10.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 323/48

(1)

În octombrie 2003, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1905/2003 (2), a instituit măsuri antidumping definitive, sub forma unei taxe specifice, la importurile de alcool furfurilic („AF”) originare din Republica Populară Chineză („China”). Valorile taxei specifice au fost cuprinse între 84 și 160 EUR pe tonă pentru patru producători chinezi care au cooperat, în timp ce taxa la scară națională a fost stabilită la 250 EUR pe tonă („ancheta inițială”).

(2)

În urma publicării, în mai 2008, a unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de AF originare din China (3), Comisia a primit, la 30 iulie 2008, o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(3)

Cererea a fost depusă de International Furan Chemicals BV („solicitantul”) în numele singurului producător din Uniune, care reprezintă 100 % din producția de AF din Uniune. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar risca să aibă drept rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(4)

Stabilind, ca urmare a consultării comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a publicat un aviz de deschidere al acestei reexaminări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(5)

Comisia a informat oficial producătorul din Uniune solicitant, producătorii-exportatori chinezi, autoritățile chineze, producătorul din țara analoagă propusă, Statele Unite ale Americii, importatorii/comercianții și utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați despre deschiderea reexaminării. Părților interesate li s-a dat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(6)

Au fost trimise chestionare tuturor părților care au fost informate oficial despre deschiderea reexaminării și celor care au cerut să primească un chestionar în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(7)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la producătorul din Uniune solicitant, de la doi comercianți, de la zece utilizatori, de la două asociații de utilizatori, de la un producător-exportator chinez și de la producătorul din țara analoagă.

(8)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în sensul determinării riscului de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului, precum și a determinării interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(9)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2007 și 30 septembrie 2008 („PAR” sau „perioada anchetei de reexaminare”).

(10)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și sfârșitul PAR („perioada examinată”).

(11)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, și anume AF originar din China, încadrat în prezent la codul NC ex 2932 13 00.

(12)

AF este un produs chimic. Este un lichid incolor spre galben deschis, solubil în mulți solvenți organici comuni. Materia primă pentru producerea FA este furfurolul (FF), care este un lichid chimic obținut prin prelucrarea diferitelor tipuri de deșeuri agricole precum, printre altele, trestie de zahăr, știuleți de porumb și pleavă de orez.

(13)

AF este un produs de bază. AF este utilizat în principal pentru producerea rășinilor sintetice, folosite pentru producerea de tipare de turnătorie utilizate pentru fabricarea de piese metalice în scopuri industriale.

(14)

Ca și ancheta anterioară, prezenta anchetă a arătat că AF produs și vândut de industria din Uniune în Uniune, AF produs și vândut pe piața internă chineză, AF importat în Uniune din China, precum și AF produs și vândut în Statele Unite ale Americii prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și este destinat aceleiași utilizări.

(15)

Prin urmare, s-a concluzionat că toate aceste produse constituie un produs similar în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului.

(17)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, a fost utilizată aceeași metodologie ca la ancheta inițială. Deoarece o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu prevede nicio examinare a modificării împrejurărilor, nu s-a reanalizat dacă producătorii merită sau nu să li se acorde tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP).

(18)

Se reamintește că, în cadrul anchetei inițiale, patru producători-exportatori chinezi, în total, au cooperat și au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, niciunul dintre acești producători-exportatori chinezi nu a îndeplinit toate condițiile cerute pentru acordarea TEP și, prin urmare, toate cererile de TEP au trebuit să fie respinse. Li s-a acordat tuturor tratament individual (TI), deoarece ancheta a arătat că îndeplinesc criteriile cerute. Se observă că, în cadrul anchetei inițiale, TI a fost acordat singurului exportator chinez care a cooperat la prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(19)

Singurul producător-exportator chinez care a cooperat reprezenta 23,1 % din importurile în Uniune în timpul PAR. Nu s-a putut obține nicio informație fiabilă direct din partea celorlalți producători-exportatori privind importurile produsului în cauză în Uniune în timpul PAR. În aceste condiții și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, referitor la totalul cantităților importate și a prețurilor la import, Comisia a trebuit să recurgă la datele disponibile, respectiv datele furnizate de Eurostat și documentația prezentată de solicitant în cererea de deschidere a reexaminării.

(20)

Taxele antidumping existente, cuprinse între 84 EUR și 160 EUR pe tonă, cu o taxă reziduală la nivel național de 250 EUR pe tonă, corespund nivelului de prejudiciu stabilit în timpul anchetei precedente.

(21)

În ancheta inițială, Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA”) a fost utilizată în calitate de țară cu economie de piață corespunzătoare în vederea stabilirii valorii normale pentru China. În avizul de deschidere al prezentei anchete, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza SUA în calitate de țară analoagă. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind această intenție. S-a considerat că SUA este corespunzătoare în ceea ce privește dimensiunea și deschiderea pieței sale interne și faptul că un producător american a fost de acord să coopereze în totalitate la anchetă.

