Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32007H0209

Recomandarea Consiliului din 27 martie 2007 privind actualizarea în 2007 a orientărilor generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității și aplicarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

JO L 92, 3.4.2007, p. 23–42 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO L 4M, 8.1.2008, p. 291–310 (MT)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2007/209/oj

3.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 92/23


RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 27 martie 2007

privind actualizarea în 2007 a orientărilor generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității și aplicarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

(2007/209/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 99 alineatul (2) și articolul 128 alineatul (4),

având în vedere recomandarea Comisiei,

având în vedere concluziile Consiliului European din 8 și 9 martie 2007,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

întrucât:

(1)

Consiliul European de primăvară din 2005 a revizuit Strategia de la Lisabona, concentrându-se din nou asupra creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă în Europa.

(2)

Consiliul a adoptat în iulie 2005 o recomandare cu privire la orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității (din 2005 până în 2008) (1) și o decizie privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), acestea formând împreună „Liniile directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă”.

(3)

Statele membre au fost invitate să țină seama de liniile directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă în cadrul programelor lor naționale de reformă referitoare la politicile economice și de ocupare a forței de muncă.

(4)

Toate statele membre au depus, până în octombrie 2005, programele lor naționale de reformă (PNR), pe care Comisia le-a evaluat, incluzând raportul asupra acestora în contribuția sa la Consiliul European de primăvară din 2006.

(5)

Consiliul European de primăvară din 2006 a luat act de aceste documente și a identificat patru domenii prioritare [cercetare, dezvoltare (C&D) și inovație, mediul de afaceri, oportunități pentru ocuparea forței de muncă și o politică integrată în domeniul energetic] în cadrul cărora s-a convenit asupra unui număr restrâns de acțiuni specifice pe care statele membre trebuie să le întreprindă până la sfârșitul anului 2007.

(6)

În conformitate cu concluziile Consiliului European de primăvară din 2006, statele membre au prezentat rapoartele lor anuale cu privire la aplicarea programelor naționale de reformă.

(7)

Aceste rapoarte anuale de punere în aplicare au fost analizate de către Comisie, aceasta prezentându-și constatările în Raportul anual de activitate din 2007 (3).

(8)

Pe baza acestei analize, este necesară formularea unor recomandări. Pentru a urma Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă într-o manieră coerentă și integrată, recomandările privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă specifice fiecărei țări trebuie adoptate acum într-un instrument unic. Această abordare reflectă structura integrată a programelor naționale de reformă și a rapoartelor de punere în aplicare, precum și consecvența necesară între liniile directoare pentru ocuparea forței de muncă și orientările generale ale politicilor economice menționate la articolul 99 alineatul (2), astfel cum sunt subliniate la articolul 128 alineatul (2) ultima teză.

(9)

Pentru aplicarea integrală a Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă, această recomandare trebuie să conțină de asemenea recomandări specifice pentru statele membre care aparțin zonei euro.

(10)

Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind prezenta recomandare (4),

RECOMANDĂ statelor membre să acționeze în conformitate cu orientările din anexă și să raporteze cu privire la respectarea acestora în următoarele lor rapoarte anuale de activitate cu privire la aplicarea programelor naționale de reformă, în cadrul noii Strategii de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă.

Adoptată la Bruxelles, 27 martie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

P. STEINBRÜCK


(1)  JO L 205, 6.8.2005, p. 28.

(2)  JO L 205, 6.8.2005, p. 21.

(3)  COM(2006) 816, Partea II.

(4)  Aviz emis la 15 februarie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).


ANEXĂ

BELGIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Belgia înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea și consolidarea Programului național de reformă pentru perioada 2005-2008. Deși există un oarecare risc în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice în contextul îmbătrânirii populației, cadrul de politici este în general adecvat. În ciuda progresului moderat în sectorul cercetării și dezvoltării, Belgia aplică măsurile anunțate în domeniul microeconomic și consolidează reformele deja existente în vederea creșterii investițiilor. În ceea ce privește domeniul ocupării forței de muncă, lucrurile sunt mai puțin clare și este nevoie să se întreprindă acțiuni specifice pentru a se atinge obiectivele Uniunii Europene cu privire la rata de ocupare a forței de muncă, în special pentru persoanele vârstnice. Belgia a lansat o serie de măsuri în vederea respectării angajamentelor luate în cadrul Consiliul European de primăvară din 2006.

3.

Printre punctele forte ale Programului național belgian de reformă și ale punerii sale în aplicare se află: tendința continuă de descreștere a indicatorilor de solvabilitate; stabilizarea intensității cercetării și a dezvoltării după un declin în perioada 2002-2003; dezvoltarea unor grupuri și poli de competitivitate; îmbunătățirea situației în ceea ce privește transpunerea directivelor privind piața internă; noi măsuri în ceea ce privește îmbunătățirea reglementării și simplificarea administrativă; politica de promovare a întreprinderilor noi; măsuri de îmbunătățire a sistemului de educație alternativă; și recunoașterea formală a competențelor dobândite și a calității sistemului de învățământ tehnic.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național belgian de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: reducerea sarcinii fiscale asupra muncii și a disparităților regionale cu privire la nivelul șomajului și al gradului de ocupare a forței de muncă. În acest context, se recomandă Belgiei:

să continue să își îmbunătățească fiscalitatea și să își intensifice eforturile în vederea reducerii sarcinii fiscale asupra muncii până la media existentă în țările vecine, în special prin reducerea sarcinii fiscale asupra muncitorilor necalificați;

să ia măsuri în vederea reducerii disparităților regionale privind șomajul și ocuparea forței de muncă prin intermediul unei strategii economice globale care să includă politicile active pe piața muncii, politicile de reintegrare și cele educaționale.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Belgia să pună accent pe: asigurarea viabilității pe termen lung a finanțelor publice; identificarea unor politici și măsuri noi de reducere a emisiilor; îmbunătățirea concurenței pe piețele de gaz și electricitate, inclusiv prin autorități de reglementare independente și eficiente și prin măsuri suplimentare pentru operatorii de transmisie și distribuție; și creșterea ratei de ocupare a muncitorilor vârstnici și a grupurilor vulnerabile, în special prin înăsprirea criteriilor de eligibilitate pentru regimul de pensionare anticipată și prin consolidarea politicilor preventive (educație, formare) și active în materie de piață a muncii.

REPUBLICA CEHĂ

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Republica Cehă înregistrează un progres limitat în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă: progresul în anumite sectoare nu este clar evidențiat, unele reforme au fost amânate, în timp ce altele nu au fost încă inițiate. Totuși, creșterea economică puternică ar trebui să faciliteze reformele. Există oarecare riscuri în zona macroeconomică, în special în ceea ce privește consolidarea bugetară pe termen mediu și viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice în contextul îmbătrânirii populației. În general, Republica Cehă avansează relativ bine în domeniul microeconomic. Deși cheltuielile private din sectorul cercetării și dezvoltării înregistrează o evoluție favorabilă, progresul general în domeniul politicilor de cercetare și dezvoltare a fost moderat. În sectorul de ocupare a forței de muncă se impun mai multe eforturi pentru a răspunde provocării privind îmbunătățirea flexibilității pieței muncii. Progresul în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor făcute la Consiliul European de primăvară din 2006 este, de asemenea, neclar.

3.

Printre punctele forte ale aplicării Programului național de reformă se numără măsurile pozitive pentru creșterea controlului și a transparenței în domeniul finanțelor publice; cele pentru îmbunătățirea reglementărilor și a mediului de afaceri; și cele pentru reforma programei de învățământ primar și secundar, stimularea participării în sistemul educațional terțiar și rentabilizarea muncii.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național ceh de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: viabilitatea finanțelor publice, dat fiind faptul că bugetul pentru anul 2007 anticipează o depășire a plafoanelor de cheltuieli și o creștere a deficitului; creșterea volumului și a eficienței cheltuielilor publice pentru sectorul cercetării și dezvoltării; îmbunătățirea securității și a flexibilității pe piața muncii; îmbunătățirea eficienței și a echității în domeniul educației și al formării profesionale și creșterea participării la învățare continuă. În acest context, se recomandă Republicii Cehe următoarele:

în vederea îmbunătățirii viabilității pe termen lung a finanțelor publice, să inițieze punerea în aplicare a reformelor din sistemele de pensii și de sănătate, în special pe baza raportului privind pensiile din 2005, în care au fost implicate toate părțile interesate, și să fixeze un program strict de aplicare;

să întărească eforturile de îmbunătățire a colaborării dintre firmele, universitățile și instituțiile publice din sectorul cercetării și dezvoltării, crescând în același timp nivelul și eficiența investițiilor publice în domeniul cercetării și dezvoltării;

să modernizeze în continuare protecția muncii, inclusiv legislația și sistemele de impozitare și de prestații, să îmbunătățească eficiența și echitatea în domeniul educației și al formării profesionale, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de adaptare la nevoile de pe piața muncii, să ofere stimulente pentru a investi în educație, în special pentru muncitorii în vârstă și pentru cei necalificați, și să intensifice diversificarea ofertei din învățământul terțiar.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Republica Cehă să pună accent pe: îmbunătățirea sistemului de brevetare și de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală; accelerarea progresului în sectorul TIC, inclusiv prin punerea în aplicare și monitorizarea dezvoltării unui cadru legislativ complet funcțional pentru e-guvernare; atingerea obiectivelor în ceea ce privește reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor; dezvoltarea în continuare a accesului la resurse financiare pentru companiile inovatoare; dezvoltarea legăturilor între companiile străine și cele naționale; introducerea educației antreprenoriale în programa școlară; o mai bună integrare pe piața muncii a grupurilor dezavantajate; reducerea disparităților regionale privind nivelul de ocupare a forței de muncă; armonizarea vieții de familie cu cea profesională; abordarea disparităților salariale între sexe și punerea în aplicare a strategiei de îmbătrânire activă.

