Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32010H0307

Recomandarea Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 137, 3.6.2010, pp. 4–10 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 06/11/2019

ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2010/307/oj

3.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 137/4


RECOMANDAREA COMISIEI

din 2 iunie 2010

privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/307/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Recomandarea 2007/331/CE a Comisiei din 3 mai 2007 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente (1) prevede un program de monitorizare pe trei ani (2007-2009) a acrilamidei din anumite produse alimentare.

(2)

Rezultatele pentru 2007 au fost introduse de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare EFSA) în raportul științific privind „Results on the monitoring of acrylamide levels in food” (2), publicat la 30 aprilie 2009. Raportul include, de asemenea, rezultatele privind nivelul de acrilamidă pentru perioada 2003-2006, colectate de la statele membre și procesate de Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători din cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei. Rezultatele pentru anii 2008 și 2009 nu sunt încă disponibile. Imediat ce acestea vor fi disponibile, raportul științific va fi actualizat.

(3)

Confederația industriei alimentare și a băuturilor (CIAA) a elaborat un „set de instrumente” care pot fi utilizate selectiv de către producătorii de alimente în funcție de necesitățile specifice ale fiecăruia, în vederea diminuării nivelului de acrilamidă din produsele lor.

(4)

Raportul EFSA din 30 aprilie 2009 a concluzionat că nu există o tendință constantă în cadrul grupurilor alimentare către niveluri mai scăzute de acrilamidă și că nu este clar în această etapă dacă setul de instrumente pentru acrilamidă a avut efectele scontate.

(5)

Eforturile industriei alimentare și cele ale statelor membre de investigare a căilor de formare și a modalităților de reducere a nivelurilor de acrilamidă în produsele alimentare continuă. Pentru a putea monitoriza impactul acestor eforturi, este oportun să se continue colectarea de date.

(6)

Experiența în aplicarea Recomandării 2007/331/CE arată că programul de monitorizare necesită unele adaptări, de exemplu în ceea ce privește clasificarea produselor alimentare.

(7)

Este important ca rezultatele monitorizării să fie transmise o dată pe an la EFSA, care va asigura procesarea acestora într-o bază de date.

(8)

Această recomandare nu trebuie să fie limitată în timp, dar necesitatea monitorizării trebuie să fie evaluată periodic,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1.

Statele membre trebuie să monitorizeze, în conformitate cu anexa la prezenta recomandare, nivelurile de acrilamidă în produsele alimentare menționate în anexa respectivă.

2.

Statele membre trebuie să transmită la EFSA, până la data de 1 iunie a fiecărui an și pentru prima dată până la 1 iunie 2011, datele pentru anul precedent în formatul stabilit de EFSA pentru procesare într-o bază de date unică.

3.

În scopul asigurării reprezentativității probelor pentru lotul supus prelevării, statele membre trebuie să urmeze procedurile de prelevare de probe prevăzute în partea B din anexa la Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare (3).

4.

Statele membre trebuie să efectueze analiza acrilamidei conform criteriilor prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (4).

Adoptată la Bruxelles, 2 iunie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei


(1)   JO L 123, 12.5.2007, p. 33.

(2)  EFSA Scientific Report (2009) 285.

(3)   JO L 88, 29.3.2007, p. 29.

(4)   JO L 165, 30.4.2004, p. 1.


ANEXĂ

A.   Puncte de prelevare de probe și procedură

1.

Prelevarea de probe din produse trebuie efectuată la nivelul comercializării (de exemplu în supermarketuri, magazine mai mici, brutării, puncte de vânzare a cartofilor prăjiți și restaurante), unde trasabilitatea este posibilă, sau în centrele de producție. Ori de câte ori este posibil, trebuie să se preleveze probe din produse ce provin dintr-un stat membru (1).

2.

Prelevarea de probe și analizele trebuie efectuate înaintea datei de expirare a eșantionului.

B.   Produse, număr de probe și frecvență a prelevării, condiții de analiză

1.

Tabelul de mai jos indică numărul minim de probe recomandat spre a fi analizat anual pentru fiecare categorie de produs în parte. Statele membre sunt invitate să preleve mai multe probe, atunci când este posibil. Distribuția probelor pe stat membru se face în funcție de cifrele de populație, numărul minim de probe pe categoria de produs și pe stat membru fiind de patru.

2.

Numărul de probe indică numărul minim de probe care trebuie prelevate anual. Condițiile specifice (de exemplu prelevarea de probe de două ori pe an) sunt menționate în secțiunea C.

3.

Având în vedere că fiecare categorie de produs cuprinde o gamă largă de produse cu diferite specificații, trebuie să se prezinte informații suplimentare pentru fiecare dintre produsele din care se prelevă probe (după cum se specifică în secțiunea C). Pentru identificarea evoluției în timp, este important ca produsele cu aceleași specificații (de exemplu același tip de pâine) să fie supuse prelevării, dacă este posibil, în fiecare an.

