(1)

La 10 august 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) inițierea unei proceduri antidumping („procedura antidumping”) cu privire la importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), inițierea unei proceduri antisubvenție privind importurile în Uniune de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura antisubvenție”)

(3)

Procedura antidumping a fost inițiată în urma unei reclamații depuse la data de 28 iunie 2012 de către Confederația Europeană a Industriilor Fierului și Oțelului (Eurofer) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil. Reclamația conținea dovezi prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și autoritățile din India cu privire la deschiderea anchetei.

(5)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere a procedurii. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(6)

Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din țara în cauză, de importatori neafiliați și de producători din Uniune implicați în procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii-exportatori din țara în cauză, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei prin constituirea unui eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază (acest proces este denumit, de asemenea, „constituirea eșantionului”).

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă constituirea unui eșantion este necesară și, în caz afirmativ, să-l constituie, toți producătorii-exportatori din țara în cauză au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(8)

În total, 18 producători-exportatori, unii aparținând aceluiași grup, au furnizat informațiile solicitate, au fost de acord să fie incluși în eșantion, iar șapte dintre ei au solicitat examinarea individuală în cazul în care nu ar fi incluși în eșantion. 15 dintre aceste societăți cooperante au raportat exporturi de sârmă din oțel inoxidabil către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, eșantionul a fost constituit pe baza informațiilor prezentate de acești 15 producători-exportatori.

(9)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a constituit un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul este compus din două societăți individuale și un grup de societăți constituit din patru societăți afiliate, reprezentând împreună peste 63 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune.

(10)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză și autoritățile din țara în cauză au fost consultați cu privire la constituirea unui eșantion reprezentativ. Nu s-a transmis nicio observație cu privire la constituirea eșantionului.

(11)

După cum se menționează anterior la considerentul 9, eșantionul s-a limitat la un număr rezonabil de societăți care puteau fi investigate în timpul disponibil. Societățile anchetate în scopul anchetei sunt enumerate la considerentul 19 de mai jos.

(12)

În plus, după cum s-a menționat la considerentul 8 de mai sus, inițial au fost primite șapte cereri de examinare individuală. Așadar, s-a considerat că în stadiul actual o examinare individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

(13)

Cu toate acestea, cererile efectuate de către exportatorii care au prezentat informațiile necesare în termenele prevăzute vor fi examinate în restul perioadei de anchetă.

(14)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a constituit provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion a fost constituit inițial din cinci producători cunoscuți Comisiei anterior deschiderii anchetei pentru producerea de sârmă din oțel inoxidabil în Uniune. Comisia a constituit un eșantion pe baza volumului de vânzări, a producției și a localizării geografice. Părțile interesate au fost și ele invitate în avizul de deschidere să își facă cunoscute punctele de vedere în privința eșantionului provizoriu. Nu s-a primit niciun comentariu cu privire la eșantionul propus. Analiza răspunsurilor la chestionar a arătat că un anumit producător din Uniune avea o societate afiliată de asemenea implicată în producția și vânzările de sârmă din oțel inoxidabil. Astfel, această societate afiliată a fost de asemenea inclusă în eșantion. Astfel, cei șase producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 46,5 % din producția totală estimată a Uniunii. Eșantionul este considerat a fi reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă constituirea unui eșantion este necesară și, în caz afirmativ, să-l constituie, toți importatorii neafiliați au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Un total de nouă importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Comisia a constituit un eșantion format din trei companii reprezentând 23,8 % din volumul importurilor din India în Uniune în cursul perioadei de anchetă pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune. Cu toate acestea, doi dintre importatorii incluși în eșantion nu au transmis răspunsuri la chestionar. Prin urmare, constituirea eșantionului în acest stadiu al anchetei nu a putut fi aplicată și se va căuta din nou cooperarea din partea importatorilor în restul perioadei de anchetă.

(17)

S-au trimis chestionare celor trei (grupuri de) producători-exportatori din India și producătorilor-exportatori care au solicitat examinarea individuală, celor șase producători din Uniune incluși în eșantion, celor trei importatori neafiliați incluși în eșantion și celor nouă utilizatori cunoscuți.

(18)

S-au primit răspunsuri la chestionare din partea celor trei (grupuri de) producători-exportatori din India, precum și de la doi dintre producătorii-exportatori care au solicitat examinare individuală, de la cei șase producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat și de la trei utilizatori.

(19)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(20)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2011 și 31 martie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(21)

Produsul în cauză este sârma din oțel inoxidabil conținând conform greutății:

încadrate în prezent la codurile NC 7223 00 19 și 7223 00 99 și originare din India.

(22)

Una dintre părți a afirmat că există așa-numitele tipuri de produse „care încorporează tehnologie avansată” și care sunt diferite de celelalte tipuri de produse în cauză fabricate în India, dar și în Uniune. În plus, societatea a susținut că, spre deosebire de majoritatea tipurilor de produse exportate din India către Uniune, tipurile care încorporează tehnologie avansată nu sunt mărfuri de bază, ci tipuri de produse speciale fabricate pentru întrebuințări speciale în anumite clase de oțel și anumite diametre și nu ar trebui vizate de anchetă.

(23)

În stadiul actual, se pare că tipurile care încorporează tehnologie avansată au fost parte a definiției produsului și au caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice similare în comparație cu alte tipuri ale produsului în cauză. În plus, se pare că aceste tipuri sunt produse de asemenea de către producătorii din Uniune, prin urmare tipurile care încorporează tehnologie avansată sunt cuprinse în obiectul anchetei.

