(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 1242/2009 (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite sisteme de scanare a încărcăturii originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a reclamației depuse la 2 februarie 2009 de Smiths Detection Group Limited (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unui producător care reprezintă mai mult de 80 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de scanare a încărcăturii. Această reclamație conținea dovezi ale dumpingului și prejudiciului material rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (comunicarea provizorie), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile interesate care au solicitat audieri au fost audiate.

(4)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În special, Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele legate de consumul la nivelul Uniunii. În această privință, Comisia a contactat părțile interesate, în special utilizatorii, precum și producătorii produsului în cauză, în vederea verificării pretențiilor părților în ceea ce privește o serie de tranzacții.

(5)

Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut la considerentul 9 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 31 decembrie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(6)

Singurul producător-exportator chinez care a cooperat (producătorul-exportator chinez) a susținut că nu există nicio justificare în vederea utilizării unei PA de 18 luni în locul uneia de 12 luni, utilizată în mod normal în anchetele antidumping. Conform producătorului-exportator chinez, PA ar fi trebuit să acopere doar anul calendaristic 2008.

(7)

De la bun început ar trebui subliniat faptul că producătorul-exportator chinez nu a adus obiecții cu privire la utilizarea unei PA de 18 luni în timpul etapei provizorii a anchetei. Pretenția a fost formulată după adoptarea măsurilor provizorii. Cu toate acestea, PA fusese deja anunțată în avizul de deschidere a procedurii și în chestionare, adică chiar la începutul anchetei. Motivele specifice pentru alegerea unei PA de 18 luni au fost explicate în considerentul 9 din regulamentul provizoriu. Partea nu a prezentat niciun argument care ar putea să pună la îndoială justificarea privind existența unui număr relativ mic de tranzacții pe piața respectivă.

(8)

În vederea asigurării comparabilității depline a cifrelor privind PA cu cifrele privind anii anteriori, toate cifrele care figurează în părțile privind prejudiciul și aspectele de cauzalitate pentru PA au fost exprimate pe bază anuală.

(9)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a afirmat că PA a fost aleasă în vederea manipulării factorilor de prejudiciu. Această afirmație trebuie respinsă.

(10)

La începutul anchetei, Comisia nu cunoștea și nu avea cum să cunoască ansamblul complex de date și cifre privind indicatorii de prejudiciu la începutul anchetei. Aceste date au fost stabilite doar în cursul anchetei.

(11)

În cele din urmă, ar trebui subliniat faptul că nu este prima dată când o PA este stabilită pentru o perioadă mai lungă de 12 luni [de exemplu, PA de 16 luni în cazul calciului metalic originar din RPC și Rusia stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 892/94 al Comisiei (4) sau PA de 18 luni în cazul carbonatului disodic originar din SUA stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 823/95 al Comisiei (5)].

(12)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a declarat că semnarea contractului cuprinde toate tranzacțiile la un moment dat, indiferent dacă o vânzare se efectuează printr-o procedură de ofertare sau nu și, prin urmare, nu este necesară o prelungire a PA. Acest argument este neconvingător deoarece nu abordează problema de bază reprezentată de numărul relativ mic de tranzacții pe această piață. Data semnării contractului a fost utilizată doar pentru a avea informații suficient de clare în ceea ce privește elementele materiale ale vânzărilor și, în același timp, pentru a avea o dată definită pentru a distinge între ceea ce ar trebui să se includă în PA și, respectiv, perioadele anterioare și ceea ce ar trebui să se excludă.

(13)

În absența altor observații privind PA, se confirmă considerentul 9 din regulamentul provizoriu.

(14)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea de a institui o taxă antidumping definitivă pentru importurile de anumite tipuri de sisteme de scanare a încărcăturilor originare din RPC și de a percepe definitiv sumele asigurate prin intermediul taxei provizorii. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare acestei comunicări.

(15)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(16)

După instituirea măsurilor provizorii, definiția produsului a fost revizuită în lumina observațiilor producătorului-exportator chinez și a unei examinări aprofundate a afirmațiilor formulate de industria din Uniune. Acest proces a condus la concluzia că niciun produs care utilizează tehnologie alfa sau beta nu poate fi utilizat pentru scanarea încărcăturii. Prin urmare, se consideră justificată excluderea acestor două tipuri de tehnologii din domeniul de aplicare al produsului. Nu a fost prezentată nicio altă observație care să pună la îndoială constatările provizorii conform cărora toate celelalte tehnologii (exceptând alfa și beta) care au făcut obiectul definiției produsului pot fi utilizate la scanerele de încărcături și că toate tipurile de produse au același scop, și anume scanarea încărcăturii utilizând aceeași caracteristică principală, adică emisia de radiații concentrate în scanarea încărcăturii. Într-adevăr, în timpul PA, în Uniune au fost vândute unități de produse în cauză care au la bază tehnologie care utilizează raze gamma.

(17)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a ajuns la concluzia că toate tipurile de sisteme de scanare a încărcăturii bazate pe tehnologia neutronică, pe utilizarea razelor X, cu o sursă de raze X de cel puțin 250 de KeV sau pe utilizarea radiațiilor gamma, încadrate în prezent la codurile NC ex 9022 19 00 , ex 9022 29 00 , ex 9027 80 17 și ex 9030 10 00 , precum și autovehiculele echipate cu astfel de sisteme, încadrate în prezent la codul NC ex 8705 90 90 , au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, au aceiași utilizatori finali și se află în concurență pe piața Uniunii. Prin urmare, concluziile prezentate la considerentele 10-15 din regulamentul provizoriu sunt confirmate în măsura în care acestea nu se referă la tehnologiile care utilizează radiații alfa și beta.

(18)

În absența altor observații privind produsul similar, se confirmă considerentul 16 din regulamentul provizoriu.

(19)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează în mod definitiv că toate tipurile de sisteme de scanare a încărcăturii, astfel cum au fost definite mai sus, sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

Producătorul-exportator chinez nu a solicitat tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) ci doar tratament individual („TI”). În lipsa oricăror alte observații, se confirmă considerentele 19-20 din regulamentul provizoriu.

(21)

În absența oricăror observații cu privire la TI, se confirmă considerentele 21-25 din regulamentul provizoriu.

(22)

Nicio parte nu a adus obiecții cu privire la alegerea Statelor Unite ale Americii (SUA) ca țară analoagă.

