30.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 217/33

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010 Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Ei au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

La 10 iulie 2012, Consiliul a adoptat o recomandare (3) privind Programul național de reformă al Germaniei pentru 2012 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Germaniei pentru perioada 2012-2016.

(5)

La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, marcând începutul Semestrului european 2013 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (4), cel de al doilea Raport privind mecanismul de alertă, în care Germania nu a fost identificată drept unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6)

Parlamentul European a fost implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, și, la 7 februarie 2013, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2013.

(7)

La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a subliniat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(8)

La 12 aprilie 2013, Germania a prezentat Programul său național de reformă pentru 2013, iar la 17 aprilie 2013, Programul său de stabilitate pentru perioada 2012-2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a Programului de stabilitate, Consiliul consideră că finanțele publice ale Germaniei sunt în general solide și că obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) a fost atins. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil. Proiecțiile macroeconomice ale Programului de stabilitate concordă, în linii mari, cu previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 în ceea ce privește ritmul și modelul de creștere economică în 2013 și 2014, precum și cu estimările Comisiei privind rata de creștere potențială pe termen mediu a Germaniei. Obiectivul strategiei bugetare prezentat în Programul de stabilitate este de a asigura continuarea eforturilor în vederea atingerii OTM. Programul de stabilitate confirmă OTM anterior, și anume – 0,5 % din PIB. Acesta este conform cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Germania a înregistrat un excedent bugetar structural, atingând astfel OTM în 2012. Conform Programului de stabilitate, soldul structural (recalculat) (5) va rămâne pozitiv în 2013 și 2014, tendință care concordă, în linii mari, cu previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 și care a creat, prin urmare, condițiile necesare pentru ca stabilizatorii automați să acționeze în mod liber. De asemenea, Germania a respectat criteriul de referință în materie de cheltuieli din Pactul de stabilitate și creștere în 2012. Conform informațiilor furnizate în Programul de stabilitate, dacă nu se iau în calcul măsurile discreționare privind veniturile, rata de creștere a cheltuielilor publice ar urma să depășească criteriul de referință în materie de cheltuieli în 2013, respectându-l în schimb în 2014. În conformitate cu Programul de stabilitate, se prevede scăderea datoriei brute la 80½ % din PIB în 2013 și menținerea acesteia pe o traiectorie descendentă.

După corectarea deficitului excesiv în 2011, Germania se află într-o perioadă de tranziție în ceea ce privește respectarea criteriului datoriei și a înregistrat progrese suficiente în vederea respectării acestui criteriu în 2012. În cazul în care Programul de stabilitate este pus în aplicare conform planului, acesta va înregistra progrese suficiente în 2013 în direcția atingerii criteriului de referință privind datoria, respectivul criteriu urmând să fie atins la sfârșitul perioadei de tranziție, în 2014. În general, țintele de deficit și de datorie par a fi realiste.

(10)

Germania a făcut doar eforturi limitate de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor publice în domeniul sănătății și al îngrijirii pe termen lung. Nici eforturile de reformă în sectorul sănătății, întreprinse în trecut și nici reforma din acest an în domeniul îngrijirii pe termen lung nu par a fi suficiente pentru a limita creșterile preconizate ale costurilor. Germania pare a fi pe drumul cel bun în ceea ce privește obiectivul național privind cheltuielile cu educația și cercetarea, dar ar trebui să aibă în vedere obiective subsecvente și mai ambițioase pentru a putea ține pasul cu economiile cele mai inovatoare.

(11)

Germania nu valorifică suficient sursele de venituri favorabile creșterii. Aplicarea actuală a cotei reduse de TVA (în prezent 7 %) unei game destul de largi de bunuri și servicii ar putea fi restrânsă, iar administrarea TVA ar putea fi revizuită, pentru a spori eficiența, a îmbunătăți colectarea impozitelor și a combate frauda. Veniturile provenind din impozitele recurente pe proprietate sunt deosebit de scăzute în Germania (fiind de 0,5 % din PIB în 2011, față de 1,3 % în UE-27). Acest fapt lasă loc pentru o eventuală creștere a veniturilor din impozitul municipal pe bunurile imobile (Grundsteuer), în special prin reevaluarea bazei de impozitare.