(24)

Ancheta a stabilit că produsul în cauză și produsul realizat și vândut pe piața internă din India, precum și produsul fabricat de industria Uniunii și vândut pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

În cursul vizitelor de verificare la sediile celor trei producători-exportatori din India incluși în eșantion și al analizei ulterioare a informațiilor colectate, s-a constatat că toți aceștia au prezentat unele informații care nu puteau fi considerate fiabile.

(26)

În cazul unuia dintre producătorii-exportatori, Comisia a constatat că costurile înregistrate în răspunsul la chestionar nu au fost conforme și nu au putut fi comparate cu costurile înregistrate în sistemul contabil intern al producătorului.

(27)

Producătorul-exportator a afirmat că diferențele dintre costurile raportate Comisiei și costurile găsite în sistemul contabil intern în cursul vizitei de verificare au fost cauzate de erori în înregistrarea tranzacțiilor și de diferențe în ceea ce privește metodele de contabilitate, în special în ceea ce privește consumul de materie primă. Producătorul-exportator a afirmat că datele din sistemul contabil intern nu au fost fiabile și nu ar trebui să fie utilizate în scopul anchetei. Deși producătorul-exportator a folosit același sistem contabil timp de mai mulți ani, acesta a susținut că analiza Comisiei ar trebui să se bazeze pe costurile raportate în răspunsul la chestionar, nu pe costul datelor incluse în sistemul contabil intern al societății în cauză.

(28)

Trebuie menționat faptul că, în timp ce datele din sistemul contabil intern au fost în concordanță cu situațiile financiare auditate furnizate de producătorul-exportator, nu a fost posibil să se stabilească în timpul vizitei de verificare reconcilierea și, prin urmare, legătura dintre tabelele cu costuri pregătite special pentru ancheta actuală și datele conținute în sistemul contabil intern. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se consideră că informațiile găsite în sistemul contabil al producătorului-exportator ar trebui să fie utilizate în sensul prezentei anchete antidumping.

(29)

Din acest motiv, Comisia a ajustat provizoriu datele privind costurile furnizate de producătorul-exportator în răspunsul la chestionar prin utilizarea datelor disponibile în sistemul contabil intern.

(30)

În cazul unui al doilea producător-exportator, Comisia a constatat că achizițiile și consumul de materii prime raportate Comisiei în răspunsul la chestionar nu au fost susținute de datele găsite în sistemul de gestionare a stocurilor producătorului. În special, se pare că distribuția pe clase de oțel a fost diferită în cele două surse. Comisia observă că clasa oțelului este un factor cheie în determinarea costurilor aferente produsului final. Informațiile nefiabile privind clasa oțelului ar putea denatura semnificativ calculele privind costurile și prețurile de vânzare ale diferitelor tipuri de produse și, prin urmare, ar putea să inducă în eroare.

(31)

Cu toate acestea, producătorul-exportator a susținut că fișierele electronice care conțin achizițiile de materii prime colectate de către Comisie în timpul vizitei de verificare au fost incomplete deoarece achizițiile suplimentare de materii prime au fost efectuate de către alte unități din societate, însă aceste achiziții nu au fost raportate și nu au fost incluse în fișierele electronice colectate în timpul vizitei de verificare și examinate de către Comisie. În plus, producătorul-exportator a pretins că discrepanțele observate în cantitățile de clase de oțel au fost cauzate de faptul că unele clase de oțel au fost parțial suprapuse între ele și că unele părți ale procesului de producție nu au fost urmărite la nivelul fiecărei clase de oțel.

(32)

Cu toate acestea, Comisia observă că afirmațiile de mai sus, făcute de societate cu privire la achizițiile de materii prime suplimentare, nu sunt suficiente pentru a explica discrepanțele observate la nivelul fiecărei clase de oțel. Comisia observă, de asemenea, că societatea a afirmat că nu este posibil să se facă o urmărire exactă în funcție de clasele de oțel în toate etapele procesului de producție. Acest argument subminează și mai departe fiabilitatea sistemului de raportare a claselor de oțel în ansamblu. Informațiile furnizate în legătură cu clasele de oțel trebuie să fie considerate provizoriu eronate.

(33)

Comisia consideră că distribuția raportată de materie primă în funcție de calitatea oțelului nu este fiabilă și provizoriu nu ar trebui să fie luată în considerare și că hotărârile trebuie să se ia pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Din cauza lipsei de fiabilitate a sistemului de raportare în ansamblul său, nu a fost posibil să se ia hotărâri pe baza vreuneia dintre clasele de oțel raportate. Prin urmare, consumul total de materii prime luate în întregime, fără a lua în considerare distribuția în funcție de clasa oțelului, a fost utilizat în calcularea unei marje de dumping globale pentru toate produsele.

(34)

În cazul celui de al treilea producător-exportator, Comisia a descoperit, de asemenea, în timpul vizitei de verificare că fluxurile de materii prime raportate în răspunsul la chestionar nu erau în concordanță cu datele din sistemul contabil al producătorului. Se pare că distribuția pe clase de oțel a fost diferită în cele două surse.

(35)

Producătorul-exportator, deși a admis existența unor erori în răspunsul la chestionar, a afirmat că diferențele în cantitățile totale de materie primă ar putea fi reconciliate prin luarea în considerare a variației stocurilor. Cu toate acestea, societatea a susținut, de asemenea, că clasele de oțel suprapuse parțial fac imposibilă realizarea unei reconcilieri exacte pentru fiecare clasă de oțel. Acest argument subminează și mai departe fiabilitatea sistemului de raportare a claselor de oțel în ansamblu. Informațiile furnizate în legătură cu clasele de oțel trebuie să fie considerate provizoriu eronate.

