017 să nu plătească niciunui angajat sau administrator o remunerație anuală totală (salarii, contribuții la sistemul de pensii, bonusuri) mai mare decât remunerația anuală totală a guvernatorului Băncii Greciei (fără a lua în considerare o eventuală renunțare voluntară parțială la remunerare din partea guvernatorului). De asemenea, în cazul în care HFSF trebuie să subscrie orice acțiune a Băncii, Grecia s-a angajat să aplice un plafon salarial astfel cum prevede Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar (152).

(403)

Comisia trebuie să evalueze dacă angajamentul respectiv, care acoperă două scenarii, îndeplinește cerințele stabilite în Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(404)

În primul scenariu, în care HFSF nu efectuează injecții efective de capital nou în Bancă, ajutorul prevăzut în măsura C va fi limitat la un simplu angajament de subscriere a unei majorări de capital și HFSF nu va plăti nicio sumă de bani deoarece toate acțiunile noi vor fi fost subscrise de investitori privați. Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar prevede că limitarea remunerării poate lua sfârșit atunci când ajutorul a fost rambursat. Cu toate acestea, ajutorul inclus într-un astfel de angajament de subscriere în ceea ce privește o eventuală majorare de capital nu poate fi rambursat în cazul în care angajamentul respectiv nu este niciodată pus în aplicare (întrucât nicio sumă de bani nu a fost niciodată plătită Băncii de către stat). În astfel de circumstanțe, Comisia poate accepta că limitarea remunerării se aplică pentru o perioadă de timp determinată. Comisia consideră că angajamentul asumat de Grecia, care durează până la 31 decembrie 2017 (și anume, pentru o perioadă de trei ani și opt luni, încheindu-se cu un an înainte de expirarea planului de restructurare) este o aplicare corectă a ultimului alineat de la punctul 38 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar. Întrucât remunerația anuală a guvernatorului Băncii Greciei este mai mică decât plafonul stabilit în al doilea alineat de la punctul 38 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar și întrucât angajamentul se aplică pentru întregul grup, Comisia consideră în continuare că angajamentul propus de Grecia pentru cazul în care nicio acțiune nu este subscrisă de către HFSF în cadrul majorării de capital planificate este în conformitate cu punctul 38 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(405)

În cel de-al doilea scenariu în care HFSF ar trebui să subscrie orice acțiune a Băncii, Grecia s-a angajat să modifice angajamentul pentru a-l face conform cu dispozițiile Comunicării din 2013 privind sectorul bancar. Comisia constată că, în cazul în care HFSF ar subscrie orice acțiune, pentru a rămâne în conformitate cu dispozițiile Comunicării din 2013 privind sectorul bancar, durata plafonului de remunerare trebuie să fie modificată pentru a dura cel mai devreme până la expirarea planului de restructurare – 31 decembrie 2018 – sau a unei tranzacții echivalente cu rambursarea ajutorului. Întrucât acțiunile ordinare nu pot fi rambursate de Bancă, Comisia acceptă că o vânzare a acțiunilor pe piața secundară cu obținerea unui profit ar putea fi considerată echivalentă cu rambursarea ajutorului.

(406)

În concluzie, în ambele scenarii, angajamentul privind limitarea remunerării asumat de Grecia respectă cerințele din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(407)

În ceea ce privește remunerarea plătită statului, Comunicarea din 2011 privind prelungirea prevede că noile acțiuni sunt emise la o valoare redusă față de prețul pieței, după ajustarea pentru diluare. Comisia observă că scopul cerinței este să se asigure că statul primește o remunerare suficientă pentru participarea sa în cadrul Băncii și că acționarii istorici sunt diluați în mod corespunzător. În cazul măsurii C, statul este deja principalul acționar al Băncii, deținând peste 90 % din acțiuni. Prin urmare, o reducere excesivă a prețului pieței ar conduce la o scădere a remunerării statului în cadrul măsurii B4 și poate implica ajutor pentru investitori în cazul în care reducerea subestimează valoarea Băncii. Pentru a evita o astfel de situație, prețul de subscriere nu poate fi mai mic decât un preț minim stabilit pe baza a două evaluări efectuate de evaluatori independenți. Prin urmare, modalitățile de stabilire a prețului protejează HFSF împotriva unei diluări excesive de către noii investitori, asigurând, în același timp, că HFSF subscrie noi acțiuni la un preț care reflectă valoarea Băncii. În aceste condiții, Comisia poate accepta că noile acțiuni pot fi emise la un preț de piață curent de actualizare mai redus decât cel avut în vedere în Comunicarea din 2011 privind prelungirea și consideră că prețul minim este acceptabil.