(23)

Producătorul-exportator chinez și-a menținut observațiile privind necooperarea unei societăți stabilite în SUA afiliată reclamantului. Acesta a susținut că reclamantul a utilizat date privind societatea afiliată din SUA pentru a calcula valoarea normală în reclamație, în condițiile în care, în timpul anchetei, reclamantul a afirmat că societatea afiliată din SUA nu fabrică produsul similar. Exportatorul-producător chinez a afirmat că partea afiliată din SUA reclamantului ar fi trebuit să fie obligată să coopereze în cadrul anchetei și, în cazul în care aceasta nu ar fi cooperat, acest fapt să reprezinte un motiv pentru a fi considerat necooperant și pentru încheierea procedurii. De asemenea, s-a susținut faptul că Comisia ar fi trebuit să clarifice și să verifice dacă societatea din SUA fabrică produsul similar. În cele din urmă, exportatorul-producător chinez a contestat utilizarea regulilor de origine ne-preferențiale ale Uniunii ca indicator care să permită stabilirea dacă un operator economic ar putea fi considerat ca fabricant al unui produs sau nu.

(24)

În ceea ce privește observațiile privind utilizarea în reclamație a datelor care provin de la societatea afiliată din SUA reclamantului, trebuie reținut faptul că informațiile privind valoarea normală din reclamație au avut la bază, în general, prețurile din SUA care erau disponibile pe site-ul internet al „GSA Advantages” al guvernului SUA. În cazul a două tipuri de produs similar nu era disponibil în mod public niciun preț și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie construită de reclamant pe baza informațiilor privind costurile sale de producție din Uniune ajustate la nivelul costurilor din SUA pe baza cunoștințelor acestuia cu privire la piața SUA.

(25)

În plus, producătorul-exportator chinez nu a furnizat niciun element de probă care ar putea să pună la îndoială constatările enunțate la considerentul 32 din regulamentul provizoriu.

(26)

Legislația antidumping a Uniunii nu prevede, în niciun caz, că o procedură ar trebui terminată atunci când un producător din țara analoagă a decis să nu coopereze la anchetă. Faptul că producătorul este afiliat reclamantului nu modifică această concluzie. În plus, jurisprudența pe care se baza producătorul-exportator chinez, și anume T-249/06 (Interpipe) nu este, de asemenea, relevantă în acest context deoarece, în cauza respectivă, problema în cauză era în ce măsură o sucursală a unui producător din Uniune este obligată să coopereze în scopul stabilirii prejudiciului. Acest fapt nu are nimic de-a face cu furnizarea de date în vederea stabilirii valorii normale în țara analoagă.

(27)

În ceea ce privește argumentul prezentat privind definiția conceptului de producător, trebuie subliniat faptul că ancheta a stabilit că reclamantul fabrică produsul similar în Uniune și că această activitate de producție conferă originea, în conformitate cu normele de origine ne-preferențiale ale Uniunii. Legislația nu prevede obligația de a furniza nicio concluzie cu privire la statutul entităților juridice care nu fac obiectul anchetei în cadrul actualei proceduri, care nu sunt stabilite în Uniune sau ale căror date nu au fost utilizate în timpul anchetei pentru stabilirea oricărei concluzii.

(28)

În lipsa altor observații privind alegerea țării analoage, se confirmă considerentele 26-37 din regulamentul provizoriu.

(29)

Se reamintește faptul că valoarea normală a fost calculată pe baza datelor furnizate de unicul producător care a cooperat din țara analoagă (SUA) și de industria din Uniune. Prin urmare, pentru un tip de produs importat în Uniune, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare interne ale producătorului american de produs similar fabricat în SUA. Producătorul american care a cooperat nu a fabricat nici un alt tip de produs care ar fi putut fi comparat cu tipurile de produse importate din RPC în Uniune. Prin urmare, pentru a putea dispune de o bază mai mare pentru valoarea normală, Comisia a examinat, de asemenea, dacă, în cazul altor tipuri de produse, valoarea normală ar putea fi stabilită pe orice altă bază, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază („orice altă bază rezonabilă”). Într-o etapă provizorie, s-a stabilit că informațiile verificate privind costurile raportate de industria din Uniune ar putea fi utilizate pentru anumite tipuri de produse.

(30)

După instituirea de măsurii provizorii, producătorul-exportator chinez a prezentat observații cu privire la valoarea normală.

(31)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că valoarea normală ar trebui ajustată descrescător cu o sumă care să reprezinte diferența de cost între acceleratoarele produse în intern și cele cumpărate din exterior, deoarece societatea chineză fabrică acceleratoare, în timp ce producătorul american și industria din Uniune le cumpără.

(32)

În ceea ce privește această afirmație, trebuie subliniat faptul că aceasta nu a fost însoțită de niciun element de probă concret, în ciuda faptului că astfel de elemente de probă au fost solicitate de către Comisie în cursul anchetei.

(33)

Producătorul-exportator chinez a solicitat Comisiei să furnizeze specificația exactă a tipurilor de model specific utilizate pentru calculul valorii normale. În această privință, trebuie menționat faptul că industria din Uniune și țara producătoare analoagă consideră acest tip de informații drept confidențiale. Într-adevăr, dacă una dintre acestea ar dezvălui numele exact al modelelor, ținând cont de faptul că modelele aparțineau doar unei serii și că caracteristicile specifice ale acestei serii au fost deja dezvăluite și de faptul că doar un număr limitat de tipuri de modele au fost utilizate în scopul calculării valorii normale, în acest caz, părțile care ar beneficia de o astfel de dezvăluire ar putea să deducă prețurile reale percepute pentru tipurile de modele specifice sau costul și prețurile pe baza cărora a fost construită valoarea normală pentru diferitele tipuri de modele. Acest tip de informații sunt, într-adevăr, confidențiale prin natura lor și, prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(34)

Producătorul-exportator chinez și-a exprimat îndoiala cu privire la modul în care Comisia a stabilit valoarea normală pe baza datelor industriei din Uniune. Acesta a afirmat că ar trebui utilizate mai degrabă prețurile reale de vânzare decât prețurile propuse în cadrul procedurilor de ofertare. În primul rând, trebuie reamintit faptul că datele industriei din Uniune au fost utilizate pentru a avea un procentaj de reprezentativitate mai mare pentru comparația între valoarea normală și vânzările la export efectuate de producătorul-exportator chinez. Prin urmare, în măsura în care este posibil, pentru tipurile de produs în cauză pentru care nu a putut fi stabilită valoarea normală pe baza informațiilor disponibile în SUA, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate ale industriei din Uniune pentru același tip de produse care au fost importate din RPC.

