(1)

La 13 august 2009, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2), inițierea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite roți de aluminiu provenind din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma plângerii introduse la 30 iunie 2009 de către Asociația Fabricanților de Roți din Europa (EUWA) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz, peste 50 %, din producția totală din Uniune de anumite roți de aluminiu. Plângerea conținea elemente de probă cu privire la existența dumpingului pentru produsele în cauză și a prejudiciului material rezultat. Elementele de probă respective au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, producătorii din Uniune menționați în plângere, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii, asociațiile cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții RPC, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au înaintat o solicitare în acest sens și care au dovedit că existau motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din RPC și de importatori și producători din Uniune, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori și importatorii și producătorii din Uniune au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de inițiere.

(6)

În total, 36 de societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „grupuri”) din RPC s-au prezentat și au comunicat informațiile solicitate în termenul stabilit. Aceste 36 de societăți sau grupuri produceau și/sau exportau produsul în cauză pe piața Uniunii Europene în perioada de anchetă și și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantion. Acestea au fost considerate societăți cooperante și s-a avut în vedere includerea lor în eșantion. Nivelul de cooperare din partea RPC, respectiv procentul exporturilor realizate către UE efectuate de către societățile chineze cooperante în raport cu totalul exporturilor din RPC către UE a fost de peste 90 %.

(7)

În urma consultării părților în cauză în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi care poate face în mod rezonabil obiectul anchetei ținând seama de timpul disponibil și de răspândirea geografică a societăților sau a grupurilor cooperante. Eșantionul selectat cuprinde patru (grupuri de) societăți, reprezentând 47 % din exporturile către UE ale celor 36 de societăți sau grupuri cooperante și aproximativ 43 % din totalul exporturilor către UE efectuate de RPC. Autoritățile din RPC și Camera de Comerț din China au fost de acord cu eșantionul ales de Comisie, dar au solicitat includerea în eșantion a cel puțin alte două (grupuri de) societăți. Totuși, având în vedere faptul că eșantionul ales inițial cuprinde 20 de societăți din 4 grupuri, s-a luat hotărârea că nu se mai pot adăuga alte societăți sau grupuri, deoarece astfel nu ar fi posibilă finalizarea investigațiilor în termenul prevăzut de lege.

(8)

Cinci producători-exportatori din RPC, care nu au fost incluși în eșantion, au solicitat o examinare individuală și au furnizat informațiile relevante în termenul stabilit, în vederea aplicării articolelor 9 alineatul (6) și 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea eșantionului, care a cuprins patru grupuri incluzând multe societăți, Comisia concluzionează, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, că nu se poate aproba nicio examinare individuală a producătorilor-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion, deoarece aceasta ar complica inutil procedura și ar împiedica încheierea anchetei în timp util.

(9)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să depună o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau pentru o examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, dacă doreau să procedeze astfel, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori din China care au depus o astfel de cerere, precum și autorităților din China.

(10)

Avizul de inițiere a fost trimis unui număr de aproximativ 40 de producători de roți de aluminiu (aluminium road wheels, ARW) din Uniune. S-au primit 17 răspunsuri. Cinci grupuri de societăți au fost incluse în eșantion, deoarece au fost considerate reprezentative pentru producția totală din Uniune în ceea ce privește volumul vânzărilor și producției în UE (peste 75 %), acoperirea geografică și tipul de activitate, și anume vânzările realizate către producătorii de echipamente originale (OEM) și pe așa-numita piață din aval (aftermarket, AM); pentru mai multe detalii, a se vedea considerentul (19) și următoarele. Deși majoritatea vânzărilor realizate de producătorii UE incluși în eșantion au fost direcționate către segmentul OEM, doi dintre producătorii din eșantion au vândut și către segmentul AM. În eșantion au fost reprezentate și societăți care nu au depus nicio plângere.

(11)

În timpul anchetei, părțile au înaintat noi argumente cu privire la presupusele diferențe dintre segmentele OEM și AM. Pentru a obține informații mai relevante, s-a luat hotărârea ca eșantionul să fie extins pentru a include încă un producător (major) care își desfășoară activitatea în segmentul AM.

(12)

Reclamanții au solicitat păstrarea confidențialității numelor lor, de teama măsurilor de retorsiune din partea clienților sau a concurenței. Comisia a considerat că există într-adevăr o posibilitate a luării unor măsuri de retorsiune și a acceptat ca numele acestora să nu fie divulgate. După inițierea procedurii, toate societățile cooperante au fost de acord să își dezvăluie numele în calitate de societăți cooperante, dar nu în calitate de reclamanți, după caz.

(13)

Avizul de inițiere a fost trimis unui număr de aproximativ 80 de importatori/utilizatori de ARW. S-au primit 40 de răspunsuri din partea unor societăți reprezentând aproximativ o treime din totalul importurilor din China. 12 răspunsuri au fost primite din partea unor importatori, iar restul din partea unor utilizatori. În eșantion au fost incluse 7 societăți (5 importatori și 2 utilizatori).

(14)

Comisia a trimis chestionare către 6 producători din Uniune selecționați pentru eșantion, către producătorii-exportatori din eșantion selectați pentru RPC, către cei care au solicitat acordarea unui tratament individual și către cei 7 importatori selecționați pentru eșantion. În plus, au fost trimise chestionare către utilizatori și către alți producători cooperanți.

(15)

Răspunsuri la chestionar au fost primite de la patru producători-exportatori chinezi incluși în eșantion și de la cinci producători-exportatori chinezi care au solicitat un tratament individual, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Au fost primite răspunsuri și de la șase producători din Uniune incluși în eșantion, de la trei importatori neafiliați vreunui producător-exportator, de la nouă alți producători din Uniune și de la 13 utilizatori. Au fost primite observații și din partea Camerei de Comerț din China și de la două asociații de utilizatori.

(16)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Uniunii și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(17)

Ținând seama de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori cărora ar fi fost posibil să nu li se acorde TEP, s-au efectuat verificări destinate stabilirii valorii normale, pe baza datelor din Turcia, ca țară analoagă, la sediul următoarelor societăți:

(18)

Ancheta de dumping și prejudiciu s-a efectuat în perioada 1 iulie 2008 – 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(19)

Produsul în cauză constă în roți de aluminiu pentru autovehicule încadrate la codurile NC 8701 – 8705 , cu sau fără accesoriile acestora, având sau nu pneuri montate, originare din Republica Populară Chineză (produsul în cauză), încadrate în prezent la codurile NC ex 8708 70 10 și ex 8708 70 50 .

(20)

Produsul în cauză este comercializat în Uniune prin intermediul a două canale de distribuție: către segmentul producătorilor de echipamente originale (OEM) și către segmentul așa-numitei piețe din aval (AM). În segmentul OEM, producătorii de autoturisme organizează licitații pentru ARW (cu aproximativ doi ani înainte de lansarea unui nou model de autoturism) și sunt implicați în procesul de dezvoltare a unei noi roți care va purta denumirea lor comercială. Producătorii din Uniune și exportatorii chinezi concurează în cadrul acelorași licitații. În sectorul AM, ARW sunt proiectate, dezvoltate de producătorii ARW și poartă numele acestora, pentru a fi apoi vândute comercianților cu ridicata, comercianților cu amănuntul, companiilor de tuning, atelierelor auto etc.

(21)

Un exportator a susținut că ARW destinate segmentului OEM ar trebui excluse din domeniul de aplicare al procedurii deoarece sunt montate numai pe autoturisme noi, în timp ce ARW destinate segmentului AM sunt destinate înlocuirii roților OEM pe parcursul duratei de viață a unui model de autoturism. Argumentul este contradictoriu deoarece confirmă faptul că ARW destinate segmentului AM sunt fabricate în așa fel încât să corespundă ARW destinate segmentului OEM și să aibă aceeași performanță ca acestea. În realitate, ARW destinate segmentului AM pot fi produse prin intermediul unor procese diferite de producție (3), la toate diametrele și greutățile, cu toate tipurile de finisare etc. Diferența dintre ARW destinate segmentului OEM și cele destinate segmentului AM se referă doar la canalele diferite de distribuție, această diferență generând implicarea industriei autoturismelor în procesul de dezvoltare și proiectare a roții. S-a susținut, de asemenea, că modul de stabilire a prețurilor pentru ARW destinate segmentului OEM și cele destinate segmentului AM diferă, în primul caz având legătură cu prețul cotat la London Metal Exchange (LME). Într-adevăr, producătorii de autoturisme utilizează o așa-numită formulă de preț cu baza zero. Aceasta cuprinde trei elemente: 1. prețul aluminiului (variabil, în funcție de LME), 2. valoarea adăugată, costurile transformării și 3. o primă fixă în funcție de calitate. Această metodă de stabilire a prețurilor este ajustată în funcție de nevoile industriei autoturismelor, dar componentele costurilor sunt aceleași atât pentru ARW destinate segmentului OEM, cât și pentru cele destinate segmentului AM.