DANEMARCA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Danemarca înregistrează progrese deosebit de semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului său național de reformă și a concluziilor Consiliului European de primăvară din 2006. Danemarca a continuat să dezvolte strategia sa de reformă prin Acordul asupra bunăstării sociale din iunie 2006, atât în ceea ce privește politica macroeconomică, cât și cea de ocupare a forței de muncă, și a înregistrat un progres deosebit de semnificativ în privința atingerii unui consens național asupra reformelor. Danemarca a făcut progrese și în privința politicilor microeconomice, inclusiv în domeniul concurenței.

3.

Printre punctele forte ale Programului național danez de reformă și ale aplicării sale, se află: caracterul global și integrat al strategiei de reformă, care constituie un model pentru celelalte state membre; abordarea combinată pe termen mediu și lung, consolidată prin luarea în considerare sistematică a contribuțiilor principalelor părți interesate; abordarea pieței muncii pe baza principiilor de „flexicuritate”; strategia macroeconomică de ansamblu, urmărind viabilitatea pe termen lung a fiscalității publice, inclusiv reducerea cheltuielilor, a surplusurilor fiscale și reducerea rapidă a datoriilor guvernamentale; și măsurile solide care urmăresc creșterea ofertei de mână de lucru pe termen lung, în special acordul de a evita pensionarea anticipată.

4.

Este important ca, pe durata Programului său național de reformă, Danemarca să pună accent pe: măsurile luate în vederea creșterii ofertei de mână de lucru pe termen mediu, până în anul 2015, inclusiv dezvoltarea continuă a stimulentelor pentru a munci, precum și pe măsurile suplimentare pentru integrarea muncitorilor în vârstă și a imigranților pe piața muncii; continuarea reformelor propuse în legislația privind concurența și asigurarea exercitării responsabilităților aferente concurenței de către autoritățile competente; noi măsuri de suplimentare pentru interconexiunile energetice în vederea îmbunătățirii funcționării piețelor de energie electrică și gaze; identificarea unor politici și măsuri noi de reducere a emisiilor; și consolidarea politicilor specifice existente de îmbunătățire a învățământului primar și gimnazial și creșterea numărului de studenți absolvenți ai unui nivel educațional secundar superior sau terțiar, în cazul în care aceste măsuri se dovedesc a fi insuficiente pentru atingerea obiectivelor ambițioase propuse.

GERMANIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

În ansamblu, Germania înregistrează un progres semnificativ în aplicarea Programului său național de reformă, în special privind provocările-cheie la nivel macro și microeconomic și acțiunile prioritare. Germania avansează mai lent în domeniul ocupării forței de muncă. Germania răspunde destul de bine și la angajamentele făcute în Consiliul European de primăvară din 2006.

3.

Punctele forte ale reformelor din 2006 includ progresul în domeniul consolidării și al viabilității finanțelor publice, precum și al aplicării diferitelor măsuri pentru îmbunătățirea reglementării, cum ar fi instituirea unui consiliu independent la nivel federal pentru evaluarea impactului (Normenkontrollrat) și instrumentul informatic bazat pe site-ul web „Startothek”, pentru înființarea de firme. Alte puncte forte sunt evidente în domeniul societății bazate pe cunoaștere (cercetare, dezvoltare și inovare), precum și în transparența mai mare acordată măsurilor pentru integrarea șomerilor în vârstă.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național german de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: îmbunătățirea viabilității pe termen lung a finanțelor publice; îmbunătățirea concurenței, mai ales în sectorul meseriilor și al profesiilor reglementate și pe noile piețe pentru comunicarea în bandă largă; și abordarea șomajului structural. În acest context, se recomandă Germaniei:

să își îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice printr-o continuă consolidare fiscală, ceea ce va duce la o reducere a datoriilor, precum și prin aplicarea reformei privind protecția sănătății, avându-se în vedere ținerea sub control a creșterii cheltuielilor și majorarea eficienței în sectorul sanitar;

să îmbunătățească cadrul pentru concurența pe piețele de produse și servicii, mai ales prin continua relaxare a regulilor restrictive în sectorul meseriilor și al profesiilor reglementate și prin reglementarea eficientă a pieței angro a accesului de tip bitstream;

să abordeze șomajul structural inclusiv prin integrarea pe piața muncii a muncitorilor necalificați printr-un acces mai bun la posibilitățile de calificare, urmărind aplicarea reformei propuse pentru sistemul de impozitare și de prestații de securitate socială, prin asigurarea de servicii de ocupare a forței de muncă mai eficiente pentru șomerii aflați de mult timp în șomaj și prin ameliorarea integrării ocupaționale a tinerilor.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Germania să pună accent pe: îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice; îmbunătățirea cadrului pentru concurența în sectorul transportului feroviar, precum și în rețelele de gaz și electricitate, domenii în care concurența este insuficientă din cauza nivelului înalt de concentrare; accelerarea înființării de firme și facilitarea recrutării primului angajat; consolidarea măsurilor existente menite să amelioreze învățarea continuă, inclusiv prin consolidarea formării profesionale a adulților; îmbunătățirea ofertei de infrastructuri pentru îngrijirea copilului.

ESTONIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Estonia înregistrează un progres deosebit de semnificativ în punerea în aplicare a măsurilor ce răspund provocărilor-cheie ale țării din sectorul cercetării, al dezvoltării, al inovării și al ocupării forței de muncă, precum și celor patru acțiuni prioritare formulate de către Consiliul European de primăvară din 2006. Estonia face de asemenea eforturi impresionante pentru a asigura coerența între Programul național de reformă și politica de coeziune, iar raportul de punere în aplicare poate fi considerat un model în această privință.

3.

Printre punctele forte ale Programului național estonian de reformă și ale aplicării sale se află: reactualizarea câtorva obiective de politici, ceea ce denotă o abordare ambițioasă; înființarea noului Birou de strategie pentru consolidarea punerii în aplicare a măsurilor, care constituie un bun exemplu pentru celelalte state membre; politicile macroeconomice de succes propuse în Programul național de reformă cu privire la viabilitatea fiscală și crearea de condiții favorabile pentru creșterea ocupării forței de muncă; efortul considerabil făcut pentru a crește cheltuielile, atât private, cât și publice, din sectorul cercetării și dezvoltării și pentru a îmbunătăți condițiile-cadru pentru cercetare și dezvoltare în domeniul afacerilor; măsurile în vederea facilitării înființării de IMM-uri inovatoare și cele de finanțare a acestora; progresul într-o gamă largă de probleme privind protecția mediului, mai ales cele legate de reforma privind taxa de ecologie.

4.

Va fi important ca, pe perioada Programului național de reformă, Estonia să se axeze pe: prioritizarea mai clară și îmbunătățită a cooperării interministeriale pentru o utilizare mai eficientă a cheltuielilor în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării; consolidarea eforturilor de transpunere a rezultatelor cercetării și dezvoltării în servicii și produse inovatoare; încurajarea unei cooperări mai strânse între universități și întreprinderi; aplicarea susținută a politicii concurențiale proactive planificate; îmbunătățirea flexibilității pieței muncii prin dezvoltarea continuă și reînnoirea legislației muncii; consolidarea politicilor actuale în materie de piață a muncii și ridicarea nivelului de calificare a forței de muncă prin consolidarea reformelor în educație și prin învățare continuă.

GRECIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Grecia înregistrează unele progrese în aplicarea Programului său național de reformă, acestea fiind însă mai limitate în ceea ce privește aspectul macroeconomic și cel al ocupării forței de muncă. Grecia avansează relativ rapid în domeniul macroeconomic, în timp ce în domeniul microeconomic și al ocupării forței de muncă sunt necesare progrese suplimentare. Grecia răspunde parțial la angajamentele luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006. În ceea ce privește guvernarea, o mai bună coordonare între nivelurile administrative ar putea consolida în continuare cooperarea constructivă care a fost stabilită deja și care se bucură de o gamă largă de participanți.

3.

