26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 180/4

(1)

În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor propice stabilității prețurilor și unei creșteri susținute și durabile, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)

La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), că în Spania există un deficit excesiv și a emis o recomandare pentru corectarea acestuia până în 2012 (1) („Recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009”), în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (2).

(4)

La 2 decembrie 2009, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, că Spania a luat măsuri eficace și că, ulterior adoptării Recomandării Consiliului din 27 aprilie 2009, au survenit evenimente economice negative neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice. În special, deteriorarea severă a perspectivelor de creștere în urma crizei economice și financiare mondiale a avut implicații bugetare negative majore. În consecință, Consiliul a decis să adopte, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, o recomandare revizuită („Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009”) pentru corectarea deficitului excesiv până în 2013, în mod credibil și sustenabil, prin luarea de măsuri pe termen mediu.

(5)

La 15 iunie 2010, Comisia a concluzionat că Spania a luat măsuri eficace în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009 pentru a-și aduce deficitul public sub valoarea de referință de 3 % din PIB și a considerat că, prin urmare, nu mai este necesară nicio altă etapă în cadrul procedurii de deficit excesiv.

(6)

La 10 iulie 2012, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, că s-au luat măsuri eficace și că, ulterior adoptării Recomandării Consiliului din 2 decembrie 2009, au survenit evenimente economice negative neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice. În special, înrăutățirea perspectivelor de creștere și trecerea la o componență a creșterii cu o pondere mai redusă a veniturilor fiscale au avut implicații bugetare negative majore. Prin urmare, Consiliul a adoptat, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, o recomandare revizuită („Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012”) și a recomandat Spaniei să își corecteze deficitul excesiv până în 2014. Pentru a aduce deficitul public global sub valoarea de referință de 3 % din PIB până în 2014, Spaniei i s-a recomandat să realizeze o îmbunătățire a soldului structural de 2,7 % din PIB în 2012, de 2,5 % din PIB în 2013 și de 1,9 % din PIB în 2014, pe baza versiunii actualizate a previziunilor din primăvara anului 2012 ale serviciilor Comisiei. Obiectivele de deficit global au fost stabilite la 6,3 % din PIB pentru 2012, 4,5 % din PIB pentru 2013 și 2,8 % din PIB în 2014. Spaniei i s-a recomandat, de asemenea, să pună în aplicare măsurile adoptate în cadrul bugetului 2012 și al planurilor de reechilibrare ale comunităților autonome și să adopte, până la sfârșitul lunii iulie 2012, planul bugetar multianual pentru 2013-2014 anunțat, inclusiv o strategie bugetară pe termen mediu, care să descrie integral măsurile structurale necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2014.

(7)

La 14 noiembrie 2012, Comisia a concluzionat, pe baza previziunilor din toamna anului 2012 ale serviciilor Comisiei, că Spania a luat măsuri eficace în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 și că nu mai sunt necesare alte etape în cadrul procedurii de deficit excesiv.

(8)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în cazul în care s-au luat măsuri eficace, iar, după adoptarea recomandării inițiale, intervin evenimente economice negative neprevăzute, cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul menționat, apariția unor evenimente economice negative neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra bugetului trebuie evaluată în raport cu previziunile economice care au stat la baza recomandării Consiliului.

(9)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE și cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, Consiliul trebuie să adreseze recomandări statului membru în cauză, invitându-l să pună capăt situației de deficit excesiv într-un termen dat. Recomandarea trebuie să stabilească un termen maxim de șase luni pentru luarea unor măsuri eficace de către statul membru vizat în vederea corectării deficitului excesiv. În plus, într-o recomandare pentru corectarea unui deficit excesiv, Consiliul trebuie să solicite realizarea unor obiective bugetare anuale care, pe baza previziunilor ce stau la baza recomandării, să fie în concordanță cu o îmbunătățire anuală minimă a soldului structural, altfel spus a soldului ajustat ciclic, excluzând măsurile one-off și alte măsuri temporare, de cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință. În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (3), Spania trebuie să prezinte un program de parteneriat economic.