(22)

În consecință, deși ARW destinate segmentelor OEM și AM au diferite canale de distribuție, acestea au în comun aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt interschimbabile. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs omogen. În plus, ARW sunt comercializate și importate din China în cantități semnificative prin ambele canale de vânzare. Având în vedere aceste constatări, se concluzionează cu titlu provizoriu că excluderea ARW destinate segmentului OEM din domeniul de aplicare al anchetei nu este justificată.

(23)

O parte interesată a solicitat excluderea roților pentru carturi deoarece carturile nu sunt încadrate la codurile NC 8701 – 8705 . Cu toate acestea, partea interesată nu a reușit să demonstreze neincluderea carturilor la codurile NC sus-menționate; cererea fiind, prin urmare, în mod provizoriu respinsă.

(24)

Aceeași parte a susținut că roțile pentru vehiculele de teren (ATV) ar trebui, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare al procedurii, deoarece acestea sunt fundamental diferite în raport cu roțile fabricate pentru alte autovehicule. Cu toate acestea, anumite ATV-uri ar putea fi încadrate la codurile NC 8701 – 8705 , motiv pentru care roțile acestora se încadrează în domeniul de aplicare al acestei anchete. În consecință, cererea fost în mod provizoriu respinsă.

(25)

S-a constatat că produsul în cauză și roțile de aluminiu pentru autovehicule fabricate și vândute pe piața internă a RPC și pe piața internă a Turciei, țară selectată provizoriu drept țară analoagă, precum și roțile de aluminiu pentru autovehicule fabricate și vândute în Uniune de industria din Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice esențiale și au aceleași aplicații. Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(26)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la ele, aceste criterii sunt prezentate mai jos în formă rezumată:

(27)

În prezenta anchetă, toate grupurile de exportatori incluși în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut.

(28)

Pentru toate grupurile de exportatori incluși în eșantion, Comisia a căutat toate informațiile necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de statut de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață la sediile grupurilor în cauză.

(29)

Ancheta a arătat că TEP nu poate fi acordat nici unuia dintre cele patru grupuri de societăți chineze deoarece niciunul dintre acestea nu îndeplinește toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, din motivele expuse în continuare.

(30)

Niciunul dintre grupurile de exportatori incluse în eșantion nu a reușit să demonstreze că îndeplinește criteriul 1, din cauza intervenției statului în deciziile cu privire la principala materie primă (aluminiul).

(31)

Într-adevăr, în cazul tuturor grupurilor incluse în eșantion, se pare că marea majoritate a aluminiului utilizat pentru producția de roți de aluminiu pentru autovehicule este achiziționat de pe piața internă chineză pe baza unor contracte pe termen lung. Prețurile se bazează pe cotațiile aluminiului primar de pe piețele la vedere din China, plus o taxă de transformare [în cazul unei societăți, de asemenea, în funcție de Shanghai Futures Exchange (SHFE)]. În acest sens, trebuie precizat că pe piețele la vedere, cotațiile merg în paralel cu SHFE.

(32)

În acest sens, trebuie remarcat faptul că statul chinez are un rol esențial în stabilirea prețurilor aluminiului primar și intervine continuu pe piață printr-o serie de instrumente.

(33)

În primul rând, pentru aluminiul primar destinat exportului se percepe TVA în valoare de 17 % (în timp ce TVA pentru exportul bunurilor finite se restituie) plus o taxă de export de 15 %.

(34)

În al doilea rând, statul intervine prin intermediul mecanismelor de stabilire a prețurilor în Shanghai Futures Exchange (SHFE), care este o bursă închisă pentru societățile înregistrate în China și pentru cetățenii chinezi. Această intervenție din partea statului în SHFE, prin intermediul mecanismelor de stabilire a prețurilor, este legată de poziția sa atât în calitate de vânzător de aluminiu primar, cât și de cumpărător prin Biroul Rezervei de Stat și alte organisme de stat. În plus, statul stabilește zilnic limite de preț prin normele SHFE, care au fost aprobate de către autoritatea națională de reglementare, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China („CRVMC”).

(35)

Un alt exemplu de intervenție din partea statului este recentul pachet de stimulente al guvernului chinez, menit să limiteze efectele crizei economice. La sfârșitul anului 2008, Biroul Rezervei de Stat a început un program de achiziționare a aluminiului de la turnătorii, în vederea susținerii acestora în contextul diminuării cererii ca urmare a crizei financiare globale. Aceste achiziții susținute de stat au absorbit majoritatea stocurilor de pe piața internă, ducând la creșterea prețurilor în prima jumătate a anului 2009.

(36)

Acesta a fost considerat un factor de bază în ceea ce privește intervenția statului în deciziile firmelor cu privire la materiile prime. Într-adevăr, actualul sistem chinez de taxe mari de export și nerambursare a TVA pentru exportul aluminiului primar și al altor materii prime, alături de lipsa taxelor de export și nerambursarea TVA pentru exporturile produselor din aval și intervenția statului în stabilirea prețurilor în SHFE, au condus în primul rând la o situație în care prețurile aluminiului de pe piața chineză continuă să fie influențate de stat. Astfel, s-a ajuns la o situație fără precedent în care prețurile LME diferă semnificativ de cele de pe piața chineză (4). Între jumătatea anului 2005 și sfârșitul anului 2008, prețurile LME au fost semnificativ mai mari decât cele de pe piețele chineze, subliniind lipsa oricărui arbitraj relevant între piețele chineze și piețele din restul lumii.

(37)

Astfel, multiplele denaturări provocate de stat în ceea ce privește prețurile aluminiului primar de pe piața chineză influențează deciziile producătorilor chinezi de roți de aluminiu în legătură cu achiziționarea de materii prime. În plus, aceștia se bucură de un avantaj datorat acestor denaturări, în sensul că achiziționează de obicei de pe piața chineză, de la furnizori locali care utilizează ca referință prețurile de pe piețele chineze la vedere (sau SHFE), dar pot în același timp cumpăra anumite cantități la prețurile LME atunci când prețurile de pe piața chineză sunt mai mari, ca urmare a intervenției statului.

(38)

În plus, pe lângă situația generală prezentată mai sus, alte trei grupuri nu îndeplinesc alte cerințe ale criteriului 1 din cauza intervenției semnificative a statului cu privire la importante decizii economice. În cazul unuia dintre grupuri, o societate aflată în proprietatea statului are drepturi de veto disproporționate în raport cu participația sa în dintre societățile sale, în ceea ce privește anumite decizii esențiale. Pentru majoritatea societăților care fac parte dintr-un alt grup, statul intervine semnificativ în unele decizii esențiale fie deoarece societățile sunt deținute integral de stat, fie deoarece administratorul care reprezintă acționarul public are drepturi de veto cu privire la decizii importante privind societatea. De asemenea, deși societățile au susținut contrariul, ancheta a indicat că Departamentul de Stat al Muncii are drepturi de veto în ce ceea ce privește ocuparea forței de muncă în două dintre aceste societăți. În sfârșit, în cazul celui de-al treilea grup, familia care controlează grupul are legături cu partidul de guvernământ, iar statul intervine în mod semnificativ în ceea ce privește una dintre societățile care aparține grupului cu privire la anumite decizii importante, având în vedere că administratorul care reprezintă acționarul public are un drept de veto cu privire la importante decizii legate de societate.

(39)

În cazul unuia dintre grupuri, există o încălcare evidentă a principiilor contabile de bază în toate societățile care fac parte din grup. Nu au fost respectate în special IAS 1 (prezentarea situațiilor financiare), IAS 12 (impozitul pe profit) și IAS 16 (imobilizări corporale). Astfel, se consideră că înregistrările contabile nu au fost pregătite și verificate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În ceea ce privește un alt grup, Comisia a constatat nerespectarea IAS 1 și IAS 31.

(40)

În cazul unui grup, există denaturări evidente în ceea ce privește drepturile de folosință ale terenului și achiziționarea de active imobilizate pentru mai multe societăți, iar majoritatea societăților care aparțin grupului au beneficiat de regimuri fiscale preferențiale, de rambursarea impozitelor și de subvenții care reprezintă denaturări nesoluționate datând din perioada sistemului economiei planificate. Aceste denaturări au fost semnificative, de exemplu din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

(41)

În ceea ce privește un alt grup inclus în eșantion, trei dintre societățile acestuia au beneficiat de regimuri fiscale preferențiale, care reprezintă denaturări nesoluționate datând din perioada sistemului economiei planificate. Aceste denaturări pot fi considerate semnificative, de exemplu din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

(42)

În ceea ce privește un alt grup, se pare că două dintre societățile acestuia nu respectă criteriul 3. Prima a plătit dreptul de folosință a terenului cu mare întârziere după data scadenței, fără a primi penalizări, în pofida faptului că în contract se stipula în mod clar aplicarea unor penalități. Aceasta înseamnă un sprijin direct din partea statului (care este proprietarul final al terenului) în faza de început a societății. În ceea ce privește a doua societate, acesta a fost înființată în urma unei achiziții a activelor unui producător de roți de aluminiu cu capital de stat, în condițiile unei economii planificate, ceea ce înseamnă un avantaj necorespunzător în etapa inițială a unei societăți.