Printre punctele forte ale Programului național de reformă al Greciei și ale aplicării sale se numără progresul semnificativ în consolidarea finanțelor publice. Există semne promițătoare de progres în: îmbunătățirea alocării de resurse publice; îmbunătățirea mediului de afaceri; cercetare, dezvoltare și inovare; TIC; participarea femeilor pe piața muncii, la rata totală de șomaj și la educație și formare profesională. Aspectele calitative ale creșterii economice au fost îmbunătățite, o contribuție majoră revenind în acest sens investițiilor private.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național de reformă din Grecia, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: îmbunătățirea viabilității pe termen lung a finanțelor publice prin reformarea sistemului de pensii; modernizarea administrației publice; măsuri mai puternice pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă, abordarea problemei șomajului și a muncii fără forme legale, modernizarea protecției muncii și promovarea mobilității forței de muncă; și creșterea calității și a importanței pe piața muncii a educației și a formării profesionale. În acest context, se recomandă Greciei:

să asigure continuarea consolidării fiscale și a reducerii datoriilor și stabilirea unui program pentru aplicarea reformei din sistemul de pensii, avându-se în vedere îmbunătățirea viabilității pe termen lung a finanțelor publice;

să modernizeze administrația publică prin dezvoltarea unor mijloace eficiente de reglementare, control și aplicare, aceasta incluzând îmbunătățirea calificării funcționarilor publici, pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor structurale;

să modernizeze protecția muncii, inclusiv legislația, să reducă sarcina fiscală, să întărească politicile active privind forța de muncă pentru a crește flexibilitatea și securitatea pe piața muncii și pentru a transforma munca fără forme legale în muncă legală;

să continue reformele din sistemul de învățământ și să crească investițiile în învățământul obligatoriu și în învățământul superior, să accelereze punerea în aplicare a reformei privind învățarea continuă și să îmbunătățească calitatea și capacitatea de reacție la necesitățile pieței muncii, să reducă abandonul școlar timpuriu și să crească gradul de participare al adulților.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Grecia să pună accent pe: accelerarea eforturilor de a defini o strategie de cercetare și inovare și de a crește investițiile în sectorul cercetării și dezvoltării; îmbunătățirea transpunerii directivelor privind piața internă; accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor de politici pentru IMM-uri, stabilite la Consiliul European de primăvară din 2006; aplicarea politicilor de stimulare a participării femeilor pe piața muncii; și punerea în aplicare a unei strategii consecvente privind îmbătrânirea activă.

SPANIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Spania înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului său național de reformă și a angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006. Aplicarea pe viitor a noilor legi și măsuri privind cele șapte domenii de politici-cheie este acum esențială pentru a crește ocuparea forței de muncă și productivitatea și pentru a progresa spre alinierea totală a PIB pe cap de locuitor la cel din UE-25.

3.

Punctele forte importante în ceea ce privește aplicarea și consolidarea Programului național de reformă spaniol includ: o reducere mai rapidă decât cea prevăzută a datoriilor guvernamentale; progrese semnificative în aplicarea planului de cercetare, dezvoltare și inovare; includerea antreprenoriatului în programa națională pentru toate nivelurile de învățământ; progresul înregistrat în materie de dialog social, astfel cum a fost reflectat în acordul tripartit global din mai 2006, precum și progresul satisfăcător în îndeplinirea obiectivelor cuantificate, în special cele privitoare la încadrarea în muncă a femeilor.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național spaniol de reformă, unde este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: îmbunătățirea concurenței pe piețele de electricitate și reducerea în continuare a segmentării pe piața muncii; continuarea îmbunătățirilor în domeniul educației și al formării profesionale. În acest context, se recomandă Spaniei:

să ia măsuri pe viitor pentru creșterea concurenței în sectorul energetic, mai ales prin îmbunătățirea capacității de interconectare transfrontalieră pentru a se asigura securitatea aprovizionării;

să modernizeze protecția muncii, inclusiv legislația, bazându-se pe măsurile recent adoptate, să crească flexibilitatea și securitatea pe piața muncii; să lupte împotriva segmentării; și să crească atractivitatea muncii cu timp parțial;

să continue eforturile de punere în aplicare a noului model de formare, care cuprinde formarea ocupațională și cea vocațională, pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii; și să asigure punerea eficientă în aplicare a reformelor din domeniul educației, inclusiv la nivel regional, pentru a reduce abandonul școlar timpuriu.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Spania să pună accent pe: nevoia de a ține sub control inflația pe termen mediu; sporirea concurenței în sectorul de servicii profesionale și pe piețele de vânzare cu amănuntul; îmbunătățirea cadrului de reglementare; punerea în aplicare a măsurilor de protecție a mediului, în special în vederea reducerii emisiilor de CO2; ridicarea nivelului de calificare și al productivității și integrarea imigranților pe piața muncii; creșterea accesului la infrastructurile pentru îngrijirea copiilor, punerea în aplicare a măsurilor prevăzute privind piața imobiliară în vederea reducerii treptate și pe termen mediu a presiunilor legate de prețul locuințelor; și adoptarea de reforme ale sistemelor de pensii și de sănătate, care au de asemenea un impact favorabil asupra viabilității fiscale pe termen lung.

FRANȚA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea a II-a – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Franța a realizat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă și a angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006. Într-un context economic favorabil, Franța își continuă efortul de consolidare bugetară, căutând, în același timp, să își mărească potențialul de creștere, în special prin noi angajamente în favoarea cercetării și a inovării. Performanțele sale în materie de ocupare a forței de muncă s-au îmbunătățit, dar rămân în continuare neclare.

3.

Printre punctele forte ale reformelor abordate, instituirea de poli de competitivitate și de noi structuri pentru cercetare și inovare pare foarte promițătoare, ca și obiectivul de a consacra 3 % din PIB cercetării până în 2010. Recenta reformă a cadrului de reglementare a finanțelor publice ar trebui să contribuie decisiv la o mai bună gestionare a cheltuielilor publice. Scăderea șomajului, pentru prima dată după 2001, reprezintă o evoluție pozitivă, iar măsurile recente în favoarea tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă par a se îndrepta în direcția bună. În ceea ce privește gradul de angajare a muncitorilor vârstnici, se fac primii pași în cadrul unui plan național de acțiune aprobat în iunie 2006.

4.

Domeniile de acțiune în care aspectele problematice ale Programului național francez de reformă trebuie abordate cu maximă prioritate sunt următoarele: permanentizarea îmbunătățirii situației finanțelor publice prin asigurarea respectării angajamentelor luate de către stat și monitorizarea evoluției finanțelor locale și a cheltuielilor de securitate socială; cadrul concurențial în anumite industrii de rețea și ramuri din transport; și punerea în aplicare a unei strategii de ansamblu pentru a asigura o mobilitate mai mare a pieței muncii și a asigura carierele individuale, cât și pentru menținerea în activitate a muncitorilor vârstnici, inclusiv prin asigurarea unui acces mai bun la învățarea continuă. În acest context, se recomandă Franței:

să asigure viabilitatea finanțelor sale publice, având în vedere procesul de îmbătrânire a populației, printr-o aprofundare a consolidării bugetare și printr-o reducere a datoriilor. Reuniunea privitoare la sistemele de pensii din 2008 va trebui să păstreze avantajele legate de punerea în aplicare a reformei din 2003;

să îmbunătățească concurența în domeniile gazului, electricității și transportului feroviar de marfă;

să susțină învățarea continuă și să modernizeze protecția muncii pentru a favoriza flexibilitatea și securitatea pe piața forței de muncă și pentru a combate segmentarea între tipurile de contract, facilitând tranzițiile între contractele cu durată determinată și contractele cu durată nedeterminată.

5.

În plus, este important ca, pe ansamblul perioadei acoperite de Programul național de reformă, Franța să se concentreze asupra: consolidării concurenței în sectorul meseriilor și al profesiilor reglementate; consolidării politicilor de ameliorare a reglementării și de încurajare a antreprenoriatului, în special în ceea ce privește sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și promovarea spiritului antreprenorial în societate; și asupra adoptării de măsuri noi în vederea creșterii ofertei de mână de lucru.

IRLANDA

1.

În baza analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Irlanda înregistrează progrese deosebit de semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului său național de reformă și a angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006. Mai mult decât atât, gestionarea Strategiei pentru creștere economică și locuri de muncă a câștigat transparență politică, în special datorită acordului de parteneriat social recent încheiat, numit „Spre 2016”.

3.

Printre punctele forte ale Programului național irlandez de reformă și ale aplicării sale, se află: Strategia referitoare la știință, tehnologie și inovare 2007-2013, recent adoptată, și creșterea substanțială a investițiilor publice în cercetare și dezvoltare; recunoașterea necesității de a da prioritate investițiilor publice în infrastructură și altor cheltuieli pentru promovarea creșterii economice; măsuri în vederea combaterii abandonului școlar timpuriu și perfecționării competențelor, cum ar fi binevenitul angajament de dezvoltare până în 2007 a unei strategii naționale pe termen lung în materie de îmbunătățire a competențelor.

4.

Este important ca, pe durata Programului național de reformă, Irlanda să pună accent pe: accelerarea procesului de formulare de măsuri concrete pentru reforma sistemului de pensii; măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor; accelerarea progresului în creșterea participării pe piața muncii, inclusiv prin înființarea unei infrastructuri pentru îngrijirea copilului, dezvoltarea în continuare a unui cadru de politici pentru piața muncii și integrarea socială a imigranților, precum și prin punerea unui accent deosebit pe sprijinirea muncitorilor în vârstă și a celor necalificați. Nivelul intermediar al investițiilor în sectorul cercetării și dezvoltării trebuie stabilit pentru 2010, iar dezvoltarea pieței imobiliare, care poate afecta perspectivele de dezvoltare pe termen mediu, trebuie atent monitorizată.

ITALIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Italia face progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului său național de reformă. În comparație cu Programul național de reformă de anul trecut, raportul italian de punere în aplicare prezintă o strategie mai clară, acoperind toate domeniile de politici și sinergiile dintre ele, fiind astfel mai ambițios. Progresul cel mai mare se înregistrează în domeniul microeconomic. Strategiile și măsurile propuse în domeniul macroeconomic sunt în general adecvate, dar punerea în aplicare a acestora este decisivă. Politica de ocupare a forței de muncă trebuie consolidată în anumite zone-cheie. Un progres neuniform s-a înregistrat în îndeplinirea angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006.

3.

Printre punctele forte ale raportului italian de punere în aplicare se numără: măsuri pentru intensificarea concurenței în sectorul de servicii profesionale și a celorlalte sectoare de servicii; inițiative pentru extinderea utilizării de TIC; și măsuri pentru accelerarea coordonării acțiunilor de îmbunătățire a mediului de afaceri.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național italian de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: viabilitatea finanțelor, domeniu în care angajamentele necesită să fie transpuse în acțiuni eficiente; concurența pe piețele de produse și servicii, unde o aplicare energică a reformelor propuse ar trebui să fie o bază inițială pentru progres; creșterea încadrării în muncă cu forme legale și flexicuritatea pe piața muncii; și îmbunătățirea educației și a învățării continue. În acest context, se recomandă Italiei:

să urmărească cu strictețe consolidarea fiscală, în așa fel încât să diminueze raportul dintre datorie și PIB și să aplice integral reforma sistemului de pensii, având în vedere îmbunătățirea viabilității pe termen lung a finanțelor publice;

să continue punerea în aplicare a reformelor recent anunțate, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește strategia de liberalizare, având ca obiectiv dezvoltarea concurenței pe piețele de produse și servicii;

să reducă disparitățile regionale privind nivelul de ocupare a forței de muncă, prin abordarea problemei muncii fără forme legale, să crească furnizarea de facilități privitoare la îngrijirea copiilor și să asigure o operare eficientă a serviciilor de ocupare a forței de muncă în toată țara;

să dezvolte o strategie completă privitoare la învățarea continuă și să îmbunătățească calitatea și importanța educației pe piața muncii.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Italia să pună accent pe: domeniul cercetării și dezvoltării, în care, în ciuda binevenitelor progrese politice în anumite domenii specifice, strategia de ansamblu necesită încă completări; măsuri eficiente de îmbunătățire a durabilității protecției sănătății, păstrând în același timp calitatea și accesibilitatea acesteia; utilizarea durabilă a resurselor, în acest sens fiind esențială punerea în aplicare și consolidarea ulterioară a măsurilor; punerea în aplicare a planurilor pentru îmbunătățirea infrastructurii; consolidarea și punerea completă în aplicare a sistemului de evaluare a impactului pentru regulamentele propuse.

CIPRU

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Cipru înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului său național de reformă și în cele patru sectoare de acțiune prioritare formulate de către Consiliul European de primăvară din 2006. În ansamblu, punerea în aplicare a celor mai multe dintre măsuri pare să înainteze după cum a fost prevăzut.

3.

Printre punctele forte ale Programului național de reformă și ale aplicării sale în 2006 se află: progresul în domeniul consolidării fiscale; o nouă politică pentru a dezvolta un sistem complet de cercetare și inovare; și menținerea unei bune performanțe generale privind ocuparea forței de muncă, printr-o gamă largă de măsuri active privind piața muncii.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național cipriot de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, domeniu în care măsurile nu au înregistrat progrese; și creșterea în continuare a oportunităților pe piața muncii pentru tineri. În acest context, se recomandă Ciprului:

să ia măsuri de punere în aplicare a reformelor privind sistemul de pensii și cel de protecție a sănătății și să stabilească un program pentru aplicarea acestora, având în vedere îmbunătățirea durabilității pe termen lung;

să susțină învățarea continuă și să dezvolte în continuare oportunitățile de angajare și formare profesională pentru tineri prin accelerarea reformelor în sistemul învățământului profesional, al educației, al formării și al celui de ucenicie.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Cipru să pună accent pe: măsuri de încurajare a investițiilor de capital de risc și îmbunătățire a concurenței în sectorul meseriilor și al profesiilor reglementate.

LETONIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Letonia înregistrează progrese în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă, în special în domeniul microeconomic și cel al ocupării forței de muncă. Totuși, răspunsurile politice la principala provocare din sectorul macroeconomic sunt mai puțin exhaustive. În ceea ce privește concluziile Consiliului European de primăvară din 2006, progresele înregistrate sunt neclare. Referitor la gestionarea Strategiei pentru creștere economică și locuri de muncă, procesul a câștigat transparență politică odată cu adoptarea Programului național de reformă, iar gradul de implicare a părților interesate s-a îmbunătățit.

3.

Printre punctele forte ale Programului național leton de reformă și ale aplicării sale, se află mai multe măsuri adoptate pentru a facilita înființarea de IMM-uri inovatoare și finanțarea acestora, inclusiv constituirea de noi fonduri de garantare și de capital de risc, precum și progresele înregistrate în promovarea unui birou unic pentru înființarea societăților comerciale. De asemenea, Letonia a aplicat o serie de măsuri care au sprijinit cu succes evoluția pieței muncii.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național leton de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: adoptarea de măsuri mai concrete pentru asigurarea stabilității la nivel macroeconomic și pentru împiedicarea supraîncălzirii economiei; dezvoltarea în continuare a strategiei de cercetare și dezvoltare, în scopul îmbunătățirii prioritizării și al creșterii implicării sectorului privat; și luarea de măsuri mai ferme de creștere a ofertei de mână de lucru și sporirea calificării forței de muncă. În acest context, se recomandă Letoniei:

menținerea durabilității economice și bugetare prin urmărirea unei politici fiscale mai restrictive, astfel contribuind la împiedicarea supraîncălzirii economiei și la o prioritizare mai atentă a cheltuielilor;

realizarea de progrese mai rapide în aplicarea reformelor din domeniul politicilor de cercetare și inovare, cu scopul de a îndeplini eficient obiectivele ambițioase stabilite în Programul național de reformă. Acestea se referă în special la politicile menite să stimuleze parteneriate între institutele de cercetare și instituțiile de educație, pe de o parte, și întreprinderi, pe de altă parte;

intensificarea eforturilor de creștere a ofertei de mână de lucru și a productivității prin îmbunătățirea mobilității la nivel regional, consolidarea capacității de reacție a sistemelor de educație și formare profesională la cerințele pieței muncii și punerea în aplicare a unui sistem de învățare continuă.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Letonia să pună accent pe: realizarea unui progres mai rapid în ceea ce privește înființarea unui punct de contact unic pentru formalitățile administrative legate de recrutarea primului angajat; promovarea educației antreprenoriale; urmărirea de politici active pe piața muncii; și îmbunătățirea accesului la facilitățile de îngrijire a copilului.

LITUANIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Lituania înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă, în majoritatea domeniilor majore de politici din cadrul sectoarelor macro și microeconomic și a celui de ocupare a forței de muncă. Totuși, în condițiile în care unele măsuri importante sunt încă în stadiul de proiect, mai rămân încă multe de făcut în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor măsuri. În ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006, s-a înregistrat un progres moderat.

3.

Printre punctele forte ale Programului național lituanian de reformă și ale aplicării sale, se află: reformele în sistemul de pensii, cel sanitar și reformele fiscale; măsurile în scopul îmbunătățirii infrastructurii rutiere și feroviare; adoptarea unei strategii naționale actualizate în domeniul energetic; consolidarea politicii active pe piața muncii, în special noile măsuri de rotație a posturilor; și măsurile de modernizare a învățământului primar și a formării profesionale.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național lituanian de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: consolidarea măsurilor menite să crească nivelul investițiilor în sectorul cercetării și dezvoltării, care până în acest moment nu par a fi suficiente pentru atingerea obiectivului ambițios propus; plasarea unui accent mai puternic pe promovarea mobilității forței de muncă; și luarea de măsuri suplimentare pentru creșterea gradului de participare în procesul de învățare continuă, în special a muncitorilor vârstnici. În acest context, se recomandă Lituaniei:

continuarea eforturilor în vederea consolidării sistemului de cercetare și dezvoltare și atingerii obiectivului ambițios privitor la nivelul global al investițiilor în cercetare și dezvoltare, prin creșterea cheltuielilor publice și încurajarea investițiilor sectorului privat în acest domeniu;

intensificarea eforturilor de creștere a ofertei de mână de lucru calificată prin îmbunătățirea mobilității forței de muncă la nivel regional și prin promovarea sistemului de învățare continuă, cu un accent special pe participarea muncitorilor vârstnici.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Lituania să pună accent pe: ameliorarea stabilității la nivel macroeconomic și ținerea inflației sub control; creșterea nivelului investițiilor străine directe; facilitarea înființării de firme; protecția mediului; îmbunătățirea capacității de ocupare a forței de muncă tinere; extinderea educației antreprenoriale; creșterea disponibilității de facilități pentru îngrijirea copilului; și consolidarea protecției sănătății lucrătorilor și a securității la locul de muncă.

LUXEMBURG

1.

