6.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/9

(1)

La sfârșitul anului 2008, Comisia a aflat din presă despre măsurile planificate de Ungaria în favoarea Péti Nitrogénművek Zrt. (în continuare: „Nitrogénművek”). După mai multe schimburi de informații, la 29 aprilie 2009, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare privind măsurile presupuse a constitui ajutor de stat.

(2)

Ungaria și-a prezentat observațiile la decizia de inițiere a Comisiei la 3 și 17 august 2009.

(3)

Decizia de inițiere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 iulie 2009 (3). Au fost primite observații de la patru părți interesate: de la Nitrogénművek, beneficiarul măsurilor presupuse a constitui ajutor de stat, la 18 august 2009, de la două părți interesate care au solicitat să nu le fie dezvăluită identitatea, la 17 și 18 august 2009, și de la ZAK S.A. la 19 august 2009.

(4)

Comisia a transmis Ungariei observațiile prin scrisoarea din 21 septembrie 2009. Ungaria a răspuns la observațiile părților terțe prin scrisoarea din 20 octombrie 2009.

(5)

Comisia a solicitat informații suplimentare din partea autorităților maghiare la 3 noiembrie 2009, la care Ungaria a răspuns prin scrisoarea din 4 decembrie 2009. Un alt schimb neoficial de informații a avut loc prin corespondență electronică în iunie 2010 între serviciile Comisiei și autoritățile maghiare.

(6)

Nitrogénművek este un producător de substanțe fertilizatoare sintetice. Sediul său central se află în Pétfürdő, comitatul Veszprém, Ungaria, care este o regiune asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE. Întreprinderea este principalul producător de îngrășăminte din Ungaria și principalul furnizor al pieței ungare.

(7)

În 2008, Nitrogénművek a avut o cifră de afaceri de 64,8 miliarde HUF (aproximativ 232 milioane EUR), din care un procent de 74 % a fost realizat în Ungaria și 26 % din exporturi (în principal, pe piețele UE). În 2008, avea un efectiv de 508 angajați. Capitalul nominal al societății se ridică la 528 milioane HUF (aproximativ 1,92 milioane EUR). În 2008, capitalul propriu a însumat 11 miliarde HUF (aproximativ 40 milioane EUR).

Tabelul 1

Date financiare principale ale Nitrogénművek

(8)

La 18 octombrie 2008, Nitrogénművek și-a sistat activitatea de producție.

(9)

La 18 decembrie 2008, guvernul maghiar a anunțat (4) că, pentru a asigura continuarea producției de îngrășăminte în Ungaria și în scopul păstrării locurilor de muncă, statul urma să „salveze” Nitrogénművek furnizându-i fonduri pentru a relua producția și a acoperi costurile de exploatare.

(10)

La 20 decembrie 2008, guvernul a aprobat (5) două garanții de stat separate pentru a susține două împrumuturi ce urmau a fi acordate de Banca de Dezvoltare a Ungariei deținută 100 % de stat (Magyar Fejlesztési Bank Zrt., „MFB”). Ambele garanții au fost acordate pe baza unei prime inițiale unice de 2 % din suma garantată.

(11)

Cu sprijinul acestor garanții de stat, la 26 ianuarie 2009, MFB și Nitrogénművek au încheiat două contracte de împrumut:

Tabelul 2

Sinteza măsurilor adoptate de stat în favoarea Nitrogénművek

(12)

Nitrogénművek a reînceput producția la 26 februarie 2009.

(13)

În decizia de inițiere din 29 aprilie 2009, Comisia a întrebat dacă Nitrogénművek era o întreprindere aflată în dificultate în conformitate cu Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (10) (în continuare: „Orientările privind salvarea și restructurarea”) și, în caz afirmativ, dacă ar fi putut obține finanțare pe piață în aceleași condiții cu cele oferite de autoritățile maghiare. Comisia a plecat de la premisa că următoarele măsuri acordate societății ar putea constitui ajutor de stat incompatibil, întrucât se pare că au fost acordate sub rata pieței:

(14)

Comisia a considerat, de asemenea, că garanția de stat de 100 % care garantează împrumutul pentru investiții ar putea constitui ajutor de stat în favoarea MFB, în măsura în care aceasta garantează un împrumut existent.