(43)

Un grup a susținut că achiziționarea de active de la un producător deținut de stat s-a realizat în condițiile economiei de piață. Cu toate acestea, partea nu a reușit să demonstreze că întreaga operațiune poate fi considerată ca fiind lipsită de denaturările determinate de fostul sistem al economiei planificate.

(44)

În sfârșit, societățile care aparțineau unui alt grup au beneficiat de scutiri semnificative de taxe și de un sprijin financiar semnificativ, ceea ce a avut un impact important asupra situației lor financiare, de exemplu din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

(45)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP grupurilor de exportatori vizați din RPC, autorităților RPC, Camerei de Comerț din China și reclamantului. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(46)

Un grup a acuzat faptul că Comisia nu a luat o hotărâre cu privire la TEP în termenul de trei luni prevăzut în regulamentul de bază și a susținut că exportatorii au luat toate măsurile necesare înainte de acest termen pentru a-i permite Comisiei să cunoască efectele pe care decizia sa cu privire la statutul respectiv le-ar putea avea asupra calculului marjei de dumping. Cu alte cuvinte, se susține că TEP ar trebui evaluat în termenul de trei luni în cazul în care răspunsurile la chestionarele antidumping sunt furnizate în acest termen. În caz contrar, există riscul ca informațiile furnizate în chestionarul antidumping să influențeze decizia de acordare a TEP.

(47)

Cu toate acestea, în cazul de față, ar trebui subliniat că nu se poate lua o decizie privind TEP în decurs de 3 luni, deoarece majoritatea informațiilor privind TEP au fost colectate în timpul vizitelor de verificare care s-au încheiat după termenul de trei luni. În orice caz, astfel cum s-a explicat mai sus, decizia de a refuza TEP în cazul grupurilor exportatoare incluse în eșantion s-a bazat exclusiv pe o evaluare atentă a celor 5 criterii de acordare a TEP precizate în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(48)

În ceea ce privește criteriul 1, s-a susținut că există într-adevăr un arbitraj între piețele chineze și LME, având în vedere că în timpul perioadei de anchetă s-au efectuat mai multe exporturi minore de aluminiu către/din China. Acest argument nu poate fi acceptat în vederea diferențelor de preț dintre piețele chineze și LME.

(49)

În ceea ce privește criteriul 2, au fost puse în discuție o serie de aspecte legate de unele dintre incompatibilitățile cu diferite IAS constatate de Comisie în evidențele contabile a două societăți. Cu toate acestea, niciun element al argumentelor prezentate nu permite formularea unei concluzii potrivit căreia oricare dintre aceste două societăți deține un set clar de registre contabile care sunt revizuite de către un auditor independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(50)

În ceea ce privește criteriul 3, au fost înaintate mai multe argumente. În primul rând, s-a susținut că impactul sprijinului financiar, al drepturilor de utilizare a terenurilor și al altor avantaje, precum scutirile de taxe, nu a determinat denaturări semnificative ale situației financiare ale societăților. Acest argument nu poate fi acceptat deoarece impactul acestor sisteme este semnificativ din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

(51)

S-a subliniat, de asemenea, că mai multe sisteme de sprijin și avantaje fiscale nu au vizat o anumită societate și, astfel, nu se poate considera că acestea sunt rezultatul efectului rezidual al sistemului economiei planificate. În acest sens, trebuie subliniat că analiza TEP urmărește să stabilească dacă există o intervenție din partea statului, fie că aceasta este sau nu specifică unei anumite societăți. În orice caz, temeiul de fapt al afirmației este incorect. Într-adevăr, avantajele de care se bucură societățile în cazul de față pot fi considerate specifice deoarece toate vizează un anumit tip de societăți: de exemplu societățile străine, societățile stabilite într-o anumită zonă, care au desfășurat negocieri ad hoc cu autoritățile locale pentru a primi subvenții, societățile care achiziționează echipamente de pe piața internă, care își modernizează tehnologia, care participă la târguri, care fac investiții în cercetare și dezvoltare etc.

(52)

În sfârșit, s-a susținut că scutirile și reducerile de la plata impozitului pe profit pentru societățile străine, care au intrat în vigoare în 2005, nu reprezintă o denaturare care provine din sistemul economiei planificate. Această interpretare nu poate fi acceptată. Într-adevăr, criteriul 3 nu se referă la acțiunile limitate în ceea ce privește perioada (până în 1998, când China a început să aplice regulile economiei de piață) sau domeniul de aplicare, ci la acțiunile care implică intervenția statului în modelarea mediului de afaceri prin măsuri tipice pentru o economie planificată, precum ratele discriminatorii de impozitare.

(53)

Pe baza celor de mai sus, niciuna dintre societățile din RPC care au solicitat TEP nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În consecință, s-a considerat că TEP ar trebui să fie respins pentru toate aceste societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la aceste concluzii.

(54)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă aplicabilă la scară națională, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză sunt în măsură să demonstreze, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, că prețurile lor de export, cantitățile exportate, condițiile și modalitățile de vânzare sunt stabilite în mod liber, că operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței și că o eventuală intervenție a statului nu este de natură să permită circumvenția măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de rate individuale ale taxelor.

(55)

Toate grupurile exportatoare care au solicitat TEP au solicitat, de asemenea, tratament individual în cazul neacordării TEP. Pe baza informațiilor disponibile, se stabilește cu titlu provizoriu că două dintre cele patru grupuri din RPC incluse în eșantion îndeplinesc toate cerințele pentru acordarea unui tratament individual. În ceea ce privește două grupuri incluse în eșantion, se refuză acordarea unui tratament individual. Într-adevăr, intervenția statului în ceea ce privește CITIC Dicastal și Baoding permite circumvenția măsurilor în cazul în care exportatorii primesc fiecare rate individuale ale taxelor, în special având în vedere faptul că aceste două grupuri au două societăți mixte comune care fabrică produsul în cauză.

(56)

Dintre cele patru grupuri exportatoare din RPC incluse în eșantion, următoarele grupuri trebuie analizate fiecare în parte:

(57)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analoagă.

(58)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat intenția sa de a folosi Turcia drept țară analoagă, în scopul de a stabili valoarea normală, iar părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire această alegere.

(59)

Un singur exportator s-a opus acestei alegeri și a propus Malaysia ca țară alternativă, însă a afirmat ulterior că societățile din Malaysia nu doresc să coopereze cu Comisia.

(60)

Comisia a examinat dacă Turcia reprezenta o alegere satisfăcătoare ca țară analoagă. S-a concluzionat că Turcia, care are cinci producători naționali și importuri semnificative din țările terțe reprezintă o piață foarte competitivă. În plus, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește procesul de producție al producătorilor din Turcia și al celor din Republica Populară Chineză. Având în vedere cele de mai sus, în urma anchetei nu s-a constatat niciun motiv pentru care Turcia să nu fie considerată adecvată în scopul stabilirii valorii normale. În plus, producătorii turci vând tipuri de produse comparabile cu cele exportate de RPC.

(61)

Doi producători din Turcia au răspuns la chestionarul trimis tuturor producătorilor de roți de aluminiu din Turcia.

(62)

Informațiile furnizate în răspunsurile producătorilor cooperanți din Turcia au fost verificate in situ și s-au dovedit a fi informații fiabile, pe baza cărora ar putea fi stabilită o valoare normală.

(63)

Prin urmare, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că Turcia reprezintă o țară analoagă potrivită și satisfăcătoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(64)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă, astfel cum se precizează mai jos:

(65)

Produsul în cauză a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă din Turcia.

(66)

S-a analizat dacă vânzările pe piața internă ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți de pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(67)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când media ponderată a prețului pentru acel tip era egală sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț s-a calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(68)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când media ponderată a prețului mediu pentru acel tip era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(69)

În cazul unui tip de produs pentru care nu au existat vânzări profitabile, valoarea normală s-a bazat pe costurile de fabricație ale tipului de produs comercializat pe piața internă, pe costurile generale și administrative („costurile SG&A”) și pe o valoare rezonabilă a profitului pe piața internă.