În baza analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Luxemburg înregistrează progrese deosebit de semnificative în punerea în aplicare a programului național de reformă și a angajamentelor luate cu ocazia Consiliului European de primăvară din 2006, însă mai sunt posibile îmbunătățiri privind punctele slabe identificate în 2005. Măsurile adoptate în domeniul macroeconomic permit luarea în considerare a unei restructurări a finanțelor publice și a unei încetiniri a inflației. În domeniul microeconomic, un set de măsuri promițătoare este pus în aplicare în prezent. Cu toate acestea, este necesară depunerea unor eforturi suplimentare pentru punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare și evaluare a progreselor anuale, precum și punerea în aplicare a unui anumit număr de măsuri, cum ar fi cele în favoarea noilor întreprinderi și a IMM-urilor. În ciuda reformelor încurajatoare în domeniul ocupării forței de muncă, nu este menționată nici o inițiativă în favoarea creșterii gradului de angajare a muncitorilor vârstnici și se așteaptă încă punerea în aplicare a unor reforme importante pentru îmbunătățirea sistemului educațional.

3.

Printre punctele forte ale elaborării, ale punerii în aplicare și ale consolidării Programului național de reformă, figurează acordul dintre guvern și partenerii sociali asupra unui sistem menit să reducă tendințele inflaționiste, constante din 2002, prin blocarea temporară a sistemelor de indexare a salariilor și a prestațiilor de securitate socială. Același acord tripartit organizează un sistem de ajutor pentru întreprinderi, favorizând mecanisme de menținere în activitate a muncitorilor, în cazul în care există riscul de concediere. De asemenea, Luxemburg poate profita de dezvoltarea importantă a facilităților de îngrijire a copilului. De asemenea, trebuie salutată și prioritatea acordată domeniului cercetării și dezvoltării. În sfârșit, s-a adoptat un ansamblu complet de măsuri pentru a asigura o dezvoltare durabilă, iar strategia desfășurată în domeniul energiei reprezintă un pas în direcția cea bună.

4.

Este totuși important ca Luxemburg, pe ansamblul perioadei acoperite de Programul național de reformă, să se concentreze pe: punerea în aplicare a unei strategii care să urmărească accelerarea creșterii ratei de ocupare a forței de muncă în rândul muncitorilor în vârstă; elaborarea unei strategii detaliate care să urmărească, în special, consolidarea reformei sistemelor actuale de pensionare anticipată; întreprinderea de eforturi suplimentare în vederea reducerii ratei de abandon școlar, în special în învățământul secundar, și în vederea înlăturării barierelor artificiale dintre diferitele tipuri de învățământ; monitorizarea îndeaproape a efectelor recentelor măsuri luate în favoarea tinerilor privind reducerea șomajului în rândul acestei categorii; și acordarea unui sprijin mai mare în favoarea competitivității piețelor, a transpunerii directivelor și în favoarea IMM-urilor, în vederea creșterii atractivității mediului economic.

UNGARIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Ungaria a înregistrat un progres limitat în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă. Totuși, trebuie remarcat faptul că Ungaria a prezentat o variantă revizuită a Programului național de reformă în octombrie 2006. După derapaje majore la nivel de buget, guvernul a fost nevoit să își revizuiască în mod semnificativ traiectoria de ajustare fiscală. S-au pus în aplicare unele reforme, atât în domeniul de politici ale ocupării forței de muncă, cât și în domeniul politicilor microeconomice. Dar rămân încă multe de făcut în acele domenii, precum și în ceea ce privește îmbunătățirea stabilității la nivel macroeconomic. Un progres limitat s-a înregistrat în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006.

3.

Printre punctele forte ale Programului național de reformă și ale aplicării sale, se află: recent adoptatele măsuri corective în vederea reducerii deficitului, care au inclus atât creșteri de venituri, cât și, într-o măsură din ce în ce mai mare, reduceri ale cheltuielilor; reforma sistemului de ajutor de șomaj; primii pași către integrarea sistemelor de ocupare a forței de muncă și de servicii sociale; și ridicarea restricțiilor la intrarea pe piață din anumite sectoare, în special în sectorul vânzării cu amănuntul de produse farmaceutice.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național ungar de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: punerea în aplicare a strategiei planificate de consolidare bugetară și realizarea premiselor pentru viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, domeniu în care în prezent există un grad mare de risc; consolidarea unor politici active pe piața muncii; creșterea stimulentelor pentru a munci; îmbunătățirea calității educației și a formării profesionale și conceperea acestora astfel încât să răspundă într-o mai mare măsură cerințelor pieței muncii. În acest context, se recomandă Ungariei:

continuarea aplicării măsurilor necesare pentru a asigura o reducere credibilă a deficitului public și a ratei datoriilor brute, împreună cu un sprijin mai mare pe partea de cheltuieli, inclusiv prin stabilirea unor reguli mai stricte și mai complete privitoare la cheltuieli;

reformarea sistemului de administrație publică, a celui de protecție a sănătății, a sistemului de pensii și a celui educațional, în vederea asigurării viabilității fiscale pe termen lung și a îmbunătățirii eficienței economice. Aceasta ar trebui să includă măsuri care să limiteze în continuare procesul de pensionare anticipată, să reducă numărul unor noi beneficiari de pensii de invaliditate și să restructureze în continuare sistemul de protecție a sănătății;

consolidarea politicilor active pe piața muncii, introducerea unor stimulente suplimentare pentru muncă și pentru a rămâne pe piața muncii și finalizarea organizării unui sistem integrat de servicii sociale și de ocupare a forței de muncă;

asigurarea accesului la educație și formare profesională de înaltă calitate pentru toți, îmbunătățirea nivelurilor de competențe și creșterea capacității de reacție a sistemelor de educație și formare profesională la cerințele pieței muncii, în special prin furnizarea unui număr suficient de absolvenți din domeniul științei și tehnologiei.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Ungaria să pună accent pe: reformarea sistemului public de cercetare; reducerea și redirecționarea ajutoarelor acordate de stat; dezvoltarea unei strategii mai coerente în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării și în sectorul TIC; reducerea în continuare a poverii administrative asupra întreprinderilor; îmbunătățirea situației grupurilor dezavantajate pe piața muncii; transformarea muncii fără forme legale în muncă legală; reducerea disparităților persistente la nivel regional în ceea ce privește ocuparea forței de muncă; și punerea în aplicare a strategiei ungare privind învățarea continuă.

MALTA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Malta face progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă. De asemenea, respectă majoritatea angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006. Punerea în aplicare progresează semnificativ în domeniul viabilității fiscale, privită de autorități ca fiind un element decisiv în realizarea unui grad mai mare de creștere economică și locuri de muncă și în adoptarea monedei euro. Eforturile de punere în aplicare în domeniul microeconomic și cel al ocupării forței de muncă sunt însă mai moderate.

3.

Printre punctele forte ale Programului național maltez de reformă și ale aplicării sale, se află: reformele fiscale recent anunțate; dezvoltarea continuă a strategiilor esențiale din sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării; un nou program pentru stimularea abilităților antreprenoriale; și un set promițător de inițiative complexe în domeniul formării profesionale.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: îmbunătățirea concurenței în mai multe sectoare, inclusiv în cel al serviciilor profesionale; reducerea și redirecționarea ajutoarelor acordate de stat; și intensificarea nivelului investițiilor în cercetare și dezvoltare; precum și îmbunătățirea ofertei de mână de lucru. În acest context, se recomandă Maltei:

adoptarea, în urma revizuirii actuale, de măsuri suplimentare, inclusiv consolidarea autorității cu atribuții în domeniul concurenței, în vederea consolidării concurenței, mai ales în sectorul serviciilor profesionale; reducerea nivelului ajutoarelor de stat și redirecționarea acestora către obiectivele orizontale, în special către cercetare și dezvoltare;

accelerarea eforturilor de atragere a unui număr cât mai mare de persoane pe piața muncii, în special femei, intensificarea eforturilor de abordare a problemei muncii la negru și adoptarea de măsuri suplimentare privind sistemul de impozitare și de prestații pentru a crește atractivitatea muncii.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Malta să pună accent pe: aplicarea și consolidarea măsurilor care prezintă întârzieri, referitoare la reforma sistemului de protecție a sănătății; introducerea evaluării sistematice a impactului și accelerarea progresului către simplificarea regulamentelor; măsurarea mai exactă a cheltuielilor din sectorul cercetării și dezvoltării; conectarea Maltei la rețelele de energie ale Europei; valorificarea rezultatelor obținute în ceea ce privește creșterea nivelului de studii și reducerea abandonului școlar timpuriu; și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul muncitorilor vârstnici, domeniu în cadrul căruia se va evita utilizarea schemelor de pensionare anticipată pentru reducerea sectorului public.

ȚĂRILE DE JOS

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Țările de Jos fac progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea Programului național de reformă. În condițiile existenței unor anumite riscuri în domeniul macroeconomic, în special în ceea ce privește potențialul de inflație a salariilor, gradul de îndatorare a populației și înăsprirea pieței muncii, cadrul de politici este în general adecvat. În general, Țările de Jos înregistrează progrese semnificative în domeniul microeconomic. Cu toate acestea, în ciuda politicilor de încurajare a cercetării, a dezvoltării și a inovării puse în aplicare, rămân încă multe de făcut în aceste sens, având în vedere obiectivul ambițios pe care și l-a stabilit guvernul în materie de cercetare și dezvoltare. Situația de ansamblu în sectorul ocupării forței de muncă este de asemenea pozitivă, caracterizându-se prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă pentru cele mai multe grupuri, deși oferta de mână de lucru ar trebui să fie îmbunătățită în continuare, mai ales în cazul femeilor, al grupurilor dezavantajate și al muncitorilor vârstnici. Țările de Jos își consolidează Programul național de reformă în vederea respectării angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006, dar vor fi necesare măsuri suplimentare, în special pentru înființarea unui punct de contact unic pentru formalitățile legate de recrutarea primului angajat.