4.

Dacă, în cazul produselor cu aceleași specificații, se obțin în mod repetat rezultate sub limita de cuantificare (LDC), produsul poate fi înlocuit cu alt produs, cu condiția ca acesta din urmă să aparțină aceleiași categorii de produse și să se furnizeze o descriere a produsului.

5.

Pentru asigurarea comparativității rezultatelor de analiză, trebuie să se aleagă metode prin care se poate obține o LDC de 30 μg/kg (cea mai intensă tranziție ion/ion) pentru pâine și alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică și de 50 μg/kg pentru produse pe bază de cartofi, alte produse cerealiere, cafea și alte produse. Rezultatele trebuie să fie comunicate corectate pentru recuperare.

Numărul minim de eșantioane pe categorie de produs

Țara de comercializare

Cartofi prăjiți comercializați în vederea consumului imediat

Cartofi prăjiți (chipsuri)

Cartofi prăjiți/produse pe bază de cartofi semipreparate, destinate gătitului la domiciliu

Pâine moale

Cereale pentru micul dejun

Biscuiți, crackers, pâine uscată și produse similare

Cafea și înlocuitori de cafea

Alimente pentru copii mici (altele decât preparatele pe bază de cereale)

Preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii mici

Alte produse

Total

(0)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

AT

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

BE

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

CY

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

CZ

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

DE

24

24

24

24

24

24

24

24

24

14

230

DK

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

ES

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

140

EE

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

EL

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

FR

20

20

20

20

20

20

20

20

20

14

194

FI

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

HU

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

IT

20

20

20

20

20

20

20

20

20

14

194

IE

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

LU

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

LT

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

LV

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

MT

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

NL

6

6

6

6

6

6

6

6

6

8

62

PT

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

PL

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

140

SE

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

SI

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

40

SK

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

UK

20

20

20

20

20

20

20

20

20

14

194

BG

4

4

4

4

4

4

4

4

4

8

44

RO

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

80

Total

202

202

202

202

202

202

202

202

202

224

2 042

C.   Informații suplimentare minime de furnizat pentru fiecare produs

Informațiile suplimentare minime care trebuie furnizate pentru fiecare produs din care se prelevează probe sunt precizate la punctele 1-10. Statele membre sunt invitate să transmită informații mai detaliate.

1.   Cartofi prăjiți comercializați în vederea consumului imediat, cuprinzând următoarele subcategorii:

1.1.

Cartofi prăjiți din cartofi proaspeți

1.2.

Cartofi prăjiți din aluat de cartofi

În cazul produselor destinate consumului imediat, prelevarea de probe trebuie să se facă în micile puncte de vânzare, în lanțurile de fast food și în restaurante. Prelevarea de probe trebuie efectuată de două ori pe an, în martie și în noiembrie (2), astfel încât să se ajungă la numărul total de probe precizat în tabel.

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

natura produsului la bază, cartofi proaspeți (subcategoria 1.1) sau produse semipreparate (aluat de cartofi) (subcategoria 1.2);

—

adaos de alte ingrediente.

2.   Cartofi prăjiți (chipsuri), cuprinzând următoarele subcategorii:

2.1.

Cartofi prăjiți (chipsuri) din cartofi proaspeți

2.2.

Cartofi prăjiți (chipsuri) din aluat de cartofi (cartofi prăjiți în forme, cartofi prăjiți în ambalaje sub formă de tub)

Prelevarea de probe trebuie efectuată de două ori pe an, în martie și în noiembrie (2), astfel încât să se ajungă la numărul total de probe precizat în tabel.

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

natura produsului la bază, cartofi proaspeți (subcategoria 2.1) sau produse semipreparate (aluat de cartofi) (subcategoria 2.2);

—

procesul de prăjire: prăjiți în șarjă sau prăjiți în flux continuu;

—

adaos de alte ingrediente, arome sau aditivi.

3.   Cartofi prăjiți/produse semipreparate, pe bază de cartofi, destinate gătitului la domiciliu, cuprinzând următoarele subcategorii:

3.1.

Cartofi prăjiți la cuptor

3.2.

Cartofi prăjiți prin imersiune în ulei

Categoria include produse comercializate proaspete sau congelate. Prelevarea de probe trebuie efectuată de două ori pe an, în martie și în noiembrie (2), astfel încât să se ajungă la numărul total de probe precizat în tabel.

Analiza fiecărei probe trebuie făcută pe produs, după preparare (de exemplu prin prăjire, coacere etc.). Prepararea trebuie să aibă loc în laborator, în conformitate cu instrucțiunile din tabel.

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

subcategoria de care aparține fiecare produs (conform celor menționate mai sus);

—

natura produsului la bază, cartofi proaspeți sau produse semipreparate (aluat de cartofi);

—

produs comercializat proaspăt sau congelat;

—

condiții de preparare conform etichetei;

—

adaos de alte ingrediente.