(36)

Comisia consideră că distribuția raportată de materie primă în funcție de calitatea oțelului nu este fiabilă și provizoriu nu ar trebui să fie luată în considerare și că hotărârile trebuie să se ia pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Din cauza lipsei de fiabilitate a sistemului de raportare în ansamblul său, nu a fost posibil să se ia hotărâri pe baza vreuneia dintre clasele de oțel raportate. Prin urmare, consumul total de materii prime luate în întregime, fără a lua în considerare distribuția în funcție de clasa oțelului, a fost utilizat în calcularea unei marje de dumping globale pentru toate produsele.

(37)

Fiecare producător-exportator a primit o scrisoare individuală care prezintă motivele specifice și detaliate pentru care s-a considerat că unele dintre datele furnizate în răspunsul la chestionar nu au putut fi acceptate. Aceștia au fost de asemenea informați cu privire la intenția Comisiei de a trage concluzii provizorii pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(38)

Toți cei trei producători-exportatori au avut posibilitatea de a prezenta observații și au solicitat audieri care le-au fost acordate. În plus, aceștia au transmis în scris observațiile personale cu privire la eventuala aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază. În ciuda explicațiilor obținute de la societățile comerciale, acestea nu au putut clarifica în mod satisfăcător problemele descrise mai sus, ceea ce a dus la înlocuirea anumitor date cu cele mai bune informații disponibile.

(39)

Pentru determinarea valorii normale, Comisia a examinat mai întâi, pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienții independenți a fost reprezentativ, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune în cursul PA în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a realizat că vânzările globale de produse similare ale fiecărui producător inclus în eșantion au fost reprezentative pe piața internă.

(40)

Ulterior, pentru producătorii incluși în eșantion având vânzări domestice globale reprezentative, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune.

(41)

Cu toate acestea, după cum se explică în secțiunea 3.1, pentru doi dintre producătorii-exportatori, comparațiile descrise mai jos au fost efectuate pe baza unui total al tuturor produselor în loc de compararea separată a diferitelor tipuri de produs.

(42)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către fiecare producător inclus în eșantion pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a examinat dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul total al acelui tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs identic sau comparabil vândut la export către Uniune.

(43)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările interne ale fiecărui producător inclus în eșantion ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Verificarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți pe durata PA.

(44)

În cazul în care volumul vânzărilor unui tip de produs vândut la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale tipului respectiv și în cazul în care prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(45)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări ale tipului respectiv, sau în cazul în care prețul mediu ponderat al acestui tip de produs a fost mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca fiind prețul mediu ponderat doar al vânzărilor interne profitabile pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă.

(46)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(47)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele(3) și (6) din regulamentul de bază.

(48)

Valoarea normală a fost stabilită prin adăugarea la costul mediu de producție din timpul perioadei de anchetă, ajustat după caz, a mediei ponderate a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale („VAG”) suportate și a profitului mediu ponderat realizat de producătorii-exportatori incluși în eșantion din vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă. În cazul în care este necesar, în special așa cum se explică în secțiunea 3.1 de mai sus, costul de producție și cheltuielile generale și administrative au fost ajustate înainte de a fi folosite în cadrul unor operațiuni comerciale normale și pentru a calcula valoarea normală.

(49)

Fiecare societate primește calculele individuale detaliate utilizate pentru stabilirea valorilor normale și va avea posibilitatea de a prezenta observații.

(50)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(51)

Atunci când produsul în cauză a fost exportat direct către un client independent din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(52)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost realizate printr-o societate afiliată, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care a fost revândut prima dată produsul importat clienților independenți din Uniune. În aceste cazuri, s-au efectuat ajustări pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv drepturi și taxe, precum și pentru cheltuielile VAG și pentru profituri. Cheltuielile VAG ale importatorului afiliat au fost utilizate și s-a stabilit o marjă rezonabilă de profit pe baza marjei de profit obținută de un importator independent al produsului în cauză.

(53)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(54)

În scopul garantării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(55)

Pe această bază, au fost făcute ajustări cu privire la costurile de transport, de navlu și de asigurare, la costurile de încărcare și la costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane în cazul în care s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor.

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, pentru fiecare societate inclusă în eșantion, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru produsul similar a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export al produsului în cauză.

(57)

În conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, datorită aplicării articolului 18 din regulamentul de bază pentru toți cei trei producători-exportatori incluși în eșantion, marja de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu a putut fi stabilită pe baza marjei medii de dumping a societăților incluse în eșantion.

(58)

În acest caz, s-a considerat oportună stabilirea provizorie a marjei de dumping care se aplică producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion în funcție de prețul de export, stabilit pe baza statisticilor Eurostat privind importurile, și media valorii normale stabilită pentru producătorii din India incluși în eșantion în măsura în care media valorii normale nu a fost afectată de aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(59)

Pe această bază, marja de dumping calculată pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion s-a stabilit provizoriu la 28,0 %.

(60)

În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din India, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. În acest scop, s-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile din eșantion și totalul importurilor din India, așa cum reiese din statisticile de import ale Eurostat. Deoarece nivelul de cooperare a fost ridicat, marja reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(61)

Pe această bază, marja de dumping la nivel național s-a stabilit provizoriu la 32,3 %.

(62)

Din acest motiv, marjele de dumping medii ponderate provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(63)

Produsul similar a fost fabricat de către cei 27 de producători din Uniune. Se consideră că ei constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(64)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, precum informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale din Uniune pentru perioada de anchetă.

(65)

Trebuie menționat faptul că un producător din Uniune aflat în legătură cu un producător-exportator din India și care s-a opus la deschiderea anchetei este, de asemenea, inclus în definiția industriei din Uniune.