(22)

O asociație a importatorilor s-a opus alegerii SUA ca țară analoagă, argumentând că exista doar un singur producător principal în SUA și că prețurile interne erau extrem de ridicate. Un producător-exportator chinez a susținut că nivelul concurenței în SUA era inferior celui de pe piața internă chineză și, în consecință, piețele nu erau comparabile. Cu toate acestea, s-a constatat că, deși există doar un producător pe piață în SUA, importurile, de asemenea, au un rol care asigură un nivel suficient al concurenței pe această piață importantă. În plus, niciunul dintre producătorii cunoscuți contactați în alte țări analoage potențiale, inclusiv Thailanda, Turcia și Africa de Sud, nu a acceptat să coopereze.

(23)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că SUA constituie alegerea cea mai potrivită și rezonabilă de țară analoagă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din SUA.

(25)

Comisia a stabilit, mai întâi, că vânzările interne totale ale producătorului american au fost efectuate în cantități suficiente și ar putea fi, astfel, considerate ca reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(26)

Ulterior, s-a examinat dacă se poate considera că produsul în cauză vândut în cantități reprezentative pe piața internă din țara analoagă este vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că volumul vânzărilor pe tip de produs vândut la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție reprezenta 80 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor, iar prețul mediu ponderat al acestui tip de produs era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Astfel, s-au putut folosi prețurile interne reale, calculate ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne efectuate în timpul PAR, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(27)

Astfel, valoarea normală a fost stabilită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, în funcție de prețurile plătite sau de plătit în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienții independenți de pe piața internă a țării analoage.

(28)

În cadrul anchetei inițiale, TI a fost acordat singurului producător-exportator chinez care a cooperat. În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export al produsului în cauză pentru această societate a fost stabilit pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau de plătit primului client independent situat în Uniune.

(29)

Ținând cont de o cooperare foarte redusă din partea Chinei, marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din China a fost calculată utilizând statisticile privind exporturile chineze.

(30)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința cheltuielilor de transport, de asigurare, precum și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru SUA a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al producătorului-exportator chinez care a cooperat, pe bază ex works. Această comparație a indicat existența unui dumping important, marja de dumping atingând mai mult de 40 %.

(32)

Conform statisticilor Eurostat și a celor chineze, pentru toate celelalte exporturi chineze către Uniune, s-a constatat că marja de dumping este, de asemenea, considerabilă, în aceeași gamă ca cea de mai sus.

(33)

Se reamintește că măsurile sunt în vigoare din octombrie 2003.

(34)

În lipsa cooperării semnificative a producătorilor-exportatori chinezi în cadrul anchetei actuale, nu sunt disponibile date care pot fi verificate privind capacitatea lor și utilizarea acestei capacități.

(35)

În conformitate cu estimările solicitantului, capacitatea de producție totală în China în 2006 s-a ridicat la aproximativ 364 900 de tone de AF pe an.

(36)

Conform Centrului național chinez de informare chimică (China National Chemical Information Center) (5), „capacitatea de producție a Chinei de furfurol și de alcool furfurilic a cunoscut o extindere excesiv de rapidă în ultimii ani. Încetinirea generală a sectoarelor de consum din aval, precum rășinile de furan, a condus la o ofertă excedentară pe piața furfurolului și a alcoolului furfurilic.” (…) „Producția de furfurol și, în special, de alcool furfurilic din China trebuie, încă, să depindă de exporturi”. Aceeași sursă menționează, de asemenea, că în 2005, în China, existau mai mult de 300 de producători de AF. Capacitatea de producție anuală totală de AF era de 240 000 de tone, iar producția era de aproximativ 140 000 de tone.

(37)

Conform estimării singurului producător-exportator chinez care a cooperat, producția totală de AF în China, în 2008, s-a ridicat la 200 000 de tone.

(38)

În orice caz, capacitatea de producție chineză continuă să fie importantă. În plus, în ciuda măsurilor în vigoare, exporturile chineze către Uniune au continuat să crească. Oricare ar fi sursa de informații, fără nicio îndoială, capacitatea de producție chineză depășește cu mult consumul la nivelul Uniunii.

(39)

Piața Uniunii este o piață vastă și stabilă pentru AF și, ținând cont de existența măsurilor antidumping ridicate în SUA (cuprinse între 43 % și 50 % și reînnoite în iulie 2006) asupra importurilor din China, se așteaptă ca producătorii chinezi să fie stimulați să expedieze capacitățile neutilizate către Uniune, în cazul expirării măsurilor existente.

(40)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, luând în considerare capacitatea enormă disponibilă în China și existența taxelor antidumping pe o altă piață importantă, și anume SUA, există o probabilitate mare de creștere a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping în Uniune, în cazul expirării măsurilor.

