(i)

Clima și energia au devenit priorități, întrucât UE preia conducerea în construirea unei economii globale cu emisii reduse de carbon. În martie 2007, Consiliul European a adoptat concluziile (1) privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în anul 2020 în comparație cu 1990 (30 % ca parte a unui acord internațional de obiective globale) și stabilirea unei ținte obligatorii de 20 % pentru sursele de energie regenerabilă până în 2020, inclusiv o parte de 10 % din consumul de biocombustibili în benzină și motorină din transporturi. Agricultura și silvicultura pot avea o contribuție importantă la aprovizionarea rezervelor de materie primă pentru bioenergie, la captarea carbonului și la reducerea și mai semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(ii)

Obiectivele UE cu privire la politica din domeniul apei sunt incluse în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (2), care va fi integral pusă în aplicare în perioada 2010-2012. În calitate de principali consumatori de apă și de resurse de apă, agricultura și silvicultura au un rol semnificativ în gestionarea durabilă a apei, atât în ce privește cantitatea cât și în ce privește calitatea. Gestionarea apei va fi o componentă din ce în ce mai importantă a strategiei de adaptare la schimbările climatice deja inevitabile.

(iii)

Statele membre s-au angajat să oprească declinul biodiversității până în 2010, o țintă care pare din în ce mai puțin probabil să fie atinsă. O mare parte a diversității biologice din Europa depinde de agricultură si de silvicultură, iar eforturile pentru protejarea biodiversității trebuie intensificate, în special în contextul efectelor nefavorabile ale schimbărilor climatice și al cererii din ce în ce mai mari de apă.

(iv)

Producătorii de lactate fac un efort substanțial pentru a conserva spațiul rural prin activități agricole durabile, în special în regiunile dezavantajate. Având în vedere costurile de producție ridicate și schimbările structurale cărora trebuie să le facă față ca urmare a eliminării treptate a regimului de cote de lapte, ar trebui ca producătorii de lactate să aibă la dispoziție măsuri de sprijin, care să le permită să se adapteze mai bine noilor condiții de piață.

(v)

Măsurile de dezvoltare rurală pot să fie utilizate în special pentru a încuraja inovarea în domeniul gestionării apei, producerii și utilizării de energie din surse regenerabile, protecției biodiversității și abordării atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea și pentru a încuraja soluții favorabile pentru toate părțile în ceea ce privește competitivitatea și protecția mediului. Pentru a se promova utilizarea deplină a inovării, ar trebui să fie disponibil un sprijin specific pentru operațiunile inovatoare privind noile provocări.”.

(i)

În special, ajutorul pentru investiții, prevăzut în cadrul axei 1, poate fi îndreptat spre achiziționarea de mașini și echipamente care să contribuie la economisirea de energie, apă și alte resurse, precum și în direcția producției de energie din surse regenerabile pentru uzul exploatațiilor agricole. În agricultură și sectorul alimentar și în sectorul forestier ajutorul pentru investiții ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor metode inovatoare și mai durabile de prelucrare a biocombustibilului.

(ii)

În cadrul axei 2, măsurile de agromediu și de silvicultură pot fi utilizate, în special, la creșterea biodiversității prin conservarea tipurilor de vegetație bogate în specii, prin protejarea și întreținerea pășunilor și prin multiple forme de producție agricolă. Acțiunile specifice din cadrul axei 2, precum măsurile de agromediu sau împădurirea, pot, de asemenea, contribui la o mai bună gestionare a resurselor de apă disponibile în termeni de cantitate și la protejarea calității lor. Mai mult, anumite acțiuni ce țin de agromediu și de sectorul forestier contribuie la reducerea emisiilor de protoxid de azot (N2O) și metan (CH4) și ajută la promovarea captării carbonului.

(iii)

În cadrul axelor 3 și 4, proiectele și cooperarea la scară locală pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, precum și diversificarea agricultorilor în ce privește producția de bioenergie pot fi sprijinite. Conservarea patrimoniului natural poate contribui la protejarea habitatelor cu o importantă valoare naturală și a mediilor acvatice de valoare.

(iv)

Având în vedere faptul că toate suprafețele rurale se confruntă cu schimbările climatice și cu problemele energiei din surse regenerabile, statele membre pot încuraja grupurile locale de acțiune în cadrul axei 4 (Leader) să includă aceste aspecte în strategiile lor locale de dezvoltare, ca temă transversală. Grupurile sunt bine plasate pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice și la găsirea de soluții privind energia regenerabilă, adaptate situației locale.

(v)

Inovarea are potențialul de a realiza în special o serie de efecte pozitive în abordarea noilor provocări din domeniul schimbărilor climatice, producerii de energie din surse regenerabile, practicilor mai durabile de gestionare a apei și stopării declinului biodiversității. Sprijinirea inovării în aceste domenii ar putea adopta forma încurajării dezvoltării, adoptării și punerii în aplicare a tehnologiilor, produselor și proceselor relevante.

(vi)

Ca principiu general, ajutorul ar trebui focalizat pe tipuri de acțiuni care sunt în concordanță cu obiectivele și dispozițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și care contribuie la crearea unor efecte pozitive posibile în perspectiva noilor provocări, precum cele menționate la anexa II la regulamentul respectiv.”.