17.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/21

(1)

În urma unor informații care au ajuns la cunoștința Comisiei prin intermediul presei referitoare la plăți de compensații în valoare de 425 de milioane EUR prevăzute a fi acordate de Agenția elenă de asigurări agricole (denumită în continuare ELGA) ca urmare a protestelor exprimate în ianuarie 2009 de un număr mare de producători agricoli în legătură cu pierderile pe care le-au suferit aceștia în anul 2008 din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, la 4 februarie 2009 a avut loc o reuniune bilaterală cu autoritățile elene. În urma reuniunii, Reprezentanța Permanentă a Greciei pe lângă Uniunea Europeană a transmis informații cu privire la măsura în cauză prin scrisoarea din 9 februarie 2009.

(2)

Prin scrisoarea din 23 februarie 2009, Comisia a solicitat informații suplimentare. Prin scrisoarea din 20 martie 2009, autoritățile elene au răspuns Comisiei că ELGA a contractat un împrumut pentru plata compensațiilor în cauză în valoare de 425 de milioane EUR, precum și un alt împrumut de 444 de milioane EUR, din care o mare parte a avut drept scop plata unor indemnizații, în cursul anului 2008, pentru daunele înregistrate în domeniul producției agricole și al creșterii animalelor ca urmare a unor cauze acoperite, de asemenea, de ELGA.

(3)

Serviciile Comisiei au solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 4 mai 2009. Autoritățile elene au răspuns prin scrisoarea din 16 iunie 2009. Prin scrisoarea din 13 iulie 2009, serviciile Comisiei au informat autoritățile elene că măsura privind compensațiile în valoare de 425 de milioane EUR pentru anul 2009 a fost înregistrată ca un „caz suspectat” cu numărul CP 196/2009, iar măsura privind compensațiile în valoare de 444 de milioane EUR plătite în anul 2008, a fost considerată, în ceea ce privește partea din indemnizațiile pentru daune provocate de cauze acoperite de ELGA, un ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 privind normele de aplicare a articolului 93 (2) din Tratatul CE (3) și a fost înregistrată cu numărul NN 39/09.

(4)

Ca urmare a scrisorii de răspuns a autorităților elene din 18 august 2009, serviciile Comisiei au solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 14 septembrie 2009. În plus, prin scrisoarea menționată mai sus, Comisia a informat autoritățile elene că, în urma informațiilor furnizate de către acestea, potrivit cărora au fost plătite agricultorilor compensații de 425 de milioane EUR pentru anul 2009, indemnizațiile respective au fost, de asemenea, înregistrate ca ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, tot cu numărul NN 39/09.

(5)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 20 martie 2010 (4). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză. Comisia a primit observații din partea terților și le-a transmis autorităților elene la 6 mai 2010. Autoritățile elene au prezentat comentarii cu privire la observațiile părților interesate la 21 iulie 2010.

(6)

Autoritățile elene au furnizat informații suplimentare cu privire la ajutoarele în cauză la 4 iunie 2010, 10 septembrie 2010 și 14 septembrie 2010. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 17 noiembrie 2010. Autoritățile elene au răspuns prin scrisoarea din 9 martie 2011.

(7)

La solicitarea autorităților elene, la 31 martie 2011 a avut loc o reuniune bilaterală cu serviciile Comisiei. În urma reuniunii, autoritățile elene au transmis informații suplimentare la 11 mai 2011 și 12 iulie 2011. La solicitarea autorităților elene, la 11 noiembrie 2011 a avut loc o a doua reuniune bilaterală cu serviciile Comisiei.

(8)

Prin Legea nr. 1790/1988, privind organizarea și funcționarea Agenției elene de asigurări agricole și alte dispoziții (5) (denumită în continuare „Legea 1790/1988”), s-a înființat o agenție de utilitate publică denumită „Agenția elenă de asigurări agricole (ELGA)”. ELGA este o persoană juridică de drept privat deținută în întregime de stat. Aceasta este supusă controlului ministrului agriculturii în conformitate cu articolul 12 din legea susmenționată. ELGA administrează posturile înscrise în bugetul propriu în conformitate cu deciziile consiliului său de administrație, ai cărui membri sunt desemnați prin ordinul ministrului agriculturii. ELGA are, în special, scopul de a asigura producția vegetală și animală și capitalul vegetal și animal al exploatațiilor agricole pentru daune rezultate în urma unor riscuri naturale.

(9)

În conformitate cu articolul 3a (6) din Legea 1790/1988, regimul de asigurare la ELGA este obligatoriu și acoperă riscuri naturale, în special inundații, furtună, îngheț și frig excesiv, zăpadă, grindină, temperaturi ridicate și radiații solare, ploi excesive sau în afara sezonului, secetă, boli entomologice și fitopatologice ale culturilor vegetale, boli epizootice, trăsnete care provoacă incendii, cutremur, riscuri provocate de mare, daune provocate producției vegetale de către animale sălbatice, precum și o serie de boli ale bovinelor, ovinelor și caprinelor.

(10)

În conformitate cu articolul 5a (7) din Legea 1790/1988, o contribuție specială la asigurări în favoarea ELGA este impusă producătorilor agricoli care sunt beneficiari ai regimului de asigurare descris la considerentul 9. Contribuția are caracterul unei taxe impuse de legiuitor asupra vânzărilor și cumpărărilor de produse agricole naționale și ale cărei venituri au scopul de a alimenta ELGA, având rolul de a preveni și de compensa daunele cauzate exploatațiilor agricole de riscuri naturale.

(11)

În conformitate cu articolul 5a din Legea 1790/1988, contribuția specială la asigurări este stabilită la 3 % pentru produsele de origine vegetală și la 0,5 % pentru produsele de origine animală (8). Ratele contribuției sunt stabilite de miniștrii competenți pe baza unei propuneri a ELGA trimisă ministrului agriculturii. Veniturile ELGA care provin din contribuția specială la asigurări, percepute de administrația financiară, intră în bugetul de stat ca venituri ale statului și sunt înscrise la o rubrică specifică a veniturilor. Aceste venituri sunt plătite către ELGA din bugetul Ministerului Agriculturii, redenumit Ministerul Dezvoltării Rurale și al Alimentației, prin înscrierea anuală a unui credit cu aceeași valoare, la propunerea ELGA către minister. ELGA nu exercită nicio altă influență asupra valorii contribuției sau asupra valorii indemnizațiilor.

(12)

Fac obiectul asigurării la ELGA persoanele fizice și juridice care sunt proprietari sau exploatatori ai unor întreprinderi agricole, de creștere a animalelor sau a păsărilor, de pescuit, de acvacultură sau întreprinderi similare. Veniturile ELGA sunt constituite în special din veniturile provenite din contribuția specială la asigurări. În plus, în conformitate cu Legea nr. 3147/2003, în competența ELGA intră, de asemenea, obligația de a plăti ajutoare în temeiul programelor de planificare în caz de necesitate extremă privind compensarea daunelor cauzate capitalului vegetal și capitalului fix de calamități naturale, evenimente extraordinare sau condiții meteorologice nefavorabile. Ajutoarele sunt finanțate din bugetul de stat sau din împrumuturi. Aceste programe vizează ajutoare de stat care sunt aprobate prin decizii ale Comisiei.

(13)

Prin Decretul nr. 262037 al ministrului economiei și al ministrului dezvoltării rurale din 30 ianuarie 2009 (denumit în continuare „decretul interministerial”) se prevedeau, în mod excepțional, compensații în valoare de 425 de milioane EUR pentru daune survenite în anul 2008. În conformitate cu decretul interministerial, compensațiile ar fi plătite de către ELGA pentru diminuarea producției anumitor culturi vegetale menționate în acesta, survenită în timpul campaniei agricole din 2008 din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, cum ar fi seceta, temperaturile ridicate, ploile și bolile entomologice și fitopatologice ale culturilor respective. Pagubele privesc anumite culturi de migdali, cireși, caiși, anumite soiuri de piersici, pruni, peri și meri, sparanghel, culturi de tutun de Orient, cartofi, bumbac, măslini și cereale.

(14)

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile elene, pentru stabilirea limitei prejudiciului în cazul anumitor culturi (cereale, bumbac), pe lângă pierderea producției a fost luată în calcul deteriorarea calității producției. Pierderea în cauză sau producția de slabă calitate au fost rezultatul unei combinații de fenomene meteorologice și de maladii ale plantelor cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile care au afectat culturile respective în cursul anului în cauză.