(41)

În timpul PAR, importurile produsului în cauză din China s-au ridicat la aproximativ 21 000 de tone. Prețul unitar era, în medie, de 1 210 EUR pe tonă (a se vedea considerentul (57)]. În timpul aceleiași perioade, prețul de vânzare unitar mediu la nivelul Uniunii era cu mult mai mare decât acest preț, făcând ca piața Uniunii să fie foarte atractivă pentru exportatorii chinezi, în eventualitatea expirării măsurilor.

(42)

Pe baza datelor furnizate de producătorul-exportator chinez care a cooperat, s-a constatat că această societate exportă cantități mai mari către țări terțe decât către Uniune și la prețuri considerabil mai mici decât cele ale producătorilor din Uniune de pe piața Uniunii și, de asemenea, mai mici decât prețurile de export chineze către Uniune.

(43)

Aceste informații sunt confirmate de statistici chineze accesibile publicului care au arătat că, în cea mai mare parte a perioadei de anchetă, societățile chineze au exportat în principal către țări din Asia la prețuri cu mult mai mici decât cele ale exporturilor lor către piața Uniunii. În aceste condiții, în cazul expirării măsurilor, producătorii-exportatori chinezi pot să redirecționeze aceste vânzări către piața Uniunii, unde se plătesc prețuri mai mari dar tot la prețuri care fac obiectul unui dumping, care le-ar subcota pe cele ale industriei din Uniune.

(44)

Informațiile disponibile cu privire la prețurile interne în China sunt limitate.

(45)

Cu toate acestea, pe baza răspunsului la chestionar furnizat de singura societate chineză care a cooperat, aceasta a vândut produsul în cauză pe piața sa domestică la un preț cu mult mai mic decât cel al exporturilor sale către țări terțe și către Uniune.

(46)

Ancheta a arătat că, în timp ce volumul de importuri ale produsului în cauză în timpul PAR era relativ ridicat, nivelul dumpingului constatat pentru aceste importuri era important.

(47)

Având în vedere capacitatea neutilizată disponibilă în China, care depășește cu mult consumul total la nivelul Uniunii, diferența importantă de prețuri practicate față de Uniune și țări terțe și interesul pe care îl trezește, astfel, piața Uniunii, astfel cum se arată la considerentul (41), față de producătorii-exportatori chinezi, se concluzionează că este foarte probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune să crească în eventualitatea expirării măsurilor.

(48)

Ca și în cazul anchetei inițiale, există doar un singur producător de AF în Uniune: TransFurans Chemicals, Belgia (denumit în continuare „TFC”). În consecință, producția TFC constituie producția totală din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

Producția din Uniune este integrată în totalitate într-o singură entitate economică care este alcătuită din trei societăți și care funcționează după cum urmează:

(50)

TFC transformă materia primă, și anume furfurolul, furnizată de societatea mamă Central Romana Corporation (denumită în continuare „CRC”), din Republica Dominicană, în produsul în cauză. International Furan Chemicals (denumită în continuare „IFC”), situată în Țările de Jos, acționează ca agent de vânzări internațional pentru produsul în cauză fabricat de TFC. TFC, IFC și CRC au același proprietar.

(51)

Pe baza celor menționate anterior, TFC și societatea sa afiliată IFC constituie industria din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) și al articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Ar trebui să se observe că, pentru a efectua o evaluare semnificativă a anumitor indicatori de prejudiciu, a fost necesară luarea în considerare, de asemenea, a anumitor date de la CRC.

(52)

Având în vedere faptul că industria din Uniune include doar o societate, datele specifice privind industria din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsurile verificate la chestionar, consumul și cota de piață ale producătorilor-exportatori chinezi, precum și importurile altor țări terțe au fost indexate pentru a păstra caracterul confidențial al datelor prezentate în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(53)

Consumul la nivelul Uniunii s-a calculat adunând vânzările de AF produs de industria din Uniune, realizate de aceasta în Uniune, importurile din China, precum și importurile din alte țări terțe.

(54)

În ceea ce privește volumul de importuri din țara în cauză, ca în timpul anchetei inițiale, s-a preferat utilizarea statisticilor oficiale chineze privind exporturile, și nu a statisticilor Eurostat privind importurile, deoarece acestea păreau mai precise – ținând cont de faptul că anumite date Eurostat referitoare la acest produs au fost clasificate drept „secrete” și, prin urmare, nu sunt accesibile publicului. În ceea ce privește volumul de importuri din alte țări terțe, s-au utilizat statisticile Eurostat deoarece nu au fost disponibile alte informații mai fiabile.

Tabelul 1 –   Consumul la nivelul Uniunii (pe baza volumului vânzărilor)

(55)

Pe această bază și astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii a crescut în mod semnificativ în timpul perioadei examinate, și anume cu 66 %.

(56)

Se observă că evoluția de mai sus poate fi afectată de existența posibilă a datelor secrete privind importurile din Thailanda, astfel cum se menționează mai jos, în considerentul (61).