(12)

De la recomandarea de anul trecut, Germania a realizat unele progrese în ceea ce privește implementarea normei constituționale privind echilibrul bugetar (mecanismul de frânare a îndatorării). Cu toate acestea, se pare că în majoritatea landurilor sunt necesare norme specifice de implementare pentru asigurarea aplicării efective a mecanismului de frânare a îndatorării în procedura bugetară anuală.

(13)

Sectorul financiar a făcut obiectul unor ajustări semnificative, iar cadrul de reglementare și de supraveghere a fost consolidat. Deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat au continuat să stimuleze restructurarea Landesbanken. Cu toate acestea, se pare că există în continuare, în sectorul bancar, obstacole la nivelul guvernanței care stau în calea consolidării orientate spre piață și care afectează eficiența globală a sectorului financiar.

(14)

Germania a luat doar măsuri limitate pentru a elimina elementele de descurajare semnificative cu care se confruntă a doua persoană care contribuie la venitul familiei, iar disponibilitatea structurilor de îngrijire a copiilor și a școlilor cu program prelungit ar trebui mărită și mai mult. Germania a înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de educație al persoanelor defavorizate, dar toate landurile ar trebui să continue eforturile ambițioase de a crea un sistem școlar care să asigure oportunități egale pentru toți. Măsurile de politică destinate reducerii sarcinii fiscale ridicate pentru persoanele cu venituri reduse au fost limitate până în prezent. Măsurile de integrare a șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă ar trebui intensificate. Germania ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a reduce nivelul ridicat al impozitelor și al contribuțiilor la asigurările sociale aplicate salariilor mici. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se îmbunătăți tranziția de la anumite tipuri de contracte, precum „mini-joburile”, la forme mai durabile de contracte, evitându-se astfel fragmentarea pieței muncii. Deși salariile reale sunt în continuare sub nivelul din anul 2000, ceea ce a contribuit la reducerea structurală a ratei șomajului de la 8 % la 5,5 %, acestea au început să crească în mod dinamic de atunci, fără a afecta competitivitatea. În același timp, disparitățile salariale au crescut.

(15)

Germania intenționează să reducă la minimum costurile economice globale aferente transformării sistemului energetic. S-au înregistrat astfel câteva prime rezultate, însă costurile globale au continuat să crească, iar riscurile majore și elementele potențiale de ineficiență persistă. Germania face eforturi semnificative pentru a accelera extinderea rețelelor energetice. Coordonarea politicii energetice naționale cu politicile din țările învecinate este insuficientă.

(16)

Situația din sectoarele de servicii nu s-a schimbat semnificativ față de 2012 și există încă restricții privind intrarea pe piață și exercitarea anumitor profesii. Germania ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a deschide sectorul serviciilor prin eliminarea restricțiilor și a barierelor nejustificate din calea intrării pe piață, ceea ce va duce la niveluri de prețuri mai scăzute și la servicii mai accesibile din punctul de vedere al prețurilor pentru grupurile cu venituri mici. În multe sectoare meșteșugărești, inclusiv în sectorul construcțiilor, este încă obligatorie deținerea unui certificat de maistru meșteșugar (Meisterbrief) sau a unei calificări echivalente pentru a putea desfășura o activitate comercială. Sectorul construcțiilor se confruntă, de asemenea, cu restricții în ceea ce privește comunicarea comercială și procedurile de autorizare. Numeroase servicii profesionale sunt, de asemenea, supuse unor cerințe privind forma juridică și deținerea de capital. Germania ar putea încerca să determine dacă aceleași obiective de interes public nu ar putea fi obținute cu reglementări mai puțin stricte. Diferențele dintre sistemele de reglementare din landuri sugerează, de asemenea, că ar putea fi depuse eforturi suplimentare pentru identificarea abordărilor celor mai puțin greoaie în materie de reglementare și pentru extinderea acestora la nivel național, reducându-se astfel birocrația pentru întreprinderi. Nivelul de concurență efectivă în sectorul feroviar rămâne scăzut. În ceea ce privește achizițiile publice, valoarea contractelor publicate de autoritățile germane în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de achiziții publice este extrem de redusă. Procesul legislativ care implică revizuirea legii privind combaterea restrângerii concurenței nu a fost încă finalizat. În sectorul comerțului cu amănuntul, reglementările în materie de planificare limitează semnificativ noile intrări pe piață.