(66)

Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la aproximativ 139 141 de tone în cursul perioadei de anchetă. Acest număr include producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți și producția estimată a celorlalți producători din Uniune care nu s-au manifestat în cursul anchetei.

(67)

Așa cum s-a indicat la considerentul 14 de mai sus, șase producători din Uniune au fost incluși în eșantion, reprezentând 46,5 % din producția totală estimată de produs similar a Uniunii.

(68)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului total de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor totale. Anul 2009 a fost marcat de prețuri fără precedent de mari ale nichelului, principala materie primă folosită la fabricarea produsului în cauză și a produsului similar, și de efectele negative globale ale crizei financiare, care, împreună, au condus la un nivel deosebit de scăzut al consumului Uniunii în anul respectiv. Cu toate acestea, situația pieței s-a îmbunătățit, așa cum arată tabelul de mai jos, și consumul în Uniune a crescut cu 50 % între 2009 și perioada de anchetă.

(69)

În perioada luată în considerare, s-a constatat că importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune din partea producătorilor-exportatori cooperanți s-au dezvoltat în ceea ce privește volumul și cota de piață după cum urmează:

(70)

Volumul importurilor din India a crescut în mod considerabil cu 110 % în cursul perioadei luate în considerare. Creșterea a fost deosebit de însemnată între 2009 și 2010, când importurile din India au crescut cu 72 % și când consumul în Uniune a crescut cu 42 %. Cu toate acestea, în timp ce consumul a crescut cu numai 5 % între 2010 și perioada de anchetă, volumul importurilor din India a continuat să crească în mod semnificativ, cu 22 %, în aceeași perioadă.

(71)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din India a crescut în mod semnificativ, cu 40 %, în cursul perioadei luate în considerare.

(72)

Așa cum s-a explicat mai sus la considerentul 22, una dintre părți și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că chestionarul antidumping nu a permis să se facă o distincție în special între anumite tipuri de produs în cauză, care, în opinia sa, sunt diferite.

(73)

Această problemă a fost abordată în chestionar prin extinderea așa-numitelor numere de control ale produsului („NCP”) pentru a identifica în mod clar tipurile relevante în cadrul anchetei, în special în vederea exercițiului de comparare a prețurilor. În acest stadiu, ancheta a arătat că producătorii-exportatori din India nu au exportat decât cantități limitate din aceste tipuri de produse care încorporează tehnologie avansată. Cu toate acestea, s-a constatat că modificările aduse în NCP garantează că prețurile anumitor tipuri de produse au fost comparate în mod direct cu prețurile tipurilor de produse similare.

(74)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping:

(75)

Prețurile medii pentru importurile din India au crescut cu 35 % în cursul perioadei luate în considerare, dar au rămas sub prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul aceleiași perioade (a se vedea considerentul 93 de mai jos). Aceasta explică creșterea volumului de importuri și creșterea semnificativă, cu 40 %, a cotei de piață deținute de exportatorii din India în aceeași perioadă.

(76)

Pentru a putea determina subcotarea prețului în perioada de anchetă, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorii din India incluși în eșantion practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile posterioare importului.

(77)

Rezultatul comparației, atunci când este exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în timpul perioadei de anchetă, a arătat o marjă medie ponderată de subcotare de 15 % pentru importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză pe piața Uniunii. Prețurile mai scăzute ale importurilor care fac obiectul unui dumping, comparate cu cele ale Uniunii în cursul perioadei luate în considerare, explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din India și a cotei de piață deținute de importurile din India între 2009 și PA.

(78)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor din India care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune includea o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei luate în considerare.

(79)

Așa cum s-a menționat la considerentul 14, constituirea eșantionului a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(80)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincția între indicatorii privind prejudiciul macroeconomici și microeconomici. În această privință, situația economică a industriei din Uniune este evaluată pe baza (a) indicatorilor macroeconomici, și anume indicatori cum ar fi producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping reale și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare pentru care datele au fost colectate la nivelul întregii industrii din Uniune; și pe baza (b) indicatorilor microeconomici, și anume indicatori cum ar fi prețurile unitare medii, costurile unitare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital, stocurile și costurile forței de muncă pentru care datele au fost colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(81)

Trebuie remarcat faptul că toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost folosite în scopul stabilirii indicatorilor macroeconomici și, în special, a datelor referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion.

(82)

Indicatorii macroeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în urma răspunsurilor acestora la chestionar.

(83)

Tendințele privind producția din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

(84)

Producția din Uniune a crescut cu 32 % în cursul perioadei luate în considerare, ceea ce reflectă, într-o anumită măsură, evoluția pozitivă a consumului. Cu toate acestea, volumele de producție au stagnat între 2010 și perioada de anchetă.

(85)

În timp ce gradul de utilizare a capacității s-a îmbunătățit și a crescut cu 13 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare, capacitatea de producție a rămas în esență stabilă în cursul perioadei luate în considerare.

(86)

Tendințele în ceea ce privește volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

(87)

După o creștere considerabilă între 2009 și 2010, în contextul unui consum în creștere, volumul vânzărilor către clienți neafiliați a scăzut și nu a beneficiat de creșterea continuă a cererii (4,9 % între 2010 și 2011). Aceasta se reflectă, de asemenea, în tendința ascendentă a stocurilor finale, care au crescut în ansamblu cu 41 % în perioada luată în considerare, după cum se indică la considerentul 100 de mai jos.

(88)

În plus, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 4,7 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare, în ciuda creșterii stabile, cu 50 %, a consumului.