(57)

Volumul de importuri din China a crescut cu 31 % în timpul perioadei examinate, de la 16 010 tone în 2005 la 21 002 tone în PAR, în timp ce cota de piață a scăzut cu 21 % în timpul aceleiași perioade. Această evoluție trebuie să fie plasată în contextul creșterii importante a consumului la nivelul Uniunii, cu 66 %, în timpul aceleiași perioade.

(58)

Ar trebui să se observe că, în timpul PAR, însăși industria din Uniune a importat din China între 5 000 și 9 000 de tone din produsul în cauză, pe care l-a revândut pe piața Uniunii. Prin urmare, industria din Uniune a fost principalul importator al produsului în cauză din China. Industria din Uniune a realizat importuri deoarece, producând deja la capacitate maximă [a se vedea considerentele (64) și (65) de mai jos], nu putea să satisfacă cererea de pe piața Uniunii.

(59)

Prețurile medii de import din China au crescut în timpul perioadei examinate cu 36 %, și anume de la 887 EUR/tonă în 2005 la 1 210 EUR/tonă în timpul PAR.

(60)

Comparația dintre prețul de import CIF la frontiera Uniunii practicat față de clienți independenți, inclusiv costuri ulterioare importului, cu prețurile ex works ale industriei din Uniune, pentru aceleași tipuri de produse, a arătat că prețurile chineze de import nu subcotează prețul de vânzare al industriei din Uniune în timpul PAR.

(61)

Se observă că datele Eurostat referitoare la Thailanda indică o creștere a volumului de importuri de la cantitățile nesemnificative din 2005 și 2006 la 10 660 de tone în 2007 și 11 450 de tone în timpul PAR, cu o creștere importantă a cotei sale de piață, de la un index de 100 la 1 044 în timpul perioadei examinate. Cu toate acestea, se observă că datele Eurostat conțin unele date secrete referitoare la importurile thailandeze în 2005 și 2006 și că, de fapt, creșterea importurilor și a cotei de piață au fost mai reduse decât astfel cum s-a arătat mai sus. Prețurile de import din Thailanda au crescut cu 23 % pe parcursul perioadei examinate, fiind superioare prețurilor chineze, precum și prețurilor industriei din Uniune în timpul PAR.

(62)

Deși importurile din Africa de Sud au crescut în timpul perioadei examinate, au rămas totuși la un nivel relativ scăzut, cu niveluri ale prețurilor similare cu cele ale importurilor thailandeze.

(63)

Importurile din alte țări terțe nu au reprezentat volume importante.

(64)

Producția industriei din Uniune a crescut cu 8 % în timpul perioadei examinate. Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas stabilă în timpul acestei perioade.

(65)

Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 8 % în timpul perioadei examinate, atingând astfel capacitatea maximă. Din 2006, industria din Uniune producea mai mult decât capacitatea sa teoretică instalată.

Tabelul 4 –   Producția Uniunii

Tabelul 5 –   Capacitatea de producție la nivelul Uniunii

Tabelul 6 –   Gradul de utilizare a capacității de producție

(66)

Stocurile au înregistrat o scădere de 50 % în timpul perioadei examinate, ceea ce s-a datorat cererii mari din timpul acestei perioade, în special în timpul PAR, și capacității insuficiente a industriei din Uniune de a aproviziona piața Uniunii. În consecință, stocurile au continuat să scadă.

Tabelul 7 –   Stocuri

(67)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 51 % între 2005 și 2006, când a ajuns la nivelul maxim, însă apoi a scăzut în continuu. În același timp, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 19 %. Acest lucru se datorează faptului că cererile din industria din Uniune au crescut mai mult decât volumul total al vânzărilor. Astfel cum s-a menționat anterior, industria din Uniune nu a putut să-și mărească volumul vânzărilor în aceeași măsură ca și creșterea consumului, deoarece producea deja la capacitate maximă.

Tabelul 9 –   Cota de piață a industriei din Uniune

(68)

Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune au scăzut, în primul rând, cu 16 % din 2005 până în 2006, iar apoi au crescut în continuu. Pe parcursul întregii perioade examinate, prețurile medii ale industriei din Uniune au crescut, astfel, cu 31 %.

Tabelul 10 –   Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune

(69)

Presiunea exercitată de cerere de-a lungul perioadei examinate a condus, în consecință, la o creștere importantă a prețurilor. Cererea mare din timpul PAR a cauzat chiar deficite temporare pe piața Uniunii.

(70)

În general, nivelul prețurilor pe piața Uniunii a fost ridicat de-a lungul perioadei examinate. Importurile care fac obiectul unui dumping, originare din China, nu au exercitat presiuni importante asupra prețurilor în timpul acestei perioade. Astfel, aceeași tendință de creștere poate fi observată și pentru importurile chineze și pentru importurile care provin din celelalte țări terțe, cu excepția anului 2006, când atât volumele, cât și prețurile au scăzut.