(70)

În sfârșit, pentru un număr restrâns de tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată pe baza valorii normale a unor tipuri comparabile de produse, cu o ajustare în privința diferențelor fizice.

(71)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(72)

În cazul în care vânzările s-au realizat prin intermediul unui importator sau comerciant afiliat, prețurile de export s-au calculat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, plecându-se de la prețurile de revânzare ale importatorului/comerciantului afiliat respectiv către primii clienți independenți din Uniune. S-au făcut ajustări pentru toate costurile efectuate între momentul importului și cel al revânzării, inclusiv pentru a ține seama de costurile legate de vânzări, de costurile generale și administrative și de profit. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de un importator/comerciant neafiliat al produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului/comerciantului afiliat nu a fost considerat ca fiind fiabil, având în vedere relația dintre producătorii-exportatori și importatorul/comerciantul afiliat.

(73)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate în condiții franco fabrică. În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, prin ajustări, de diferențe care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(74)

Comparația dintre roțile exportate din RPC și a cele comercializate pe piața turcă de producătorii cooperanți turci s-a realizat prin diferențierea vânzărilor către segmentul OEM de cele către segmentul AM.

(75)

În plus față de cele de mai sus, s-au efectuat ajustări corespunzătoare în legătură cu costurile de transport, de asigurare, de manipulare și auxiliare, de ambalare, de credit, de impozitare indirectă și pentru comisioane bancare, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, exacte și susținute de elemente de probă verificate.

(76)

Pentru cele două societăți incluse în eșantion cărora li s-a acordat tratament individual, marjele de dumping s-au stabilit prin compararea valorii normale medii ponderate stabilite pentru producătorii turci care au cooperat pe deplin, cu prețul mediu ponderat de export către Uniune al fiecărei societăți, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(77)

Marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul de import la frontiera Uniunii Europene, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(78)

Marja de dumping pentru societățile incluse în eșantion cărora nu li s-a acordat statut de societăți care funcționează în condițiile economiei de piață sau tratament individual și pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată ca medie ponderată a rezultatelor aferente tuturor societăților incluse în eșantion. Calculele pentru cele două societăți, cărora nu li s-a acordat nici TEP nici TI, au fost realizate în același mod precum se prezintă la alineatul 76. Această marjă de dumping exprimată ca un procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii Europene este de 48,7 %.

(79)

Având în vedere că RPC a dat dovadă de un mare grad de cooperare, marja de dumping la scară națională aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC s-a calculat la nivelul marjei celei mai ridicate stabilite pe baza tranzacțiilor efectuate de un producător-exportator cooperant. În consecință, marja de dumping reziduală exprimată ca un procent din prețul de import la frontiera Uniunii Europene, înainte de vămuire, este de 69,3 %.

(80)

ARW sunt produse de aproximativ 30 de societăți, situate în numeroase țări UE. Societățile care au susținut plângerea și au cooperat la anchetă au reprezentat peste 85 % din totalul producției din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(81)

Producția totală din Uniune și baza anchetei au fost stabilite pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după inițierea anchetei, informațiile obținute de la producătorii incluși în eșantion și de la alți producători cooperanți. Aceste informații au permis confirmarea existenței și a nivelului de producție a acelor producători care nu au cooperat la anchetă.

(82)

S-a constatat că un producător inclus în eșantion importă produsul în cauză din RPC și îl revinde pe piața Uniunii. Cu toate acestea, prin comparație cu vânzările sale globale, importurile rămân marginale și nu afectează încadrarea sa ca producător al Uniunii.

(83)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează.

(84)

Consumul în cadrul Uniunii (5) a fost stabilit prin adăugarea importurilor bazate pe datele Eurostat la vânzările UE ale producătorilor Uniunii. Importurile de ARW sunt încadrate la două coduri ex NC care includ și alte produse. Pentru a evalua partea ocupată de ARW în cadrul fiecărui cod NC, cota importurilor acestora în cadrul codurilor NC 8708 70 10 și 8708 70 50 a fost stabilită la nivelul fiecărei țări, pe baza metodologiei sugerate în plângere. Având în vedere că importurile au fost raportate pe cantități, conversia în unități s-a realizat de asemenea cu referire la metodologia sugerată în plângere (utilizându-se o greutate medie pe unitate). Aceste date au fost supuse unei verificări încrucișate și confirmate prin datele furnizate de exportatorii chinezi incluși în eșantion. Livrările în UE au fost calculate prin adăugarea celor efectuate de producătorii Uniunii incluși în eșantion la cele efectuate de alți producători (date colectate în etapa anterioară inițierii procedurii, obținute de la reclamant, anumite estimări fiind realizate pe baza datelor primite de la producătorii incluși în eșantion).

(85)

În total, consumul a scăzut cu 15,5 % în cursul perioadei examinate, dar a urmat o tendință inegală, înregistrând o scădere majoră de 15,1 % între 2008 și PA. Acesta a crescut de la 58,6 milioane de unități în 2006, la 62,4 milioane de unități în 2007, scăzând apoi la 58,3 milioane de unități în 2008 și la 49,5 milioane de unități în cursul anchetei.

(86)

Volumul și cota de piață a importurilor din RPC au evoluat după cum urmează:

(87)

Volumul importurilor chineze a crescut de la 3,7 milioane de unități în 2006, la 5,1 milioane de unități în 2007, 5,8 milioane de unități în 2008 și 6,1 milioane de unități în cursul perioadei de anchetă. Astfel, acesta a crescut cu peste 66 % între 2006 și PA.

(88)

Cota de piață a importurilor chineze s-a dublat. Aceasta a crescut de la 6,3 % în 2006, la 8,2 % în 2007, 10 % în 2008 și 12,4 % în cursul perioadei de anchetă. În ansamblu, importurile chineze au câștigat 6,1 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(89)

În tabelul de mai jos este prezentată o comparație între prețurile medii de import din China (conform Eurostat, deoarece chestionarele exportatorilor se referă numai la PA și nu includ anii precedenți) și prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(90)

Prețurile medii de import din RPC au scăzut continuu între 2006 și 2008 cu 9,5 %, înregistrând apoi o ușoară creștere în cursul perioadei de anchetă, cu 0,5 %. În cursul perioadei examinate, prețurile au scăzut cu 8 %.

(91)

Având în vedere această comparație de preț, se poate concluziona că în cursul perioadei examinate prețurile de import din China au fost, per total, tot timpul cu mult mai scăzute decât prețurile producătorilor incluși în eșantion, determinându-i pe aceștia din urmă efectueze importante reduceri de preț.

(92)

Cazul de față este caracterizat de divizarea în două canale de distribuție, și anume segmentul OEM și segmentul AM. În plus, majoritatea vânzărilor producătorilor din Uniune se concentrează pe segmentul OEM, în timp ce importurile din China se îndreaptă în special către segmentul AM (aproximativ 70 % din importurile din RPC). Astfel, există o asimetrie în ceea ce privește canalizarea segmentată a vânzărilor din industria Uniunii, pe de o parte și importurile chineze, pe de altă parte.

(93)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii au fost comparate, raportând prețurile industriei din Uniune incluse în eșantion la importurile din țara în cauză. Prețurile de vânzare relevante ale industriei din Uniune incluse în eșantion au fost prețurile practicate față de clienții independenți, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, adică prețurile nete de orice reduceri și rabaturi, cheltuielile de transport în Uniune nefiind incluse.

(94)

Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori chinezi, după deducerea oricărui rabat, și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera Uniunii și au făcut obiectul unei ajustări corespunzătoare, pentru a se ține cont de costurile de vămuire și de costurile ulterioare importului.

(95)

Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză importat a fost vândut în Uniune la prețuri care au subcotat prețurile industriei din Uniune, cu 22 %-37 % din acestea din urmă, procente calculate pe baza datelor furnizate de producătorii exportatori cooperanți. Având în vedere nivelul de subcotare și evoluția negativă a prețurilor industriei din Uniune, este evident că a avut loc o diminuare semnificativă a prețurilor.

(96)

Unele părți au susținut că nivelul de subcotare ar trebui calculat prin raportarea sa numai la componenta „valorii adăugate” a prețului (fără a include costul aluminiului). Într-adevăr, utilizarea acestei metodologii ar duce la un nivel inegal de subcotare. Cu toate acestea, având în vedere că nivelurile de subcotare calculate prin raportarea la prețul integral au fost deja semnificative, această metodă nu a mai fost analizată.

(97)

Nivelul de subcotare ridicat și scăderea prețurilor [a se vedea considerentul (89) și următoarele] în cadrul industriei din Uniune demonstrează efectul pronunțat al dumpingului în acest caz.