(10)

După o redresare de scurtă durată în 2011, economia a intrat din nou în recesiune, înregistrând o creștere trimestrială negativă a PIB-ului real începând din al treilea trimestru al anului 2011. În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,4 % în 2012. În conformitate cu previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, recesiunea va continua în 2013, exporturile nete pozitive nereușind încă să compenseze actuala scădere a cererii interne. Se preconizează că producția se va stabiliza abia către sfârșitul anului 2013. Astfel, se preconizează că PIB-ul real va scădea cu 1,5 % în 2013, după care va crește cu 0,9 % în 2014 (în ipoteza menținerii politicilor actuale). În momentul adoptării ultimei recomandări a Consiliului, se preconiza că PIB-ul real va scădea cu 1,9 % și cu 0,3 % în 2012, respectiv în 2013, și va crește cu 1,1 % în 2014. În 2012, rezultatele mai puțin nefavorabile ale creșterii s-au datorat, în principal, unei cereri interne puțin mai reziliente, probabil și grație lichidităților injectate prin intermediul sistemului de rambursare a datoriilor comerciale acumulate de regiunile autonome și de administrațiile locale înainte de 1 ianuarie 2012 (27,4 miliarde EUR sau 2,6 % din PIB). Referitor la anii 2013 și 2014, previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei anunță o reducere mai accentuată a PIB-ului real în 2013, urmată de o redresare mai timidă în 2014. Aceasta presupune, printre altele, o scădere mai accentuată a cererii interne în ambii ani și o criză mai îndelungată în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Deteriorarea perspectivelor macroeconomice este legată parțial de luarea în calcul a măsurilor de consolidare suplimentare incluse în planul bugetar 2013-2014 și în bugetul 2013.

(11)

Potrivit previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, deficitul public general a atins 10,6 % din PIB în 2012, comparativ cu obiectivul de 6,3 % din PIB al guvernului și al procedurii de deficit excesiv și cu un rezultat de 9,4 % din PIB în 2011. Luând în calcul transferurile de capital în favoarea băncilor (considerate operațiuni cu caracter excepțional), deficitele corespunzătoare au fost de 7,0 % și de 9,0 % din PIB în 2012 și, respectiv, în 2011. Scăderea soldului global corespunde unei îmbunătățiri de 2,4 puncte procentuale a soldului primar (excluzând transferurile de capital în favoarea băncilor), în contextul unei situații economice dificile și al unei componențe a creșterii cu o pondere redusă a veniturilor fiscale. Previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei indică o îmbunătățire a deficitului structural cu 1,8 puncte procentuale în 2012, comparativ cu îmbunătățirea recomandată de 2,7 puncte procentuale. Luând în calcul ușoara revizuire în scădere a PIB-ului potențial de la ultima recomandare a Consiliului până în prezent, efortul bugetar estimat rămâne neschimbat. Cu toate acestea, modificarea estimată a soldului structural a fost grav afectată de diminuarea neașteptată a veniturilor, care s-a ridicat la aproximativ 1,0 puncte procentuale. Per ansamblu, luând în considerare aceste efecte, efortul bugetar ajustat ar urma să crească cu 2,9 puncte procentuale, depășind efortul recomandat în Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012. În afară de măsurile de recapitalizare, decalajul bugetar din 2012 este legat de o combinație între veniturile mai slabe decât era de așteptat (ținând seama de impactul măsurilor discreționare și de efectul de bază) și un consum intermediar și transferuri sociale mai ridicate. Componența creșterii, cu o pondere mai redusă a veniturilor fiscale, și o deteriorare mai puternică a pieței forței de muncă au determinat diminuarea considerabilă a veniturilor, mai ales a celor din impozitele directe și indirecte, precum și cheltuieli sociale mai ridicate. În decursul anului 2012, Spania a adoptat măsuri importante de consolidare, reprezentând aproximativ 4 % din PIB, inclusiv aproximativ 1 1/2 % din PIB pe partea de venituri și 2 1/2 % din PIB pe partea de cheltuieli. Aceste măsuri au compensat parțial și o deteriorare subiacentă a soldului structural cauzată de creșterea plăților de dobânzi și a transferurilor sociale.

(12)