(15)

În general, Ungaria argumentează că măsurile nu ar putea fi clasificate drept ajutor de stat deoarece sunt conforme cu piața și, prin urmare, nu ofereau avantaje beneficiarului. Ungaria nu contestă celelalte criterii cumulative ale ajutorului de stat, respectiv transferul resurselor de stat, selectivitatea, denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale.

(16)

În special, Ungaria contestă faptul că Nitrogénművek ar putea fi definită drept întreprindere aflată în dificultate în sensul Orientărilor privind salvarea și restructurarea. Autoritățile maghiare afirmă că societatea era profitabilă și avea o prognoză de afaceri stabilă în 2008. Ungaria susține că solvabilitatea societății putea fi considerată „satisfăcătoare” în momentul acordării măsurilor, ceea ce corespunde unui rating „BB” conform categoriilor de rating prevăzute în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (11) (în continuare: „Comunicarea privind ratele de referință”).

(17)

În ceea ce privește sistarea producției întreprinderii în toamna anului 2008, autoritățile maghiare au explicat că, în general, industria îngrășămintelor se caracterizează printr-un caracter intens sezonier. Mai mult, datorită crizei financiare și economice aflate în desfășurare, cererea a scăzut. Societatea a decis să își sisteze producția având în vedere prețurile mari la gaze (care reprezintă un element de cost major în producția de îngrășăminte și care ar fi urmat să scadă conform previziunilor) și stocurile substanțiale acumulate. De asemenea, Ungaria a remarcat că o asemenea sistare nu este un fenomen rar pe piața europeană; mai multe unități de producție au sistat sau au limitat producția în aceeași perioadă.

(18)

În ceea ce privește dobânda plătită și comisionul de garanție, Ungaria susține că acestea sunt conforme cu piața: (i) în cazul împrumutului B, ele nu se pot numi ajutor de stat în baza Comunicării privind ratele de referință, iar (ii) în cazul împrumutului A, rata dobânzii este mai mică decât cea care ar fi considerată conformă cu piața în temeiul Comunicării privind ratele de referință, dar având în vedere garanțiile colaterale cu valoare ridicată, poate fi totuși considerată conformă cu piața. De asemenea, Ungaria afirmă că au existat mai multe contracte de împrumut și de linii de credit încheiate între societate și bănci private în prima jumătate a anului 2008 în condiții similare, ceea ce – argumentează ea – ar demonstra că primele și termenii împrumuturilor A și B nu ofereau societății vreun avantaj în comparație cu finanțarea de pe piață.

(19)

Comisia a primit observații la decizia de inițiere de la trei concurenți (12). Toate părțile sprijineau investigația Comisiei și argumentau că împrumuturile constituie într-adevăr ajutor de stat.

(20)

De asemenea, beneficiarul a formulat observații, contestând faptul că măsurile ar implica un ajutor de stat ilegal. Argumentele sale au coincis, în mare măsură, cu cele prezentate de autoritățile maghiare.

(21)

În răspunsul său la observațiile formulate de părțile interesate, Ungaria respinge observațiile părților terțe și își reiterează argumentele potrivit cărora Nitrogénművek nu a beneficiat de ajutor de stat.

(22)

Pentru a stabili dacă o măsură constituie ajutor de stat, Comisia trebuie să evalueze dacă măsura contestată îndeplinește condițiile articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Acest articol prevede următoarele: „Cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(23)

Având în vedere această dispoziție, Comisia va evalua în cele ce urmează dacă măsurile contestate acordate în favoarea Nitrogénművek constituie ajutor de stat.

(24)

Normele care reglementează funcționarea MFB s-au modificat de la acordarea măsurilor. Evaluarea de față se referă la situația juridică existentă la momentul încheierii contractelor de împrumut care fac obiectul examinării.

(25)

MFB este o instituție financiară specializată, deținută de stat, care a fost înființată și a cărei funcționare era, la momentul acordării măsurilor, reglementată printr-un act juridic (specific) (în continuare: legea MFB) (13). În baza acestei legi, banca urmărește anumite obiective de politică publică; în special, funcția sa fundamentală este de a promova dezvoltarea economică și de a contribui în mod eficient la punerea în aplicare a politicii economice și de dezvoltare a statului. O parte din normele prudențiale referitoare la băncile comerciale nu se aplică în cazul MFB, deoarece aceasta face obiectul unor norme prudențiale speciale în baza legii MFB.