(98)

Pentru a anticipa orice posibile întrebări referitoare la diferențele dintre cele două segmente, s-a realizat o analiză separată a ambelor segmente, pe baza aceleiași metodologii descrise mai sus. Subcotarea rămâne semnificativă pentru ambele segmente (între 13 și 30 % pentru vânzările OEM și între 56 și 63 % pentru vânzările AM).

(99)

Următorul tabel demonstrează evoluțiile importurilor din țările terțe, altele decât RPC.

(100)

Astfel cum se arată mai sus, Turcia este cel de-al doilea importator ca mărime după RPC, cu o cotă de piață semnificativă, dar relativ stabilă. Cota de piață a importurilor din țările terțe, altele decât RPC și Turcia a scăzut de la 9 % în 2006 la 8,4 % în cursul perioadei de anchetă. Impactul prețurilor acelor importuri asupra situației industriei din Uniune este discutat la considerentul (136) și următoarele.

(101)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a cuprins și o evaluare a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii între 2006 și perioada de anchetă.

(102)

Astfel cum s-a explicat mai sus, a fost necesară utilizarea dispozițiilor privind eșantionarea. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost analizați la următoarele două niveluri.

(103)

Tabelul de mai jos arată, pe baza producției totale a Uniunii, evoluția producției, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității.

(104)

Așa cum se arată în tabelul de mai sus, producția a rămas relativ stabilă, de aproximativ 49,5 milioane de unități în 2006 și în 2007, scăzând apoi la 45,2 milioane de unități în 2008 și la 37,6 milioane de unități în PA, o scădere de 24 % în cursul perioadei examinate. În aceeași perioadă, rata de utilizare a capacității a pierdut 19,4 puncte procentuale.

(105)

Principala cauză a scăderii ratei de utilizare a capacității, în prezența unei reduceri a capacității, poate să fie atribuită exclusiv diminuării semnificative a producției.

(106)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul vânzărilor, cota de piață și prețurile unitare medii la vânzare, pe baza tuturor producătorilor din Uniune.

(107)

Vânzările UE au crescut de la 45,4 milioane de unități în 2006 la 46,6 milioane de unități în 2007, scăzând apoi la 42,8 milioane de unități în 2008 și la 35,7 milioane de unități în PA. Per total, vânzările UE au scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate.

(108)

Toți producătorii UE au pierdut continuu din cota de piață, de la 78 % în 2006, la 75 % în 2007, 74 % în 2008 și 72 % în PA. Aceasta reprezintă o pierdere totală de 6 procente în cursul perioadei examinate. În același timp, cota de piață a importurilor chineze a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale.

(109)

Numărul de angajați a crescut de la 14 204 angajați la sfârșitul anului 2006 la 14 818 angajați la sfârșitul anului 2007; a scăzut la 14 309 la sfârșitul anului 2008, numărul angajaților continuând să scadă până la 12 981, la sfârșitul PA. Aceasta înseamnă o pierderea a 1 328 de locuri de muncă, între 2008 și PA, ceea ce reprezintă peste o zecime din forța de muncă, în decurs de șase luni.

(110)

În paralel, productivitatea a trecut de la 3 500 de unități pe angajat în 2006 la 3 341 de unități pe angajat în 2007, 3 164 de unități pe angajat în 2008 și 2 903 de unități pe angajat în cursul perioadei de anchetă. Scăderea productivității, în special între 2008 și PA, poate fi explicată prin faptul că redimensionarea forței de muncă nu s-a făcut în același ritm cu scăderea producției. Acest lucru se este cauzat de posibilitatea limitată de reconversiune a acestei industrii sau prin închiderea temporară a utilajelor, precum și prin costurile ridicate ale indemnizațiilor acordate personalului în caz de disponibilizare. Ancheta a arătat că numărul de angajați a scăzut în special în intervalul dintre 2008 și PA. Costul salariilor a scăzut în cursul perioadei examinate. Se așteaptă ca investițiile efectuate de industria din Uniune în timpul PA să își mărească în continuare eficacitatea și productivitatea pe termen mediu și lung.

(111)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt semnificativ superioare nivelului de minimis. În plus, având în vedere volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(112)

Așa cum se arată la considerentul (20) și următoarele, majoritatea ARW produse în Uniune sunt comercializate prin licitații organizate în medie cu doi ani înainte de lansarea unui nou model de autoturism. În consecință, Comisia a examinat, de asemenea, contractele încheiate în cursul perioadei luate în considerare (care intră în vigoare după PA), pentru a stabili dacă se poate formula o concluzie cu privire la evoluția probabilă a livrărilor în ceea ce privește industria din Uniune după PA. Datele colectate nu permit însă în această etapă stabilirea unor concluzii bine întemeiate și vor fi supuse unor noi investigații.

(113)

3 dintre cei 6 producători incluși în eșantion sunt mari grupuri cu capacități de producție în mai multe state membre, în timp cei ceilalți trei au structuri mai puțin importante concentrate în unul sau două state membre. În cursul perioadei examinate, 3 dintre unitățile de producție ale producătorilor incluși în eșantion au fost închise, prima în 2006, a doua în 2008 cu puțin înainte de PA, iar ultima spre sfârșitul PA.

(114)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, la sfârșitul fiecărei perioade:

(115)

Stocurile au rămas sub 12 % din producție. Se reamintește faptul că acest indicator nu este foarte relevant, deoarece în Uniunea Europeană, producția de ARW are loc în mare măsură la comandă, iar stocul existent la un moment dat reprezintă în principal bunurile vândute care nu au fost încă livrate.

(116)

Prețurile unitare de vânzare ale producătorilor din UE incluși în eșantion au fost stabile în 2006 și în 2007, situându-se la aproximativ 49 EUR pe unitate, dar au scăzut la 48 EUR pe unitate în 2008 și la 46,5 EUR pe unitate în cursul perioadei de anchetă. Aceasta reprezintă o scădere de peste 6 % în cursul perioadei luat în considerare și indică în același timp o scădere semnificativă în PA [a se vedea tabelul de la considerentul (86)].

(117)

Rentabilitatea produsului similar a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările produsului similar de către societățile incluse în eșantion, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. În timp ce pentru 2006 și 2007 pragul de rentabilitate era încă depășit, situația s-a schimbat drastic în 2008 și în PA din cauza scăderii volumului vânzărilor, reducerii prețurilor de vânzare și a unei structuri rigide a costurilor industriei, costurile fixe fiind ridicate.

(118)

Tendința investițiilor în produsul în cauză ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion este prezentată în tabelul următor.

(119)

Tabelul demonstrează că industria din Uniune și-a majorat investițiile în produsul în cauză, chiar și atunci când s-a confruntat cu diminuarea rentabilității. Investițiile s-au realizat în special în utilaje pentru îmbunătățirea eficienței. Investițiile tot mai mari indică faptul că industria a avut totuși capacitatea de a mobiliza capital.

(120)

Totuși, în pofida acestor eforturi, randamentul investițiilor (return on investment, ROI) în produsul în cauză a înregistrat o scădere bruscă în cursul perioadei examinate, atingând – 40 % în PA. Aceasta confirmă deteriorarea rentabilității industriei și incapacitatea sa de a genera profit din investiții.

(121)

În perioada luată în considerare, producătorii incluși în eșantion au înregistrat și o scădere a fluxului operațional de lichidități cu 8,1 puncte procentuale, ceea ce reflectă în mare măsură scăderea rentabilității. Eșecul acestui indicator nu poate fi atribuit creșterii investițiilor, ci afacerilor operaționale care generează mai puține lichidități. De fapt, întrucât industria necesită aporturi constante de numerar pentru activele fixe, diminuarea fluxului de lichidități indică incapacitatea crescândă a industriei din Uniune și imposibilitatea sa de a se baza pe autofinanțare.

(122)

Tabelul de mai jos prezintă costul mediu pe tonă în ceea ce privește produsul în cauză realizat de producătorii incluși în eșantion.

(123)

Costul mediu a rămas constant în cursul perioadei examinate, în medie, la un nivel de aproximativ 50 EUR pe unitate.

(124)

Din aceste motive, se concluzionează cu titlu provizoriu că industria din Uniune a suferit prejudicii importante. Această concluzie este într-adevăr susținută de numărul de societăți sau de unități de producție care s-au închis (5 în segmentul OEM) sau care au intrat în insolvență (21 în segmentul AM și 4 în segmentul OEM) în cursul perioadei examinate.

(125)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă prejudiciul semnificativ suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei din Uniune, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(126)

Există o coincidență clară între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping, a căror cotă de piață a câștigat 6 puncte procentuale între 2006 și PA și scăderea cu 6 puncte procentuale a cotei de piață înregistrate de producătorii Uniunii în aceeași perioadă. Ancheta a stabilit de asemenea existența unor efecte negative ale prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping, care au fost în permanență subcotate în raport cu cele practicate de producătorii din Uniune.