(408)

În cazul în care acțiunile ar fi fost emise la un preț mai mare, aceasta ar fi riscat să descurajeze investitorii privați să participe la majorarea capitalului subscris și, prin urmare, ar fi limitat majorarea capitalului privat.

(409)

Prin urmare, Comisia consideră că, pentru măsura C, nivelul contribuției proprii și repartizarea sarcinilor sunt corespunzătoare.

(410)

Comisia arată că, în comparație cu recapitalizarea totală acordată de stat, contribuția proprie și repartizarea sarcinilor sub forma vânzării de active sunt mult mai reduse decât nivelurile pe care Comisia le-ar considera ca fiind, în general, suficiente. Cu toate acestea, având în vedere elementele prezentate la punctul 7.6.1, conform căruia Comisia poate accepta o contribuție proprie și o repartizare a sarcinilor mai mici, se poate considera că planul de restructurare prevede o contribuție proprie și măsuri de repartizare a sarcinilor suficiente.

(411)

Planul de restructurare este conform, de asemenea, cu cerințele din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar în ceea ce privește măsura C.

(412)

Comunicarea privind restructurarea prevede ca planul de restructurare să propună măsuri de limitare a denaturării concurenței și de asigurare a competitivității sectorului bancar. De asemenea, măsurile trebuie să aibă în vedere aspecte de risc moral și să garanteze că ajutorul de stat nu este utilizat pentru finanțarea unui comportament anticoncurențial.

(413)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când evaluează suma ajutorului și denaturarea concurenței, Comisia trebuie să ia în considerare valoarea absolută și valoarea relativă a ajutorului de stat primit, precum și gradul de repartizare a sarcinilor și poziția instituției financiare pe piață după restructurare. În această privință, Comisia reamintește că Banca a primit capital de stat reprezentând echivalentul a 16 % din activele proprii ponderate în funcție de risc (cu excepția măsurii C). Prin măsura C, Banca primește un angajament de injectare a unei sume suplimentară de 2 864 de milioane EUR, aducând suma totală a ajutoarelor sub formă de capital la 23,7 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii. În afară de sprijinul sub formă de capital, Banca a primit, de asemenea, sprijin sub formă de lichidități. Banca a obținut garanții de lichiditate care s-au ridicat la 13 600 de milioane EUR la 15 aprilie 2011 și la 13 932 de milioane EUR la 30 noiembrie 2013, reprezentând 17 % din totalul bilanțului Băncii la aceeași dată. De asemenea, Banca a beneficiat de injecții de capital garantate de stat în valoare de aproximativ 12 miliarde EUR la 31 decembrie 2012, reprezentând 18 % din bilanțul Băncii la acea dată. Având în vedere suma relativ mare a ajutorului, necesitatea de a pune în aplicare măsuri pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței este, prin urmare, justificată. De asemenea, cota de piață a Băncii în Grecia este mare, cu cote de piață de 17 % pentru împrumuturi și de 12 % pentru depozite la 31 decembrie 2012. Achizițiile New TT Bank și Nea Proton Bank au majorat cotele de piață ale Băncii la 20,7 % pentru credite și la 18,8 % pentru depozite în septembrie 2013 (153).

(414)

Comisia reamintește că dificultățile Băncii provin în special din șocuri externe, cum ar fi criza datoriei suverane elene și recesiunea prelungită care au afectat economia elenă din 2008, astfel cum s-a arătat în considerentul 69 din decizia de inițiere a procedurii privind Eurobank. Necesitatea de a aborda problemele legate de riscul moral este redusă, întrucât Banca nu pare să își fi asumat riscuri excesive. Astfel cum s-a menționat la secțiunea 7.6.1, efectul de denaturare al măsurilor de ajutor este mai mic având în vedere aceste elemente, la fel ca și necesitatea unor măsuri care vizează limitarea denaturărilor concurenței. Din aceste motive, Comisia poate accepta, în mod excepțional, că, în pofida valorii mari a ajutorului, planul de restructurare nu prevede nicio reducere a bilanțului și creditelor din Grecia.