(26)

Capitalul social al MFB, în valoare de 60 miliarde HUF, este deținut 100 % de statul maghiar, iar acțiunile sale nu fac obiectul tranzacționării astfel cum se prevede prin legea MFB. Unele din pasivele MFB sunt acoperite de bugetul central al statului; legea bugetară prevede gradul maxim de creditare al MFB și sumele pe care i se permite să le garanteze. De asemenea, orice dividende plătite intră la bugetul central. În consecință, Comisia a constatat că măsurile acordate de MFB implică resurse ale statului.

(27)

Drepturile de proprietate ale statului asupra MFB sunt exercitate de ministrul de resort. MFB raportează anual ministrului de resort cu privire la operațiunile sale; auditorul este, de asemenea, numit de ministrul de resort. Membrii și președintele consiliilor de administrație și de supraveghere, precum și directorul general executiv sunt numiți și revocați din funcție de ministrul de resort.

(28)

Deși controlul public al unei instituții nu determină în mod automat ca toate acțiunile acesteia să fie imputabile statului (14), în cazul de față, sunt întrunite condițiile necesare prevăzute de CEJ (15), sugerând că respectivul comportament al MFB este imputabil statului. MFB urmărește obiective de politică publică, situația sa juridică este reglementată de o legislație separată, este parțial scutită de reglementare în domeniul supravegherii financiare și există un grad ridicat de intensitate a supravegherii exercitate de autoritățile publice asupra conducerii. În special, contextul în care au fost decise măsurile (respectiv o hotărâre a guvernului de emitere a garanției în mod expres pentru împrumuturi acordate de MFB și care prevede că MFB poate, în schimb, să delege doi membri în consiliul Nitrogénművek și precedată de declarații publice ale purtătorului de cuvânt al guvernului care anunța că măsurile vor fi acordate) arată că trebuie să se considere că autoritățile maghiare au fost implicate în adoptare.

(29)

În baza celor de mai sus, Comisia consideră că acțiunile MFB sunt imputabile statului.

(30)

Întrucât împrumuturile în sine sunt direct imputabile statului, garanțiile de stat suplimentare nu măresc sarcina financiară suportată de stat sau avantajul pentru Nitrogénművek. Prin urmare, ar părea indicat să se subsumeze împrumuturile și garanțiile în discuție în cadrul a două măsuri care vor fi evaluate ca fiind împrumuturi directe din partea statului (în cazul cărora costul pentru Nitrogénművek va fi dobânda la împrumut plus prima pentru garanție).

(31)

În consecință, evaluarea ajutorului de stat se va efectua în baza Comunicării privind ratele de referință care se aplică împrumuturilor.

(32)

Ungaria susține că Nitrogénművek nu poate fi considerată drept întreprindere aflată în dificultate în sensul Orientărilor privind salvarea și restructurarea la momentul acordării măsurilor. În ceea ce privește sistarea producției întreprinderii în octombrie 2008, autoritățile maghiare au afirmat că aceasta a fost o decizie strategică și sezonieră și că mai mulți alți actori de pe piață au sistat producția în toamna anului 2008. Ungaria susține că întreprinderea trebuie considerată, pe bună dreptate, o întreprindere cu rating BB la acea vreme.

(33)

Comisia a observat că, în pofida problemelor de lichidate aparente ale societății și a faptului că, așa cum sugerează dovezile prezentate de Ungaria, capitalul propriu total al întreprinderii depășise capitalul său nominal, aceasta nu întrunea criteriile prevăzute de legislația internă pentru a face obiectul unor proceduri de insolvabilitate colective și a avut rezultate operaționale, precum și rezultate nete pozitive de-a lungul întregului an 2008. Prin urmare, punctele 9-11 din Orientările privind salvarea și restructurarea nu par a fi îndeplinite.