Referitor la 2013, potrivit previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, se estimează că deficitul public va scădea la 6,5 % din PIB, comparativ cu obiectivul procedurii de deficit excesiv de 4,5 % din PIB. Se preconizează că soldul primar se va îmbunătăți cu 4,5 puncte procentuale (0,9 puncte procentuale, dacă nu se iau în calcul transferurile de capital în favoarea băncilor). În urma ultimei recomandări a Consiliului, guvernul spaniol a prezentat, în august 2012, un plan bugetar multianual pentru perioada 2013-2014, evidențiind unele elemente ale strategiei de consolidare pe termen mediu. În total, se estimează că, în 2013, impactul bugetar al măsurilor discreționare va fi de aproximativ 1 % din PIB pe partea de cheltuieli și de aproximativ 1 1/2 % din PIB pe partea de venituri. Decalajul bugetar preconizat de aproximativ 2 % din PIB comparativ cu obiectivul procedurii de deficit excesiv se explică parțial prin poziția inițială mai nefavorabilă. Cu toate acestea, principalul factor determinant al decalajului este componența defavorabilă a creșterii, cu o scădere mai accentuată a consumului privat și o performanță a pieței forței de muncă mai slabă decât se preconiza în Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012. Previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei indică o nouă reducere a deficitului structural cu 1,1 puncte procentuale în 2013, comparativ cu efortul recomandat de 2,5 puncte procentuale. Luând în calcul modificarea creșterii potențiale estimate și diminuarea mai accentuată decât era de așteptat a veniturilor, efortul bugetar estimat se ameliorează cu 1,4 puncte procentuale, aducând efortul bugetar ajustat la 2,5 % din PIB, în concordanță cu efortul recomandat în Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012. În programul său de stabilitate pentru 2013, guvernul spaniol a anunțat un obiectiv de deficit public de 6,3 % din PIB pentru 2013, care trebuie susținut de măsuri de consolidare suplimentare în valoare de aproximativ 3 miliarde EUR (0,3 % din PIB), care urmează să fie adoptate și implementate anul acesta.

(13)

În conformitate cu previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, referitor la 2014, se preconizează că deficitul global va crește la 7,0 % din PIB, comparativ cu obiectivul procedurii de deficit excesiv de 2,8 % din PIB. Deficitul primar ar urma să crească cu 0,4 % din PIB. Pe lângă efectul de bază, decalajul preconizat reflectă, în principal, încetarea aplicării măsurilor temporare luate în anii anteriori și faptul că măsurile de consolidare planificate pentru 2014 nu au fost suficient detaliate în planul bugetar multianual anunțat în august 2012 pentru a putea fi incluse în previziunile serviciilor Comisiei. Mai mult, în componența creșterii economice, veniturile fiscale au în continuare o pondere redusă, creșterea contribuțiilor sociale și a impozitelor indirecte nefiind pe deplin proporțională cu cea a PIB-ului nominal. La rândul lor, plățile de dobânzi vor crește în continuare, pe fondul creșterii datoriei. Potrivit previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, se preconizează că deficitul structural se va deteriora cu 1,1 puncte procentuale, comparativ cu îmbunătățirea recomandată de 1,9 % din PIB. Luând în calcul modificarea creșterii potențiale estimate și diminuarea neprevăzută a veniturilor, decalajul crește cu încă 0,2 puncte procentuale.

(14)

În ceea ce privește guvernanța bugetară, s-au înregistrat progrese considerabile în raportarea execuției bugetare la nivelul administrației subcentrale. Cu toate acestea, dispozițiile Legii privind stabilitatea bugetară referitoare la mecanismele de avertizare timpurie și de corectare destinate să limiteze decalajele bugetare nu au fost pe deplin eficace, iar implementarea lor ar trebui să fie mai transparentă. În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește raportarea bugetară la nivel regional, sporirea transparenței fiscale ar presupune o raportare mai cuprinzătoare, mai coerentă și realizată în timp util, și în ceea ce privește planurile bugetare, pe o bază consolidată la nivelul administrației publice, în concordanță cu sistemul european de conturi. Nu a fost instituit încă un consiliu bugetar pe deplin independent din punct de vedere instituțional și financiar.

(15)

Datoria publică brută s-a ridicat la aproximativ 84 % din PIB în 2012, comparativ cu 80,9 % din PIB, cât s-a estimat în versiunea actualizată a previziunilor din primăvara anului 2012 ale serviciilor Comisiei. Creșterea ratei datoriei s-a datorat unui deficit mai mare decât era de așteptat, unei creșteri mai reduse a PIB-ului nominal, costurilor aferente operațiunilor de recapitalizare a băncilor și plății arieratelor administrațiilor publice. În conformitate cu previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, se preconizează că ponderea datoriei în PIB va continua să crească și va depăși 95 % în 2014, pe baza ipotezei de status quo al politicilor, depășind astfel valorile de referință din tratat în toți anii.