3.

Printre punctele forte ale Programului național olandez de reformă și ale aplicării sale, se află: măsurile menite să stimuleze concurența; aplicarea modelului costului standard pentru evaluarea poverii administrative și a sistemului de „bonusuri pentru inovare”, ambele fiind adoptate pe scară largă și de către alte state membre; măsuri privind reforma sistemelor de pensii, de asigurări de sănătate și de pensii de invaliditate; și reforme menite să crească nivelul de studii, să extindă conceptul de învățare continuă și să creeze legături mai bune între educație și piața muncii.

4.

Domeniul de politici din cadrul Programului național olandez de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, este acela al îmbunătățirii ofertei de mână de lucru. În acest context, se recomandă Olandei:

adoptarea de măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți oferta de mână de lucru, în special în cazul lucrătorilor vârstnici, al femeilor și al grupurilor dezavantajate.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Țările de Jos să pună accent pe: măsuri menite să crească nivelul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare realizate de sectorul privat; înființarea unui punct de contact unic pentru formalitățile legate de recrutarea primului angajat. În plus, dacă măsurile existente nu reușesc să conducă în viitor la creșterea semnificativă a timpului total de muncă la nivel de economie, va fi necesară luarea în considerare a unor stimulente suplimentare.

AUSTRIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Austria înregistrează progrese semnificative în aplicarea Programului său național de reformă, în special în domeniul microeconomic, în cadrul căruia a fost pusă în aplicare o gamă considerabilă de măsuri, mai puțin în ceea ce privește concurența în sectorul serviciilor. Stabilitatea la nivel macroeconomic este solidă, deși este necesar un dinamism suplimentar pentru a se continua abordarea riscurilor legate de viabilitatea finanțelor publice pe termen lung. În general, s-a înregistrat de asemenea un progres satisfăcător în ceea ce privește politica de ocupare a forței de muncă, deși în câteva domenii mai este nevoie de eforturi suplimentare. Răspunsul Austriei la concluziile Consiliului European de primăvară din 2006 este în ansamblu adecvat.

3.

Printre cele mai promițătoare domenii în care Austria a întreprins reforme și care pot constitui o sursă de inspirație pentru alte state se numără rezultatele bune în ceea ce privește utilizarea surselor de energie regenerabilă. Un alt domeniu este reprezentat de eforturile Austriei de a reduce costurile administrative la nivel de IMM-uri. În plus, prin intermediul modelelor sale deosebit de promițătoare privind cooperarea dintre știință și industrie, Austria înregistrează progrese în ceea ce privește obiectivul de a consacra 3 % din PIB cercetării.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național austriac de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a provocărilor, sunt acelea privind creșterea ofertei de mână de lucru din partea lucrătorilor vârstnici și îmbunătățirea calificărilor în rândul persoanelor tinere dezavantajate. În acest context, se recomandă Austriei:

îmbunătățirea stimulentelor pentru ca lucrătorii vârstnici să continue să muncească, în special prin punerea în aplicare a unei strategii complexe în domeniul învățării continue, cu accent pe formarea la locul de muncă și reformarea sistemelor de avantaje fiscale; precum și îmbunătățirea condițiilor pentru educația tinerilor vulnerabili.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Austria să pună accent pe: realizarea obiectivului unui buget echilibrat pentru 2008; creșterea concurenței în domeniul serviciilor; consolidarea culturii antreprenoriale; identificarea unor politici și măsuri noi de reducere a emisiilor; și combaterea discriminării în funcție de sex de pe piața muncii, inclusiv prin mărirea disponibilității de facilități de îngrijire a copilului.

POLONIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Polonia a înregistrat un progres limitat în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă. Sunt semne că Polonia începe să avanseze rapid în domeniul microeconomic, chiar dacă punerea în aplicare a multor măsuri se află încă în fază incipientă. În domeniul ocupării forței de muncă, se impune o aplicare mai susținută a reformelor. În sectorul finanțelor publice, reformele prezintă întârzieri, deși Polonia a prevăzut luarea de măsuri în direcția cea bună. În ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006, reacția la nivel politic a fost limitată.

3.

Printre cele mai promițătoare reforme întreprinse de Polonia se numără acțiunile de simplificare a sistemului de impozitare, elaborarea unei strategii privind îmbunătățirea reglementării și măsurile întreprinse pentru creșterea accesului la finanțare al IMM-urilor.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național polonez de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: consolidarea fiscală; îmbunătățirea concurenței în cadrul industriilor de rețea; creșterea cantității și a calității cercetării și a dezvoltării; extinderea și eficientizarea politicilor active în materie de piață a muncii; și îmbunătățirea capitalului uman și al stimulentelor pentru muncă. În acest context, se recomandă Poloniei:

să își continue acțiunile în vederea consolidării fiscale și să suplimenteze „ancora” deficitului nominal al bugetului de stat (plafonul de deficit) cu mecanisme suplimentare pentru îmbunătățirea controlului asupra cheltuielilor;

să îmbunătățească cadrul pentru concurența în industriile de rețea, inclusiv printr-o analiză privind rolul autorităților de reglementare;

să urmărească reforma sectorului cercetării publice în vederea intensificării cercetării, a dezvoltării și a inovării, și să îmbunătățească cadrul pentru cercetarea și dezvoltarea din sectorul privat, maximizând beneficiile care rezultă din investițiile străine directe;

să finalizeze reforma serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în vederea creșterii nivelului și a eficienței politicii active în materie de piață a muncii, în special pentru persoanele vârstnice și tineret; să reducă sarcinile fiscale asupra muncii și să analizeze sistemele de prestații de securitate socială, în vederea îmbunătățirii stimulentelor pentru muncă, să dezvolte politici pentru creșterea participării adulților la procesul de învățare continuă și pentru modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, ținând seama de nevoile pieței de muncă.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Polonia să pună accent pe: modernizarea infrastructurii transporturilor; optimizarea protecției mediului înconjurător; reducerea și redirecționarea în continuare a ajutoarelor acordate de stat; asigurarea unui cadru concurențial eficient în sectorul financiar; continuarea procesului de liberalizare a piețelor de energie; accelerarea procesului de înregistrare a firmelor; și asigurarea că instrumentele politicii de coeziune sprijină măsurile structurale evidențiate în raportul de punere în aplicare, cu scopul de a contribui la intensificarea creșterii economice, a competitivității, a ocupării forței de muncă și a coeziunii sociale. Până în 2010 trebuie stabilit un obiectiv ferm și realist pentru investițiile globale în sectorul cercetării și dezvoltării.

PORTUGALIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Portugalia înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor din cadrul Programului național de reformă, în special în domeniile macro și microeconomic. De asemenea, s-au înregistrat progrese în politicile de ocupare a forței de muncă, în special în reforma privind educația și formarea profesională, în cadrul programului privind noile oportunități, dar domeniul important al adaptabilității pieței forței de muncă și al flexicurității nu a fost abordat în totalitate. Progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor făcute în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006 sunt în general semnificative. În toate domeniile de politici vor fi necesare eforturi suplimentare considerabile pentru realizarea completă a obiectivelor programului, dat fiind caracterul ambițios al acestora și situația în care se afla inițial Portugalia.

3.

Punctele forte importante ale procesului de reformă din Portugalia includ reformele vaste lansate în domeniul administrației publice, măsurile pentru facilitarea înființării de firme noi într-o oră, rectificarea sistemului de pensii pentru limită de vârstă și consolidarea globală a măsurilor de protecție a sănătății, precum și a măsurilor de îmbunătățire a nivelurilor de calificare în rândul tinerilor și al adulților. Eforturile pentru consolidarea cercetării și a dezvoltării au fost intensificate și armonizate într-o strategie coerentă prin intermediul ambițiosului plan tehnologic. De asemenea, au fost puse în aplicare reforme vaste în sectorul educațional și al formării profesionale, în special prin adoptarea de măsuri privind creșterea nivelului de alfabetizare în rândul tinerilor și raționalizarea rețelei naționale de învățământ, precum și consolidarea sistemului de formare profesională.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: îmbunătățirea nivelului de studii și a programelor de învățare continuă; îmbunătățirea adaptabilității pieței forței de muncă și combaterea discriminării. Aceste aspecte trebuie abordate în contextul continuării reformei administrative și al menținerii controlului cu privire la creșterea cheltuielilor ce țin de transferurile sociale. În acest context, se recomandă Portugaliei:

să redirecționeze cheltuielile publice în direcția unei utilizări care favorizează mai mult o potențială creștere economică, în contextul rectificării continue a dezechilibrelor fiscale și al reformei administrației publice, menținând în același timp un control ferm în ansamblu asupra cheltuielilor publice;

să pună în aplicare măsuri în vederea îmbunătățirii durabile a nivelului de studii în rândul tinerilor și în vederea dezvoltării unui sistem de formare profesională, adaptat nevoilor de pe piața forței de muncă și bazat pe propunerea recentă de elaborare a „cadrului național de calificări”;

să continue modernizarea protecției muncii, inclusiv a legislației în vederea creșterii flexibilității și securității, cu scopul de a reduce nivelurile ridicate de segmentare a pieței muncii.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Portugalia să pună accent pe: asigurarea că promițătorul Plan tehnologic este pus în aplicare în întregime, că legăturile dintre sectoarele de cercetare și industrie sunt consolidate, iar implicarea sectorului privat este consolidată; asigurarea concurenței eficiente pe piețele de energie și de servicii financiare; reducerea emisiilor; reducerea deficitului în transpunerea legislației UE în legile naționale; și abordarea factorilor ce subminează coeziunea socială.

SLOVENIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Slovenia face progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă. Slovenia ia măsuri adecvate în câteva domenii-cheie, cum ar fi antreprenoriatul și îmbunătățirea reglementării. A lansat cele mai multe dintre reformele majore ale politicilor de ocupare a forței de muncă, beneficiind de condiții de creștere macroeconomică relativ favorabile. Au fost adoptate unele măsuri privind reforma cheltuielilor publice în vederea reducerii acestora. Același lucru se aplică, în domeniul microeconomic, și progreselor privind intensificarea cadrului pentru inovare și concurență. Cu privire la piața forței de muncă, progresul privind punerea în aplicare a strategiei de îmbătrânire activă și îndepărtarea barierelor privind gradul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor nu a fost destul de rapid până în momentul de față. În ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006, progresul înregistrat este moderat.

3.

Printre punctele forte ale Programului național de reformă și ale aplicării acestuia, se află: eforturile pentru reforma fiscală; diferitele măsuri de promovare a antreprenoriatului; restructurarea, în curs de desfășurare, a fondurilor de stat în investiții de portofoliu; micșorarea procentului ajutorului de stat în PIB; precum și progresul în direcția liberalizării totale a piețelor de energie și crearea unui al doilea operator pe piață.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național sloven de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a aspectelor problematice, sunt: optimizarea viabilității fiscale pe termen lung și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul muncitorilor vârstnici; și consolidarea aspectelor de activare și prevenire a politicilor de ocupare a forței de muncă, destul de lente, în momentul de față, în raport cu condițiile rapid schimbătoare de pe piața forței de muncă. În acest context, se recomandă Sloveniei:

să ia măsuri suplimentare pentru consolidarea reformei privind sistemul de pensii și promovarea îmbătrânirii active, avându-se în vedere creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul muncitorilor vârstnici și optimizarea viabilității pe termen lung;

să consolideze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a ține seama de trecerea la acorduri contractuale mai flexibile și de condiționalitatea deja sporită a prestațiilor sociale, acordând prioritate maximă furnizării de servicii în etapa incipientă a șomajului.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Slovenia să pună accent pe: stabilirea de obiective concrete și realiste pentru investiții în sectorul cercetării și dezvoltării; consolidarea rolului noului Birou pentru creștere economică și al Agenției slovene pentru tehnologie; consolidarea aplicării cadrului juridic pentru protejarea drepturilor proprietății intelectuale; îmbunătățirea concurenței, în special în sectorul meseriilor și al serviciilor profesionale reglementate, și intensificarea eficienței Biroului pentru protecția concurenței; o mai bună promovare a tehnologiilor de mediu și a eficienței energetice; reducerea timpului de înființare a firmelor și a costurilor aferente; reducerea segmentării și integrarea tineretului pe piața forței de muncă; consolidarea legăturii dintre sistemul de educație și piața forței de muncă.

SLOVACIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Slovacia face progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă. Cu toate acestea, există în continuare provocări semnificative și necesitatea adoptării de măsuri suplimentare, în special în domeniul microeconomic și cel al ocupării forței de muncă. Progresul în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006 este neclar.

3.

Printre punctele forte ale Programului național de reformă și ale aplicării sale, se află: politicile pentru optimizarea mediului de afaceri și crearea unei societăți informaționale care încep să dea roade; creșterea gradului de ocupare a forței de muncă care a fost consolidată de noi stimulente fiscale, de măsuri privitoare la mobilitate și de anumite îmbunătățiri aduse serviciilor oferite anumitor grupuri dezavantajate; și progresul privind reforma educației terțiare, alături de noi măsuri pentru susținerea utilizării TIC și integrarea în sistemul educațional a copiilor dezavantajați.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național slovac de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a provocărilor, sunt: redirecționarea, în contextul consolidării fiscale, a mai multor resurse către cercetare, dezvoltare, inovare și educație și dezvoltarea de strategii și priorități clare în aceste domenii; susținerea acțiunilor privind îmbunătățirea calificărilor și a sistemului de învățare continuă; și depunerea de eforturi suplimentare pentru reducerea șomajului pe termen lung, în special în rândul grupurilor vulnerabile, inclusiv minoritatea romă. În acest context, se recomandă Slovaciei:

să realoce cheltuielile în direcția domeniilor cercetării, dezvoltării și educației și să finalizeze elaborarea unei strategii naționale coerente de cercetare, dezvoltare și inovare, caracterizată prin legături puternice între institutele de cercetare și firmele private;

să adopte o strategie de învățare continuă care să acopere dezvoltarea în toate sistemele și nivelurile de educație și formare profesională, care să vină în întâmpinarea nevoilor pieței forței de muncă și a indivizilor și care să contribuie la îmbunătățirea nivelurilor de calificare și de competențe, completând reforma învățământului terțiar cu reforma învățământului primar și gimnazial;

să dezvolte o abordare globală în ceea ce privește șomajul pe termen lung, în special prin dezvoltarea politicilor active specifice în materie de piață a muncii pentru grupurile cele mai vulnerabile.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Slovacia să pună accent pe: eforturi susținute privind politicile referitoare la TIC, în special privind infrastructura de bandă largă; optimizări ale sistemului de îmbunătățire a reglementării; abordarea disparităților salariale între sexe; și dezvoltarea unei strategii de îmbătrânire activă cu scopul de a crește gradul de ocupare a forței de muncă în rândul muncitorilor vârstnici.

FINLANDA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Finlanda a înregistrat progrese deosebit de semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă. În general, a existat un răspuns satisfăcător în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006. S-au înregistrat progrese, în special în mediul de afaceri al IMM-urilor.

3.

Printre numeroasele puncte forte ale Programului național finlandez de reformă și ale aplicării sale, se află: acțiuni suplimentare în vederea amânării vârstei de pensionare, care să completeze acțiunile ample deja existente de consolidare a viabilității finanțelor publice și de pregătire a Finlandei pentru efectele procesului de îmbătrânire a populației; o gamă de măsuri importante în vederea optimizării în continuare a excelentei baze de cunoștințe a Finlandei.

4.

Este important ca, pe durata programului național de reformă, Finlanda să pună accent pe: punerea în aplicare de reforme care să îmbunătățească concurența și productivitatea în unele sectoare de servicii; simplificarea procedurilor de recrutare pentru întreprinderi; încurajarea sistemelor locale de negociere a salariilor; și soluționarea blocajelor apărute pe piața forței de muncă, cu scopul precis de a lupta împotriva ratei înalte a șomajului structural, în special a șomajului în rândul muncitorilor necalificați, inclusiv în rândul tineretului.

SUEDIA

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Suedia înregistrează progrese deosebit de semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului național de reformă, care a fost revizuit de către noul guvern. De asemenea, respectă majoritatea angajamentelor luate în cadrul Consiliului European de primăvară din 2006. Cadrul macroeconomic orientat spre stabilitate este adecvat și funcționează bine. S-a înregistrat un efort susținut în ceea ce privește consolidarea stimulentelor pentru muncă. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru intensificarea concurenței în sectorul serviciilor.

3.

Printre punctele forte ale Programului național suedez de reformă și ale aplicării sale se află: progresul înregistrat privind creșterea investițiilor publice în sectorul cercetării și dezvoltării și favorizarea măsurilor pentru încurajarea inovării; abordarea energică privind încurajarea antreprenoriatului; performanța Suediei privind încurajarea utilizării durabile a energiei, printre cele mai bune din rândul țărilor UE; progresul privind creșterea ofertei de mână de lucru; măsurile pentru simplificarea și profitabilitatea conducerii afacerilor, prin eliminarea progresivă a taxelor și reducerea poverilor administrative; și propunerile în vederea intensificării stimulentelor pentru muncă, schimbările considerabile privind sistemul de impozitare a salariilor și cel de prestații de securitate socială.

4.

Este important ca, pe durata Programului național de reformă, Suedia să pună accent pe: adoptarea de măsuri suplimentare de reglementare în vederea creșterii concurenței, în special în sectorul serviciilor; punerea rapidă în aplicare a îmbunătățirilor planificate în sistemul de evaluare a impactului; o abordare mai coerentă privind îmbunătățirea reglementării, consolidarea strategiei privind extinderea ofertei de mână de lucru și a programului de lucru, inclusiv prin punerea în aplicare a propunerilor de sporire a stimulentelor pentru muncă, precum și măsuri mai solide privind creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul imigranților și al tineretului și reintegrarea persoanelor care beneficiază de prestații în caz de boală.