(34)

Este clar însă, în urma investigației, în special pe baza situațiilor financiare ale societății din 2008, că Nitrogénművek avea nevoie de bani publici pentru a-și relua operațiunile. Într-adevăr, situațiile financiare pe 2008 subliniau că: „În al doilea semestru al anului [2008], societatea a fost atinsă de criza financiară și economică. Clienții săi întâmpinau dificultăți financiare și, din acest motiv, comercializarea produselor Nitrogénművek a scăzut până la un nivel minim. La 18 octombrie 2008, societatea a sistat producția din considerente financiare și economice. Pentru relansarea producției, proprietarul întreprinderii a inițiat discuții cu guvernul. Drept urmare, guvernul a emis garanția cu scopul de a asigura rezervele de îngrășăminte ale Ungariei.” (16) Conturile financiare sugerează, de asemenea, că împrumutul pentru nevoi curente era necesar pentru reînceperea operațiunilor și că o parte din această sumă a fost utilizată pentru a plăti creditele către furnizori scadente la 31 decembrie 2008 (17).

(35)

Comisia este de părere că o întreprindere care, după sistarea producției, nu își poate relua operațiunile fără ajutor public – indiferent de motivele care au condus la sistarea acesteia – nu poate fi considerată o întreprindere viabilă și solidă. Rezultă clar din conturile financiare că întreprinderea se confrunta cu o lipsă gravă de lichidități și că intervenția statului era esențială în colectarea de fonduri.

(36)

În ceea ce privește solvabilitatea societății, Comisia are îndoieli că presupusul rating BB reflectă situația financiară reală a Nitrogénművek la momentul acordării măsurilor. În primul rând, Comisia observă că Ungaria nu a prezentat o evaluare de credit din partea unei agenții de rating sau instituții financiare independente. Pretinsul rating BB este pus pe seama băncii MFB, care, în scopul măsurilor în discuție, a acționat ca un instrument al statului (de fapt, în conformitate cu hotărârea expresă a guvernului) și nu ca o instituție financiară independentă care urmărește să efectueze o evaluare comercială obiectivă. Acest lucru este pasibil în sine de a pune în discuție valoarea „ratingului”. În al doilea rând, Ungaria nu prezintă niciun fel de informații cu privire la metodologia și informațiile de bază utilizate de MFB pentru a stabili viabilitatea financiară a întreprinderii. În al treilea rând, ținând cont de faptul că Nitrogénművek era, în momentul acordării măsurii, o întreprindere fără activitate de producție și, aparent, avea nevoie urgentă de finanțare, în absența căreia nu era capabilă să reia producția (a se vedea în detaliu considerentele 34-35 de mai sus), nu este credibil faptul că situația sa financiară putea fi considerată „satisfăcătoare”. În acest context specific, și indiferent de performanțele anterioare ale întreprinderii, Comisia este de părere că, în cazul de față, presupusul rating BB nu poate fi aplicat pentru evaluarea ca ajutor de stat a măsurilor în temeiul Comunicării privind ratele de referință.

(37)

În concluzie, Comisia este de părere că întreprinderea nu poate fi considerată drept întreprindere cu o soliditate financiară ridicată. Reiese clar din documentele prezentate că aceasta suferea de probleme severe de lichiditate și nu își putea relua operațiunile (a se vedea considerentele 34-35 de mai sus). Astfel, se poate considera că aceasta se află într-o formă financiară nesatisfăcătoare, ceea ce corespunde celei mai de jos categorii din Comunicarea privind ratele de referință (categoria CCC).

(38)

Activele oferite drept garanții colaterale includ terenuri, imobile și utilaje din mai multe unități de producție (18) diferite ale Nitrogénművek.

(39)

În ceea ce privește valoarea activului gajat, Ungaria a prezentat un raport de evaluare din partea firmei […] (19), întocmit la mijlocul anului 2008. Potrivit acestei evaluări, activele gajate aveau o valoare de piață de aproximativ […] milioane EUR și o valoare de lichidare în ordine de aproximativ […] milioane EUR. MFB a calculat valoarea de lichidare ponderată în funcție de risc a activelor la aproximativ […] milioane EUR.

(40)

Având în vedere că valoarea combinată totală a celor două împrumuturi în curs de examinare este de 88 milioane EUR (respectiv garanțiile colaterale au o valoare de [peste 70] % din împrumuturi potrivit estimării celei mai prudente), Comisia consideră că tranzacțiile sunt colateralizate în foarte mare măsură. Chiar dacă gajurile pentru împrumutul A sunt de rang 2, orice creanțe rezultate din această tranzacție pot fi satisfăcute după cele rezultate din împrumutul B.