(35)

Prin urmare, pentru o serie de tipuri de produse (altele decât sistemele de scanare mobile), valoarea normală a fost construită pe baza costurilor standard, fără a ține cont de orice lucrări de infrastructură sau de alte costuri la fața locului și prin adăugarea unui procentaj normal pentru profitul care a fost oricum în mod semnificativ mai mic decât profitul vizat utilizat pentru stabilirea marjei de prejudiciu. Ancheta a stabilit că industria Uniunii aplică costuri standard pentru toate tipurile de produse pe care le oferă. Documentele privind elaborarea acestor costuri standard, modul în care acestea sunt calculate și compararea lor cu costurile reale au fost verificate și nu a fost constată nicio neregulă.

(36)

În plus, structura costurilor industriei Uniunii a fost comparată cu structura costurilor producătorului american de produs similar. S-a stabilit că (i) marja de profit a producătorului american era mai mare decât marja de profit utilizată în vederea construirii valorii normale pe baza datelor industriei Uniunii și că (ii) structura costului industriei Uniunii este în mare similară cu cea a producătorului din țara analoagă (diferența exactă nu poate fi dezvăluită din motive de confidențialitate). Prin urmare, utilizarea datelor industriei Uniunii pentru stabilirea valorii normale este în mod evident în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(37)

Producătorul-exportator chinez a făcut observații, de asemenea, cu privire la procedura publică de ofertare pe baza căreia producătorul american al produsului similar a vândut mobile sisteme de scanare a încărcăturii pe piața americană. Acesta a afirmat că în cazul în care Comisia utilizează o valoare normală pe baza unei proceduri publice de ofertare care a avut loc în 2005 și o compară cu prețul la export aferent PA, atunci această comparație nu poate fi considerată justă. Această afirmație nu este confirmată de faptele stabilite de anchetă. În SUA, procedurile publice de ofertare sunt organizate în vederea atribuirii unor contracte-cadru în temeiul cărora câștigătorul procedurii publice de ofertare își poate vinde produsele pentru o anumită perioadă de timp. Totuși, aceste contracte-cadru nu menționau niciun preț. Un astfel de contract a fost, într-adevăr, încheiat în 2005, dar ofertele de preț individuale și semnarea contractelor au avut loc în 2007, adică în timpul PA. Prin urmare, Comisia a considerat că această procedură publică de ofertare ar trebui să fie considerată în PA și să facă parte din datele utilizate în vederea calculării marjei de dumping.

(38)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a solicitat clarificarea motivului pentru care valoarea normală pentru sistemul care poate fi relocat similar celui vândut în Letonia de producătorul-exportator chinez nu a fost dedusă din vânzările producătorului american ci, mai degrabă, din datele furnizate de industria Uniunii. În această privință, este menționat faptul că Comisia nu putea utiliza date din țara analoagă deoarece astfel de date nu erau disponibile pentru producătorul competent din țara analogă.

(39)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 38-42 din regulamentul provizoriu.

(40)

După instituirea de măsurii provizorii, producătorul-exportator chinez a prezentat observații privind prețul la export.

(41)

Aceste observații au fost făcute în legătură cu tranzacțiile din Țările de Jos, Finlanda și Polonia în ceea ce privește anumite elemente ale costului. Observațiile care au putut fi coroborate cu datele verificate au fost acceptate iar calculul marjei de dumping a fost revizuit în consecință. Observațiile privind anumite costuri de instalare au trebuit să fie respinse. În această privință, se reamintește faptul că, deși datele reale relevante privind prețul diferitelor elemente ale produsului în cauză au fost solicitate în diverse etape ale anchetei, societatea nu a făcut nicio încercare de a furniza vreo propunere de defalcare concludentă. Sumele furnizate după prezentarea constatărilor provizorii reprezintă informații noi care nu sunt susținute de informații contabile sau alte elemente de probă care să poată fi verificate.

(42)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a precizat faptul că a efectuat o vânzare fără procedură publică de ofertare. Această informație a fost confirmată. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că această vânzare nu a fost realizată în cursul operațiunilor comerciale normale. A reprezentat, de fapt, un produs înlocuitor al cărui preț fusese stabilit mai mulți ani înainte de PA. Produsul înlocuitor era de un tip complet diferit față de produsul original. Prin urmare, aceasta nu a reprezentat o tranzacție care să aparțină PA, ci finalizarea unui contract încheiat anterior. În consecință, prețul la export al acestei tranzacții nu a putut fi avut în vedere în ceea ce privește acest calcul.

(43)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 43-46 din regulamentul provizoriu.

(44)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că comparația a fost făcută pe baza unor numere de control incomplete al produselor, care ignoră diferențele fizice între produsele care trebuie comparate. În plus, producătorul-exportator chinez a declarat că acceleratoarele, diferențele între tipurile de șasiuri și nivelurile de energie ar fi trebuit avute în vedere la momentul comparării prețurilor.

(45)

În ceea ce privește prima afirmație, următoarele aspecte trebuie subliniate. În ceea ce privește datele provenite de la industria Uniunii, se reamintește faptul că calculele au fost făcute pe baza datelor legate direct de ofertele respective din cadrul procedurilor publice de ofertare, și anume pentru tipurile de produs care concurau la același nivel comercial, în același timp și care erau considerate de autoritățile contractante ca fiind comparabile. În ceea ce privește datele furnizate de producătorul american al produsului similar, ancheta a stabilit că tipul de produs comparat îndeplinește normele stricte stabilite în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, și anume este un produs similar în toate privințele cu produsul avut în vedere. Prin urmare, faptul că nu toate diferențele fizice sunt reflectate în numărul de control al unui produs sau numărul incomplet de control al unui produs nu împiedică Comisia să efectueze o comparație justă între valoarea normală și prețul la export. În plus, diferențele care ar fi putut afecta comparabilitatea prețurilor au fost analizate. Informațiile din dosar indică faptul că produsele livrate de producătorul-exportator chinez prezentau adeseori caracteristici suplimentare în comparație cu cele utilizate ca bază pentru valoarea normală. Drept rezultat, valoarea normală a fost stabilită în mod conservator.

(46)

În ceea ce privește acceleratoarele, tipurile de șasiu și nivelurile de energie ar trebui subliniat faptul că ajustările solicitate sunt în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază dar nu s-a demonstrat faptul că diferențele pretinse dintre factori ar fi avut un efect asupra prețului și a comparabilității prețurilor deoarece producătorul-exportator chinez nu a furnizat nicio informație care să justifice o ajustare.

(47)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că acceleratorul este un element important al produsului în cauză și ar fi trebuit să fie inclus în structura numărului de control al produsului. Comisia nu a inclus acceleratorul în structura numărului de control al produsului deoarece nicio parte interesată nu a prezentat niciun element de probă care să ateste faptul că acceleratorul este un factor care să diferențieze diferitele tipuri de produse.