(15)

Pentru a plăti indemnizațiile respective, ELGA a contractat un împrumut bancar, în valoare de 425 000 000 EUR. Împrumutul urmează a fi rambursat în zece ani (din 2010 până în 2019). Pentru primii trei ani (din 2010 până în 2012), împrumutul este grevat de dobânzi și de taxe către statul elen care se ridică la 28 513 250 EUR anual, iar pentru următorii 7 ani (din 2013 până în 2019), de dobânzi, de amortizare și de taxe către statul elen care se ridică, în 2013, la 89 227 536 EUR, în 2014 la 85 087 786 EUR, în 2015 la 81 025 536 EUR, în 2016 la 76 963 286 EUR, în 2017 la 72 901 036 EUR, în 2018 la 68 838 786 EUR și în 2019 la 64 776 536 EUR. Împrumutul contractat este garantat de statul elen în favoarea ELGA.

(16)

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile elene, indemnizațiile plătite de ELGA în 2008 pentru daunele acoperite de asigurare s-au ridicat la 386 986 648 EUR. Suma provenea, în parte, din contribuții la asigurări, în valoare de 88 353 000 EUR, și, în parte, din venituri obținute pe baza unui împrumut de 444 de milioane EUR.

(17)

ELGA a contractat de la o bancă împrumutul în valoare de 444 000 000 EUR, în temeiul articolului 13 din Legea elenă nr. 3074/2002 și al articolului 28 alineatul (17) din Legea elenă nr. 3147/2003. Împrumutul urmează a fi rambursat în zece ani (din 2009 până în 2018). Pentru primii trei ani (din 2009 până în 2011), împrumutul este grevat de dobândă și de taxe către statul elen care se ridică la 23 709 600 EUR anual, iar pentru următorii 7 ani (din 2012 până în 2018), de dobânzi, de amortizare și de taxe către statul elen care se ridică, în 2012, la 87 138 171 EUR, în 2013 la 83 789 143 EUR, în 2014 la 80 395 714 EUR, în 2015 la 77 002 286 EUR, în 2016 la 73 608 857 EUR, în 2017 la 70 215 429 EUR și în 2018 la 66 822 000 EUR. Împrumutul contractat este garantat de statul elen în favoarea ELGA.

(18)

Cealaltă parte a împrumutului, în valoare de 145 366 352 EUR, era destinată acordării ajutoarelor de stat aprobate prin deciziile Comisiei în temeiul programelor de planificare de necesitate extremă privind incendiile din anul 2006 și din anul 2007. Această parte a veniturilor ELGA nu este vizată de prezenta decizie.

(19)

Măsuri acordate prin intermediul resurselor de stat: Comisia a considerat că această condiție este îndeplinită în cazul în speță, dat fiind că legislația națională în cauză (a se vedea considerentul 11) stabilește în mod clar că prestațiile furnizate de ELGA sunt finanțate din resurse de stat și că acestea sunt imputabile statului.

(20)

În cadrul informațiilor suplimentare furnizate înainte de inițierea procedurii, autoritățile elene au arătat că acestea aveau în vedere creșterea procentului cotizației la asigurarea specială pentru a crește veniturile ELGA. Cu toate acestea, în acest stadiu al procedurii, informațiile furnizate cu privire la creșterea veniturilor ELGA nu aduceau precizări care să permită să se concluzioneze că o astfel de creștere ar fi suficientă pentru rambursarea împrumuturilor în cauză și pentru acordarea indemnizațiilor producătorilor în cursul anilor respectivi. În consecință, nu se putea exclude faptul că măsurile în cauză ar fi finanțate și din alte resurse de stat disponibile pentru ELGA.

(21)

Măsuri care conduc la afectarea schimburilor comerciale și denaturează sau amenință să denatureze concurența: Indemnizațiile plătite în 2008 de către ELGA în temeiul regimului de asigurare obligatorie aveau în vedere mai multe produse agricole elene de origine vegetală și animală, iar cele plătite în 2009 vizau mai multe culturi vegetale (a se vedea considerentul 13). În consecință, Comisia a constatat, în stadiul inițierii procedurii, că indemnizațiile în cauză confereau un avantaj producătorilor locali în raport cu alți producători din Uniune care nu primesc același sprijin. Sectorul agricol este deschis concurenței la nivelul Uniunii și, în consecință, este sensibil la orice măsură luată în favoarea producției în vreunul dintre statele membre. În consecință, indemnizațiile în cauză riscă să denatureze concurența pe piața internă și să afecteze schimburile între statele membre.

(22)

Măsuri care favorizează anumite întreprinderi sau anumite producții: În ceea ce privește faptul dacă plățile ELGA în contextul regimului de asigurare obligatorie împotriva riscurilor naturale confereau un avantaj selectiv, Comisia a considerat că, a priori, selectivitatea măsurii rezultă din faptul că indemnizațiile ELGA erau limitate la anumite producții agricole.

Comisia a considerat că s-ar putea susține că trăsăturile specifice ale sectorului agricol și dependența deosebită a acestuia de anumite condiții climatice, precum și vulnerabilitatea sa în fața riscurilor naturale din Grecia fac necesară instituirea regimului de stat care asigură un nivel minim de compensație bazat pe principiul solidarității. În măsura în care indemnizațiile plătite de ELGA în temeiul regimului de asigurare obligatoriu sunt finanțate datorită veniturilor care provin din contribuția la asigurările speciale, Comisia a estimat că, eventual, se putea considera că acestea nu aduceau beneficiarilor un avantaj necuvenit.

Cu toate acestea, o astfel de justificare bazată pe logică și pe natura regimului nu ar putea acoperi unele intervenții financiare suplimentare ale statului elen pentru regimul în cauză (dincolo de finanțarea prin contribuțiile obligatorii). Însă, în stadiul inițierii procedurii de investigare, Comisia nu dispunea de elemente suficiente pentru a concluziona că acesta ar fi cazul. În special, Comisia avea îndoieli cu privire la faptul că măsurile în cauză au fost finanțate fără intervenția suplimentară a statului.

(23)

Din aceste motive, în stadiul inițierii procedurii, Comisia a concluzionat că nu putea fi exclus faptul că indemnizațiile plătite de ELGA în 2008 și 2009 în temeiul regimului de asigurare obligatorie intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutoare de stat.

(24)

Comisia a considerat că ajutoarele care au fost acordate și plătite fără a fi fost în prealabil notificate constituie ajutoare ilegale în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(25)

Dat fiind că autoritățile elene au susținut că măsurile în cauză nu constituie ajutoare de stat, în momentul inițierii procedurii, Comisia nu dispunea de informațiile necesare pentru a putea aprecia compatibilitatea ajutoarelor cu dispozițiile textelor juridice aplicabile în momentul acordării acestora, și anume în 2008 și în 2009. În speță, este vorba despre Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013 (9) (denumite în continuare „liniile directoare”), în special capitolul V.B cu privire la ajutoarele destinate compensării pagubelor cauzate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă.

(26)

Pe baza informațiilor furnizate, părea să rezulte că compensațiile prevăzute pentru cea mai mare parte a culturilor în cauză vizau pagube care atingeau o valoare minimă de 30 %, luând în considerare pierderi ale producției sau deteriorarea calității pentru anumite producții, survenite în cursul anului în cauză, din cauza combinării mai multor fenomene meteorologice nefavorabile, precum și, pentru anumite culturi, din cauza bolilor plantelor. Informațiile transmise de autoritățile elene nu furnizează date în ceea ce privește metoda de calcul a compensațiilor în cauză.

(27)

În consecință, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la faptul că ajutoarele respective pot fi declarate compatibile cu capitolul V.B din liniile directoare.

(28)

Părțile interesate care au prezentat observații sunt Comitetul european al comercianților de produse agricole și de produse agricole alimentare, denumit în continuare CELCAA, Comitetul european al cerealelor, nutrețului pentru animale, fructelor oleicole, uleiului de măsline, grăsimilor și comerțului agroalimentar, denumit în continuare COCERAL, precum și o a treia parte interesată care a solicitat păstrarea confidențialității privind identitatea sa.

(29)

În ceea ce privește comercianții independenți (a treia parte interesată) și în ceea ce privește CELCAA și COCERAL, care au drept obiect protejarea intereselor comercianților independenți, părțile interesate consideră că ajutoarele în cauză, acordate inițial unor agricultori ajungeau, în realitate, la cooperative agricole și la asociațiile acestora care, ocupându-se exclusiv de manipularea produselor agricole sunt, în consecință, în concurență cu comercianții independenți.