(41)

Faptul că garanția colaterală este gajată în favoarea MFB și nu a statului în mod direct nu prezintă importanță. Potrivit legislației maghiare (20), dacă un garant trebuie să dea curs unor creanțe rezultate dintr-o garanție, toate drepturile aferente împrumutului subiacent sunt transferate acestuia. Astfel, dacă Nitrogénművek nu rambursează împrumuturile, iar MFB solicită garanția, statul poate satisface creanțele acesteia din în baza contractului de împrumut.

(42)

Mai mult, în ceea ce privește împrumutul B, statul avea dreptul de a numi doi membri în consiliul executiv al societății, având drept de veto asupra oricărei decizii de plată a dividendelor, de acordare a unor gajuri suplimentare către părți terțe sau de contractare a unor noi împrumuturi în valoare mai mare de 100 milioane HUF.

(43)

Având în vedere aceste elemente, Comisia consideră că ambele tranzacții, împrumutul A și împrumutul B, sunt colateralizate în foarte mare măsură în sensul Comunicării privind ratele de referință.

(44)

În documentele transmise, Ungaria a prezentate mai multe împrumuturi așa-zis „comparabile” încheiate între bănci private și Nitrogénművek, cu scopul de a demonstra că pachetul financiar din cadrul măsurilor publice este conform cu piața.

(45)

Totuși, aceste exemple nu sunt comparabile și, prin urmare, nu prezintă relevanță pentru evaluarea de față. În primul rând, acestea se referă în cea mai mare parte la sume mai mici și linii de credit asupra contului curent (21). În al doilea rând, ratele percepute de bănci sunt mai mari decât cele care fac obiectul evaluării (22). În fine, și cel mai important, toate au fost acordate înainte de criză, în principal în prima jumătate a anului 2008. Condițiile comerciale din acea perioadă nu sunt comparabile cu cele din perioada decembrie 2008-ianuarie 2009, care a constituit apogeul crizei financiare.

(46)

Pentru a stabili dacă un împrumut implică ajutor de stat și, dacă da, în ce măsură, Comisia aplică un indicator pentru ratele dobânzilor de pe piață în Comunicarea sa privind ratele de referință. Potrivit Comunicării privind ratele de referință, la rata de bază se aplică marje diferențiate, în funcție de ratingul creditorului și de garanțiile colaterale disponibile.

(47)

În ceea ce privește data relevantă a evaluării, dat fiind că actele de „acordare” executorii definitive (respectiv contractele de împrumut) au fost încheiate la 26 ianuarie 2009, rata de referință (rata de bază plus marja relevantă) din ziua respectivă trebuie comparată cu remunerația efectivă corespunzătoare a pachetului financiar.

(48)

Referitor la marja care urmează a fi aplicată, astfel cum se descrie în detaliu mai sus, Comisia consideră că Nitrogénművek se încadra în categoria cea mai de jos a „grilei” ratelor de referință și că tranzacțiile erau în mare măsură colateralizate. În consecință, o marjă de 400 de puncte de bază adăugată peste rata de bază relevantă poate fi considerată o rată de referință a pieței.

(49)

În ceea ce privește împrumutul A (EUR), costul său total de finanțare efectivă se ridica la 4,362 % la 26 ianuarie 2009 (23). Prin comparație, rata de referință relevantă la acea dată era de 8,99 % (24). Costul total de finanțare al împrumutului A este astfel sub rata de referință și, în consecință, măsura conferă un avantaj întreprinderii.

(50)

În ceea ce privește împrumutul B (HUF), costul său total de finanțare efectivă se ridică la 12,44 % (25). Comparativ, rata de referință relevantă la acea dată era de 14,01 % (26). Costul total de finanțare al împrumutului B este astfel sub rata de referință și, în consecință, măsura conferă un avantaj întreprinderii.

(51)

După cum s-a demonstrat mai sus, măsurile sunt finanțate din resurse ale statului și sunt imputabile statului.

(52)

Nitrogénművek a obținut finanțare în condiții mai bune decât cele în care ar fi strâns aceste fonduri pe piețe. Măsurile conferă astfel un avantaj întreprinderii.

(53)

De asemenea, avantajul este selectiv, deoarece măsurile sunt limitate la Nitrogénművek.

(54)

Aceste măsuri selective sunt susceptibile de a denatura concurența, oferind întreprinderii un avantaj în raport cu concurenții, și având în vedere faptul că există schimburi comerciale de amploare între statele membre în materie de îngrășăminte.