(415)

Cu toate acestea, Comisia constată că recapitalizările de stat au permis Băncii să își continue activitățile bancare pe piețele străine și activitățile în domeniul asigurărilor din Grecia.

(416)

În acest sens, Comisia notează, în plus față de măsurile de reducere a efectului de levier și de restructurare puse deja în aplicare, angajamentul Băncii de a-și vinde activitățile din domeniul asigurărilor până la […], precum și angajamentul de a reduce dimensiunea internațională a activelor sale până la 31 decembrie 2018, care va genera, cel mai probabil, noi dezinvestiții în […] și […], precum și angajamentul de a nu utiliza ajutoarele pentru finanțarea creșterii întreprinderilor respective. Comisia consideră că este proporțional ca reducerea activelor străine să fie mai mare în cazul în care, în cadrul măsurii C, HFSF achită Băncii ajutor sub formă de capital suplimentar în valoare de peste 1 miliard EUR. Astfel cum se menționează la considerentul 295, o astfel de plată ar crește caracterul denaturant al ajutoarelor mai mult decât un simplu angajament de a participa la majorarea capitalului. Cu toate acestea, în cazul în care capitalul suplimentar injectat este mai mic de 1 miliard EUR, aceasta ar implica o participare mai mare, de cel puțin 1,5 miliarde EUR, de la investitori privați. De asemenea, cea mai mare participare privată ar constitui o repartizare a sarcinilor suplimentară, astfel cum se explică în considerentul 388. Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că atât prețul plătit pentru ajutorul obținut de la stat, cât și gradul de repartizare a sarcinilor vor fi luate în considerare atunci când se evaluează măsuri de repartizare a sarcinilor. Prin urmare, denaturările suplimentare ale concurenței vor rămâne limitate în cazul în care HFSF injectează mai puțin de 1 miliard EUR.

(417)

De asemenea, Grecia s-a angajat să respecte o interdicție de achiziționare, asigurându-se că Banca nu va utiliza ajutorul de stat primit pentru a achiziționa o întreprindere nouă. Interdicția respectivă contribuie la garantarea faptului că ajutorul este utilizat strict pentru a sprijini restabilirea viabilității activităților bancare din Grecia și nu în vederea dezvoltării, de exemplu, pe piețele din străinătate.

(418)

Angajamentul de a reduce dobânzile plătite la depozitele elene de la niveluri ridicate nesustenabile garantează, de asemenea, că ajutorul nu va fi utilizat pentru a finanța strategiile de colectare a depozitelor nesustenabile care denaturează concurența pe piața elenă. În mod similar, angajamentul de a pune în aplicare orientări stricte în ceea ce privește stabilirea prețurilor la împrumuturi noi, bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscului de credit, va împiedica Banca să denatureze concurența pe piața elenă prin strategii inadecvate de stabilire a prețurilor pentru împrumuturile acordate clienților.

(419)

Luând în considerare situația specifică descrisă la secțiunea 7.6.1 și măsurile prevăzute în planul de restructurare, Comisia consideră că există garanții suficiente pentru a limita denaturările concurenței.

(420)

În conformitate cu secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea, pentru a permite Comisiei să verifice dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corect, este necesară o raportare periodică. Astfel cum se precizează în angajamentele asumate (154), Grecia va garanta că mandatarul însărcinat cu monitorizarea, care a fost deja numit de Bancă cu aprobarea Comisiei, va monitoriza angajamentele asumate de Grecia în ceea ce privește restructurarea activităților din Grecia și din străinătate, precum și guvernanța corporativă și operațiunile comerciale. În consecință, Comisia consideră că se asigură o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planului de restructurare.