(71)

Marjele vânzărilor au fost mai puțin influențate de costul total de producție, iar creșterile prețurilor s-au datorat, în principal, evoluției pieței. Acest lucru este evidențiat, de asemenea, de creșterea excepțională a costurilor înregistrată în 2006 (datorată creșterii excepționale a costurilor păcurii pentru producerea FF), care nu a avut un impact direct asupra prețului vânzărilor industriei din Uniune, care a scăzut în timpul aceluiași an.

(72)

Ocuparea forței de muncă a rămas, în general, stabilă în timpul perioade examinate, în timp ce productivitatea a crescut cu 6 % în timpul aceleiași perioade, datorită creșterii volumului de producție. Transformarea FF în FA este un proces mai degrabă simplu și, prin urmare, nu necesită o utilizare a forței de muncă foarte intensivă. Salariile medii au scăzut cu 4 % în timpul perioadei examinate.

Tabelul 11 –   Ocuparea forței de muncă

Tabelul 12 –   Productivitatea

Tabelul 13 –   Salariile

(73)

În general, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut în mod semnificativ între 2005 și PAR, și anume cu 43 % și a ajuns la un nivel foarte ridicat în timpul PAR, depășind cu mult obiectivul fixat în timpul anchetei inițiale (15,17 %). Se observă faptul că rentabilitatea industriei din Uniune a atins niveluri ridicate de-a lungul perioadei examinate, cu excepția anului 2006. În acel an, costurile excepțional de ridicate ale păcurii, care este unul dintre principalii factori de cost pentru producerea FF, combinate cu prețuri de vânzare scăzute, au avut drept rezultat pierderi pentru industria din Uniune.

Tabelul 14 –   Rentabilitatea

(74)

Investițiile au crescut în timpul perioadei examinate, deși suma totală nu a fost importantă, fiind echivalentă doar cu un mic procent din profiturile obținute. Industria din Uniune a investit mai degrabă în lucrări de reparații și de întreținere, nu în noi capacități. Ancheta a arătat, de asemenea, că randamentul investițiilor, și anume profitul net înainte de impozitare al produsului similar exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor corporale alocate produsului similar, a crescut în mod remarcabil în timpul perioadei examinate.

Tabelul 15 –   Investițiile

Tabelul 16 –   Randamentul investițiilor

(75)

Ancheta nu a adus niciun element de probă conform căruia industria din Uniune ar avea probleme majore în mobilizarea capitalurilor.

(76)

Fluxul de numerar a urmat o tendință similară cu cea a rentabilității, crescând în mod semnificativ în timpul perioadei examinate.

Tabelul 17 –   Fluxul de numerar

(77)

Industria din Uniune nu a beneficiat în mod direct de creșterea pieței în timpul perioadei examinate, deoarece, deși și-a mărit volumul vânzărilor, a pierdut, în general, cota de piață. Totuși, această situație se datorează deciziei industriei din Uniune de a-și menține capacitatea de producție la aceleași niveluri de-a lungul perioadei examinate. Într-adevăr, deși rentabilitatea era ridicată, iar cererea era în creștere, nu au fost realizate investiții pentru a mări capacitatea.

(78)

În timpul PAR, în ciuda măsurilor în vigoare, dumpingul considerabil a continuat, deși la niveluri mai reduse decât cele stabilite în ancheta inițială, pe baza atât a datelor obținute de la singurul producător-exportator care a cooperat, cât și a calculelor bazate pe datele disponibile (statistici chineze).

(79)

Chiar dacă industria din Uniune a avut șansa de a se redresa de pe urma dumpingului anterior, în special cu privire la volumul vânzărilor, prețurile vânzărilor și rentabilitatea, marjele de dumping sunt, încă, importante.

(80)

SUA reprezintă principala piață de export a industriei din Uniune. Deși în scădere în 2006 și 2007, nivelurile de export din 2005 au fost aproape atinse în timpul PAR. Ar trebui să se observe că volumul exportat către SUA a fost important, adică a corespuns la 25 % din volumul său total de producție în timpul PAR, în timp ce, pe de altă parte, industria din Uniune a importat, de asemenea, din China, volume importante din produsul în cauză, pentru a satisface cererea clienților săi din Uniune. Producția proprie de AF a industriei din Uniune a fost exportată către piața americană, mai lucrativă, unde prețurile erau chiar la niveluri mai ridicate decât pe piața Uniunii.

(81)

Măsurile antidumping au avut un impact pozitiv vizibil asupra situației industriei din Uniune. Toți indicatorii principali de prejudiciu, precum producția (+ 8 %) și volumul vânzărilor (+ 34 %), valoarea vânzărilor (+ 75 %), prețul mediu de vânzare (+ 31 %), investițiile (+ 87 %), rentabilitatea (+ 43 %), fluxul de numerar (+ 561 %), stocurile (– 50 %) și productivitatea (+ 6 %) au arătat evoluții pozitive. În special, nivelurile de profit ale industriei din Uniune au fost ridicate de-a lungul perioadei examinate, cu excepția anului 2006.