(89)

După cum se indică la considerentul 68 de mai sus, consumul din Uniune a crescut cu 50 % între 2009 și PA, în timp ce volumul importurilor care au făcut obiectul dumpingului a crescut semnificativ, cu 110 %, în aceeași perioadă, astfel cum se indică la considerentul 70 de mai sus. Prin urmare, creșterea pieței Uniunii între 2009 și PA a fost parțial absorbită de importurile care au făcut obiectul dumpingului, în timp ce vânzările în Uniune ale industriei din Uniune au crescut cu 40 % în aceeași perioadă. Aceasta arată că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului din Uniune din cauza creșterii cotei de piață a importurilor care au făcut obiectul dumpingului.

(90)

În pofida situației financiare dificile descrise la considerentele 94-99 de mai jos, nivelul de ocupare a forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a rămas relativ stabil în cursul perioadei luate în considerare. Dat fiind volumul crescut al producției (a se vedea considerentul 84 de mai sus), productivitatea, măsurată ca producția în tone per angajat per an, a crescut cu 30 % în cursul aceleiași perioade, ceea ce sugerează că industria din Uniune a făcut eforturi semnificative de a-și îmbunătăți eficiența.

(91)

Marjele de dumping în cazul a trei producători-exportatori din India incluși în eșantion sunt peste nivelul de minimis (a se vedea considerentul 62 de mai sus). Date fiind sectorul produsului în cauză, volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului provenite din India, discutate mai sus, impactul asupra industriei din Uniune al marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(92)

Se reamintește faptul că, în 1999, au fost instituite măsuri antidumping și antisubvenție (4) asupra produsului în cauză. Cu toate acestea, având în vedere timpul scurs între expirarea măsurilor care au fost introduse în 1999 și ancheta actuală, nu există date disponibile pentru a evalua efectele dumpingului din trecut. În orice caz, ancheta nu a relevat nicio dovadă care să indice că industria este încă în curs de redresare în urma dumpingului din trecut.

(93)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au crescut cu 34 % în cursul perioadei luate în considerare. Creșterea reflectă creșterea generală a costului materiilor prime cu care se confruntă industria în aceeași perioadă. În 2011 și în cursul PA, procedurile Uniunii au permis o creștere doar moderată a prețurilor pentru a acoperi costurile de producție în creștere, suficient doar pentru a menține profitabilitatea puțin peste 1 % în 2011 și la nivel de 0 % în cursul PA. Astfel, după cum arată cifrele din tabelul de mai sus, chiar și o creștere semnificativă a prețurilor de vânzare nu a permis industriei din Uniune să realizeze un nivel de profit rezonabil.

(94)

În cursul perioadei luate în considerare, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital a producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

(95)

Profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare al vânzărilor produsului similar către clienți neafiliați ca procent din cifra de afaceri relevantă. În 2009, producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în pierdere, dar în 2010 au început să se redreseze, în concordanță cu creșterea cu 50 % a consumului descrisă la considerentul 68 de mai sus. Cu toate acestea, chiar dacă profitabilitatea a crescut ușor, nivelurile de profit de 0,2 % au fost încă mult sub un nivel rezonabil de profitabilitate în sectorul oțelului. Într-adevăr, marja-țintă de profit a fost stabilită provizoriu la 5 %, deoarece se consideră că ea corespunde marjei care ar putea în mod rezonabil să fie realizată de către o industrie de acest tip în sectorul produsului care face obiectul anchetei în condiții normale de concurență, și anume în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping, din vânzările produsului similar în Uniune, astfel cum a indicat industria din Uniune. În plus, acest 5 % este o marjă de profit înainte de impozitare care a fost considerat ca un minimum adecvat în alte anchete privind produse similare din același sector.

(96)

În cursul PA, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să își acopere costurile; cu toate acestea, presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile care au făcut obiectul dumpingului nu le-a permis să își ajusteze prețurile în funcție de costuri și, prin urmare, să obțină rezultate satisfăcătoare. Situația se explică și prin faptul că produsul care face obiectul anchetei este considerat a fi o marfă și, prin urmare, prețurile sunt principalul factor care determină preferințele clienților.

(97)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile și care a fost calculat pe baza operațiunilor, a fost negativ până în 2010. Cu toate că s-a îmbunătățit în 2011, el a scăzut cu 34 % între 2011 și PA.

(98)

Evoluția profitabilității și a fluxului de lichidități în cursul perioadei luate în considerare a limitat capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a investi în activitățile lor și le-a subminat dezvoltarea. În consecință, capacitatea producătorilor din Uniune de a procura capital și de a finanța costurile a fost obstrucționată. Deși producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să facă unele investiții legate de produsul similar în 2010, acestea au scăzut ulterior, mai ales în cursul PA, când ele au scăzut cu 51 % față de nivelurile din 2010. În plus, chiar dacă randamentul investițiilor, exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a devenit pozitiv în 2011, el a scăzut considerabil, cu 5,9 puncte procentuale în cursul PA, ajungând la un nivel mic, de 0,8 %.

(99)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas relativ fragilă în cursul PA.

(100)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 41 % în cursul perioadei luate în considerare; creșterea acestora a coincis cu pierderi din cota de piață, mai ales în cursul PA.

(101)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut modest în perioada luată în considerare, prin urmare, ele nu reprezintă un factor determinant în creșterea costului de producție.

(102)

Ancheta a arătat că industria din Uniune nu a beneficiat pe deplin de creșterea consumului în cursul perioadei luate în considerare, mai ales în cursul PA. Inițial, între 2009 și 2010, cei mai mulți indicatori de prejudiciu pentru industria din Uniune s-au ameliorat în mare măsură, dar, ulterior, situația sa economică a stagnat sau chiar s-a deteriorat.