(127)

O parte a susținut că cota de piață a importurilor originare din RPC este prea mică pentru a cauza prejudicii semnificative. Cu toate acestea, o cotă de piață globală de 12 %, pe o piață sensibilă la prețuri (în special în ceea ce privește segmentul OEM) nu poate fi considerată mică.

(128)

Trebuie amintit că volumul importurilor din RPC a crescut cu aproximativ 65 %, iar cota de piață estimată a acestora aproape că s-a dublat în cursul perioadei examinate. În plus, astfel cum s-a explicat la considerentul (86) și următoarele, prețurile de import din RPC au scăzut cu 8 % [a se vedea considerentul (89) și următoarele] și a avut loc o diminuare semnificativă a prețurilor [a se vedea considerentul (93) și următoarele]. Într-adevăr, creșterea bruscă a importurilor și diminuarea semnificativă a prețurilor sunt factorii principali care trebuie luați în considerare în acest caz.

(129)

Industria din Uniune a reacționat la dumpingul prejudiciabil reducându-și prețurile începând cu 2007. Cu toate acestea, din cauza presiunii exercitate de prețurile importurilor din China, industria din Uniune nu a fost în măsură să își păstreze cota de piață nici la aceste prețuri reduse. În cadrul licitațiilor din segmentul OEM, s-a constatat că ofertele la preț scăzut din China au jucat un rol esențial în reducerea prețurilor oferite de industria din Uniune. Totuși, în pofida reducerilor de preț efectuate de industria din Uniune, prețul mediu de vânzare al importurilor din China a rămas mai scăzut decât prețurile practicate de industria din Uniune. În consecință, vânzările industriei din Uniune au scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Având în vedere că în cursul perioadei de anchetă prețurile din China au scăzut și mai mult în comparație cu anul 2006, industria din Uniune a trebuit să își reducă încă o dată prețurile, pentru a se menține pe piață. Rentabilitatea sa a scăzut sub pragul minim – fapt ce nu-i va permite să-și continue operațiunile în timp.

(130)

Prin urmare, este clar că există o puternică legătură între creșterea semnificativă a volumelor importurilor la prețuri tot mai scăzute și prejudiciul suferit de către industria din Uniune. În consecință, se poate concluziona că, în această etapă, există o legătură de cauzalitate între importurile la prețuri scăzute din China și prejudiciul semnificativ suferit de industria din Uniune.

(131)

S-a argumentat că OEM și AM sunt două canale de vânzări distincte, fără a exista vreo interacțiune semnificativă între ele. Pe această bază, s-a susținut în special că prejudiciul suferit de industria din Uniune, care își canalizează majoritatea vânzărilor către segmentul OEM (85 % dintre producătorii incluși în eșantion), nu ar fi putut fi cauzat de importurile din China care se concentrează în mod predominant pe segmentul AM și se adresează doar în mică măsură segmentului OEM.

(132)

Deși canalele de distribuție sunt într-adevăr distincte, conform constatărilor Comisiei, este posibilă o anumită interacțiune, deși nu directă. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine cât mai completă a situației de față, cele două segmente au fost luate în considerare separat.

(133)

În segmentul AM, prejudiciul constatat poate fi cu siguranță atribuit volumelor mari de importuri la prețuri scăzute din China, care reprezintă până la 34 % din acest segment. În segmentul OEM, care reprezintă majoritatea consumului UE (35 milioane de unități din aproximativ 50), prezența chineză în ceea ce privește volumul este mult mai mică (maximum 6 %). Totuși, astfel cum s-a explicat deja, trebuie să se rețină că prejudiciul suferit cu privire la vânzările OEM este determinat de prețurile scăzute din China și are într-adevăr legătură cu prețurile. Mai exact, există indicii că producătorii de autoturisme utilizează ofertele din China ca punct de referință, ceea ce conduce la diminuarea prețurilor producătorilor de ARW din UE în cadrul licitațiilor. Pentru a rămâne pe piață, producătorii din Uniune nu au altă soluție decât să cedeze și să își reducă prețurile.

(134)

De asemenea, nu se poate exclude faptul că tendințele de diminuare a prețurilor din segmentul AM au un efect asupra prețurilor OEM. Într-adevăr, o comparație între prețurile AM și OEM a arătat că în timp ce cele din urmă au fost în medie mai mari decât primele până în 2007, acest lucru s-a schimbat în 2008 și în cursul perioadei de anchetă. Aceasta indică faptul că presiunea prețurilor de pe segmentul OEM a fost mult mai pronunțată în ultimii ani.

(135)

În consecință, se consideră în mod provizoriu că importurile din China au cauzat prejudicii industriei din Uniune atât în ceea ce privește segmentul AM, cât și segmentul OEM. În orice caz, acest lucru va fi examinat în continuare.

(136)

Așa cum se arată la considerentul (99) și următoarele, Turcia este al doilea importator ca mărime după China. În cursul perioadei examinate, importurile din Turcia au deținut, pe piața UE, o cotă de piață de aproximativ 7 %. În tabelul de mai jos sunt comparate prețurile importurilor din toate țările terțe cu cele ale producătorilor UE.

(137)

În cursul perioadei examinate, prețurile din Turcia au fost în permanență mai mici decât cele ale producătorilor UE incluși în eșantion, cu excepția anului 2008. În cursul perioadei de anchetă, diferența de preț dintre producătorii din Turcia și producătorii din Uniune a fost de 5,7 EUR (+/– 12,3 % din prețurile UE), în timp ce diferența de preț în ceea ce privește China a fost de 14,5 EUR (+/– 31 %). Din aceste motive, este rezonabil să se concluzioneze cu titlu provizoriu că, în cursul perioadei de anchetă, prețurile mai scăzute ale importurilor din Turcia au avut un oarecare impact negativ asupra situației industriei din UE, însă nu atât de mare încât să fie afectată legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(138)

În ceea ce privește importurile din alte țări decât China și Turcia, cota de piață cumulată a acestora a scăzut de la 9 % în 2006 la 8,3 % în cursul perioadei de anchetă [a se vedea considerentul (99)]. În aceeași perioadă, prețurile echivalente au rămas apropiate de cele ale producătorilor din Uniune. Din aceste motive, se consideră că importurile din alte țări terțe decât China și Turcia nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(139)

Unele părți au susținut că importurile din China au fost absorbite de o creștere a consumului UE în 2007 și că diminuarea consumului în 2008 a coincis cu criza economică și cu diminuarea vânzărilor din industria autoturismelor. Conform acestui argument, acești factori au reprezentat cauzele principale ale rezultatelor slabe înregistrate de industria Uniunii.

(140)

Criza economică a avut într-adevăr un impact negativ asupra situației industriei din Uniune, din cauza consumului în scădere și efectelor prețurilor tot mai mici. Între 2008 și PA, consumul a scăzut cu 14,5 %.

(141)

Producătorii de ARW acționează în simbioză cu industria autoturismelor, care a fost grav afectată de criză. Tabelul de mai jos indică evoluția volumelor producției de autoturisme din Europa în cursul perioadei examinate. Este adevărat că autoturismele au ARW fie de aluminiu, fie de oțel, proporția fiind dificil de stabilit. Cu toate acestea, nu există indicii că această proporție s-ar fi schimbat în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. În consecință, nu poate fi exclus faptul că diminuarea volumului producției de autoturisme – care a scăzut într-adevăr în mod dramatic între sfârșitul anului 2008 și PA, ar avea un impact asupra volumului vânzărilor producătorilor de ARW. Tabelul de mai jos arată faptul că scăderea volumului producției a fost într-adevăr de peste 15 % între 2008 și PA.

(142)

Cu toate acestea, analiza indicatorilor economici ai industriei Uniunii arată că tendința de scădere a început cu mult înainte de criza economică și a coincis cu pătrunderea pe piață a importurilor din China. De exemplu, calculul rentabilității demonstrează faptul că tendința de scădere a început între 2006 și 2007 (o scădere cu 2,5 %), a continuat între 2007 și 2008 (o altă scădere cu 2,2 %) și a atins cea mai mare scădere, cu 6,9 % între 2008 și PA.

(143)

În plus, importurile din China au continuat să fie tot mai prezente pe piață, în ciuda consumului în scădere, atingând 12,4 % în cursul perioadei de anchetă. Volumul și cota de piață a acestora au crescut constant, iar prețurile au fost în permanență mai mici decât cele practicate de industria din UE. Totuși, ar fi fost de așteptat ca criza să afecteze toți operatorii de pe piață în mod similar. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus, importurile din China au crescut, la prețuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile UE în cazul de față. În consecință, este rezonabil să se concluzioneze că, dacă nu ar fi fost criza economică, volumul și cota de piață a importurilor din China ar fi crescut și mai mult.