(82)

În ceea ce privește cota de piață a industriei din Uniune, tendința descendentă nu a putut fi considerată ca semn de prejudiciu. Într-adevăr, industria din Uniune, producând deja la capacitate maximă, nu putea să satisfacă cererea în creștere, ceea ce a avut, în ciuda creșterii volumului vânzărilor, un efect negativ asupra cotei sale de piață.

(83)

În concluzie, ținând cont de evoluția pozitivă a indicatorilor privind industria din Uniune, situația a fost considerată ca fiind bună și nu s-a putut stabili continuarea prejudiciului important. Prin urmare, s-a examinat dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului, în eventualitatea expirării măsurilor.

(84)

Se reamintește că, în ciuda măsurilor în vigoare, producătorii-exportatori din China au practicat încă dumpingul la niveluri importante, astfel cum se explică în considerentul (31) de mai sus. Abrogarea măsurilor ar putea, în cazul în care prețurile de export ar fi reduse în mod proporțional, să conducă la marje de dumping chiar mai ridicate.

(85)

Astfel cum s-a menționat anterior, interesul de a mări volumul exporturilor către Uniune este considerabil, deoarece cealaltă piață de export principală pentru China, și anume SUA, are măsuri antidumping ridicate în vigoare împotriva Chinei, cu caracter prohibitiv și, prin urmare, această piață nu este, practic, accesibilă pentru exporturile chineze.

(86)

În plus, s-a constatat că producătorii chinezi au capacități neutilizate importante, datorită unei capacități structurale excedentare din China, cauzată de o diminuare a cererii interne, datorită unei piețe în scădere după Jocurile Olimpice din 2008 și efectului crizei economice mondiale.

(87)

De asemenea, s-a constatat că prețurile de export chineze către țări terțe se situează la niveluri inferioare prețurilor practicate față de Uniune.

(88)

Prin urmare, s-a concluzionat că există probabilitatea de continuare a dumpingului și riscul de mărire a volumului importurilor care exercită o presiune descendentă asupra prețurilor la nivelul Uniune, cel puțin pe termen scurt, în cazul abrogării măsurilor.

(89)

În mod normal, o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping ar exercita o presiune descendentă asupra nivelului prețului de vânzare și ar afecta în mod negativ atât rentabilitatea industriei din Uniune, cât și redresarea sa financiară, care a fost observată în timpul PAR.

(90)

Cota de piață a industriei din Uniune s-a redus începând deja cu 2006, acest lucru având loc în timpul unei perioade de consum în creștere, în timp ce, începând cu același an, cota de piață a importurilor chineze a crescut. Ținând cont de acești indicatori contrastanți (și anume, redresare generală a industriei din Uniune dar pierdere a cotei de piață), evoluțiile ulterioare PAR au fost examinate pentru a avea o imagine mai clară a tendințelor viitoare probabile. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de o presiune descendentă asupra prețurilor poate fi, de asemenea, influențată sau accentuată de evoluția economiei mondiale și de efectele sale asupra cererii și a consumului.

(91)

Au fost culese informații suplimentare în scopul de a determina dacă concluziile la care s-a ajuns pe baza analizei perioadei examinate și mai ales a PAR rămân valabile după această perioadă. În această privință, industria din Uniune a prezentat informații privind evoluția prețurilor sale de vânzare în Uniune pentru perioada cuprinsă între octombrie 2008 și aprilie 2009, precum și privind volumul de importuri chineze și prețurile medii de import în timpul aceleiași perioade.

(92)

Pe această bază, a putut fi observată o tendință descendentă clară și continuă a prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, și anume prețurile de vânzare din aprilie 2009 au scăzut cu 35 % prin comparație cu prețul mediu de vânzare în timpul PAR. În ceea ce privește volumul vânzărilor industriei din Uniune, deși nu există o tendință descendentă continuă, vânzările din aprilie 2009 au scăzut cu 33 % față de cele din martie 2009. Au existat elemente care au indicat o diminuare a comenzilor către industria din Uniune.

(93)

În ceea ce privește rentabilitatea industriei din Uniune, evoluția negativă a fost importantă. Astfel, nivelurile de profit s-au micșorat în continuu și au scăzut cu aproape 80 % în aprilie 2009 prin comparație cu nivelul de profit atins în timpul PAR. Astfel, nivelurile de profit ale industriei din Uniune nu au atins, din martie 2009, profitul stabilit drept obiectiv în timpul anchetei inițiale și au scăzut în aprilie 2009 cu mult sub acesta.