(103)

Într-adevăr, în contextul unei piețe în plină ascensiune, anumiți indicatori, cum ar fi producția și volumul vânzărilor industriei din Uniune, au crescut în mod semnificativ între 2009 și 2010, dar apoi au înregistrat o încetinire începând cu 2010. Această situație a survenit în pofida unei creșteri continue a consumului.

(104)

În plus, indicatorii de prejudiciu din sfera performanței financiare a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități, investițiile și profitabilitatea, au fost grav afectați de presiunea asupra prețurilor care a existat în piața Uniunii, mai ales în cursul PA. Industria din Uniune nu a avut posibilitatea să crească prețurile practicate suficient de mult ca să-și acopere costurile de producție între 2009 și 2010. Profitabilitatea s-a îmbunătățit între 2009 și 2011, realizându-se un ușor profit, de 1,4 % în 2011; cu toate acestea, ea a început să se deterioreze din nou în cursul PA, când a ajuns la zero. Aceasta înseamnă că posibilitatea industriei din Uniune de a procura capital și de a se redresa a fost subminată.

(105)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care au făcut obiectul dumpingului provenite din India au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu suficient de mare pentru a fi considerat un prejudiciu material. În afara importurilor care au făcut obiectul dumpingului, au mai fost analizați și alți factori despre care se știe că ar putea determina un prejudiciu concomitent industriei din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care au făcut obiectul dumpingului.

(107)

Ancheta a arătat o creștere a consumului din Uniune cu 50 % în cursul perioadei luate în considerare, iar, în același timp, volumul importurilor originare din India a crescut cu mai mult de 100 %. Pe de altă parte, creșterea importurilor care au făcut obiectul dumpingului a coincis cu o scădere a volumului de vânzări al industriei din Uniune către părțile neafiliate între 2010 și PA.

(108)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor existentă pe piața Uniunii în cursul perioadei luate în considerare, s-a constatat că prețurile medii de import din India au rămas constant mai mici decât prețurile de vânzare medii ale industriei din Uniune. Prin subcotarea prețurilor industriei din Uniune în medie cu 15 % în cursul perioadei PA, importurile din India care au făcut obiectul dumpingului au determinat o creștere a cotei de piață între 2009 și PA cu 40 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 4,7 puncte procentuale (de la 67,6 % în 2009 la 62,9 % în cursul PA). Pierderea din cota de piață arată că industria din Uniune a beneficiat de pe urma creșterii consumului numai într-o măsură limitată.

(109)

Având în vedere costurile de producție în creștere, industria din Uniune a încercat să crească prețul unitar pentru clienții neafiliați, după cum se arată la considerentul 93 de mai sus. Cu toate acestea, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de creșterea volumului de importuri din India care au făcut obiectul dumpingului, astfel cum s-a menționat anterior, creșterea prețului nu a fost suficientă pentru a susține costurile în creștere și, prin urmare, industria din Uniune nu a putut atinge niveluri satisfăcătoare de profit care să poată fi considerate necesare pentru această industrie.

(110)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că fluxul de importuri din India care fac obiectul dumpingului la prețuri care au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune a avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(111)

În afara importurilor din India care au făcut obiectul dumpingului și care au reprezentat 48 % din totalul importurilor pe piața Uniunii în cursul PA, există alte surse de importuri, inclusiv din Republica Populară Chineză, Coreea și Elveția, care au necesitat să fie analizate în contextul stabilirii cauzalității.

(112)

Ancheta a arătat că prețurile medii de vânzare ale producătorilor-exportatori din Coreea și Elveția au rămas peste prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori din India și peste cele ale industriei din Uniune în cursul perioadei luate în considerare, mai ales în cursul PA. În plus, cota lor de piață a scăzut respectiv cu 0,5 și 1,6 puncte procentuale în cursul PA.

(113)

Prețul mediu din Republica Populară Chineză a fost mai mic decât nivelul prețurilor industriei din Uniune, iar cota de piață a țării respective a arătat o tendință de creștere în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, ancheta a arătat că paleta de produse reprezentată de importurile din China este diferită și că produsele din China nu sunt în concurență directă cu cele ale industriei din Uniune sau cu cele originare din India. Prin urmare, s-a considerat că exporturile provenite din China nu ar fi putut avea un impact semnificativ asupra principalelor tipuri de produse vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii. Ca atare, orice efect pe care l-ar fi putut avea importurile din China asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune a fost minim.

(114)

Cu toate acestea, un producător-exportator a susținut că importurile de sârmă din oțel inoxidabil din Republica Populară Chineză, Republica Coreea și Elveția ar fi trebuit vizate de prezenta anchetă.

(115)

În plus față de faptele și considerațiile menționate mai sus, ar trebui să fie remarcat faptul că, de la începutul anchetei și până în prezent, nu a rezultat nicio dovadă care să ateste dumpingul, prejudiciul sau legătura de cauzalitate care ar fi justificat deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile originare din țările menționate mai sus. În plus, chiar dacă ar exista dovezi pentru a justifica anchetarea altor importuri, o diferență de tratament care constă din deschiderea unei proceduri antidumping împotriva doar a importurilor din India nu ar putea fi considerată discriminatorie. Pretenția că aceste țări ar fi trebuit să fie vizate de anchetă este, prin urmare, nefondată și ar trebui respinsă.

(116)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că exporturile din țări terțe nu au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(117)

Totalul exporturilor de produs în cauză realizate de către industria din Uniune a reprezentat 8,5 % din totalul producției în PA. Această cifră este în concordanță cu exporturile către clienți neafiliați realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion ale căror exporturi au reprezentat 7 % din producție în PA și ale căror prețuri erau cu 36 % mai mari decât cele de pe piața UE în aceeași perioadă. Pe această bază, se poate concluziona că activitatea de export a industriei din Uniune nu ar putea fi o cauză potențială a prejudiciului important.