(48)

Producătorul-exportator chinez a solicitat, de asemenea, să se identifice și să se cuantifice ajustările efectuate la valoarea normală pentru a o aduce la nivelul franco fabrică. Ajustările pentru costurile cu garanția și costurile de credit au fost făcute la valoarea normală stabilită pe baza prețurilor la vânzarea pe piața internă ale singurului producător american al produsului similar. Ajustări pentru costurile de transport, costurile cu garanția, cheltuielile cu formarea profesională, cheltuielile de documentare și comisioanele agenților au fost făcute la valoarea normală stabilită pe baza datelor furnizate de industria Uniunii. În ceea ce privește cererea de cuantificare a acestor ajustări, Comisia nu poate să dezvăluie acest tip de date deoarece aceste informații sunt considerate confidențiale prin natura lor. Trebuie subliniat faptul că, la momentul calculării prețului la export franco fabrică, datele corespunzătoare nu au fost dezvăluite nici industriei Uniunii.

(49)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 47-48 din regulamentul provizoriu.

(50)

Producătorul-exportator chinez a criticat faptul că anumite vânzări au fost excluse de la calculul dumpingului. În această privință, se observă că, inițial, valorile vânzărilor tranzacțiilor în cauză au fost avute în vedere pentru stabilirea prețurilor la export. Cu toate acestea, valoarea normală pentru aceste tranzacții nu a putut fi stabilită. Prin urmare, nu a putut fi făcută nicio comparație între valoarea normală și prețul la export.

(51)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a afirmat că valorile CIF ale vânzărilor menționate la considerentul 50 ar fi trebuit să fie incluse în valoarea totală CIF care a avut rolul de numitor pentru calculul dumpingului. Afirmația nu poate fi acceptată. Dumpingul total se calculează împărțind suma diferitelor dumpinguri constatate (în cazurile în care a putut fi efectuată o comparație a prețurilor) la suma valorilor CIF corespunzătoare. Includerea în calcul a valorilor CIF ale vânzărilor pentru care nu a putut fi făcută o comparație între valoarea normală și prețul la export datorită absenței unei valori normale stabilite ar falsifica calculul deoarece numărătorul și numitorul nu s-ar mai referi la tranzacții comparabile.

(52)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 49-50 din regulamentul provizoriu.

(53)

Prin prisma celor menționate anterior, marja de dumping definitivă, exprimată sub formă de procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de perceperea taxelor vamale, este de 38,8 %.

(54)

Observații cu privire la constatările privind prejudiciul au fost prezentate doar de către producătorul-exportator chinez, unele dintre care reprezentau doar o simplă reiterare a observațiilor deja abordate în regulamentul provizoriu.

(55)

Argumentele prezentate în răspuns la observațiile deja abordate în regulamentul provizoriu nu sunt repetate în prezentul regulament.

(56)

Se reamintește faptul că, în această cauză, informațiile prezentate se referă la doi producători UE și un producător-exportator care reprezintă în esență piața Uniunii. Având în vedere cele de mai sus, nu se pot oferi cifre precise, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale. Prin urmare, indicatorii sunt exprimați sub formă de indici sau de intervale de valori.

(57)

În răspunsul său la comunicarea provizorie, producătorul-exportator chinez a solicitat ca analiza prejudiciului să fie prezentată pe o bază anualizată. Deși acest fapt nu modifică substanța datelor, ci doar prezentarea acestora, afirmația a fost considerată justificată și, prin urmare, analiza prezentată în continuare este anualizată în întregime.

(58)

Producătorul-exportator chinez a contestat datele furnizate în documentul privind concluziile provizorii în ceea ce privește volumul vânzărilor sale pentru perioada avută în considerare (2004 până la finalul PA). Se menționează că Comisia a furnizat părții în cauză o defalcare exhaustivă și detaliată a datelor. Ulterior, informațiile primite din partea producătorului-exportator chinez au fost verificate prin comparare cu informațiile disponibile furnizate de autoritățile statelor membre ca utilizatori ai produsului în cauză și de producătorii din Uniune. Prin urmare, detaliile privind vânzările chinezești către Uniune și impactul acestora sunt cunoscute în stadiul final al anchetei.

(59)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că vânzările sale ar trebui excluse din analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate în cazurile în care industria Uniunii nu a ofertat. Cu toate acestea, ar trebui menționat că instituțiile nu pot afirma că dacă, în timpul PA, industria Uniunii nu a participat la o procedură de ofertare specifică la care producătorul-exportator chinez a luat parte, acest lucru a determinat un prejudiciu auto-provocat care să poată rupe legătura cauzală dintre prejudiciu și dumping. În plus, participarea la o procedură de ofertare determină anumite costuri (pentru traducere, agenți, uneori există taxă de participare etc.), astfel încât societățile nu ofertează dacă nu sunt sigure că au vreo șansă să câștige procedura publică de ofertare.

(60)

De asemenea, s-a afirmat că, atunci când reclamantul (Smiths Detection Group Limited) a prezentat oferte superioare sumelor maximale precizate în cadrul procedurii de ofertare, acesta ar trebui să fie exclus din analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. Totuși, ancheta nu a prezentat nicio informație verificabilă care să poată confirma existența acestor tipuri de oferte.

(61)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că datele privind prejudiciul erau asimetrice. Acest lucru se datorează volumelor de vânzări, cotei de piață și profitului care fac referire la vânzări după data contractului, în timp ce alți factori de prejudiciu sunt extrași din contabilitatea financiară a reclamantului și, prin urmare, nu corespund aceleiași perioade. La momentul deschiderii anchetei, serviciile Comisiei au trebuit să stabilească un punct de referință clar care să poată fi aplicabil tuturor societăților care au cooperat la procedură. S-a ajuns la concluzia că data contractului oferea cel mai bun punct de referință deoarece adeseori există un decalaj important între data de lansare a unei proceduri de ofertare și data contractului și, de asemenea, între data contractului și data facturii finale. În plus, fiecare contract face obiectul mai multor facturi și un contract poate acoperi câțiva ani.

(62)

După stabilirea datei contractului ca punct de referință, nu era posibil să se solicite producătorilor din Uniune să-și prezinte răspunsurile la chestionar în funcție de datele contractelor. Acest lucru ar fi însemnat că aceștia ar fi trebuit să refacă complet contabilitatea lor într-un mod care nu corespunde practicii normale și care ar fi introdus numeroase ambiguități care ar fi avut consecințe negative asupra calității acestor informații. Deoarece nu a fost fezabil să se utilizeze datele facturilor ca punct de referință, în acest caz, datele privind prejudiciul au fost furnizate în cel mai bun mod posibil pentru produsul în cauză.