(30)

Potrivit părților interesate, Grecia nu a furnizat dovezi care să poată demonstra că indemnizațiile în cauză au fost acordate pentru pierderi cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile. Autoritățile elene nu au prezentat o descriere analitică cu privire la natura condițiilor meteorologice în cauză în sprijinul informațiilor meteorologice corespunzătoare, în conformitate cu liniile directoare.

(31)

Potrivit opiniei părților interesate, autoritățile elene nu au precizat nici metoda de calcul utilizată în ceea ce privește indemnizațiile în cauză, nici pragul minim al pierderilor suferite. În plus, indemnizațiile în cauză erau limitate la anumite producții agricole, deși producătorii de alte produse care nu au beneficiat de indemnizațiile în cauză au suferit, de asemenea, pierderi în producțiile lor respective.

(32)

De altfel, părțile interesate erau de părere că acordarea indemnizațiilor în cauză a avut un impact asupra stabilirii prețului produselor finale, din cauza diminuării prețurilor produselor respective datorită indemnizațiilor. Astfel, ajutoarele au oferit un avantaj economic producătorilor în cauză, permițându-le să comercializeze părțile din producțiile lor care nu erau afectate de condițiile climatice nefavorabile în condiții care au denaturat concurența. Pe de altă parte, agenții economici privați (precum comercianții, morile de făină, morile de nutreț pentru animale, avicultorii, crescătorii de porci etc.) erau constrânși să urmeze o politică de prețuri impusă de cooperativele agricole și de asociațiile acestora, ceea ce a plasat cooperativele într-o situație de monopol.

(33)

În plus, acoperirea pe care o oferă ELGA în ceea ce privește riscurile la care este expus sectorul agricol ar trebui să respecte principiile proporționalității și egalității. După părerea părților interesate, nu este acceptabil faptul că indemnizațiile plătite de ELGA în 2008 și 2009 corespundeau unor sume care depășeau de trei și, respectiv, de patru ori valoarea totală a cotizațiilor la asigurări pentru aceeași ani.

(34)

Potrivit părților interesate, prin noul împrumut contractat pentru anul 2009, ELGA a „ipotecat” excesiv veniturile pe care le va obține în următorii 10 ani, dat fiind că aceasta era deja responsabilă de rambursarea împrumutului pe care îl contractase pentru anul 2008 și pentru care „ipotecase” în avans cotizațiile la asigurări pentru anii următori. În plus, părțile interesate semnalează existența a două împrumuturi suplimentare pe care ELGA le-a contractat în 2009, și anume un împrumut de 350 de milioane EUR pe care ELGA l-a contractat de la Piraeus Bank, precum și un împrumut de 112 milioane EUR pe care ELGA l-a contractat de la Banca Agricolă a Greciei și Banca Națională a Greciei.

(35)

De asemenea, părțile interesate erau de părere că împrumuturile de 444 de milioane EUR și de 415 de milioane EUR constituie venituri suplimentare celor din cotizațiile la asigurări a căror plată este prevăzută de lege sub forma unor împrumuturi contractate garantate de statul elen. În consecință, împrumuturile ar trebui să fie considerate resurse de stat.

(36)

Potrivit autorităților elene, ajutoarele compensatorii plătite de ELGA în anii 2008 și 2009 nu constituie ajutoare de stat.

Finanțarea regimului de asigurare în cauză este asigurată din cotizațiile speciale obligatorii plătite de către agricultori. Dat fiind că regimul de asigurare este reglementat pe principiul solidarității sociale, pe de o parte cotizațiile speciale obligatorii nu trebuie să fie strict proporționale cu riscul asigurat și, pe de altă parte, valoarea prestațiilor acordate nu trebuie să fie neapărat proporțională cu veniturile asiguratului (10). În consecință, potrivit autorităților elene, în speță este vorba despre compensații veritabile plătite pentru repararea pagubelor aduse producției agricole din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, în conformitate cu legislația elenă în ceea ce privește asigurările agricole plătite de ELGA.

În plus, potrivit autorităților elene, ELGA este în măsură să își plătească la termen obligațiile financiare în cadrul regimului de asigurare obligatoriu. Capacitatea ELGA este consolidată de punerea în aplicare a noii Legi nr. 3877/2010 privind sistemul de protecție și de asigurare a activității agricole, care prevede surse de finanțare suplimentare în favoarea ELGA. Astfel, legea menționată mărește, în majoritatea cazurilor, cotizația la asigurările speciale (pentru pagubele înregistrate în producția vegetală, de la 3 % la 4 %, iar pentru pagubele înregistrate în producția animală de la 0,50 % la 0,75 %). Mai mult, legea stabilește o asigurare facultativă pentru pierderi care nu sunt acoperite de asigurarea obligatorie, precum și o asigurare generală care va trebui să fie plătită în favoarea ELGA de către persoanele fizice care nu sunt agricultori ca activitate principală, precum și de persoanele juridice ale căror acțiuni nu aparțin, în majoritate, unor persoane care se ocupă de agricultură ca activitate principală.

(37)

Cu toate acestea, chiar dacă ajutoarele compensatorii trebuiau să fie considerate ajutoare de stat, autoritățile elene estimează că acestea sunt compatibile cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat și cu liniile directoare. Autoritățile elene au furnizat serviciilor Comisiei informații detaliate privind fiecare ajutor acordat de ELGA în 2008 și 2009, indicând numele și numărul de identificare fiscală al agricultorului în cauză, departamentul în care se situează parcela, tipul culturii, unitatea de măsură a culturii și numărul de unități utilizate, valoarea ajutorului și data acordării acestuia, descrierea pagubei și nivelul acesteia în raport cu producția normală.

(38)

În ceea ce privește ajutoarele compensatorii din anii 2008 și 2009 pentru pagube care au distrus mai mult de 30 % din producția vegetală normală, autoritățile elene consideră că toate condițiile prevăzute la punctele 124-130 din liniile directoare, precum și la articolul 11 din Regulamentul de exceptare (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole (11) (denumit în continuare „regulamentul de exceptare”) sunt îndeplinite.

(39)

După părerea autorităților elene, ajutoarele în cauză au fost plătite producătorilor sau unor organizații de producători la care s-au afiliat producătorii, în conformitate cu liniile directoare și cu regulamentul de exceptare menționat anterior. Autoritățile elene au confirmat, în special, că:

(40)

În ceea ce privește metoda de calcul a producției normale, autoritățile elene au prezentat informații cu privire la metoda utilizată și au confirmat că sunt respectate condițiile prevăzute la punctul 128 din liniile directoare, conform căruia, în cazul utilizării unei metode alternative, aceasta va trebui să fie reprezentativă și să nu fie fondată pe randamente anormal de ridicate. În special, evaluarea pierderilor cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile se realizează de către agronomi la nivelul exploatațiilor individuale, pe baza estimărilor la fața locului, astfel cum prevede Regulamentul privind asigurările ELGA. În timpul controlului la fața locului, agronomul-evaluator măsoară întinderea parcelei prin toate mijloacele corespunzătoare (bandă, carduri de identificare a parcelelor, dispozitiv GPS) și, în cazul culturilor de arbori, numără copacii. Apoi, agronomul estimează producția așeptată pe parcelă ținând cont de tehnicile de cultură utilizate (în special densitatea plantației, sistemul de tăiere în pomicultură, culturile precoce pe baza utilizării foliilor de plastic, sistemele de irigație), de diversitatea speciilor cultivate, de cultura precedentă în cazul culturilor anuale, de metodele de protecție a culturilor (în special, fertilizarea, combaterea dăunătorilor), de productivitatea solului și de eventualele particularități ale anului producției (cum ar fi seceta, problemele legate de rodire). În final, este evaluat nivelul prejudiciului în raport cu producția așteptată. Pentru determinarea nivelului prejudiciului, se realizează eșantionări în diferite locuri ale parcelei, ținând cont de pierderea cantitativă în raport cu producția așteptată, de degradarea calității din cauza pagubei, de metodele de protecție a culturilor ca urmare a apariției pagubei (cum ar fi protecția suplimentară a plantelor, plivirile suplimentare, eliminarea fructelor stricate).

(41)

În cadrul ajutoarelor pe care ELGA le-a acordat pe parcursul anului 2008, și anume 386 986 648 EUR, producătorilor li s-au plătit compensații de ordinul a 373 257 465,71 EUR pentru a repara pierderile înregistrate în producția vegetală din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În privința acestor ajutoare, ELGA a aplicat articolul 6 din Regulamentul de asigurare a producției vegetale privind compensațiile acordate producătorilor agricoli pentru a repara pierderile cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile, precum cele prevăzute de Legea națională 1790/1988 de instituire a sistemului de asigurări ELGA.