(118)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 68 de mai sus, consumul în 2009 a fost deosebit de mic, din cauza nivelului excepțional de mare al prețului nichelului și a efectelor crizei economice. Această situație explică cu certitudine situația financiară deosebit de gravă a industriei din Uniune în 2009. Cu toate acestea, este demn de remarcat că în situația unui consum în creștere începând cu 2010, performanța importurilor cu prețuri mici care au făcut obiectul dumpingului contrastează cu cea a industriei din Uniune.

(119)

Ancheta a arătat că, chiar în timpul redresării economice generale, industria din Uniune nu a putut să beneficieze de creșterea consumului și a pierdut din cota de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, în timp ce exporturile din India care au făcut obiectul dumpingului au determinat o creștere a cotei de piață.

(120)

Prin urmare, deși criza economică și creșterea prețurilor materiilor prime ar fi putut contribui la performanța slabă a industriei din Uniune, în ansamblu nu se poate considera că acestea au avut un impact de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul dumpingului și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(121)

S-a demonstrat că a existat o creștere substanțială a volumului și a cotei de piață ale importurilor care au făcut obiectul dumpingului originare din India în perioada luată în considerare (cu 110 % și, respectiv, cu 40 %). În plus, s-a constatat că aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, mai ales în cursul PA (în medie cu 15 %).

(122)

Această creștere a volumului și a cotei de piață ale importurilor care au făcut obiectul dumpingului provenite din India a coincis cu evoluția lentă a situației financiare a industriei din Uniune, în special în 2010. Astfel, în pofida redresării consumului, industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere în mod satisfăcător creșterea costurilor de producție asupra clienților săi și, în consecință, indicatorii financiari, cum ar fi profitabilitatea, fluxul de lichidități și investițiile, au rămas la niveluri mici.

(123)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu au avut un asemenea impact încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din India care au făcut obiectul dumpingului și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(124)

Pe baza analizei de mai sus, care a identificat și separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciante ale exporturilor care au făcut obiectul dumpingului, se concluzionează provizoriu că importurile din India care au făcut obiectul dumpingului au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(125)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziei provizorii privind dumpingul prejudiciant, există motive covârșitoare pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz particular. Analizarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(126)

Industria din Uniune este compusă din 27 de producători cunoscuți, reprezentând toată producția de produs similar a Uniunii. Producătorii sunt localizați în diferite state membre ale Uniunii, având peste 1 747 de angajați direct implicați în producția de produs similar în cursul PA.

(127)

Un producător din Uniune, care reprezintă o parte relativ mică din producția Uniunii și care are o societate comercială afiliată în India, s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum se menționează la considerentul 22, el a argumentat, de asemenea, că produsele care încorporează tehnologie avansată nu ar trebui să fie vizate și că nu este în interesul Uniunii să impună aceleași măsuri pentru acest tip de produs.

(128)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 72, această preocupare a fost abordată în chestionar prin extinderea NCP care a identificat în mod clar aceste tipuri în anchetă. Cu toate acestea, în această etapă, ancheta a arătat că produsele care încorporează tehnologie avansată erau vizate de anchetă și că producătorii-exportatori din India nu au exportat decât cantități limitate de aceste tipuri de produse. Prin urmare, preocupările exprimate de acest producător nu au fost considerate ca fiind fondate, iar pretenția lui a fost respinsă.

(129)

S-a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul dumpingului provenite din India. Se reamintește faptul că industria din Uniune nu a putut să beneficieze pe deplin de creșterea consumului, iar situația financiară a industriei Uniunii a rămas fragilă.

(130)

Este de așteptat ca instituirea unor taxe antidumping să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să își alinieze prețurile produsului similar la costurile de producție.

(131)

Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea de măsuri să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei luate în considerare, cu un impact pozitiv asupra profitabilității sale și asupra situației financiare generale. Instituirea de măsuri ar permite industriei să-și mențină și să-și amplifice eforturile de a fi eficientă din punct de vedere al costurilor.

(132)

Dacă nu s-ar institui măsuri, ar fi de așteptat pierderi și mai mari din cota de piață, iar profitabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora.

(133)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri antidumping asupra importurilor originare din India ar fi în interesul industriei din Uniune.

(134)

Au fost trimise chestionare unui număr de nouă utilizatori din Uniune. Au răspuns doar trei, reprezentând aproximativ 6 % din totalul importurilor din India de produs în cauză în cursul PA. Ei sunt prezenți în sectoare precum prelucrarea alimentelor, incluzând bucătării comerciale și catering, aparatură casnică, industria automobilelor.

(135)

În medie, achizițiile din India au constituit aproximativ 67 % din totalul achizițiilor lor de produs în cauză, iar India a reprezentat sursa de aprovizionare exclusivă numai în cazul unui singur utilizator. În cursul PA, procentajul mediu din cifra de afaceri care încorporează produsul în cauză a fost de 54 % din cifra lor totală de afaceri.

(136)

Ancheta a arătat că, în cursul PA, profitabilitatea medie a tuturor utilizatorilor cooperanți din sectoarele care utilizează produsul în cauză a fost mai mare de 9 % din cifra de afaceri.