(144)

Din aceste motive, este rezonabil să se presupună că criza economică, chiar dacă a contribuit la prejudiciile suferite de industria Uniunii, nu pare să fie, în sine, un factor care să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul semnificativ. Dimpotrivă, volumul importurilor din China ar fi trebuit în mod normal să scadă odată cu scăderea consumului, așa cum s-a întâmplat în cazul importurilor din alte țări terțe și, în special, al vânzărilor industriei UE (care, se reamintește, au scăzut în mod proporțional cu creșterea importurilor din China).

(145)

Activitatea de export a producătorilor din Uniune a rămas scăzută în cursul perioadei luate în considerare (sub 2 % din totalul vânzărilor producătorilor UE incluși în eșantion). Astfel, aceasta nu ar putea avea niciun impact negativ asupra situației precare a industriei din Uniune și nu poate afecta legătura de cauzalitate.

(146)

Numărul de producători de ARW (aproximativ treizeci) care își desfășoară activitatea pe piața UE sugerează faptul că piața UE este foarte competitivă, deși este în același timp caracterizată de un nivel înalt de concentrare industrială, cele mai mari trei societăți ale deținând o cotă de 60 % din producția totală, alte două aproximativ 8 %, iar patru societăți aproximativ 4 %. Datele disponibile cu privire la volumul producției arată că ceilalți producători sunt întreprinderi mici și mijlocii.

(147)

Trebuie remarcat că o serie de producători mai mici și-au încetat producția înainte de 2008, în 2008 și în cursul perioadei de anchetă. Aceasta ar putea sugera că concurența dintre producătorii Uniunii – și aparentul proces neîntrerupt de concentrare – au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, datele anchetei arată că nu numai micii producători sunt afectați. În realitate, producătorii mai mari și mai mici sunt influențați în mod similar de această evoluție. În consecință, nu se poate concluziona că concurența dintre producătorii Uniunii a contribuit în mod semnificativ la importantul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(148)

S-a susținut că cererea din ce în ce mai mică de ARW ar putea fi o modificare a preferințelor consumatorilor determinată de criza economică, aceștia orientându-se către roțile de oțel, care sunt mai puțin costisitoare. Totuși, nu a fost depus niciun element în sprijinul acestei afirmații. În această etapă și în lipsa oricăror date în sprijinul acestui argument, această evoluție nu a putut fi confirmată.

(149)

Unele părți au susținut că creșterea importurilor din China s-a datorat creșterii cererii pentru unele tipuri specifice de roți, de înaltă tehnologie, produse în RPC (respectiv roți forjate sau obținute prin turnare în flux), care nu ar fi produse în UE (în cantități semnificative). În consecință, importurile din RPC nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune. Ancheta a stabilit însă că acele importuri au constituit numai o foarte mică parte din totalul importurilor din RPC. Prin urmare, s-a impus respingerea argumentului.

(150)

Ar trebui reamintit faptul că în acest caz, s-a constatat că a existat o scădere semnificativă a producției și a vânzărilor, a cotei de piață, precum și o diminuare a prețurilor, ducând la pierderi în industria Uniunii. Volumul importurilor din RPC, care au dus la o scădere semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, precum și a cotei de piață a acestora, au crescut în aceeași perioadă.

(151)

Comisia a analizat, de asemenea, toți ceilalți factori care ar fi putut să contribuie la prejudiciul semnificativ suferit de industria Uniunii. În acest sens, s-a constatat că criza economică, importurile din Turcia și concurența dintre producătorii din Uniune, care a condus la un proces de concentrare, ar fi putut influența într-o oarecare măsură situația prejudiciului. Cu toate acestea, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că impactul acestora probabil nu va afecta legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul constatat, astfel cum se precizează mai sus.

(152)

Pe baza analizei de mai sus, care s-a axat pe efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC care au făcut unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(153)

Producția din Uniune a manifestat un grad înalt de cooperare și de sprijin pentru acest caz (peste 70 %). Aceasta indică faptul că impunerea unor măsuri este evident în interesul producătorilor din UE.

(154)

Ancheta a arătat că industria din Uniune suferă prejudicii semnificative din cauza efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping, care îi subcotează prețurile, astfel cum este prezentat la considerentul (93) și următoarele.

(155)

Este de așteptat ca industria din Uniune să beneficieze de măsuri care ar preveni probabil un nou val de importuri la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping.

(156)

Dacă nu se impune nicio măsură, este de așteptat ca volumul de ARW la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, să crească în continuare, în special în segmentul AM. În plus, nu se poate exclude ca presiunea tot mai mare asupra prețurilor și pătrunderea în segmentul AM vor avea cel puțin un efect indirect asupra situației din segmentul OEM. În acest sens, s-a constatat că anumiți producători din țara în cauză se îndreaptă sau s-au îndreptat deja către partea din mijloc sau de sus a segmentului AM și apoi mai departe, către segmentul OEM – având prețuri foarte scăzute. Este de așteptat ca această evoluție să continue și să pună în același timp în pericol grupul mare de producători din Uniune care își desfășoară activitatea în segmentul OEM. Având în vedere că situația financiară și rentabilitatea acelor producători nu sunt destul de solide pentru a face față unei noi presiuni a prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping și care au subcotat în mod semnificativ prețurile acestora, desființarea progresivă a unui număr mare de producători din Uniune, dacă nu a tuturor producătorilor, este foarte probabilă.

(157)

În exercițiul de eșantionare [a se vedea considerentul (13) de mai sus], au fost aleși 5 importatori neafiliați și 2 utilizatori, pe baza volumului importurilor acestora.

(158)

Cooperarea dintre importatorii independenți reprezintă în general sub 10 % din volumul total al importurilor din RPC.

(159)

Ancheta a arătat că majoritatea importatorilor sunt comercianți specializați în accesoriile auto. Se pot distinge două categorii. O categorie constă în principal în societăți care importă și revând ARW sub marcă proprie, a căror producție a fost externalizată în RPC. Totuși, aceste societăți nu sunt afiliate exportatorilor chinezi. Importatorii din această categorie desfășoară, de obicei, activități „cu valoare adăugată” nelipsită de importanță în UE (de exemplu, design, cercetare și dezvoltare) și, uneori, propriul lor lanț de distribuție, cu un nivel corespunzător de ocupare a forței de muncă. A doua categorie constă în importatori/distribuitori, comercianți care se axează mai mult pe volum decât pe marcă. În general, acești importatori au costuri structurale reduse și desfășoară puține activități cu valoare adăugată în interiorul Uniunii.

(160)

Nivelul scăzut de cooperare al importatorilor independenți indică faptul că impunerea unor măsuri nu ar avea vreun impact semnificativ asupra activității acestora. Într-adevăr, în ceea ce privește importatorii/distribuitorii cooperanți, s-a constatat că revânzarea ARW provenind din China reprezintă între 1 % și 6 % din cifra totală de afaceri a acestora. Situația societăților de externalizare este mai complexă, deoarece activitățile de revânzare a ARW din China pot reprezenta aproximativ întreaga activitate a acestora. Măsurile, dacă vor fi instituite, vor avea cu siguranță un impact asupra activității acestora – chiar dacă, în această etapă, este dificil să se evalueze cu exactitate gradul impactului. Acest aspect va fi examinat în mai mare detaliu.

(161)

Au fost trimise chestionare către aproximativ 20 de utilizatori identificați. La anchetă au colaborat 13 producători de autoturisme. De asemenea, au colaborat două asociații reprezentând utilizatorii și importatorii de ARW din segmentele OEM și AM.

(162)

Potrivit datelor Eurostat, importurile utilizatorilor cooperanți reprezintă 19 % din totalul importurilor din RPC. Cifrele Eurostat nu permit să se identifice cu exactitate dacă vânzările de produse importate s-au realizat pe segmentul OEM sau AM. Astfel cum s-a menționat mai sus la considerentul (133), s-a putut totuși realiza o diferențiere între segmentele OEM și AM, indicând faptul că segmentul OEM reprezintă între 20 și 30 % din totalul importurilor din RPC. Din aceste motive, este rezonabil să se presupună că segmentul OEM a cooperat în mod semnificativ.

(163)

Producătorii de autoturisme par în medie să se bazeze pe produsele din China numai într-o măsură limitată. Luați în considerare separat, producătorii de autoturisme cooperanți utilizează diferite modele comerciale. Unii dintre aceștia nu importă deloc din China, alții importă sub 5 %, însă unii importă până la 30 % din necesar.