(42)

Pentru ajutoarele în cauză, Grecia a furnizat informații meteorologice cu privire la condițiile meteorologice nefavorabile observate în timpul campaniei agricole 2007-2008. Fenomenele meteorologice nefavorabile au fost recunoscute oficial de autoritățile publice. Este vorba în special despre canicula înregistrată la sfârșitul lunilor iunie și iulie 2007 în întreaga țară, ploile abundente în mai multe regiuni ale țării în octombrie 2007, precum și vânturile catabatice uscate și calde observate în aceeași lună în Creta, furtunile și grindina de la începutul lunii august 2008 în anumite departamente din nord-vestul și din centrul Greciei continentale, precum și furtunile de la sfârșitul lunii august 2008 în regiunile Magnesia, Viotia, Attica de Est și în insulele Eubea și Creta.

În special, compensațiile în cauză au fost acordate pentru pagube care depășeau nivelurile următoare în raport cu producția normală (14):

În plus, ELGA a acordat compensații suplimentare de ordinul a 2 472 785,97 EUR unor producători care au suferit în timpul aceleiași campanii agricole 2007-2008 pierderi succesive la aceeași producție vegetală din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Pentru 6,98 % din valoarea totală a acestor compensații, nivelul pagubei atinsese, de asemenea, între 20 % și 30 % din producția normală, iar pentru 93,02 % din valoarea totală a acestora, pagubele depășeau 30 % din producția normală.

(43)

De altfel, în cadrul ajutoarelor pe care ELGA le-a plătit agricultorilor în anul 2008, s-au acordat și ajutoarele următoare:

(44)

În ceea ce privește compensațiile plătite în cursul anului 2009 în temeiul deciziei interministeriale din 30 ianuarie 2009, și anume 415 019 452 EUR, produsele în cauză, condițiile meteorologice care au provocat pagubele și descrierea pagubelor sunt redate în tabelul următor.

(45)

Potrivit autorităților elene, dintre compensațiile de ordinul a 415 019 452 EUR, ajutoarele în valoare de 27 614 905 EUR, plătite unui număr de 871 de producători, sunt considerate ajutoare de stat compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat și al liniilor directoare.

(46)

Restul acestor ajutoare, respectiv suma de 387 404 547 EUR, au fost plătite unui număr de 784 408 de producători. Potrivit autorităților elene, ajutoarele în cauză sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat și al regulamentului de exceptare.

În opinia autorităților elene, ajutoarele în cauză respectau toate condițiile stabilite în articolul 11 din regulamentul de exceptare. În special:

(47)

De altfel, autoritățile elene consideră că, deși ajutoarele nu ar putea fi considerate drept compensații efective (a se vedea considerentul 36) sau ca fiind compatibile cu regulamentul de exceptare (a se vedea considerentul 46), acestea ar trebui considerate ca fiind în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat și cu comunicarea privind cadrul temporar.

Acordarea ajutoarelor în cauză a facilitat accesul la finanțare al agricultorilor. Astfel, compensațiile menționate au asigurat o lichiditate financiară producției primare din Grecia, singurul sector pe care statul elen s-a putut sprijini în primele luni de criză economică pentru a evita anumite pericole în alte sectoare din economia elenă. Cu toate acestea, ajutoarele nu au fost acordate fără aplicarea unor criterii precise. Dimpotrivă, acestea au fost acordate numai în cazul unor probleme economice reale legate exclusiv de producția agricolă și, mai concret, în cazul unor probleme cauzate producției agricole de existența unor condiții meteorologice nefavorabile (a se vedea considerentul 44). Pentru cea mai mare parte a ajutoarelor, nu s-au stabilit praguri privind intensitatea și gravitatea problemei fiecărui producător, scopul fiind de a susține economia agricolă elenă în general.

(48)

În plus, în conformitate cu punctul 7 litera (a) din comunicarea menționată, în cazul ajutoarelor nenotificate (15), comunicarea este aplicată de către Comisie dacă ajutorul a fost acordat după 17 decembrie 2008. În consecință, autoritățile elene sunt de părere că punctul 7 litera (a) din comunicarea menționată se aplică în cazul ajutoarelor nenotificate în cauză, dat fiind că acestea au fost acordate producătorilor după 17 decembrie 2008.

(49)

Autoritățile elene consideră că ajutoarele în cauză, prevăzute în mod excepțional prin decretul interministerial din 30 ianuarie 2009, îndeplineau toate condițiile stabilite la punctul 4.2.2 din comunicarea privind cadrul comunitar temporar. În special:

(50)

În conformitate cu punctul 4.2.2 litera (g) din comunicarea privind cadrul comunitar temporar, astfel cum a fost modificat în octombrie 2009, nu trebuia ca valoarea totală a ajutoarelor percepute de fiecare agricultor în cauză, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2010, să depășească plafonul de 15 000 EUR. În opinia autorităților elene, faptul că ELGA nu a obținut de la agricultorul în cauză o declarație scrisă, pe hârtie sau în format electronic, privind celelalte ajutoare de minimis și ajutoarele primite în temeiul măsurii din cadrul comunitar temporar în timpul anului fiscal în curs nu ar trebui să constituie decât o formalitate. Astfel, lipsa acestei formalități nu ar trebui să conducă la concluzia că condiția stabilită la punctul 4.2.2 litera (g) din comunicarea privind cadrul comunitar temporar, astfel cum a fost modificat în octombrie 2009, nu a fost respectată, cu atât mai mult cu cât, după cum se poate demonstra prin sistemul mecanografic al ELGA, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2010, Grecia nu a acordat ajutoare de minimis producătorilor din sectorul agricol primar sau ajutoare în temeiul comunicării privind cadrul comunitar temporar.

(51)

În orice caz, după părerea autorităților elene, din cuantumul de 387 404 547 EUR, pot intra sub incidența regulamentului de minimis ajutoare în valoare de 75 382 500 EUR.

(52)

Autoritățile elene consideră că ajutoarele menționate anterior, în valoare de 75 382 500 EUR îndeplineau toate condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 privind ajutoarele de minimis. În special:

(53)

Grecia susține că părțile interesate nu au furnizat dovezi pentru a demonstra că indemnizațiile în cauză au avut un impact asupra poziției membrilor lor pe piața internă.

(54)

În ceea ce privește observația potrivit căreia descrierea naturii condițiilor meteorologice nefavorabile nu a fost prezentată, autoritățile elene subliniază că o astfel de descriere nu este necesară în decizia interministerială privind indemnizațiile și că, dimpotrivă, ceea ce trebuia să se demonstreze a fost, pe de o parte, existența condițiilor meteorologice nefavorabile și, pe de altă parte, dacă paguba cauzată a atins nivelul minim de 30 % în raport cu producția normală. De altfel, în cadrul observațiilor pe care le-a trimis serviciilor Comisiei, Grecia a prezentat date analitice privind condițiile meteorologice în cauză, în sprijinul informațiilor meteorologice corespunzătoare.

(55)

În ceea ce privește observația potrivit căreia Grecia nu a precizat nici metoda de calcul utilizată în ceea ce privește indemnizațiile în cauză, nici pragul minim al pierderii suferite, autoritățile elene amintesc faptul că, în cadrul observațiilor pe care le-au transmis Comisiei, au fost furnizate informații detaliate cu privire la aceste două aspecte.

(56)

Potrivit autorităților elene, acordarea indemnizațiilor în cauză nu a avut niciun impact asupra consumatorilor finali, dat fiind că diminuarea prețurilor produselor agricole în cauză nu a antrenat o diminuare a prețurilor cu amănuntul. Pentru a susține acest punct de vedere, autoritățile elene au prezentat articole din presa elenă care arătau că prețurile cu amănuntul pentru mai multe produse agricole, inclusiv produsele analizate în cazul de față, au rămas la niveluri ridicate în ciuda faptului că prețul de vânzare cu ridicata al produselor respective scăzuse.

(57)

Articolul 107 alineatul (1) din tratat prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Comisia consideră că măsurile în cauză îndeplinesc condițiile menționate anterior.

(58)

Măsuri acordate din resurse de stat

Astfel cum rezultă din jurisprudența Curții în hotărârea din 22 martie 2003 în cauza C-355/00 Freskot AE/Elliniko Dimosio (16) (denumită în continuare „cauza Freskot”), această condiție este îndeplinită în cazul de față dat fiind că legislația națională în cauză stabilește clar că prestațiile furnizate de ELGA sunt finanțate din resurse de stat și că acestea sunt imputabile statului în sensul jurisprudenței Curții (17).