(137)

Efectul posibil al măsurilor propuse a fost evaluat pe baza răspunsurilor la chestionar primite din partea utilizatorilor și pe baza pieței totale a Uniunii pentru produsul în cauză și produsul similar. Presupunând că piața Uniunii evoluează conform celui mai pesimist scenariu, și anume nicio creștere de prețuri nu ar putea fi suportată de lanțul de distribuție, iar utilizatorii ar continua să achiziționeze din India la volume anterioare, impactul taxei asupra profitabilității utilizatorilor ar însemna o scădere de aproximativ 1,2 puncte procentuale.

(138)

Trebuie să fie menționat faptul că unul dintre utilizatori a avut o poziție neutră în ceea ce privește ancheta, deoarece el consideră că instituirea măsurilor nu va avea niciun efect semnificativ asupra prețurilor pieței, întrucât potențiala creștere a prețurilor ar fi absorbită de către distribuitori.

(139)

Un alt utilizator și-a exprimat temerea că, în cazul în care măsurile sunt instituite, ele ar afecta și alte anumite tipuri de produse care nu mai sunt produse în Uniune. Totuși, ancheta a arătat că tipurile de produse la care s-a referit respectivul utilizator sunt încă produse în Uniune și că cererea pentru acele tipuri de calități de oțel inoxidabil nu este semnificativă. În plus, este de remarcat faptul că producătorii din Uniune nu au produs la întreaga capacitate de producție în cursul perioadei luate în considerare și, prin urmare, în cazul în care cererea crește, producția ar putea crește și ea în consecință.

(140)

Ar trebui evidențiat faptul că, întrucât produsul în cauză este standardizat în funcție de sector și utilizare, utilizatorii pot foarte ușor să schimbe sursa de aprovizionare din motive de calitate sau de preț al produsului. Instituirea de măsuri nu ar trebui să împiedice posibilitatea de a importa produsul în cauză din alte țări, chiar și din India în măsura în care sunt eliminate efectele de denaturare a comerțului din cauza dumpingului.

(141)

Ținând cont de cele de mai sus, chiar dacă este posibil ca anumiți utilizatori să fie afectați în mod negativ mai mult decât alții de către măsurile instituite asupra importurilor din India, impactul general asupra utilizatorilor este considerat ca fiind limitat.

(142)

Importatorii neafiliați au cooperat într-o măsură limitată. Informațiile referitoare la constituirea eșantionului au fost furnizate de nouă importatori, dar numai unul a cooperat. Această societate comercială a reprezentat aproximativ 7 % din totalul importurilor din India în cursul PA. Societatea s-a opus impunerii de măsuri deoarece India este cel mai mare furnizor pentru ea. Cu toate că impunerea de măsuri ar avea un impact negativ asupra profitabilității sale, din cauza unor costuri mai mari care ar trebui suportate, societatea importatoare ar trebui să fie în măsură să transfere cel puțin o parte din creșterea costurilor asupra clienților ei.

(143)

În plus, importatorii s-ar putea orienta către alte surse, inclusiv către industria din Uniune și către alte țări exportatoare.

(144)

În aceste condiții, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri antidumping nu va avea efecte negative substanțiale asupra interesului importatorilor.

(145)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că, în general, pe baza informațiilor privind interesul Uniunii, nu există motive covârșitoare împotriva impunerii de măsuri asupra importurilor de produs în cauză din India.

(146)

În plus, analizând impactul global al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, mai ales asupra industriei din Uniune, par să depășească efectele negative potențiale asupra altor grupuri interesate, mai limitate.

(147)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care au făcut obiectul dumpingului.

(148)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(149)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciant s-a considerat că măsura ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare care ar putea în mod rezonabil să fie realizat de o industrie de acest tip activând în acest sector în condiții de concurență normale, adică în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(150)

Prin urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat pe baza unei comparații între prețul mediu ponderat al importurilor care au făcut obiectul dumpingului, astfel cum a fost stabilit prin calcularea subcotării prețurilor la considerentul 77 de mai sus, cu prețul neprejudiciant al industriei din Uniune pentru produsul similar. Prețul neprejudiciant a fost stabilit prin adăugarea la costul de producție a unui nivel de profit rezonabil. Marja-țintă de profit a fost stabilită în mod provizoriu la valoarea de 5 %, astfel cum se precizează la considerentul 95.

(151)

Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din prețul de import CIF total mediu, a se vedea considerentul 154.

(152)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula aplicării taxei care este mai mică.

(153)

În ceea ce privește ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, în temeiul articolului 14 alineatul (1) din regulamentul de bază și al articolului 24 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (5), niciun produs nu poate fi supus în același timp atât unor taxe antidumping, cât și unor taxe compensatorii în vederea remedierii unei singure situații care rezultă din dumping și din subvenționarea exporturilor. Toate sistemele de subvenționare abordate în regulamentul provizoriu antisubvenție (6) se referă la subvenționarea exporturilor. Prin urmare, nivelurile provizorii ale taxelor antidumping relevante ale producătorilor cooperanți în cauză sunt ajustate în consecință.

(154)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii au fost stabilite prin compararea marjelor de prejudiciu, a marjelor de dumping și a nivelurilor taxei compensatorii. În consecință, taxele antidumping propuse sunt după cum urmează:

(155)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în ceea ce privește societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa aplicabilă la nivel național „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse în cauză originare din India fabricate de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate în cauză, fabricate de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(156)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (7) și să conțină toate informațiile relevante privind, în particular, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția, vânzările interne și la export asociate cu, de exemplu, respectiva schimbare a denumirii sau cu respectiva înființare a unor entități de producție și de vânzare. Dacă este cazul, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(157)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul PA.

(158)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat caracterul provizoriu al constatărilor privind instituirea de taxe antidumping în sensul prezentului regulament, constatări care ar putea fi reconsiderate în scopul stabilirii oricăror constatări definitive,