(55)

În consecință, împrumuturile A și B constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(56)

În decizia de inițiere, Comisia a exprimat posibilitatea ca garanția de 100 % la împrumutul A ar putea constitui ajutor de stat în beneficiul MFB, având în vedere faptul că informații contradictorii sugeraseră că împrumutul pentru investiții era unul existent (caz în care garanția ulterioară ar putea fi considerată ajutor acordat băncii în măsura în care îmbunătățea probabilitatea de rambursare a acestuia). Cu toate acestea, investigația a indicat că împrumutul A este unul nou, care a fost încheiat la 26 ianuarie 2009 și astfel garanția de 100 % la împrumutul A nu cuprindea ajutor de stat pentru MFB.

(57)

Articolele 107 alineatul (2) și 107 alineatul (3) din TFUE prevăd excepții de la regula generală potrivit căreia ajutorul de stat este incompatibil cu piața internă, astfel cum se menționează la articolul 107 alineatul (1).

(58)

În cele ce urmează, Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor în baza respectivelor excepții. Cu toate acestea, trebuie menționat de la bun început că Ungaria nu a prezentat argumente cu privire la compatibilitatea acestora cu piața internă.

(59)

Excepțiile de la articolul 107 alineatul (2) din TFUE nu se aplică în cazul de față deoarece această măsură nu are un caracter social, nu a fost acordată consumatorilor individuali, nu este destinată reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare și nu a fost acordată economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea acestei țări.

(60)

Alte excepții sunt prevăzute la articolul 107 alineatul (3) din TFUE. În cele ce urmează, Comisia va evalua mai întâi potențiala compatibilitate a măsurilor în temeiul articolului 107 alineatul (3) literele (a), (c) și (d) și, la final, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b).

(61)

Articolul 107 alineatul (3) litera (a) prevede că „ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut” pot fi declarate compatibile cu piața internă. Întregul teritoriu al Ungariei era considerat o astfel de zonă în momentul aderării și cele mai multe regiuni ale sale sunt în continuare eligibile pentru astfel de ajutoare (27).

(62)

Compatibilitatea ajutorului de stat acordat regiunilor asistate este reglementată de Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (în continuare: „Orientările privind ajutoarele regionale”) (28). Totuși, măsurile nu sunt conforme cu Orientările privind ajutoarele regionale. În ceea ce privește împrumutul pentru investiții, acesta a fost acordat pentru o investiție care fusese deja finalizată (29) și, astfel, nu există niciun efect de stimulare conform cerințelor prevăzute de Orientările privind ajutoarele regionale. În ceea ce privește posibilul ajutor de funcționare, acest ajutor nu facilitează dezvoltarea vreunor activități sau regiuni economice și nu este limitat în timp, degresiv sau proporțional cu ceea ce este necesar pentru remedierea unor handicapuri economice specifice (30).

(63)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutorul nu este eligibil pentru derogarea prevăzută la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE.

(64)

Articolul 107 alineatul (3) litera (c) prevede autorizarea ajutoarelor de stat destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Comisia a elaborat mai multe orientări și comunicări în care explică modul în care va aplica derogarea conținută în dispoziția menționată mai sus.

(65)

Referitor la Orientările privind salvarea și restructurarea, Comisia a observat că (indiferent dacă societatea era eligibilă să beneficieze de ajutor de stat în baza acestor orientări) nu par a fi întrunite criteriile referitoare la ajutorul de stat compatibil. În ceea ce privește ajutorul de salvare, măsurile nu sunt limitate la strictul necesar, deoarece se întind pe o perioadă mai mare de șase luni; nu s-a demonstrat că acestea ar fi justificate pe motive de dificultăți sociale majore și că nu ar avea efecte negative nedorite asupra altor state membre. Referitor la ajutorul de restructurare, în absența unui plan de restructurare, Comisia nu poate evalua dacă ajutorul ar restabili viabilitatea pe termen lung, indiferent dacă ar fi menținut la minimum, și dacă ar fi evitată denaturarea excesivă a concurenței.

(66)

Comisia concluzionează, astfel, că măsurile nu sunt compatibile ca ajutor de salvare sau de restructurare.

(67)

Comisia consideră că, datorită naturii și caracteristicile ajutorului, niciuna din excepțiile prevăzute în alte orientări și comunicări emise în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) nu se aplică în cazul de față.