(16)

La 10 aprilie 2013, Comisia a concluzionat, pe baza analizei sale aprofundate privind Spania efectuată în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (4), că Spania înregistrează dezechilibre macroeconomice excesive. Corectarea acestor dezechilibre acumulate pe parcursul anilor de expansiune economică și, în special, absorbția unor niveluri foarte ridicate ale datoriei private și externe au în prezent consecințe negative majore asupra creșterii economice, asupra stabilității financiare și asupra finanțelor publice. În vederea corectării sustenabile a deficitului excesiv pe termen mediu, sunt necesare progrese simultane în ceea ce privește asigurarea corectării dezechilibrelor macroeconomice, sprijinite de reforme structurale care să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă și să reducă rigiditățile structurale care împiedică ajustarea.

(17)

Potrivit previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, Spania nu va îndeplini obiectivele bugetare nominale stabilite în Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012. Cu toate acestea, Spania a realizat, în 2012 și în 2013, un efort structural care, ținând seama de evoluțiile economice nefavorabile neașteptate față de ceea ce se preconiza în momentul emiterii recomandării Consiliului, este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012. Aceste evoluții economice nefavorabile neașteptate au avut consecințe negative asupra finanțelor publice. În special, diminuarea semnificativă a veniturilor, legată de reechilibrarea în curs a economiei către o structură de creștere cu o pondere mai redusă a veniturilor fiscale, și efectele negative conexe asupra elasticităților veniturilor au dus la o deteriorare substanțială a poziției bugetare. Mai mult, recesiunea economică a afectat într-un mod foarte negativ ocuparea forței de muncă, iar șomajul a crescut foarte mult. În conformitate cu normele Pactului de stabilitate și de creștere, având în vedere toți acești factori, inclusiv necesitatea de a corecta dezechilibrele macroeconomice excesive cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice, o prelungire cu doi ani a termenului prevăzut pentru corectarea deficitului excesiv din Spania pare a fi mai justificată decât prelungirea cu un an pe care o prevede, de regulă, Pactul de stabilitate și creștere.

(18)

În contextul gradului ridicat de incertitudine cu privire la evoluțiile economice și bugetare, obiectivul bugetar recomandat pentru ultimul an al perioadei de corecție ar trebui stabilit la un nivel clar inferior valorii de referință, pentru a se garanta o corectare eficace și durabilă a deficitului în termenul prevăzut.

(19)

Obiectivele intermediare de deficit global vizând corectarea deficitului excesiv până în 2016 sunt stabilite la 6,5 % din PIB pentru 2013, la 5,8 % din PIB pentru 2014, la 4,2 % din PIB pentru 2015 și la 2,8 % din PIB pentru 2016. Pentru atingerea acestor obiective, este necesară o îmbunătățire anuală medie a soldului primar (cu excepția măsurilor one-off) de 1,3 % din PIB în perioada 2013-2016 și, pe baza previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei extinse până în 2016, o îmbunătățire a soldului bugetar structural de 1,1 % din PIB în 2013, de 0,8 % din PIB în 2014, de 0,8 % din PIB în 2015 și de 1,2 % din PIB în 2016. Această traiectorie de ajustare mai progresivă ia în considerare actualul mediu economic dificil și transformarea structurală majoră, aflată în curs, a economiei spaniole și va trebui să fie sprijinită de reforme structurale ambițioase. Ca atare, se preconizează că această traiectorie de ajustare va sprijini corectarea dezechilibrelor macroeconomice externe și interne, va atenua impactul negativ pe termen scurt al consolidării fiscale asupra creșterii economice, totodată stabilizând și inversând tendința ascendentă a datoriei publice.

(20)

Potrivit previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei extinse până în 2016, bazate pe o ipoteză de status quo al politicilor, în acest stadiu nu par a fi necesare măsuri suplimentare pentru realizarea îmbunătățirii recomandate a soldului structural pentru 2013 (și a noului obiectiv de deficit de 6,5 % din PIB), însă va trebui ca planurile bugetare să fie implementate în mod strict la toate nivelurile administrației publice. În ceea ce privește perioada 2014-2016, pentru a aduce deficitul sub valoarea de referință din tratat pe o bază sustenabilă, vor fi necesare măsuri bugetare structurale considerabile, pe lângă cele deja incluse în previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei. Măsurile respective, cifrate la aproximativ 2 % din PIB în 2014, la 1 % din PIB în 2015 și la 1 1/2 % din PIB în 2016, ar trebui să ia în considerare necesitatea de a compensa efectele secundare negative, creșterea negativă a PIB-ului potențial, precum și majorarea dobânzilor și a plăților sociale.