Precum în cauza Freskot, și în prezentul caz, din articolul 5a din Legea 1790/1988 (a se vedea și considerentul 11) și din celelalte dispoziții în vigoare din legislația elenă rezultă că veniturile ELGA care provin din contribuția specială sunt percepute de administrația financiară, intră în bugetul de stat ca venituri ale statului și sunt plătite către ELGA din bugetul Ministerului Agriculturii (devenit Ministerul Dezvoltării Rurale și al Alimentației). În consecință, faptul că respectivele contribuții sunt contabilizate ca venituri ale statului este suficient pentru a considera că prestațiile furnizate de ELGA sunt prelevate din resurse de stat.

În plus, în conformitate cu articolul 2 din Legea 1790/1998 (18), prin ordinul ministrului agriculturii, ELGA poate plăti ajutoare sau indemnizații beneficiarilor prin intermediul transferului resurselor de la bugetul de stat sau prin intermediul unor împrumuturi contractate de ELGA garantate de statul elen, care își asumă obligația de a rambursa împrumutul.

Însă, din jurisprudența Curții rezultă că avantajele care sunt acordate direct de către stat, precum și cele care sunt acordate prin intermediul unui organism public sau privat, desemnat sau instituit de statul respectiv, constituie resurse de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat (19). În consecință, în speță, cele două împrumuturi contractate de ELGA pentru indemnizațiile plătite în 2008 și 2009, garantate de statul elen (a se vedea considerentele 15 și 17) constituie resurse de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, întrucât acestea fac parte din resursele ELGA, persoană juridică de drept privat deținută integral de stat și supusă controlului ministrului agriculturii (a se vedea considerentul 8).

(59)

Măsuri care conduc la afectarea schimburilor comerciale și denaturează sau amenință să denatureze concurența

Comisia constată că indemnizațiile în cauză conferă un avantaj producătorilor naționali în raport cu alți producători comunitari care nu primesc același sprijin. Sectorul agricol este deschis concurenței la nivelul Uniunii (20) și, din acest motiv, este sensibil la orice măsură în favoarea producției din oricare stat membru (21). În consecință, indemnizațiile în cauză riscă să denatureze concurența pe piața internă și afectează schimburile comerciale între statele membre.

(60)

Măsuri care favorizează anumite întreprinderi sau anumite producții

În conformitate cu jurisprudența Curții (22), sunt considerate drept ajutoare în special măsurile care, sub diferite forme, reduc costurile care sunt incluse, în mod normal, în bugetul unei întreprinderi și care, fără a constitui, în consecință, subvenții în sensul strict al cuvântului, au un caracter similar și același efect.

În hotărârea Freskot, Curtea a concluzionat că noțiunea de întreprindere în sensul articolului 102 din tratat nu vizează un organism precum ELGA în ceea ce privește activitățile sale în sensul regimului de asigurare obligatorie împotriva riscurilor naturale (a se vedea punctele 79 și 88 din hotărâre).

În fapt, regimul de asigurare obligatorie în cauză urmărește în principal un obiectiv de politică socială care tinde să asigure o acoperire adecvată tuturor exploatațiilor agricole, inclusiv celor care prezintă o probabilitate mai ridicată în ceea ce privește riscurile unor calamități naturale (a se vedea punctele 66 și 67 din hotărâre). Contribuția la asigurări se aplică în rate uniforme tuturor produselor agricole, care sunt independente de riscul pe care îl întâmpină în mod real producătorul (pe baza principiului solidarității). ELGA este supusă controlului statului, având în vedere că valoarea contribuției, în ceea ce privește veniturile, precum și rata despăgubirii sunt stabilite de miniștrii competenți.

Astfel cum a constatat Curtea în hotărârea din 22 ianuarie 2002 în cauza C-218/00, Cisal/INAIL (23), în speță cele două elemente esențiale ale regimului de asigurare al ELGA, și anume cuantumul indemnizațiilor și cel al cotizațiilor, sunt supuse controlului statului, iar afilierea obligatorie care caracterizează regimul este indispensabilă echilibrului financiar al acestuia, precum și punerii în aplicare a principiului solidarității, care implică faptul că indemnizațiile plătite asiguratului nu sunt proporționale cu cotizațiile achitate de acesta.

Cu toate acestea, spre deosebire de circumstanțele din cauza Cisal/INAIL, beneficiarii prestațiilor de asigurare ai organismului ELGA sunt întreprinderi care desfășoară o activitate economică. Faptul că ELGA nu desfășoară ea însăși nicio activitate economică nu este, prin urmare, suficient pentru a considera că beneficiarii prestațiilor de asigurare plătite de acest organism nu sunt întreprinderi în sensul tratatului și nu sunt potențial beneficiare de ajutoare de stat (a se vedea hotărârea Freskot, puncul 80).

În ceea ce privește problema avantajului economic, Curtea arată, pur și simplu, la punctul 84 din hotărârea Freskot, că „În aceste condiții, este necesar să răspundem, pe de o parte, la întrebarea dacă și, acolo unde este cazul, în ce măsură, în lipsa acoperirii obligatorii, exploatațiile agricole elene ar fi trebuit și ar fi putut efectiv să se asigure la companii de asigurări private sau să adopte alte dispozitive pentru a se proteja în mod adecvat împotriva consecințelor pe care le reprezintă riscurile naturale pentru aceste exploatații și, pe de altă parte, în ce măsură contribuția corespunde costului economic real al prestațiilor furnizate de ELGA în temeiul asigurării obligatorii, în cazul în care un astfel de cost poate fi totuși calculat”. La punctul următor, Curtea arată totuși că „Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept pentru a răspunde la partea întrebării care se referă la eventuala calificare drept ajutoare de stat a prestațiilor furnizate de ELGA în temeiul regimului de asigurare obligatorie împotriva riscurilor naturale”. Cu toate acestea, Curtea arată, la punctul 87 din hotărârea Freskot, că „… nu dispunea de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde la partea întrebării care se referă la eventuala calificare drept ajutoare de stat a prestațiilor furnizate de ELGA în temeiul regimului de asigurare obligatorie împotriva riscurilor naturale…”.

(61)

Jurisprudența Curții confirmă că nici caracterul social al măsurii (24), nici faptul că aceasta este în totalitate sau parțial finanțată din contribuții impuse de autoritatea publică și prelevate de la întreprinderile în cauză (25) nu sunt suficiente pentru a exclude măsura de la calificarea drept ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, care nu diferențiază măsurile de intervenție de stat în funcție de cauze sau obiective, ci le definește în funcție de efectele lor (26).

Indemnizațiile plătite în 2008 de ELGA în temeiul regimului de asigurare obligatorie priveau anumite produse agricole elene de origine vegetală și animală, iar cele plătite în 2009 priveau anumite culturi vegetale. Rezultă că indemnizațiile plătite de ELGA producătorilor agricoli locali pot reprezenta un avantaj financiar selectiv pentru producătorii respectivi în raport cu alți producători din Uniune care nu primesc același sprijin.

Mai mult, în cazurile care prezintă un risc mai ridicat în ceea ce privește pagubele cauzate de calamități naturale, este îndoielnic faptul că exploatațiile pot obține o acoperire a asigurării de la un asigurător privat în condiții similare. În consecință, Comisia consideră că, în aceste circumstanțe, compensațiile plătite de ELGA prin intermediul regimului în cauză constituie un avantaj financiar selectiv pentru beneficiari.

(62)

În lumina hotărârii Curții în cauza Freskot (a se vedea punctul 86), se poate pune totuși întrebarea dacă măsura în cauză nu și-ar putea găsi justificarea în natura sau economia generală a sistemului, iar obligația de a demonstra acest lucru îi revine statului membru în cauză (27). Trebuie să se analizeze dacă caracteristicile speciale ale sectorului agricol și dependența sa specială de anumite condiții meteorologice, precum și vulnerabilitatea acestuia față de riscurile naturale din Grecia pot face necesară instituirea sistemului de stat care asigură un nivel minim de compensație bazat pe principiul solidarității. Cu toate acestea, o măsură care constituie o excepție de la aplicarea sistemului parafiscal general se poate justifica prin natura și economia generală a sistemului dacă statul membru în cauză poate demonstra că măsura în cauză rezultă în mod direct din principiile fondatoare sau directoare ale sistemului respectiv. Trebuie stabilită o distincție între, pe de o parte, obiectivele atribuite unui sistem special și care îi sunt externe acestuia și, pe de altă parte, mecanismele inerente sistemului însuși, care sunt necesare pentru realizarea unor astfel de obiective. (28)

Dat fiind faptul că ELGA nu pare să fie finanțată numai prin cotizații parafiscale, ci și prin contribuții directe ale statului, o astfel de justificare bazată pe solidaritatea între producători nu se poate aplica, astfel încât regimul trebuie să fie considerat, în ansamblu, selectiv.