(68)

Articolul 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE prevede că ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale și de concurență în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun, pot fi declarate compatibile cu TFUE. În mod evident, acest punct nu se aplică în cazul de față.

(69)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE prevede că „ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru” pot fi declarate compatibile cu piața internă.

(70)

Comisia a observat că ajutorul în cauză nu este destinat să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun.

(71)

În ceea ce privește remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru, Comisia a adoptat un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (31) (în continuare: „cadrul temporar”).

(72)

Comisia consideră că, pe baza cifrelor financiare prezentate de autoritățile maghiare (32), societatea nu prezenta semne de dificultăți înainte de declanșarea crizei financiare și economice globale. Mai precis, astfel cum s-a descris deja la considerentul 33 de mai sus, capitalul propriu total al societății depășea capitalul său nominal, nu întrunea criteriile prevăzute de legislația internă pentru a face obiectul unor proceduri de insolvabilitate colective și a avut rezultate operaționale, precum și rezultate nete pozitive de-a lungul întregului an 2008. Problemele care au condus la stoparea producției au apărut după începutul crizei. Din acest motiv, Comisia consideră că Nitrogénművek nu întrunea criteriile de întreprindere aflată în dificultate în sensul Orientărilor privind salvarea și restructurarea la 1 iulie 2008. Prin urmare, întreprinderea este eligibilă pentru ajutor în temeiul cadrului temporar.

(73)

Cu toate acestea, măsurile nu sunt conforme cu punctul 4.2 din cadrul temporar ca „valoare limitată compatibilă a ajutorului” deoarece nu au fost acordate sub forma unei scheme de ajutor, iar valoarea ajutorului pare să depășească 500 000 EUR. De asemenea, chiar dacă garanțiile ar fi luate în considerare separat, acestea nu sunt conforme cu punctul 4.3 din cadrul temporar ca măsuri sub formă de garanții, deoarece comisioanele de garanție (33) plătite sunt sub primele de siguranță (safe-harbour) aplicabile (34) potrivit cadrului temporar. În plus, Ungaria nu a demonstrat că a fost respectat criteriul privind costurile salariale. Pachetul financiar nu reprezintă ajutoare pentru fabricarea de produse ecologice (punctul 4.5) și nici nu reprezintă capital de risc (punctul 4.6).

(74)

În ceea ce privește măsura împrumuturilor subvenționate de la punctul 4.4 din cadrul temporar, aceasta se aplică împrumuturilor cu durată nelimitată, contractate înainte de 31 decembrie 2010 (35). Măsurile în curs de examinare au fost contractate după intrarea în vigoare a cadrului temporar și înainte de 31 decembrie 2010 și ar putea fi deci eligibile.

(75)

Comisia a observat însă că remunerația efectivă a tranzacțiilor este sub rata minimă a dobânzii considerată compatibilă în temeiul cadrului temporar.

(76)

În conformitate cu dispoziția relevantă, „Comisia va accepta să se acorde împrumuturi publice sau private cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata la vedere a băncii centrale la care se adaugă o primă egală cu diferența dintre rata interbancară medie cu scadența de un an și rata la vedere medie a băncii centrale pe perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, plus prima pe credit de risc corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, astfel cum se stipulează în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratei de referință și de scont”.

(77)

În ceea ce privește împrumutul în EUR (împrumutul A), diferența dintre rata interbancară medie cu scadența de un an și rata la vedere interbancară medie pe perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008 este de 64 de puncte de bază. În plus, rata la vedere a Băncii Centrale Europene (EONIA) la 26 ianuarie 2009 (36) era de 1,228 %. Având în vedere ratingul beneficiarului și colateralizarea tranzacției (a se vedea considerentul 48 de mai sus), o marjă suplimentară de 400 de puncte de bază trebuie aplicată la această bază. Prin urmare, rata subvenționată a dobânzii permisă în temeiul cadrului temporar ar fi de 5,868 %. Costul de finanțare efectivă a tranzacției (4,362 %) este sub această rată.