(21)

Programul de stabilitate pentru 2013 are în vedere o traiectorie de ajustare coerentă, în general, cu corectarea deficitului excesiv până în 2016, vizând deficituri globale de 6,3 % din PIB în 2013, de 5,5 % în 2014, de 4,1 % în 2015 și de 2,7 % în 2016. Referitor la 2013, obiectivul se bazează pe măsurile de consolidare suplimentare de aproximativ 3 miliarde EUR avute în vedere în program, care nu au fost încă specificate pe deplin.

(22)

Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să garanteze o îmbunătățire durabilă a soldului bugetului general, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei.

(23)

Spania se confruntă cu riscuri ridicate pentru sustenabilitate pe termen mediu și cu riscuri medii pe termen lung. Revenirea la un sold primar structural mai ridicat, de aproximativ – 0,5 % din PIB, similar, în medie, cu cel din perioada 1998-2012, ar contribui la limitarea acestor riscuri. Se preconizează că reforma din 2013 a sistemelor de pensionare anticipată va contribui la sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de asigurări sociale. Cu toate acestea, par a fi necesare măsuri suplimentare care să limiteze creșterea cheltuielilor legate de îmbătrânire, de exemplu, prin intermediul reglementării corespunzătoare a factorului de sustenabilitate prevăzut de reforma sistemului de pensii din 2011, inclusiv prin dispoziții privind mărirea vârstei de pensionare în paralel cu creșterea speranței de viață.

(24)

Având în vedere natura descentralizată a finanțelor sale publice, traiectoria de ajustare fiscală a Spaniei ar trebui să se bazeze pe o strategie de consolidare pe termen mediu credibilă care să includă: (i) un plan bugetar multianual detaliat, cu specificarea deplină a măsurilor pentru 2014-2016; (ii) consolidarea în continuare a eficacității cadrului instituțional (prin creșterea transparenței în cazul implementării Legii privind stabilitatea bugetară, precum și prin instituirea unui consiliu bugetar independent); (iii) luarea unor măsuri concrete pentru a limita creșterea deficitului structural din sistemul de asigurări sociale; și (iv) un efort sporit pentru a face consolidarea mai favorabilă creșterii economice (inclusiv prin efectuarea de revizuiri sistematice ale cheltuielilor și de revizuiri ale sistemului fiscal).

(25)

În paralel cu reexaminările periodice ale asistenței financiare acordate prin MES pentru recapitalizarea instituțiilor financiare din Spania (5) și astfel cum s-a convenit în Memorandumul de înțelegere semnat la 23 iulie 2012, monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește implementarea angajamentelor asumate de Spania în cadrul PDE se va efectua pe o bază trimestrială.

(26)

Spania îndeplinește condițiile de prelungire a termenului pentru corectarea deficitului public excesiv în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97,

1.

Spania ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până în 2016.

2.

Spania ar trebui să atingă un obiectiv de deficit global de 6,5 % din PIB în 2013, de 5,8 % din PIB în 2014, de 4,2 % din PIB în 2015 și de 2,8 % din PIB în 2016, care, pe baza previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei extinse până în 2016, să corespundă unei îmbunătățiri a soldului structural de 1,1 %, 0,8 %, 0,8 % și 1,2 % din PIB în anii 2013, 2014, 2015, respectiv 2016.

3.

Spania ar trebui să pună în aplicare măsurile adoptate în planurile bugetare pentru 2013 la toate nivelurile administrației publice și să fie pregătită să ia măsuri corective în caz de devieri de la planurile bugetare. Autoritățile ar trebui să consolideze strategia bugetară pe termen mediu cu măsuri structurale clar definite pentru perioada 2014-2016, pentru a putea corecta deficitul excesiv până în 2016.

4.

Consiliul stabilește data de 1 octombrie 2013 ca termen până la care guvernul spaniol trebuie să ia măsuri eficace și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, să prezinte un raport detaliat privind strategia de consolidare avută în vedere pentru atingerea obiectivelor.

(a)

să consolideze eficacitatea cadrului instituțional prin creșterea transparenței în ceea ce privește punerea în aplicare a Legii privind stabilitatea bugetară, precum și prin instituirea unui consiliu bugetar independent care să efectueze analize, să emită avize și să monitorizeze conformitatea politicii fiscale cu normele fiscale naționale și ale Uniunii;

(b)

să ia măsuri concrete pentru a limita creșterea deficitului structural din sistemul de asigurări sociale; și

(c)

să depună un efort sporit pentru a face consolidarea mai favorabilă creșterii economice, inclusiv prin efectuarea de revizuiri sistematice ale cheltuielilor și ale sistemului fiscal.