Astfel, în speță, indemnizațiile plătite producătorilor în 2008, respectiv 386 986 648 EUR, nu erau, în cea mai mare parte, finanțate din contribuțiile speciale obligatorii, acestea din urmă ridicându-se doar la 88 353 000 EUR. În acest caz, nu s-ar mai putea considera că prestațiile plătite producătorilor asigurați sunt finanțate numai din cotizații (29).

(63)

În ceea ce privește indemnizațiile plătite în 2009, respectiv 415 019 452 EUR, Comisia constată că acestea din urmă nu erau finanțate din contribuțiile speciale obligatorii, a căror valoare, în 2009, se ridica la 57 015 388 EUR. Indemnizațiile erau prevăzute de decretul interministerial din 30 ianuarie 2009 ca o asigurare cu titlu excepțional din cauza pierderilor înregistrate în producția vegetală și nu făceau parte din indemnizațiile pe care ELGA a trebuit să le plătească producătorilor în anul 2009 pentru repararea pagubelor în cadrul sistemului de asigurare obligatoriu. În consecință, argumentul autorităților elene potrivit căruia aceste indemnizații trebuiau să fie considerate drept compensații efective nu poate fi susținut de Comisie.

(64)

Pentru a putea plăti producătorilor agricoli aceste indemnizații ridicate, ELGA a trebuit să contracteze două împrumuturi care urmează a fi rambursate în zece ani (a se vedea considerentele 16 și 17). Pe baza datelor furnizate de autoritățile elene în ceea ce privește evoluția tranșelor anuale de dobândă și de amortizare privind cele două împrumuturi, se impune constatarea că ELGA nu va fi în măsură să ramburseze tranșele anuale în zece ani pe baza contribuțiilor producătorilor la asigurările speciale, cu atât mai mult cu cât contribuțiile menționate vor trebui să servească la plata indemnizațiilor pentru pagube care au survenit în cursul anilor în cauză.

(65)

În cadrul informațiilor suplimentare furnizate, autoritățile elene au arătat că noua Lege 3877/2010 privind sistemul de protecție și de asigurare a activității agricole a fost adoptată în scopul creșterii veniturilor ELGA.

Comisia este de părere că legea menționată poate contribui, într-adevăr, la revenirea ELGA la o bună funcționare în viitor. Or, o creștere a veniturilor ELGA în viitor nu permite să se concluzioneze că aceasta ar fi suficientă pentru rambursarea împrumuturilor în cauză și acordarea indemnizațiilor producătorilor în cursul anilor în cauză.

Astfel, împrumutul contractat de ELGA pentru anul 2009 a împovărat excesiv veniturile pe care aceasta le va obține în următorii 10 ani, dat fiind că ELGA era deja responsabilă de rambursarea împrumutului pe care îl contractase pentru anul 2008 și pentru care grevase dinainte cotizațiile la asigurări pentru anii următori. După cum semnalează părțile interesate (a se vedea considerentele 34 și 35), această problemă nu poate decât să fie agravată de existența celor două împrumuturi suplimentare pe care ELGA le-a contractat și în 2009. În consecință, nu se poate exclude faptul că măsurile în cauză ar fi finanțate și din alte resurse de stat disponibile agenției ELGA.

(66)

În orice caz, nu rezultă că diferențierile operate de schema de ajutor între întreprinderi care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă pot fi justificate pe baza obiectivelor de solidaritate ale schemei în cauză, plasate în contextul legislației elene privind plata unei indemnizații pentru pagubele cauzate de evenimente naturale. Într-adevăr, în primul rând, în alte sectoare decât cele acoperite de sistemul în cauză, riscuri similare sau comparabile sunt suportate de întreprinderile însele și, în al doilea rând, este evident că, inclusiv în interiorul sectorului agricol acoperit de sistem, unii producători vor fi întotdeauna mai expuși decât alții la anumite riscuri (prin tipul de producție sau localizarea lor geografică), astfel încât ajutoarele acordate vor fi întotdeauna plătite preponderent anumitor categorii de producători în detrimentul altora.

(67)

Din aceste motive, Comisia concluzionează că indemnizațiile plătite producătorilor agricoli de ELGA în 2008 și 2009 în temeiul regimului de asigurare obligatorie intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutoare de stat.

(68)

În consecință, trebuie analizat dacă există o posibilitate de a acorda o derogare de la regula generală privind interzicerea ajutoarelor de stat instituită de articolul 107 alineatul (1) din tratat.

(69)

Dat fiind că ajutoarele în cauză au fost acordate și plătite fără a fi fost în prealabil notificate, acestea constituie ajutoare ilegale în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(70)

În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele care au în vedere facilitarea dezvoltării anumitor activități sau a anumitor regiuni economice pot fi considerate compatibile cu piața internă atunci când acestea nu afectează condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

(71)

Pentru a putea beneficia de această derogare, ajutoarele în cauză trebuie să respecte dispozițiile textelor de lege în vigoare în momentul acordării lor, și anume în 2008 și în 2009. În speță, este vorba despre Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013, în special capitolul V.B privind ajutoarele destinate compensării pagubelor cauzate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă, mai precis dispozițiile de la punctul V.B.3 privind ajutoarele destinate să compenseze agricultorii pentru pierderile cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile, precum și despre articolul 11 din regulamentul de exceptare.

Trebuie notat că dispozițiile capitolului V.B.4 din liniile directoare cu privire la ajutoarele pentru combaterea maladiilor animalelor și plantelor ar trebui să se aplice pentru anumite producții care fac obiectul ajutoarelor acordate producătorilor în 2009 (tutun de Orient, cartofi de vară). Cu toate acestea, dat fiind că autoritățile elene au demonstrat că maladiile acestor producții au survenit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (a se vedea și considerentul 44), în conformitate cu nota de subsol nr. 31 din capitolul V.B.4 al liniilor directoare, Comisia a evaluat măsurile de ajutor în raport cu dispozițiile din subcapitolul V.B.3.

(72)

Condițiile prevăzute în dispozițiile menționate anterior din liniile directoare, care sunt relevante în speță, sunt următoarele:

(73)

În ceea ce privește ajutoarele compensatorii în valoare de 373 257 465,71 EUR pe care ELGA le-a acordat producătorilor pentru a repara pagubele înregistrate în producția vegetală din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, Comisia constată că, în cea mai mare parte, și anume pentru un cuantum de 347 193 466,52 EUR (a se vedea considerentul 42), acestea respectă dispozițiile din liniile directoare și din regulamentul de exceptare menționate la considerentul 72. În ceea ce privește ajutoarele pentru pierderi succesive înregistrate în cazul aceleiași producții vegetale, în valoare de 2 472 785,97 EUR, acestea respectă, de asemenea, în cea mai mare parte, și anume pentru un cuantum de 2 300 185,51 EUR, dispozițiile din liniile directoare și din regulamentul de exceptare menționate la considerentul 72.

(74)

În special, astfel cum indică tabelul de la considerentul 42, condiția evocată la considerentul 72 litera (a) este îndeplinită, și anume limita prejudiciului a atins 30 % din producția normală în ceea ce privește ajutoarele compensatorii în valoare de 347 193 466,52 EUR. În ceea ce privește ajutoarele pentru pierderi succesive, pentru 93,02 % din valoarea totală a acestor ajutoare, și anume 2 300 185,51 EUR, nivelul prejudiciului a depășit 30 % din producția normală, în consecință, condiția evocată la considerentul 72 litera (a) este, de asemenea, îndeplinită.

(75)

Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile elene (a se vedea considerentul 39), intensitățile brute ale ajutoarelor compensatorii în cauză în raport cu reducerea veniturilor obținute din vânzarea produselor respectă plafoanele stabilite la articolul 11 din regulamentul de exceptare [a se vedea considerentul 72 litera (c)]. Cu toate acestea, calculul intensităților nu se referă la cantitatea medie produsă în cursul ultimilor trei ani (sau la o medie trienală) în conformitate cu articolul 2 din regulamentul de exceptare, dat fiind că pentru ajutoarele compensatorii în cauză s-a aplicat o altă metodă de calcul a producției normale (a se vedea considerentul 40 privind descrierea metodei de calcul).