(78)

În ceea ce privește împrumutul în HUF (împrumutul B), în cauza N 78/09 (37), autoritățile maghiare au confirmat că diferența dintre rata interbancară medie cu scadența de un an și rata la vedere interbancară medie pe perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008 este de 26 de puncte de bază. Mai mult, rata la vedere a Băncii Centrale a Ungariei la 26 ianuarie 2009 (38) era de 9,14 %. Având în vedere ratingul beneficiarului și colateralizarea tranzacției, o marjă suplimentară de 400 de puncte de bază trebuie aplicată la această bază. Prin urmare, rata subvenționată a dobânzii permisă în temeiul cadrului temporar ar fi de 13,40 %. Costul de finanțare efectivă a tranzacției (12,44 %) este sub această rată.

(79)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că împrumutul A și împrumutul B sunt parțial compatibile ca măsuri vizând împrumuturi subvenționate în temeiul cadrului temporar.

(80)

În mod expres, Comisia consideră că diferența dintre remunerația efectivă a tranzacțiilor și rata subvenționată este incompatibilă, în timp ce diferența dintre rata subvenționată și rata de referință a pieței este compatibilă în baza cadrului temporar.

(81)

În conformitate cu TFUE și cu jurisprudența stabilită a Curții de Justiție, atunci când constată că ajutoarele sunt incompatibile cu piața internă, Comisia are competența de a decide dacă statul în cauză trebuie să le abroge sau să le modifice (39). De asemenea, Curtea a susținut în mod consecvent că obligația impusă unui stat de a abroga ajutoarele considerate de Comisie drept incompatibile cu piața internă este destinată restabilirii situației existente anterior (40). În acest context, Curtea a stabilit că obiectivul este atins după ce beneficiarul rambursează sumele acordate prin intermediul ajutorului ilegal, pierzând astfel avantajul de care s-a bucurat față de concurenții săi pe piață, și după ce situația de dinaintea acordării ajutorului este restabilită (41).

(82)

În conformitate cu jurisprudența, articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (42) prevedea că „atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar”.

(83)

Astfel, având în vedere că măsurile în cauză urmează a fi considerate drept ajutor ilegal și parțial incompatibil, partea incompatibilă trebuie recuperată pentru a restabili situația care exista pe piață înainte de acordarea ajutorului. Prin urmare, recuperarea urmează a fi efectuată de la data la care avantajul a revenit beneficiarului, respectiv atunci când ajutorul a fost pus la dispoziția beneficiarului, și va fi purtătoare de dobândă de recuperare până în momentul recuperării efective.

(84)

Având în vedere secțiunea X.5 de mai sus, elementul de ajutor incompatibil al măsurilor este calculat ca diferența dintre rata subvenționată compatibilă prevăzută de cadrul temporar și costurile totale de finanțare efectivă (respectiv rata dobânzii plus prima de garanție) la care a fost oferită finanțarea.

(85)

Suma exactă a recuperării urmează a fi calculată de autoritățile maghiare.

(86)

În baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că măsurile aferente împrumuturilor A și B acordate în favoarea Nitrogénmuvek constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(87)

În plus, Comisia concluzionează că împrumutul A și împrumutul B sunt parțial compatibile cu piața internă ca măsuri vizând împrumuturi subvenționate în temeiul cadrului temporar. În special, diferența dintre rata subvenționată prevăzută de cadrul temporar și rata de referință a pieței este compatibilă. Pe de altă parte, diferența dintre remunerația efectivă a tranzacțiilor și rata subvenționată este incompatibilă cu piața internă.

(88)

Dat fiind că împrumutul A și împrumutul B urmează a fi considerate drept ajutor ilegal și parțial incompatibil, partea incompatibilă trebuie recuperată de la Nitrogénművek pentru a restabili situația existentă pe piață înainte de acordarea ajutorului.

(89)

Suma exactă a recuperării urmează a fi calculată de autoritățile maghiare. Aceasta este calculată ca diferența dintre rata subvenționată compatibilă prevăzută de cadrul temporar și costurile totale de finanțare efectivă (respectiv rata dobânzii plus prima de garanție) la care a fost oferită finanțarea.

(90)

De asemenea, Comisia concluzionează că garanția de 100 % la împrumutul A nu a constituit ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE în favoarea MFB,

(a)

suma totală (principalul și dobânda de recuperare) care urmează a fi recuperată de la beneficiar;

(b)

o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate și planificate pentru a respecta prezenta decizie;

(c)

documente justificative care demonstrează că beneficiarul a primit ordinul de a restitui ajutorul.