4.   Pâine moale

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

tipul de pâine moale, de exemplu de grâu, de secară, pâine multicereale, pâine cu alte ingrediente etc.

Alegerea tipului de pâine din care se prelevează probe trebuie să reflecte obiceiurile alimentare din statul membru în cauză.

5.   Cereale pentru micul dejun (cu excepția muesli și a porridge)

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

tipul de cereale;

—

alte ingrediente (de exemplu zahăr, fructe cu coajă tare, miere, ciocolată).

Dacă se analizează muesli și porridge, acestea trebuie raportate la grupul 10 „Alte produse”.

6.   Biscuiți, crackers, pâine uscată și produse similare (cu excepția produselor de patiserie și a prăjiturilor), cuprinzând următoarele subcategorii:

6.1.

Crackers (de exemplu crackers cu smântână, crackers cu bicarbonat, crackers snack)

6.2.

Pâine uscată (fermentată/nefermentată)

6.3.

Vafe (de exemplu pentru înghețată)

6.4.

Turtă dulce

6.5.

Altele (precizați)

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

subcategoria de care aparține fiecare produs (conform celor menționate mai sus).

Alegerea produselor din care se prelevează probe trebuie să reflecte obiceiurile alimentare din statul membru în cauză.

7.   Cafea și înlocuitori de cafea, cuprinzând următoarele subcategorii:

7.1.

Cafea prăjită

7.2.

Cafea instant (solubilă)

7.3.

Înlocuitori de cafea

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

subcategoria de care aparține fiecare produs (conform celor menționate mai sus);

—

pentru cafea prăjită: gradul de prăjire (de exemplu mediu, închis), tipul de bob, dacă este disponibil, informații privind forma produsului comercializat, cafea măcinată sau boabe, decafeinizată/nedecafeinizată;

—

pentru cafea instant (solubilă): decafeinizată/nedecafeinizată;

—

pentru înlocuitori de cafea: produsul la bază (de exemplu orz, secară, cicoare).

Eșantioanele de cafea și înlocuitori de cafea trebuie să fie supuse analizei în starea în care sunt comercializate pentru asigurarea comparabilității datelor.

Dacă este realizabil, într-o a doua etapă, se poate analiza băutura în starea în care este pregătită pentru consum. Condițiile de preparare (așa cum se indică pe etichetă) trebuie să fie specificate, de exemplu cantitatea de cafea, cantitatea de apă folosită, detaliile echipamentului folosit, temperatura de preparare etc.). În cazul în care capacitatea de analiză este limitată, trebuie să se acorde prioritate analizei eșantionului în starea în care este comercializat.

8.   Alimente pentru copii, altele decât preparatele pe bază de cereale (3)

Trebuie analizate alimentele cu ingredientul principal cartofi, legume rădăcinoase sau cereale (cu excepția produselor care intră în categoria preparatelor pe bază de cereale).

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

ingrediente principale.

9.   Preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică (4) , cuprinzând următoarele subcategorii:

9.1.

Biscuiți și pesmet pentru sugari și copii de vârstă mică

9.2.

Alte preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică

Eșantioanele trebuie să fie supuse analizei în starea în care sunt comercializate, pentru asigurarea comparabilității datelor.

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

subcategoria de care aparține fiecare produs (conform celor menționate mai sus);

—

descrierea produsului;

—

tipul de cereale, alte ingrediente.

10.   Alte produse

Această categorie include produse din cartofi, produse din cereale, produse din cacao, altele decât acele produse specificate la una dintre categoriile de mai sus [de exemplu rösti, snacks aromate pe bază de cereale (de exemplu corn curls, chipsuri de tortilla, popcorn), muesli, porridge, produse de patiserie și prăjituri etc.].

Alegerea produselor din care se prelevează probe trebuie să reflecte obiceiurile alimentare din statul membru în cauză.

Poate fi necesar ca analiza produselor să se realizeze după ce alimentele au fost gătite conform etichetei. În acest caz, trebuie precizate condițiile folosite.

Informații specifice care trebuie să fie furnizate:

—

numele și descrierea detaliată a produsului (de exemplu principalele ingrediente);

—

condiții de preparare conform etichetei.


(1)  În cazuri excepționale, un produs specific nu poate fi pe piață altfel decât importat dintr-o țară terță. În astfel de cazuri, se pot preleva probe din produsul importat.

(2)  În cazul în care alimentul este produs pe bază de produse din cartofi semipreparate, prelevarea de probe de două ori pe an nu este necesară.

(3)  După cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2006/125/CE a Comisiei din 5 decembrie 2006 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (JO L 339, 6.12.2006, p. 16).

(4)  După cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2006/125/CE.


Top