(76)

În conformitate cu punctul 128 din liniile directoare, Comisia poate accepta alte metode de calcul decât cea prevăzută la articolul 2 punctul 8 din regulamentul de exceptare, cu condiția ca acestea să fie reprezentative și să nu fie fondate pe randamente anormal de ridicate. După ce a analizat descrierea metodei de calcul utilizate în speță, Comisia consideră că aceasta respectă dispoziția sus-menționată din liniile directoare și că, ținând cont de intensitățile prezentelor ajutoare, nu există niciun risc de compensare excesivă a pierderilor suferite.

(77)

De asemenea, Comisia constată că datele meteorologice furnizate de Grecia cu privire la evenimentele survenite în cursul campaniei agricole 2007-2008 dovedesc ocurența evenimentelor climatice susceptibile de a justifica acordarea indemnizațiilor în cauză.

(78)

În plus, în conformitate cu informațiile furnizate cu privire la ajutoarele în cauză (a se vedea considerentul 39), acestea au fost diminuate în funcție de sumele percepute, eventual, de la o companie de asigurări și de cheltuielile care nu au fost suportate din cauza evenimentului responsabil de pierderi. În plus, pierderile sunt calculate la nivelul exploatației individuale. În sfârșit, termenele de plată a ajutoarelor după vânzare, vizate la considerentul 72 litera (g), sunt respectate.

(79)

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, Comisia este în măsură să concluzioneze că ajutoarele compensatorii în valoare de 349 493 652,03 EUR, acordate de ELGA producătorilor în anul 2008 pentru a repara pagubele înregistrate în producția lor vegetală, din care 2 300 185,51 EUR privesc ajutoare pentru pierderi succesive înregistrate în cazul aceleiași producții vegetale, au respectat dispozițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare și pot, în consecință, să fie considerate ajutoare de stat compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(80)

Cu toate acestea, astfel cum indică tabelul de la considerentul 42, ajutoarele compensatorii în valoare de 26 063 999,19 EUR acordate de ELGA producătorilor agricoli în anul 2008 pentru a repara pierderile înregistrate în cazul producției lor vegetale nu respectă dispoziția de la articolul 2 punctul 8 din regulamentul de exceptare privind limita prejudiciului în raport cu producția normală. Comisia constată că aceste ajutoare compensatorii nu sunt compatibile cu toate condițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare și, în consecință, nu pot să beneficieze de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(81)

În privința ajutoarelor compensatorii în valoare de 7 338 119,74 EUR acordate de ELGA agricultorilor în 2008 pentru pierderi înregistrate în ceea ce privește capitalul animal, din considerentul 43 reiese că, potrivit autorităților elene, ajutoarele nu constituie ajutoare de stat, fiind plătite în cadrul sistemului specific de asigurare obligatorie. Deși autoritățile elene ajung la această concluzie pentru toate ajutoarele compensatorii acordate de ELGA în 2008 și 2009, în ceea ce privește ajutoarele în cauză, acestea nu au furnizat informații suplimentare care ar putea califica ajutoarele respective ca fiind compatibile cu liniile directoare. Din acest motiv, Comisia concluzionează că ajutoarele în cauză nu îndeplinesc condițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare și nu pot, în consecință, să beneficieze de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

În orice caz, Comisia ține să sublinieze că sarcina de a furniza toate elementele de natură să îi permită să verifice dacă sunt satisfăcute condițiile derogării de care statul membru în cauză dorește să beneficieze îi revine acestuia din urmă, pentru a-și îndeplini astfel obligația de cooperare față de Comisie (31). În cazul de față, autoritățile elene nu au invocat niciodată aplicarea liniilor directoare, nici nu au furnizat vreun document care să îi permită Comisiei să analizeze datele în lumina liniilor directoare, și aceasta în ciuda indicațiilor date de Comisie în alineatul (21) din decizia de inițiere a procedurii oficiale de investigare.

(82)

În ceea ce privește ajutoarele în valoare de 114 374,86 EUR pentru pierderile înregistrate în ceea ce privește producția vegetală din cauza ursului, aceste ajutoare nu sunt acoperite de dispozițiile din capitolul V din liniile directoare cu privire la gestionarea riscurilor și a crizelor. În conformitate cu punctul 23 din liniile directoare, pentru măsurile de ajutor neacoperite de liniile directoare, Comisia examinează fiecare caz în parte și nu aprobă măsuri de acest tip decât în cazul în care contribuția pozitivă la dezvoltarea sectorului compensează pe deplin riscurile de denaturare a concurenței pe care acestea le prezintă.

În conformitate cu punctul 113 din liniile directoare, atunci când este vorba despre autorizarea unui ajutor de stat pentru gestionarea riscurilor, trebuie să se prevadă solicitarea unei contribuții minime a producătorilor la pierderi, pentru a atenua riscul denaturării concurenței și a-i stimula pe aceștia să reducă la minimum riscurile. Cu toate acestea, în speță, intensitatea ajutoarelor acordate a fost de 100 % și, în opinia Comisiei, absența totală a contribuției producătorilor la pierderi este susceptibilă a prezenta riscuri de denaturare a concurenței. Din acest motiv, Comisia consideră că o contribuție minimă a producătorilor de ordinul a 20 % ar fi trebuit să fie solicitată în speță. În consecință, ajutoarele în cauză sunt compatibile cu piața internă într-un procent de până la 80 % din intensitatea acestora, și anume 91 500 EUR. Dimpotrivă, pentru suma restantă, corespunzătoare unui procent de 20 % din intensitate, ajutoarele menționate sunt considerate incompatibile cu piața internă.

(83)

În ceea ce privește ajutoarele pentru măsuri corective ca urmare a unor erori administrative în rapoartele de evaluare privind ajutoarele pentru pierderi înregistrate în ceea ce prievște producția vegetală și în capitalul animal, Grecia nu a furnizat decât valoarea totală a acestor ajutoare, și anume 3 803 901,72 EUR. Cu toate acestea, sumele care privesc măsurile corective referitoare la ajutoarele compensatorii pentru pierderile înregistrate în ceea ce privește producția vegetală și capitalul animal, precum și pierderile înregistrate în ceea ce privește producția vegetală din cauza ursului (a se vedea considerentele 41, 42 și 43) nu au fost precizate în cadrul informațiilor suplimentare trimise Comisiei de către autoritățile elene. Dat fiind că măsurile corective vizau erori administrative care constituiau datorii ale ELGA față de beneficiarii ajutoarelor în cauză, Comisia concluzionează că aceste ajutoare corective ar putea face parte din ajutoarele compensatorii în cauză. Cu toate acestea, având în vedere că numai ajutoarele compensatorii pentru pierderi înregistrate în ceea ce privește producția vegetală, în valoare de 349 666 252,49 EUR (a se vedea considerentul 75), sunt considerate compatibile de către Comisie, Comisia concluzionează că numai măsurile corective care privesc ajutoarele compensatorii menționate pot fi considerate drept ajutoare care îndeplinesc condițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare și pot beneficia de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(84)

Din ajutoarele compensatorii în valoare de 415 019 452 EUR plătite de ELGA agricultorilor în cursul anului 2009, ajutoare în valoare de 27 614 905 EUR respectă dispozițiile din liniile directoare și din regulamentul de exceptare, astfel cum sunt descrise la considerentul 73.

(85)

Pe baza informațiilor detaliate pe care autoritățile elene le-au furnizat pentru fiecare ajutor compensatoriu plătit de ELGA în 2009 (a se vedea considerentul 37), Comisia a putut constata faptul că condiția evocată la considerentul 73 litera (a), conform căreia limita prejudiciului trebuie să atingă 30 % din producția normală, este îndeplinită în ceea ce privește ajutoarele compensatorii în valoare de 27 614 905 EUR.

(86)

Astfel cum reiese din considerentele 76-79 privind o parte din ajutoarele acordate de ELGA în 2008, aceleași concluzii pot fi aplicate și în ceea ce privește ajutoarele acordate în 2009 în valoare de 27 614 905 EUR, dat fiind că acestea din urmă respectă toate celelalte condiții stabilite în dispozițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare.

(87)

În special, intensitățile ajutoarelor în cauză, metoda de calcul utilizată în speță, datele meteorologice referitoare la evenimentele survenite în cursul campaniei agricole 2008-2009 (a se vedea tabelul de la considerentul 44), excluderea compensării excesive a pierderilor suferite, precum și termenele pentru acordarea ajutoarelor după pierdere respectă dispozițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare.