(63)

În cursul celei de-a zecea luni a anchetei, în răspunsul său privind concluziile provizorii, producătorul-exportator chinez a contestat, de asemenea, faptul că PA acoperea o perioadă de 18 luni, afirmând că aceasta ar fi trebuit să fie limitată la anul calendaristic 2008. Această afirmație a trebuit să fie respinsă datorită motivelor care justifică alegerea unei perioade de 18 luni, astfel cum au fost explicate în regulamentul provizoriu și în considerentele 5-11 de mai sus. În plus, o astfel de modificare ar fi împiedicat încheierea la timp a anchetei deoarece ar fi trebuit să se solicite tuturor societăților care au cooperat să retrimită răspunsurile la chestionar pe baza unei PA revizuite.

(64)

De asemenea, producătorul-exportator chinez și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că multe societăți din UE afiliate reclamantului ar fi fost incluse în mod adecvat în analiza prejudiciului efectuată de Comisie. Cu toate acestea, verificarea răspunsului la chestionar al reclamantului a fost întreprinsă pe baza cooperării depline a întregului grup, iar Comisia s-a asigurat că indicatorii de prejudiciu și calculele corespunzătoare au fost analizate corect pentru întregul grup. Astfel cum a fost explicat producătorului-exportator chinez înainte de adoptarea măsurilor provizorii, societățile din UE, la care acestea fac referire, au un rol nesemnificativ, în cazul în care au vreun rol, în producția și comercializarea produsului în cauză. De fapt, rolul acestora este limitat la anumite funcții privind vânzările produsului care face obiectul anchetei (de exemplu, de întreținere) și vânzarea produselor care nu intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament.

(65)

În cele din urmă, producătorul-exportator chinez a afirmat că, în măsura în care industria UE nu a putut să răspundă exigențelor tehnice ale anumitor proceduri de ofertare sau nu a participat la respectivele proceduri de ofertare, în cazul acestor tranzacții nu a avut loc niciun dumping care să cauzeze prejudicii industriei UE. Această pretenție nu a putut fi acceptată.

(66)

În primul rând, trebuie observat că, atât timp cât baza de calcul este considerată reprezentativă, faptul că pentru anumite exporturi nu poate fi stabilită valoarea normală nu pune la îndoială constatarea unui dumping prejudicios. Acesta a fost cu siguranță cazul în această situație (a se vedea considerentul 50 de mai sus). Pentru tranzacțiile specifice în cauză trebuie remarcate următoarele. Tranzacția în cazul căruia au fost experimentate probleme legate de cerințele tehnice privește un singur tip de produs vândut pe baza unei singure proceduri de ofertare. Producătorul-exportator chinez, pe de o parte, și cei doi producători din Uniune, pe de altă parte, au interpretat procedura de ofertare într-un mod foarte diferit. Producătorul-exportator chinez a afirmat către finalul anchetei că tipul de produs în cauză este destul de diferit față de un dispozitiv de scanare mobil, în timp ce industria Uniunii a fost de părere că este vorba chiar de un dispozitiv de scanare mobil. Prin urmare, este evident că industria Uniunii a participat la această procedură de ofertare având convingerea că ea ar trebui să ofere un tip de produs specific. Și mai important, participarea ei a determinat costuri (traducere, agenți, taxa de participare etc.). Prin urmare, faptul că concluzia finală a procedurii de ofertare a fost că industria Uniunii nu a prezentat o ofertă în aceleași condiții nu înseamnă că astfel de importuri nu au contribuit în mod automat la prejudiciu.

(67)

În ceea ce privește restul tranzacțiilor, producătorul-exportator chinez face referire la o tranzacție care nu intră în cadrul PA, care, astfel cum a fost explicat la considerentul 42, reprezintă, de fapt, finalizarea unui contract încheiat anterior și la o tranzacție în cazul căreia industria Uniunii nu a participat la procedura de ofertare. În ceea ce privește prima tranzacție menționată, nu s-a făcut nicio constatare în ceea ce privește prejudiciul. În ceea ce privește cea de-a doua tranzacție menționată, se aplică concluziile enunțate la considerentul 59.

(68)

În cursul celei de-a unsprezecea luni a anchetei, o societate românească s-a prezentat și a afirmat că, în cursul perioadei de anchetă, ea a fost un producător european de anumite sisteme de scanare a încărcăturii. Comisia a căutat și a verificat informații cu privire la statutul actual al acestei societăți. În conformitate cu informațiile prezentate atât de societate, cât și de alți actori de pe această piață, inclusiv de producătorul-exportator chinez, rolul acestei societăți în fabricarea produsului similar este strâns legată de activitățile de producție ale unui producător european bine cunoscut de sisteme de scanare a încărcăturii. În consecință, în contextul prezentei anchete, singura vânzare efectuată de societatea românească în timpul PA se consideră a fi fost făcută de producătorul european de sisteme de scanare a încărcăturii cu care a colaborat.

(69)

În ceea ce privește indicatorii macro-economici cum ar fi consumul, producția, utilizarea capacității, stocurile, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile, precum și vânzările la export, ar trebui menționat faptul că acestea au fost analizate pentru toți producătorii din Uniune.

(70)

În absența oricăror alte observații, se confirmă constatările menționate la considerentele 52-56 din regulamentul provizoriu.

(71)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că nivelul consumului UE, astfel cum este stabilit în regulamentul provizoriu, nu este exact. În această privință, Comisia a contactat părțile interesate, în special utilizatorii, în vederea colectării mai multor informații privind consumul UE în timpul perioadei avute în considerare. Pe baza datelor suplimentare furnizate de părți, se consideră că consumul UE a evoluat în modul descris mai jos:

(72)

Consumul de produs în cauză și de produs similar în UE a crescut cu 11 % în timpul perioadei luate în considerare.

(73)

Producătorul-exportator chinez a susținut că datele privind consumul real ar trebui să fie comunicate și nu prezentate sub formă de indice. În această privință, se menționează că, astfel cum a fost deja explicat în mod clar în considerentul 54 din regulamentul provizoriu, în UE există un număr foarte limitat de părți implicate în producția de anumite sisteme de scanare a încărcăturii și orice comunicare a datelor reale privind consumul ar determina o dezvăluire a vânzărilor reale ale părților, considerate informații confidențiale prin natura lor.