(421)

Comisia constată că Grecia a pus în aplicare în mod ilegal măsurile de ajutor SA.34825 (2012/C), SA.34825 (2014/N), SA.36006 (2013/NN), SA.34488 (2012/C, ex 2012/NN) SA.31155 (2013/C) (2013/NN), încălcând articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât măsurile au fost puse în aplicare înainte de notificarea lor oficială. Cu toate acestea, Comisia constată că planul de restructurare, atunci când este luat în considerare împreună cu angajamentele prevăzute în anexe, asigură restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii, este suficient în ceea ce privește repartizarea sarcinii și contribuția proprie și este adecvat și proporțional pentru a compensa efectele de denaturare a concurenței generate de măsurile de ajutor examinate în prezenta decizie. Planul de restructurare și angajamentele prezentate îndeplinesc criteriile Comunicării privind restructurarea, prin urmare, măsurile de ajutor pot fi considerate compatibile cu piața internă,

(a)

asistența de urgență sub formă de lichidități acordată Eurobank Ergasias S.A. (denumită în continuare „Eurobank”) de către Banca Greciei și garantată de Republica Elenă (măsura L2);

(b)

cea de a doua recapitalizare punte în valoare de 1 341 de milioane EUR acordată de către HFSF („Hellenic Financial Stability Fund” – HFSF) în decembrie 2012 (măsura B2);

(c)

scrisoarea de angajament în valoare de 528 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Eurobank la 21 decembrie 2012 (măsura B3);

(d)

recapitalizarea în valoare de 5 839 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Eurobank în mai 2013 (măsura B4);

(e)

angajamentul privind recapitalizarea în valoare de 2 864 de milioane EUR acordată de către HFSF după majorarea de capital în valoare de 2 864 de milioane EUR aprobată de adunarea generală extraordinară a acționarilor la 12 aprilie 2014 în temeiul Legii nr. 3864/2010 de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată (măsura C);

(f)

injecția de capital în valoare de 395 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Nea Proton Bank la 28 august 2013 (măsura NP3).

(a)

injecția de capital în valoare de 950 de milioane EUR acordată de Grecia în favoarea Eurobank în mai 2009 în cadrul schemei de recapitalizare (măsura A);

(b)

injecția de capital acordată de Banca Greciei în favoarea Eurobank și garantată de Grecia începând cu iulie 2011, în valoare de 12 miliarde EUR la 31 decembrie 2012 (măsura L2);

(c)

prima recapitalizare punte în valoare de 3 970 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Eurobank în mai 2012 (măsura B1);

(d)

cea de a doua recapitalizare punte în valoare de 1 341 de milioane EUR acordată de HFSF în favoarea Eurobank în decembrie 2012 (măsura B2);

(e)

scrisoarea de angajament în valoare de 528 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Eurobank la 21 decembrie 2012 (măsura B3);

(f)

recapitalizarea în valoare de 5 839 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Eurobank în mai 2013 (măsura B4);

(g)

angajamentul privind recapitalizarea în valoare de 2 864 de milioane EUR acordată de către HFSF după majorarea de capital în valoare de 2 864 de milioane EUR aprobată de adunarea generală extraordinară a acționarilor la 12 aprilie 2014 în temeiul Legii nr. 3864/2010 de instituire a HFSF, astfel cum a fost modificată (măsura C);

(h)

injecția de capital în valoare de 80 de milioane EUR acordată de Grecia în favoarea Proton Bank în mai 2009 (măsura Pr1);

(i)

acoperirea integrală a deficitului de finanțare în valoare de 1 121,6 milioane EUR de către Fondul elen de garantare a depozitelor și investițiilor și HFSF în ceea ce privește activitățile transferate din Proton Bank către Nea Proton Bank, în octombrie 2011 și mai 2012 (măsura NP1);

(j)

injecția totală de capital de 515 milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Nea Proton Bank în octombrie 2011, februarie 2012, august 2012 și decembrie 2012 (măsura NP2);

(k)

injecția de capital de 395 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea Nea Proton Bank la 28 august 2013 (măsura NP3);

(l)

acoperirea integrală a deficitului de finanțare de 677 de milioane EUR de către FEGDI și HFSF în ceea ce privește activitățile care au fost transferate din T Bank către Hellenic Postbank („TT Bank”) în decembrie 2011 și februarie 2013 (măsura T);

(m)

injecția de capital de 224,96 de milioane EUR acordată de Grecia în favoarea TT Bank în mai 2009 (măsura TT);

(n)

acoperirea integrală a deficitului de finanțare în valoare de 3 732,6 milioane EUR de către HFSF în ceea ce privește activitățile transferate din TT Bank către New Hellenic Postbank („New TT Bank”) în ianuarie și iunie 2013 (măsura NTT1);

(o)

injecția de capital de 500 de milioane EUR acordată de către HFSF în favoarea New TT Bank la 29 ianuarie 2013 (măsura NTT2).