(88)

Pe baza celor de mai sus, Comisia constată că ajutoarele în valoare de 27 614 905 EUR plătite de ELGA agricultorilor în cursul anului 2009 pot fi considerate compatibile cu dispozițiile relevante din liniile directoare și din regulamentul de exceptare. Prin urmare, acestea pot beneficia de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(89)

În ceea ce privește restul cuantumului acestor ajutoare, și anume 387 404 547 EUR, Comisia constată, contrar opiniei autorităților elene (a se vedea considerentul 46), că acestea nu pot fi considerate compatibile cu condițiile stabilite la articolul 11 din regulamentul de exceptare.

(90)

Pe baza informațiilor furnizate de Grecia în ceea ce privește fiecare ajutor acordat în 2009, rezultă că fenomenele meteorologice nefavorabile în speță nu se încadrează în definiția fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei catastrofe naturale, prevăzută la articolul 2 punctul 8 din regulamentul de exceptare, întrucât condițiile meteorologice nefavorabile în cauză au distrus mai puțin de 30 % din producția normală a agricultorilor în cauză. În plus, producția normală nu a fost definită în speță, în conformitate cu articolul 2 punctul 8 din regulamentul de exceptare (32), în consecință, intensitățile ajutoarelor în cauză nu au fost stabilite în conformitate cu calculul prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de exceptare.

(91)

În plus, autoritățile elene consideră că ajutoarele în cauză îndeplinesc, de asemenea, toate condițiile pentru a fi considerate ca fiind în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat și cu comunicarea privind cadrul comunitar temporar (a se vedea considerentele 47-50).

(92)

În ceea ce privește ajutoarele nenotificate în cauză, care au fost acordate toate în anul 2009, Comisia este de părere că articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat nu se poate aplica în mod direct, întrucât Comisia a adoptat Comunicarea privind cadrul comunitar temporar care se aplică începând cu 17 decembrie 2008 pe baza acestei dispoziții. Comunicarea excludea în mod explicit din domeniul său de aplicare întreprinderile specializate în producția agricolă primară, la punctul 4.2.2 litera (h). Conform unei jurisprudențe constante, în domeniul specific al ajutoarelor de stat, orientările și comunicările pe care Comisia le adoptă sunt obligatorii pentru aceasta, în măsura în care nu se îndepărtează de normele tratatului (33). Cu toate acestea, estimând, la acel moment, la punctul 4.2.2 litera (h) din cadrul temporar, că schema de ajutoare (care, trebuie să amintim, avea scopul de a încuraja accesul la finanțare în contextul crizei economice și financiare) nu se aplica întreprinderilor care își desfășurau activitatea în sectorul producției agricole primare, Comisia a considerat că, având în vedere denaturările importante ale concurenței susceptibile a se produce în acest sector, astfel de ajutoare nu ar fi necesare sau proporționale în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, până la intrarea în vigoare a regulilor și a pragurilor specifice adoptate pentru acest sector (34). În opinia Comisiei, comunicarea, astfel cum era în vigoare la momentul respectiv, se aplică în speță ajutoarelor acordate începând cu 17 decembrie 2008 până la 27 octombrie 2009.

Liniile directoare aplicabile la momentul în care au fost acordate ajutoarele în cauză sunt Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013. Însă, astfel cum reiese din considerentul 91, condițiile meteorologice nefavorabile survenite în speță au distrus mai puțin de 30 % din producția normală a agricultorilor în cauză. Rezultă că dispozițiile relevante din liniile directoare nu pot fi considerate ca fiind îndeplinite în ceea ce privește ajutoarele compensatorii în cauză.

(93)

Astfel cum reiese din considerentul 48, autoritățile elene sunt de părere că punctul 7 litera (a) din comunicare se aplică cu privire la ajutoarele nenotificate în cauză, dat fiind că acestea au fost acordate producătorilor după 17 decembrie 2008.

Cu toate acestea, Comisia consideră că posibilitatea de a declara unele ajutoare acordate sectorului agricol compatibile în temeiul comunicării privind cadrul comunitar temporar nu poate acoperi decât ajutoarele din sectorul agricol acordate începând cu 28 octombrie 2009, dată la care a intrat în vigoare modificarea comunicării privind cadrul comunitar temporar, care prevedea un cuantum limitat al ajutorului, compatibil pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare.

(94)

În speță, conform informațiilor detaliate pe care le-au furnizat autoritățile elene pentru fiecare ajutor acordat de ELGA în cursul anului 2009, rezultă că aproape toate ajutoarele în cauză au fost acordate producătorilor agricoli la date anterioare datei menționate mai sus, și anume 28 octombrie 2009. Astfel, cea mai mare parte a ajutoarelor a fost acordată între martie 2009 și iulie 2009, iar alte ajutoare au fost acordate în septembrie 2009.

(95)

Prin urmare, Comisia concluzionează că ajutoarele în cauză nu sunt în conformitate cu comunicarea și, în consecință, nu pot să beneficieze de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(96)

Cu toate acestea, Comisia recunoaște că, pentru ajutoarele acordate de ELGA producătorilor de produse agricole la date ulterioare datei menționate mai sus, și anume 28 octombrie 2009 (foarte puține dintre ajutoare au fost acordate în decembrie 2009 și în noiembrie 2010), se pot aplica modificările aduse comunicării pentru sectorul agricol.

(97)

Ajutoarele în cauză respectă condițiile stabilite la punctul 4.2.2 din comunicarea privind cadrul comunitar temporar. Cu toate acestea, condiția prevăzută la punctul 4.2.2 litera (g) din comunicarea menționată nu a fost respectată, având în vedere că ELGA nu a obținut de la agricultorii în cauză nicio declarație privind celelalte ajutoare de minimis și ajutoarele acordate pe baza măsurii luate în temeiul cadrului comunitar temporar, pe care aceștia le-au primit în timpul exercițiului fiscal în curs. Comisia consideră totuși valabil argumentul autorităților elene potrivit căruia, în cazul în speță, această exigență nu ar trebui să constituie decât o formalitate, dat fiind că, în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2010, Grecia nu a acordat întreprinderilor agricole ajutoare de minimis sau ajutoare în temeiul comunicării privind cadrul comunitar temporar. În consecință, Comisia concluzionează că ajutoarele cărora li se aplică comunicarea respectă condițiile stabilite la punctul 4.2.2 din comunicarea menționată și pot beneficia de derogarea de la articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(98)

În plus, Comisia consideră că nu este imposibil ca o parte din ajutoarele menționate, în valoare de 75 382 500 EUR, să îndeplinească toate condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 (a se vedea considerentele 51 și 52).

(99)

Indemnizațiile plătite de ELGA producătorilor în 2008, și anume 386 986 648 EUR, erau finanțate numai în parte din contribuții speciale obligatorii plătite de agricultori, dat fiind că aceste contribuții nu se ridicau decât la suma de 88 353 000 EUR în 2008. În ceea ce privește indemnizațiile plătite în 2009, și anume 415 019 452 EUR, acestea nu erau finanțate prin intermediul contribuțiilor speciale obligatorii.

(100)

În ceea ce privește cele două împrumuturi pe care ELGA a trebuit să le contracteze pentru a plăti producătorilor indemnizațiile menționate, se impune constatarea că ELGA nu va fi în măsură să ramburseze, cu ajutorul contribuțiilor producătorilor la asigurările speciale, tranșele anuale ale dobânzilor și amortizării pe o perioadă de zece ani, care este perioada prevăzută pentru rambursarea împrumuturilor, cu atât mai mult cu cât aceste contribuții vor servi la plata indemnizațiilor pentru pagube care vor fi survenit în cursul anilor respectivi.

(101)

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că indemnizațiile plătite de ELGA în cursul anilor 2008 și 2009 în temeiul regimului de asigurare obligatorie nu pot fi considerate ca fiind finanțate numai din cotizațiile plătite de producători în calitate de contribuții la asigurări speciale. Din acest motiv, Comisia concluzionează că indemnizațiile plătite de ELGA în 2008 și 2009 în temeiul regimului de asigurare obligatoriu intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutoare de stat.

(102)

Comisia constată că Republica Elenă a pus în aplicare ajutoarele menționate cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din tratat.

(103)

Pentru ajutoarele compensatorii acordate în 2008 în temeiul regimului de asigurare specială obligatorie, Comisia:

(104)

Pentru ajutoarele compensatorii acordate în 2009 în temeiul deciziei interministeriale, Comisia:

(a)

cuantumul total (cuantumul principal plus dobânzi de recuperare) care trebuie recuperat de la beneficiari;

(b)

o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate și prevăzute în vederea respectării prezentei decizii;

(c)

documente care să ateste că beneficiarii au fost înștiințați că trebuie să ramburseze ajutorul.