(74)

De asemenea, s-a afirmat că consumul ar trebui să țină cont de toate unitățile de produs în cauză consumat pe piața UE. În această privință, se menționează că cifrele privind consumul UE țin cont de toate vânzările produsului care face obiectul anchetei (indiferent dacă rezultă dintr-o procedură publică de achiziție prin ofertare sau nu) ale tuturor părților (în măsura în care Comisia cunoaște aceste date). Datele au fost verificate prin comparare cu diversele surse disponibile. Cu toate acestea, cifrele privind consumul pot cuprinde doar vânzările reale, nu și numărul mic de tranzacții raportate Comisiei care au reprezentat leasing sau donații. În cazul în care aceste tranzacții ar fi fost incluse, cota de piață chinezească ar fi fost și mai mare.

(75)

În absența oricăror alte observații, se confirmă constatările menționate la considerentele 57-58 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit la considerentele 71-74 de mai sus.

(76)

Astfel cum este explicat în considerentele 57-58, volumele și cota de piață ale importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping au fost revizuite. Anualizarea datelor și actualizarea volumelor au confirmat concluziile enunțate în regulamentul provizoriu conform cărora importurile și cota lor de piață au crescut semnificativ, începând cu 2004. Producătorul-exportator chinez și-a exprimat îndoiala în legătură cu metodologia utilizată pentru indexarea acestor date. Este importat de subliniat faptul că datele reale utilizate, oricât ar fi fost de indexate, arată, atât într-o etapă provizorie, cât și într-o etapă definitivă, o creștere semnificativă a volumului și a cotei de piață a importurilor din țara în cauză.

(77)

Volumul importurilor de produs în cauză a crescut cu mai mult de 150 % în perioada luată în considerare.

(78)

Astfel cum se menționează la considerentul 60 din regulamentul provizoriu, prețul mediu la export a variat enorm în funcție de tipul de scaner al încărcăturii importat și nicio concluzie semnificativă nu poate fi trasă din aceasta.

(79)

Cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut mai mult de două ori în perioada luată în considerare.

(80)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că volumele post-PA (sub formă de proceduri de ofertare câștigate în timpul PA care au condus la semnarea de contracte după PA) ar trebui, de asemenea, să fie examinate. În conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, evenimentele consecutive perioadei de anchetă nu se iau în considerare decât în circumstanțe excepționale. Producătorul-exportator chinez nu a invocat astfel de circumstanțe excepționale. În plus, din motive de comparabilitate, ar fi fost necesar, de asemenea, să se realoce vânzările în perioade anterioare PA. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. Ținând cont de creșterea importurilor în ceea ce privește volumul și cota de piață arătată mai sus, această decizie nu a avut, în niciun caz, un impact asupra factorilor examinați în această cauză.

(81)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că metoda utilizată în etapa provizorie în vederea stabilirii subcotării era greșită. În opinia sa, nu era posibil să se compare prețurile sale de vânzare reale cu prețurile de la procedură publică de achiziție prin ofertare oferite de industria Uniunii. În această privință, se menționează că această metodă a fost considerată a fi cea mai adecvată datorită necesității unei comparații juste pentru un produs a cărei natură este foarte complexă și care face obiectul unei proceduri de ofertare. Nu au fost identificate alte metode fezabile de către părțile interesate.

(82)

Ar trebui menționat faptul că, deși metoda a rămas aceeași ca cea descrisă mai sus, au fost aduse mici modificări metodei de calcul, ceea ce a condus la reducerea prețurilor industriei UE, acest fapt fiind adus la cunoștința părților interesate.

(83)

Comparația revizuită arată că, în timpul PA, importurile de produs în cauză au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotează prețurile industriei între 15 și 20 %. Trebuie menționat faptul că producătorul-exportator chinez a afirmat că unul dintre motivele pentru care câștiga contracte era faptul că oferea un produs cu specificații mai bune. În ceea ce privește subcotarea (inclusiv subcotarea prețurilor de referință), acest lucru ar fi putut să determine efectuarea unor modificări și calcularea unor marje de prejudiciu mai mari. Nu a fost efectuată nicio modificare deoarece acest fapt nu a putut fi dovedit și nu exista nicio informație care să cuantifice aceste modificări.

(84)

În absența oricăror alte observații, se confirmă restul informațiilor menționate la considerentele 59-62 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit la considerentele 76-83 de mai sus.

(85)

Trebuie menționat faptul că datele pentru indicatorii de prejudiciu sunt prezentate în mod diferit în regulamentul definitiv pentru a ține cont de două chestiuni, astfel cum se specifică în considerentele 57 și 69 de mai sus, și anume cererea din partea producătorului-exportator chinez de a anualiza datele pentru cele 18 luni ale PA și includerea în analiza macro-indicatorilor a datelor provenite de la cel de-al doilea producător european.

(86)

Volumul de producție a industriei Uniunii a crescut cu 51 % în cursul perioadei luate în considerare. Această tendință pozitivă se datorează, în principal, vânzărilor bune la export ale produsului similar. Din același motiv, capacitatea de producție a industriei Uniunii s-a dublat în decursul perioadei luate în considerare. În decursul aceleiași perioade, utilizarea capacității industriei Uniunii a scăzut cu 24 %.

(87)

Având în vedere faptul că cifrele de mai sus se referă la producție, din care o parte importantă este vândută pe piețe din afara UE, acești indicatori nu sunt considerați importanți în acest caz.

(88)

Nivelul stocurilor industriei Uniunii a arătat o tendință crescătoare și fluctuantă în timpul perioadei luate în considerare. Totuși, acesta nu a fost considerat un indicator important deoarece industria în cauză operează pe baza unui sistem de producție la comandă în care stocurile sunt menținute mereu la un nivel scăzut, iar o parte importantă a acestor stocuri era destinată exportului.

(89)

Vânzările industriei Uniunii au scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare și în PA erau cu aproape 25 % mai mici decât volumul lor inițial. Industria Uniunii a pierdut aproximativ 20 de puncte procentuale din cota sa de piață între 2004 și sfârșitul PA.

(90)

Concluziile privind prețurile de vânzare enunțate la considerentul 69 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(91)

Producătorul-exportator chinez și-a reiterat cererea de a primi informații cu privire la procedurile de ofertare câștigate de reclamant și cu privire la măsura în care anumite proceduri de ofertare au fost luate în considerare în cadrul acestei anchete. Totuși, din motive de confidențialitate, s-a estimat că nu este adecvată dezvăluirea unor informații atât de detaliate. De asemenea, acesta a solicitat confirmarea faptului că data de semnare a contractelor de vânzare obținute în cadrul procedurilor de ofertare a fost utilizată ca factor determinant în calculul consumului UE. În această privință, instituțiile confirmă faptul că metoda explicată la considerentul 57 din regulamentul provizoriu a fost utilizată în cazul tuturor părților. Aceeași parte a întrebat, de asemenea, dacă datele provenite de la reclamant se refereau la ambele centre de producție ale acestuia. În această privință, astfel cum se menționează la considerentul 7 litera (a) din regulamentul provizoriu, se confirmă faptul că datele furnizate de reclamant includeau informații de la ambele centre de producție ale acestuia.