(94)

În ceea ce privește importurile chineze, prețurile acestora au urmat o tendință descendentă continuă, totuși mai puțin accentuată decât scăderea volumului de importuri și scăderea prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Prețurile chineze de import, deși erau în majoritatea timpului încă puțin superioare prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, în unele luni le-au subcotat, ceea ce arată o creștere a presiunii prețurilor pe piață ca urmare a acestor importuri. În același mod, la sfârșitul acestei perioade s-a constatat că prețurile chineze se situau sub prețurile industriei din Uniune.

(95)

Pe baza celor de mai sus și ținând cont de tendința descendentă clară a situației financiare a industriei din Uniune, s-a concluzionat că reapariția prejudiciului este probabilă, în eventualitatea expirării măsurilor.

(96)

Se observă faptul că, datorită crizei economice mondiale, cererea din Uniune a scăzut în mod semnificativ, ceea ce a avut un impact negativ asupra volumului vânzărilor, prețurilor vânzărilor și rentabilității de pe piața Uniunii. Poziția financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat, făcând industriei din Uniune deosebit de vulnerabilă și, astfel, putând fi mai ușor afectată de importurile care fac obiectul unui dumping, originare din China. În eventualitatea expirării măsurilor, există probabilitatea ca această situație să se deterioreze în continuare, în cazul unei creșteri masive a acestor importuri.

(97)

Pe scurt, se consideră că, în cazul abrogării măsurilor, există, pe termen scurt, probabilitatea unei creșteri importante a importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din China către Uniune, cu presiune descendentă asupra prețurilor, drept consecință și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(98)

Totuși, se observă că, în general, situația industriei din Uniune în timpul perioadei examinate a fost pozitivă – astfel a fost capabilă, în ansamblu, să se redreseze de pe urma dumpingului anterior și să realizeze profituri considerabile către sfârșitul perioadei. Astfel, se consideră că pot fi necesari mai puțin de cei cinci ani standard pentru ca industria din Uniune să fie capabilă să se redreseze de pe urma actualei situații precare, care poate fi, în orice caz, un fenomen temporar, și pentru ca să împiedice reapariția prejudiciului, în eventualitatea expirării măsurilor. Pe termen mediu, cererea față de industria din Uniune poate să crească din nou. În acest caz, pe baza particularităților pieței Uniunii și, în special, a necesității utilizatorilor din Uniune de a dispune de o sursă de aprovizionare rapidă și fiabilă, se consideră că industria din Uniune poate, pe termen mediu, să se redreseze de pe urma oricărui prejudiciu suferit sau că reapariția unui prejudiciu nu ar mai fi probabilă. Ulterior, situația ar putea fi reexaminată.

(99)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă continuarea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor celorlalte interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor/comercianților, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(100)

Ar trebui reamintit că în ancheta inițială s-a considerat că instituirea măsurilor nu contravine interesului Uniunii. În plus, prezenta anchetă este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care analizează o situație în care există măsuri antidumping în vigoare.

(101)

Pe baza celor prezentate anterior, s-a examinat dacă există motive imperative care să conducă la concluzia că nu este în interesul Uniunii să mențină măsurile în acest caz particular, în ciuda concluziilor de mai sus privind probabilitatea continuării dumpingului și a reapariției prejudiciului.

(102)

Se reamintește că dumpingul a continuat în timpul PAR și că există probabilitatea de a continua dumpingul produsului în cauză pentru produsul în cauză originar din China și probabilitatea de reapariție a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(103)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă și competitivă, ceea ce a fost confirmat de evoluția pozitivă a tuturor indicatorilor principali de prejudiciu în timpul perioadei examinate. Măsurile antidumping instituite anterior au contribuit la nivelul de preț astfel cum a fost stabilit în timpul PAR, ceea ce i-a permis industriei din Uniune să-și restabilească rentabilitatea.

(104)

Prin urmare, menținerea măsurilor aplicate importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din China este în interesul industriei din Uniune.

(105)

Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor/comercianților independenți cunoscuți. Doar un singur importator/comerciant a cooperat în cadrul anchetei.

(106)

Ancheta a arătat că volumele comercializate de importatorul independent care a cooperat, în timpul perioadei examinate, nu au fost semnificative, iar vânzările produsului în cauză au reprezentat doar o mică parte din vânzările sale totale.

(107)

Se consideră că faptul de a continua măsurile nu va schimba situația actuală a importatorilor/comercianților. Este clar faptul că importatorii se pot baza, de asemenea, pe alte surse de aprovizionare, astfel cum se poate vedea din cota de piață deținută de alte țări terțe, în special Thailanda, ceea ce a arătat că este asigurată concurența pe piața Uniunii.

(108)

Pe baza celor de mai sus, s-a considerat că faptul de a continua măsurile nu ar afecta în mod semnificativ importatorii/comercianții.