(164)

Atât utilizatorii care importă, cât și cei care nu importă se opun impunerii unor măsuri. Unul dintre principalele argumente este faptul că producătorii de autoturisme au interesul de a păstra diferite surse de aprovizionare și de a beneficia de concurența de pe piața roților. Măsurile i-ar face să depindă prea mult de un număr limitat de producători europeni. Totuși, acest argument nu pare în sine decisiv, din cauza faptului că există importuri semnificative din alte țări terțe.

(165)

ARW reprezintă aproximativ 1 % din costul unui autoturism. Aplicarea unei măsuri de 20 % asupra ARW ar conduce astfel la creșterea costurilor cu 0,2 %. Pentru producătorii de autoturisme care importă maximum 5 % din ARW din China, creșterea totală a costurilor în ceea ce privește producția globală de autoturisme ar fi astfel de 5 % din 0,2 %, adică de 0,01 %. Însă chiar și pentru acei producători de autoturisme care importă până la 30 % din ARW din China, creșterea totală a costurilor ar fi de 30 % din 0,2 %, adică de 0,06 %. În consecință, măsurile ar avea un impact foarte limitat asupra costurilor. În plus, se pare că este caracteristică destul de comună ca ARW importate de producătorii de autoturisme la un anumit preț (în scopul argumentării, 50 EUR), să fie vândute către consumatorul final la un preț de trei sau patru ori mai mare (adică 200 EUR).

(166)

Astfel cum s-a explicat mai sus, ARW de pe segmentul OEM sunt de obicei dezvoltate cu 2 ani înainte de lansarea unui nou model de autoturism. Schimbarea furnizorului necesită timp (cel puțin 6 luni) și ar putea, de asemenea, să genereze costuri suplimentare de prelucrare. Cu toate acestea, ancheta a arătat că majoritatea producătorilor de autoturisme își diversifică sursele de aprovizionare în mod firesc, adică își divizează producția de ARW specifice între doi (sau mai mulți) producători. Această dublă sursă de furnizare este de asemenea valabilă pentru acele modele care sunt importate din RPC, pentru a asigura securitatea aprovizionării. În consecință, se pare că riscul de a trece la un alt furnizor este deja luat în considerare în decizia de aprovizionare din RPC. În plus, contractele încheiate în cursul anchetei arată că producătorii de autoturisme pot în general să rezilieze contractul în orice moment, fără nicio penalitate.

(167)

Unele părți au susținut că impunerea unor taxe asupra ARW originare din RPC ar reprezenta un alt avantaj pentru producătorii de autoturisme din Coreea de Sud, pe lângă taxa de 0 % aplicată pentru autoturisme în temeiul Acordului de liber schimb. Potrivit acestui argument, producătorii de autoturisme din Coreea de Sud ar avea în continuare acces la ARW chineze cu prețuri scăzute și ar putea chiar solicita rambursarea taxelor pentru autoturismele exportate către UE (taxa plătită la importul anumitor piese auto poate fi solicitată la exportul acelui autoturism). Aplicarea unei măsuri antidumping în cazul ARW din China i-ar dezavantaja pe producătorii de autoturisme din Europa în ceea ce privește autoturismele sud coreene importate în UE cu o taxă de 0 %.

(168)

În acest sens, trebuie remarcat autoturismele originare din Coreea de Sud au în prezent o cotă de piață de doar 3 % în UE. Cu toate că este dificil de prevăzut care va fi evoluția importurilor de autoturisme din Coreea, având în vedere impactul direct foarte limitat asupra costurilor exercitat de măsurile aplicate asupra producătorilor de autoturisme din UE, în acest moment, nu se poate concluziona că impunerea unor măsuri antidumping asupra ARW din China ar avea un rol semnificativ în acest sens.

(169)

Nu s-a prezentat niciun argument în ceea ce privește impactul măsurilor asupra consumatorilor finali. Acest aspect, alături de impactul costurilor scăzute și strategiile de stabilire a prețurilor ale producătorilor de autoturisme constatate în această anchetă arată într-adevăr improbabilitatea oricărui efect apreciabil asupra prețurilor de consum.

(170)

Cinci furnizori de materii prime/echipamente pentru producătorii de ARW din Uniune au răspuns la chestionarul adresat furnizorilor. Aceștia furnizează lingouri de aluminiu/aliaje primare de turnătorie, vopsele/grunduri sau mașini cu presiune scăzută. În ceea ce privește furnizorii de lingouri, vânzările către industria din Uniune reprezintă doar o mică parte din activitatea acestora (sub 6 % din cifra totală de afaceri), ceea ce arată interesul lor relativ moderat cu privire la stabilirea unor măsuri antidumping privind ARW din China. În ceea ce privește alți furnizori (de utilaje, de vopsele sau de mașini cu presiune scăzută), vânzările acestora către industria din Uniune variază între 30 % și 50 % din cifra lor totală de afaceri. Având în vedere că aceste societăți sunt IMM-uri, viabilitatea industriei din Uniune este esențială pentru operațiunile acestora.

(171)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesele Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive convingătoare împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de ARW originare din RPC.

(172)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesele Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC.

(173)

Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut seama de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru eliminarea prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(174)

Astfel cum s-a precizat la considerentul (20), piața ARW este caracterizată prin existența a două segmente relativ distincte. În urma anchetei s-a constatat, de asemenea, că vânzările realizate de producătorii din Uniune erau concentrate în segmentul OEM, reprezentând 85 % din totalul vânzărilor efectuate de industria Uniunii.

(175)

În vederea impunerii unor măsuri provizorii, s-a considerat adecvată evaluarea unei marje a prejudiciului care ia în considerare această situație specifică a pieței.

(176)

În segmentul OEM, cumpărătorii de ARW (care sunt producători de autoturisme) își plasează în general comenzile ca urmare a unor licitații. În consecință, același model de roată, destinat aceluiași model de autoturism, poate de multe ori să fie comandat de la mai multe surse, adesea în același timp de la un furnizor chinez și la unul din UE. S-a considerat cu titlu provizoriu că acest proces reflectă cu exactitate concurența în materie de prețuri medii care a existat în cursul perioadei de anchetă între furnizorii din China și furnizorii din Uniune, pentru același contract.

(177)

În consecință, s-a considerat adecvat să se calculeze marja de subcotare pe baza prețurilor identificate din datele prezentate de producătorii UE și de exportatorii chinezi în cadrul concurenței pentru același contract.

(178)

La calculul valorii taxei necesare pentru a înlătura efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit rezonabil. În ceea ce privește costul producției, s-au făcut ajustări cu privire la pierderea efectivă suferită de industria Uniunii în cursul perioadei de anchetă (– 5,4 %). De asemenea, s-a considerat că un profit rezonabil înainte de impozitare care poate fi obținut de o industrie de acest tip, în condiții normale de concurență, adică în lipsa unor importuri care fac obiectul unui dumping, în urma vânzării de produse similare în cadrul Uniunii ar trebui evaluat prin referire la rentabilitatea obținută în 2006, care a atins + 3,2 %. Într-adevăr, în acest an, volumul importurilor din China a fost relativ scăzut. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii.

(179)

Pe această bază, marja de subcotare este de 20,6 %.

(180)

Acest rezultat a fost confirmat și de un calcul suplimentar bazat pe o comparație între unele contracte de licitație prezentate de anumiți producători de autoturisme în cursul anchetei. Într-adevăr, atunci când producătorii de autoturisme au comandat același model de ARW atât de la un producător chinez, cât și de la un producător din Uniune, marja de subcotare constatată, ținând seama de ajustările efectuate, astfel cum se explică la considerentul (93) și următoarele de mai sus, a fost la fel de mare ca cea stabilită la considerentul anterior.

(181)

Trebuie remarcat că această marjă de subcotare este mai mică decât marjele de dumping stabilite mai sus la considerentul (76) și următoarele și ar trebui, în consecință, să reprezinte baza de stabilire a nivelului taxei în conformitate cu regula taxei mai mici.

(182)

Având în vedere metodologia aplicată în acest caz pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului, se consideră că este imposibil să se specifice niveluri individuale ale taxei antidumping, în conformitate cu a doua teză de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Aceasta se datorează în special lipsei unor date credibile în vederea efectuării analizei pentru fiecare societate în parte. În consecință, se hotărăște cu titlu provizoriu să se impună o taxă antidumping națională asupra tuturor importurilor originare din China, la nivelul marjei de subcotare de 20,6 %.

(183)

Ținând seama de cele de mai sus, s-a considerat că este necesară instituirea unei taxe antidumping provizorii pentru importurile originare din RPC, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest caz, rata taxei ar trebui stabilită, în consecință, la nivelul marjei prejudiciului constatat.

(184)

Prin urmare, taxa antidumping propusă este de 20,6 %.

(185)

Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își prezinte opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile acestora vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping înaintate în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi avute din nou în vedere în scopul oricăror concluzii definitive,