(92)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, industria Uniunii a început să evolueze în pierdere. Situația a fost deosebit de gravă în timpul PA.

(93)

Investițiile au continuat să fie la un nivel mic în decursul perioadei luate în considerare. O mare parte a investițiilor a fost destinată menținerii sediilor unde funcționează industria Uniunii. Nivelul mai mare al investițiilor, observat în 2007, se referă la un nou brevet care are drept scop ameliorarea performanței produsului în cauză. Se reamintește faptul că această activitate economică se bazează pe utilizarea intensivă de „know how” și nu pe utilizarea intensivă de investiții.

(94)

Randamentul investițiilor, exprimat în termeni de profituri nete ale industriei Uniunii și de valoare contabilă netă a investițiilor acesteia, prezintă o scădere în decursul perioadei luate în considerare, dar nu este un bun indicator de prejudiciu deoarece reflectă, în principal, active care au fost deja depreciate.

(95)

Situația fluxului de numerar a industriei Uniunii s-a deteriorat în mod considerabil în decursul perioadei luate în considerare.

(96)

Având în vedere faptul că producția de sisteme de scanare a încărcăturii constituie o parte mică din activitatea societății reclamantului, capacitatea de a atrage capital nu a fost considerată un indicator important în această cauză.

(97)

Ocuparea forței de muncă, costul mediu cu forța de muncă pe lucrător și productivitatea pe lucrător au crescut în timpul perioadei luate în considerare. Totuși, acești indicatori nu sunt considerați indicatori importanți în această cauză deoarece o mare parte din ocuparea forței de muncă are legătură cu producția anumitor sisteme de scanare a încărcăturii vândute pe piața de export.

(98)

Prin urmare, constatările prezentate la considerentul 76 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(99)

În absența oricăror alte observații, se confirmă restul informațiilor menționate la considerentele 64-76 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit la considerentele 85-98 de mai sus.

(100)

Constatările enunțate în regulamentul provizoriu privind gradele variabile de importanță a indicatorilor de prejudiciu în cadrul acestei proceduri rămân valabile. Cei mai importanți factori de prejudiciu se consideră a fi rentabilitatea, cota de piață și subcotarea deoarece aceștia reflectă în mod direct situația industriei Uniunii în ceea ce privește activitatea sa pe piața Uniunii. Motivele pentru care anumiți alți indicatori nu sunt relevanți sunt explicate mai sus.

(101)

În ceea ce privește rentabilitatea, industria Uniunii a activat în pierdere în timpul perioadei luate în considerare, iar cota de piață a producătorilor Uniunii a scăzut cu 24 %. În plus, producătorul-exportator chinez a subcotat prețurile cu 15 până la 20 % în raport cu reclamantul.

(102)

Într-adevăr, cota de piață chinezească a produsului în cauză în Uniune a crescut cu 140 % în timpul perioadei luate în considerare, în același timp, industria Uniunii a cunoscut o scădere semnificativă a volumului de vânzări (– 24 %) și a cotei de piață (20 de puncte procentuale).

(103)

Astfel cum a fost explicat în remarcile generale care au precedat această analiză a prejudiciului, datele au fost prezentate în mod diferit în raport cu regulamentul provizoriu. În mod evident, faptul că datele sunt prezentate în format anualizat sau nu, acest lucru nu schimbă substanța datelor, ci doar modul lor de prezentare. Totuși, datele privind prejudiciul prezentate mai sus (în ceea ce privește indicatorii macro), includ, de asemenea, date provenind de la cel de-al doilea producător european. Prin urmare, se concluzionează că datele revizuite prezentate mai sus confirmă concluziile privind prejudiciul provizoriu, și anume faptul că a existat o situație care a creat prejudicii în timpul perioadei luate în considerare în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(104)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că concluziile privind prejudiciul material suferit de industria Uniunii, astfel cum au fost stabilite în regulamentul provizoriu, nu se modifică datorită schimbării prezentării la care se face referire la considerentul 85. În absența oricăror alte observații în această privință, se confirmă constatările menționate la considerentele 77-80 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit la considerentele 100-103 de mai sus.

(105)

Au fost primite observații din partea producătorului-exportator chinez cu privire la constatările privind legătura de cauzalitate.

(106)

Se reamintește faptul că efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping și al altor factori au fost anualizate din motivele explicate la considerentul 85.

(107)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 140 % pe parcursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 32 %. Aceste schimbări negative pentru industria Uniunii au avut loc în contextul unui consum al UE care a crescut cu 11 % între 2004 și PA (cifră anualizată).

(108)

Volumul exporturilor industriei UE a crescut pe parcursul perioadei luate în considerare. Exporturile au reprezentat majoritatea copleșitoare (între 85 și 95 %) din volumul total al producției UE în PA.

(109)

Producătorul-exportator chinez a sugerat că Comisia nu a analizat importurile din SUA, afirmând că, în cursul PA, societățile americane au vândut mai multe sisteme de scanare a încărcăturii în UE decât societățile chineze dar această afirmație nu se bazează pe niciun fapt concret sau pe elemente de probă materiale care să poată fi verificate.

(110)

În urma instituirii măsurilor provizorii, Comisia a căutat activ să obțină mai multe informații privind importurile din SUA dar, în cele din urmă, a confirmat cifrele privind volumul importurilor din SUA stabilite în etapa provizorie.

(111)

Producătorul-exportator chinez a criticat consecințele neparticipării la unele proceduri de ofertare ale industriei Uniunii. În această privință, se menționează faptul că ancheta a ținut cont de faptul că nu toate părțile (industria UE, singurul exportator-producător chinez care a cooperat, alți producători de anumite sisteme de scanare a încărcăturii) au prezentat oferte la fiecare procedură de ofertare. Nu s-au constatat factori determinanți care să sugereze că prejudiciul care a fost observat în mod clar în timpul perioadei luate în considerare rezultă din faptul că industria Uniunii s-a abținut să participe la proceduri de ofertare pe considerentul că acestea nu oferă opțiuni comerciale rezonabile. Existența unei opțiuni comerciale rezonabile ca factor determinant în participarea la o procedură de ofertare este confirmată de faptul că participarea determină anumite costuri (traducere, agenți, câteodată există o taxă de participare etc.), iar societățile nu ofertează dacă nu au siguranța că au vreo șansă să câștige.