REGATUL UNIT

1.

În lumina analizei prezentate în Raportul anual de activitate al Comisiei pentru anul 2007 – Partea II – și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Regatul Unit înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului său național de reformă și a angajamentelor luate la Consiliul European de primăvară din 2006. S-au făcut progrese considerabile în toate domeniile politice, în special în politica microeconomică și în cea de ocupare a forței de muncă. În ceea ce privește politica macroeconomică, procesul de consolidare fiscală a început deja, fiind elaborate planuri în vederea continuării consolidării fiscale, care ar trebui să fie puse în aplicare; de asemenea, au fost elaborate planuri de reformă a sistemului de pensii, pentru care a fost deja înaintat Parlamentului un proiect de lege. Regatul Unit a făcut eforturi mai mari pentru implicarea părților interesate.

3.

Adevăratele puncte forte ale aplicării reformei în Regatul Unit sunt legate de încurajarea antreprenoriatului, promovarea îmbunătățirii reglementării și inițierea de reforme privind bunăstarea. Multe alte reforme de succes au avut deja loc, cum ar fi liberalizarea pieței energiei, creșterea investițiilor în infrastructura de transporturi și introducerea politicilor tarifare, de exemplu, a taxei asupra congestiei de trafic rutier din Londra. Regatul Unit a inițiat, de asemenea, reforme inovatoare pentru îmbunătățirea calității cheltuielilor publice, reforme care sunt încă în curs de punere în aplicare.

4.

Domeniile de politici din cadrul Programului național de reformă, în care este necesară abordarea cu maximă prioritate a provocărilor, sunt: îmbunătățirea calificărilor de bază și a celor intermediare în comparație cu alte economii; și adoptarea unor măsuri suplimentare pentru abordarea dezavantajului și a excluderii de pe piața forței de muncă. În acest context, se recomandă Regatului Unit:

să dezvolte calificările de bază și cele intermediare, aspect care a fost abordat în recentul studiu Leitch asupra calificărilor, pentru a crește productivitatea, și să îmbunătățească în continuare perspectivele de angajare pentru categoriile cele mai dezavantajate.

5.

În plus, este important ca, pe durata Programului național de reformă, Regatul Unit să pună accent pe: aplicarea eficientă a propunerilor actuale privind reforma sistemului de pensii; creșterea progresivă a ofertei de locuințe în vederea reducerii presiunilor legate de prețul acestora pe termen mediu; punerea în aplicare a strategiei în domeniul științei și inovării, în contextul căreia ar trebui indicat nivelul intermediar și calitatea investițiilor în sectorul cercetării și dezvoltării pentru anul 2010 și ar trebui luate măsuri pentru a consolida mai mult stimulentele pentru investiții și pentru a spori angajamentul sectorului privat; și îmbunătățirea accesului la facilitățile de îngrijire a copilului.

STATELE MEMBRE DIN ZONA EURO

1.

În baza analizei prezentate mai sus și în temeiul Liniilor directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

2.

Rapoartele de punere în aplicare ale statelor membre din zona euro arată că s-au făcut progrese în ansamblu, reflectând acțiuni substanțiale în multe țări. În condițiile în care zona euro s-a dezvoltat la nivelul potențialului său, iar piața muncii a înregistrat o evoluție pozitivă, care se reflectă în scăderea ratei șomajului și creșterea ratei ocupării forței de muncă, și date fiind reformele care au fost inițiate, perspectivele unei redresări economice susținute s-au îmbunătățit în mod semnificativ. Într-o anumită măsură, această îmbunătățire a situației economice se datorează reformelor structurale efectuate în trecut. Dinamica economică actuală ar trebui folosită în vederea continuării cu rigurozitate a punerii în aplicare a strategiilor de reformă și consolidare bugetară. Interdependența economică și financiară mai strânsă generată de moneda unică face necesar ca statele membre să pună în aplicare politici mai ambițioase, care să includă, pe lângă obiectivul de mărire a potențialului de creștere, și alte măsuri în vederea asigurării bunei funcționări a procesului de ajustare în cadrul uniunii monetare. În acest context, este necesară o coordonare eficientă a politicilor economice la nivelul zonei euro. Aceasta ar ajuta de asemenea la promovarea acțiunii politice în statele membre în vederea asigurării disciplinei fiscale și a reformelor structurale. Acest lucru este necesar pentru creșterea potențialului de dezvoltare al economiei, sporirea capacității de rezistență a zonei euro la șocurile asimetrice, păstrându-se astfel stabilitatea prețurilor odată cu promovarea unui dinamism economic în zona euro.

3.

Printre punctele forte ale punerii în aplicare a programelor naționale de reformă ale statelor membre din zona euro se numără inițierea sau planificarea de reforme promițătoare în ceea ce privește utilizarea și productivitatea forței de muncă, intensificarea cercetării, a dezvoltării și a inovării, punerea în valoare a capitalului uman și crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, în special prin politici îndreptate spre creșterea concurenței și îmbunătățirea în continuare a reglementării. Încorporarea programelor naționale de reformă într-un cadru politic general consecvent și ambițios ar putea să ducă la consolidarea acestora.

4.

Din analiza concluziilor privind politicile identificate pentru fiecare stat membru din zona euro pe baza programelor lor naționale de reformă rezultă necesitatea întreprinderii de acțiuni în toate țările din zona euro, cel mai urgent în domeniile de politici care ar îmbunătăți funcționarea UEM și ar contribui la soluționarea divergențelor persistente în ceea ce privește inflația, competitivitatea și creșterea economică. Pe latura bugetară, în timp ce se fac progrese pentru reducerea deficitelor, anumite țări trebuie să accelereze ritmul consolidării structurale la nivel bugetar și să continue, de asemenea, reforma sistemelor de pensii și de protecție a sănătății, pentru a aborda impactul procesului de îmbătrânire a populației asupra bugetului. Mai mult decât atât, ar trebui îmbunătățită calitatea finanțelor publice, în special în vederea consolidării productivității și a inovării, contribuind astfel la creșterea economică și viabilitatea finanțelor. Pentru a asigura o ajustare internă mai dinamică a mecanismelor în cadrul UEM, ar trebui determinată o funcționare mai bună a piețelor, prin consolidarea concurenței și a liberalizării, în vederea asigurării unei mai bune mobilități a factorilor de producție, a unei ajustări rapide a prețurilor și a salariilor la șocuri și a unei mai bune integrări comerciale. Este esențială stimularea inovării și a creșterii productivității. De asemenea, în cadrul unei uniuni monetare, este importantă respectarea unui angajament ferm prin care să se asigure o evoluție a salariilor care să favorizeze stabilitatea, în vederea asigurării competitivității și ocupării forței de muncă pe termen mediu și lung. În consecință, trebuie să fie asigurată în continuare revizuirea periodică a modalităților de stabilire a prețurilor și a salariilor (din sectorul public și privat). Trebuie acordată o atenție sporită mobilității forței de muncă în țările din zona euro. Atât piețele financiare, cât și piețele de produse au un rol cheie în facilitarea adaptării interne. Următoarea analiză privind piața internă va avea o importanță deosebită pentru zona euro, precum și punerea rapidă în aplicare a directivei privind serviciile, respectiv punerea completă în aplicare a Planului de acțiune privind serviciile financiare. Îmbunătățirea concurenței pe piețele de servicii ar contribui de asemenea la facilitarea adaptării în cadrul UEM.

În acest context, pe lângă recomandările specifice pentru fiecare țară, statelor membre din zona euro li se recomandă:

să profite de condițiile conjuncturale favorabile pentru a-și impune ca țintă sau pentru a urmări o consolidare bugetară mai ambițioasă, în vederea atingerii obiectivelor lor pe termen mediu în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, urmând, în continuare, să se străduiască să atingă o ajustare anuală structurală de cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință;

să amelioreze calitatea finanțelor publice prin revizuirea cheltuielilor publice și a impozitelor, în scopul consolidării productivității și a inovării, contribuind astfel la creșterea economică și viabilitatea finanțelor;

să pună în aplicare, în mod eficient, măsuri care să crească gradul de concurență, în special în sectorul serviciilor, și să intensifice măsurile care promovează integrarea completă a piețelor financiare și a concurenței în serviciile financiare cu amănuntul;

să îmbunătățească flexibilitatea și securitatea pe piețele forței de muncă, inter alia, printr-o mai bună aliniere a evoluției plăților salariale și a productivității, prin echilibrarea protecției forței de muncă și a securității pe piața muncii și prin adoptarea de măsuri de promovare a mobilității forței de muncă la nivel transfrontalier și interprofesional.

5.

Având în vedere efectele externe și sinergiile rezultate din politicile naționale și progresele înregistrate la nivel local în cadrul uniunii monetare, zona euro a statelor membre ar trebui să aibă drept obiectiv o coordonare eficientă a politicilor, în special în contextul Eurogrupului, precum și, dacă este cazul și în conformitate cu acordurile anterioare, în forurile internaționale. Acest aspect ar contribui în mod semnificativ la abordarea cu succes a provocărilor politice în cadrul zonei euro și la nivelul economiei globale. Statele membre din zona euro sunt invitate să țină cont de aceste recomandări în politicile lor naționale. Eurogrupul va examina periodic punerea în aplicare a acestora.


Top