(109)

Comisia a trimis chestionare tuturor utilizatorilor independenți cunoscuți. Opt utilizatori au cooperat în cadrul anchetei, ceea ce reprezintă 44 % din importurile totale originare din China. Ancheta a arătat că acești utilizatori importau produsul în cauză direct din China. În plus, două asociații de utilizatori au răspuns, prezentându-și comentariile.

(110)

Principalii utilizatori industriali de AF din Uniune sunt producătorii de rășină de furan. Ancheta a arătat că, în ciuda măsurilor în vigoare, cel puțin unii dintre utilizatori au realizat totuși marje de profit destul de ridicate în timpul PAR.

(111)

Utilizatorii au indicat, de asemenea, că industria din Uniune ar trebui să rămână o sursă importantă de aprovizionare în scopul de a garanta disponibilitatea pe termen scurt a produsului în cauză și o anumită fiabilitate și coerență a aprovizionării.

(112)

Ținând cont de cele menționate anterior, s-a considerat că faptul de a continua măsurile nu ar avea un efect negativ semnificativ asupra utilizatorilor industriali.

(113)

Din motivele de mai sus, se concluzionează că nu există motive imperative, pe baza interesului Uniunii, împotriva prelungirii măsurilor antidumping.

(114)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente. Li s-a acordat și un termen pentru a prezenta observații și cereri în urma comunicării informațiilor.

(115)

Este clar că industria din Uniune a putut profita de măsurile în vigoare și că situația acesteia s-a îmbunătățit semnificativ de-a lungul perioadei examinate, cu privire la majoritatea indicatorilor de prejudiciu. Industria din Uniune a realizat marje de profit ridicate în timpul PAR, iar volumele vânzărilor și ale producției și-au atins nivelurile maxime. Pe baza evoluției economice pozitive a industriei din Uniune în timpul perioadei examinate, nu s-a putut stabili continuarea prejudiciului important.

(116)

Cu toate acestea, ancheta a arătat, pe de o parte, că, în ciuda unei creșteri a consumului, industria din Uniune a pierdut din cota de piață, în timp ce importurile chineze și-au crescut cota de piață. Pe de altă parte, ancheta a arătat, de asemenea, că există capacități neutilizate în China și că dumpingul ridicat a continuat în timpul PAR.

(117)

În plus, ancheta privind probabilitatea reapariției prejudiciului a arătat că situația industriei din Uniune s-a deteriorat după PAR și a condus la prejudiciu către începutul celui de-al doilea trimestru al anului 2009. De asemenea, a arătat că în China erau disponibile capacități neutilizate importante, iar interesul de a direcționa aceste capacități neutilizate către Uniune, în eventualitatea expirării măsurilor, era ridicat. Este probabil ca această creștere masivă preconizată a importurilor care fac obiectul unui dumping să mărească presiunea prețurilor din Uniune, cu un efect negativ asupra nivelurilor de profit și de preț ale industriei din Uniune. Prin urmare, s-a stabilit că există probabilitatea reapariției prejudiciului, în eventualitatea expirării măsurilor, cel puțin pe termen scurt.

(118)

Aceasta ar avea un impact chiar mai nefast în contextul actualei crize economice, care a dus la o scădere a consumului după PAR. În acest caz, impactul creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping și-ar multiplica efectele negative asupra industriei din Uniune.

(119)

În cele din urmă, se consideră că, în cazul în care economia s-ar redresa pe termen mediu, cererea pentru AF din Uniune va crește. În aceste condiții, industria din Uniune va putea să își mărească în consecință volumul vânzărilor.

(120)

Prin urmare, din cele de mai sus rezultă că, astfel cum s-a prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de AF din China, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1905/2003 ar trebui menținute pentru o perioadă suplimentară de doi ani, fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale articolului 11 din regulamentul de bază.

(121)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a susținut că măsurile definitive ar trebui prelungite cu cinci ani, argumentând că schimbarea bruscă a condițiilor pieței după PAR ar arăta că orice evoluții viitoare ale pieței sunt nesigure și foarte greu de prevăzut. Astfel, evaluarea instituțiilor Uniunii, și anume că economia se poate redresa pe termen mediu și că cererea de AF în Uniune poate, în consecință, să se îmbunătățească nu ar fi suficient de exactă. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat anterior în considerentele (117)-(119), s-a considerat că e probabil ca evoluțiile după PAR, inclusiv efectele crizei economice, să fie pe termen scurt, justificând instituirea măsurilor pentru maximum doi ani. Prin urmare, cererile industriei din Uniune în această privință au trebuit să fie respinse.

(122)

Pentru a minimaliza riscurile de eludare datorate diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale conțin următoarele:

Prezentarea în fața autorităților vamale a statelor membre a unei facturi comerciale conforme și valabile, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură vor fi supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți exportatori.

(123)

În cazul în care exporturile uneia din cele patru societăți care beneficiază de niveluri ale taxelor individuale mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național,