(112)

Producătorul-exportator chinez a insistat în afirmațiile sale susținând că efectele prejudiciabile ale factorilor care nu sunt legați de prețuri, cum ar fi alți factori tehnici, ar trebui să fie analizate în continuare în vederea stabilirii legăturii de cauzalitate.

(113)

Într-adevăr, industria Uniunii ar fi fost în măsură să răspundă din punct de vedere tehnic acelorași specificații ca și producătorul-exportator chinez. Totuși, acest lucru ar fi presupus ca industria Uniunii să ofere produsul în cauză la un preț mai ridicat. De fapt, această chestiune dezvăluie amploarea dumpingului practicat de producătorul-exportator chinez. O parte din dumping se datorează faptului că producătorul-exportator chinez oferă pur și simplu un produs care are mai multe caracteristici. Deoarece Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (6) permite aplicarea a doar două criterii de atribuire: „prețul cel mai scăzut” și „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, contractul a trebuit să fie acordat aproape în mod automat furnizorului chinez angajat în practici de dumping. Ofertele făcute de exportatorul chinez nu ar mai fi trebuit să fie avantajoase din punct de vedere economic dacă nu ar fi făcut obiectul unui dumping, și anume dacă valoarea lor ar fi fost cel puțin mai mare pentru a ține cont de caracteristicile suplimentare.

(114)

În cele din urmă, trebuie specificat faptul că ancheta a arătat că reclamantul a îndeplinit toate specificațiile tehnice în cadrul licitațiilor la care atât reclamantul, cât și exportatorul-producător chinez au prezentat o ofertă în aceleași condiții.

(115)

Producătorul-exportator chinez a afirmat, de asemenea, că în anumite cazuri, a câștigat anumite proceduri de ofertare în pofida faptului că prețul oferit de acesta era mai mare decât cel al reclamantului. Prin urmare, aceste tranzacții nu trebuie să se considere că au adus prejudiciu.

(116)

În această privință, trebuie menționat că ancheta a stabilit existența unui singur caz de procedură de ofertare în care, la prima vedere, se pare că producătorul-exportator chinez a câștigat o procedură de ofertare în pofida faptului că oferea un preț mai ridicat decât cel al reclamantului. Totuși, ancheta a arătat că, în realitate, lucrurile nu au stat așa deoarece oferta societății chineze includea mai multe caracteristici suplimentare la același preț. În cazul în care s-ar fi făcut ajustări pentru toate aceste caracteristici suplimentare, prețul la export ar fi trebuit să fie mai scăzut determinând o marjă de dumping mai mare. Nu a fost prezentată nicio altă informație care să poată fi verificată în sprijinul afirmației că au existat alte proceduri de ofertare la care societatea chineză a oferit un preț mai ridicat decât reclamantul.

(117)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că celălalt producător european a practicat prețuri agresive cauzând un prejudiciu material industriei Uniunii și că această parte nu a suferit prejudicii din partea importurilor chinezești deoarece încetase să coopereze în mod activ.

(118)

În primul rând, se reamintește faptul că celălalt producător european a furnizat informații în cadrul prezentei proceduri și că analiza privind prejudiciul este efectuată pentru industria Uniunii în ansamblul său. În plus, este relevant să se menționeze că afirmațiile părții chineze privind prețurile agresive nu sunt susținute de niciun element de probă și nu sunt în măsură să modifice constatările anchetei astfel cum au fost prezentate la considerentul 89 din regulamentul provizoriu.

(119)

În absența oricăror alte observații, se confirmă constatările menționate la considerentele 81-95 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit în considerentele 105-118 de mai sus.

(120)

În lumina celor de mai sus, se confirmă constatarea provizorie conform căreia prejudiciul material adus industriei Uniunii a fost cauzat de importuri care fac obiectul unui dumping.

(121)

Doi utilizatori care trimiseseră deja observații în etapa provizorie și-au reiterat comentariile inițiale. Aceștia subliniază preocuparea lor cu privire la concurență și progresul tehnologic în cazul în care ar fi instituite măsuri definitive. Totuși, regulamentul provizoriu a răspuns deja acestor două preocupări și niciun alt element de probă nou nu a fost furnizat care să poată confirma faptul că progresul tehnologic și concurența ar fi afectate, cel puțin pe termen scurt și mediu de instituirea unei taxe definitive.

(122)

Cele două observații de mai sus nu au adus nicio modificare concluziilor provizorii. În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 96-113 din regulamentul provizoriu.

(123)

Producătorul-exportator chinez a adus observații cu privire la calculul subcotării prețurilor de referință. Atunci când s-a considerat că aceste observații sunt justificate, s-au operat ajustări în etapa definitivă.

(124)

Producătorul-exportator chinez a prezentat o pretenție privind marja de prejudiciu care era similară celei prezentate la considerentul 51 din prezentul regulament. Această pretenție a trebuit să fie respinsă din aceleași motive ca și cele prezentate la considerentul 51.

(125)

De asemenea, producătorul-exportator chinez a solicitat lămuriri în legătură cu metoda utilizată pentru stabilirea marjei de profit înainte de impozitare și, în special, în legătură cu anul la care această marjă de profit se referă. În această privință, se menționează că stabilirea marjei de profit înainte de impozitare a fost rezultatul unei analize a datelor privind exercițiile financiare 2006 și 2007.

(126)

După efectuarea calculelor, nivelul definitiv de eliminare a prejudiciului a apărut a fi inferior marjei de dumping definitive. În absența oricăror alte observații, se confirmă constatările menționate la considerentele 114-117 din regulamentul provizoriu, modificate astfel cum s-a stabilit la considerentele 123-126 din prezentul regulament.

(127)

Având în vedere concluziile formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul prejudiciului constatat. Acesta a fost stabilit la 34 % fiind în mod evident mai scăzut față de cel de la momentul etapei provizorii, atunci când nivelul taxei fusese stabilit la nivelul dumpingului constatat.

(128)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei antidumping definitive pentru RPC este de 34 %.

(129)

În conformitate cu considerentul 120 din regulamentul provizoriu, pentru a asigura o monitorizare atentă a eficacității măsurilor, autoritățile competente din statele membre sunt invitate să furnizeze periodic Comisiei, cu titlu confidențial, informații privind procedurile de achiziții publice din UE care privesc vânzări de sisteme de scanare a încărcăturii.

(130)

Având în vedere amploarea marjei de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu la nivelul sumei taxei definitive instituite prin prezentul regulament. Din moment ce taxa definitivă este mai mică decât taxa provizorie, sumele depuse în plus față de nivelul taxei definitive ar trebui restituite,