(17)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Germaniei și a evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Germania, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii printr-o contribuție la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul Semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Germaniei, iar avizul său (6) este reflectat îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a formulat recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Germania ar trebui să garanteze implementarea integrală și promptă a acestor recomandări,

1.

Să mențină o poziție bugetară solidă, astfel cum a fost prevăzut, care să asigure respectarea OTM pe întreaga durată a programului. Să urmărească o politică bugetară care să faciliteze creșterea economică prin eforturi suplimentare pentru a spori rentabilitatea cheltuielilor publice în domeniul sănătății și al serviciilor de îngrijire pe termen lung prin intermediul unei mai bune integrări a furnizării de servicii de îngrijire și printr-o mai mare atenție acordată prevenirii și reabilitării, precum și existenței autonome. Să îmbunătățească eficiența sistemului fiscal, în special prin lărgirea bazei TVA și prin reevaluarea bazei impozitului municipal pe bunurile imobile. Să valorifice posibilitățile de creștere și de eficientizare a cheltuielilor care favorizează creșterea în domeniul educației și al cercetării la toate nivelurile de guvernare. Să finalizeze implementarea mecanismului de frânare a îndatorării în mod consecvent în toate landurile, asigurând promptitudinea și relevanța procedurilor de monitorizare și a mecanismelor de corecție.

2.

Să mențină condițiile care permit creșterea salariilor pentru a sprijini cererea internă. În acest scop, să reducă nivelul ridicat al taxelor și al contribuțiilor la asigurările sociale, în special pentru persoanele cu venituri reduse, și să îmbunătățească nivelul de educație al persoanelor defavorizate. Să mențină măsurile adecvate de activare și integrare, în special pentru șomerii de lungă durată. Să faciliteze tranziția de la munca nestandardizată, precum „mini-joburile”, la forme mai durabile de ocupare a forței de muncă. Să ia măsuri cu scopul de a ameliora stimulentele pentru muncă și capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, în special pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei și pentru lucrătorii slab calificați, tot în vederea îmbunătățirii veniturilor acestora. În acest scop, să elimine elementele de descurajare cu care se confruntă a doua persoană care contribuie la venitul familiei și să sporească și mai mult gradul de disponibilitate al structurilor de îngrijire a copiilor și al școlilor cu program prelungit.

3.

Să amelioreze coordonarea politicii sale energetice cu țările vecine și să mențină la un nivel minim costurile totale ale transformării sistemului energetic, în special prin reexaminarea în continuare a rentabilității instrumentelor politicii energetice concepute pentru a atinge obiectivele privind energia regenerabilă și prin continuarea eforturilor de accelerare a extinderii rețelelor naționale și transfrontaliere de energie electrică și gaze naturale.

4.

Să adopte măsuri prin care să se stimuleze și mai mult concurența în sectoarele de servicii, inclusiv în ceea ce privește anumite meserii – în special în sectorul construcțiilor – și servicii profesionale, pentru a stimula sursele interne de creștere. Să ia măsuri urgente pentru a spori semnificativ valoarea contractelor publice deschise procedurilor de achiziții publice. Să adopte și să pună în aplicare reforma legislativă anunțată pentru a îmbunătăți respectarea legislației în materie de concurență în ceea ce privește restrângerea concurenței. Să elimine restricțiile în materie de planificare care limitează nejustificat noile intrări în sectorul comerțului cu amănuntul. Să ia în continuare măsuri pentru eliminarea obstacolelor încă existente în calea concurenței pe piețele feroviare. Să continue eforturile de consolidare a sectorului bancar, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului de guvernanță.