27.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 195/36

(1)

Prin scrisoarea din 9 decembrie 2005, înregistrată ca primită la 14 decembrie 2005, Republica Slovacă a notificat Comisia despre intenția sa de a acorda ajutor regional pentru investiție șantierului naval Slovenské lodenice Komárno. Comisia a solicitat informații prin scrisorile din 23 decembrie 2005 și 27 februarie 2006, la care Republica Slovacă a răspuns prin scrisoarea din 26 ianuarie 2006, înregistrată ca primită la 31 ianuarie 2006, respectiv cea din 23 martie 2006, înregistrată ca primită la 4 aprilie 2006.

(2)

Prin scrisoarea din 7 iunie 2006, Comisia a informat Republica Slovacă despre decizia sa de a iniția procedura stabilită la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la ajutor.

(3)

Decizia Comisiei de a iniția proceduri în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte comentariile privind această măsură.

(4)

Prin scrisoarea din 6 iulie 2006, înregistrată ca primită la 12 iulie 2006, Republica Slovacă a prezentat observațiile beneficiarului ajutorului, Slovenské lodenice Komárno. Republica Slovacă fiind cea care a transmis Comisiei aceste observații, Comisia consideră că statul membru a avut oportunitatea de a reacționa la observațiile beneficiarului. Republica Slovacă nu a prezentat nicio altă observație ulterioară. Prin scrisoarea din 30 octombrie 2006, Comisia a solicitat Republicii Slovace să confirme înțelegerea Comisiei asupra observațiilor beneficiarului. Beneficiarul a furnizat clarificări suplimentare în cadrul unei reuniuni ținute la 14 decembrie 2006. Republica Slovacă a răspuns la cererea Comisiei din 30 octombrie 2006 prin scrisoarea din 10 ianuarie 2007, înregistrată ca primită în aceeași zi, totodată confirmând clarificările furnizate de beneficiar în cadrul reuniunii mai sus menționate.

(5)

Beneficiarul este compania slovacă de construcții navale Slovenské lodenice Komárno (SLK), societate pe acțiuni, din Bratislava, situată pe Dunăre într-o regiune eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE. Compania a fost înființată în 2000. Acționarii săi sunt Euram Bank AG Vienna (70 %) și Statul (30 %). Euram Bank AG Vienna a devenit acționarul majoritar prin două injecții de capital în 2003. SLK este o companie mare cu o cifră de afaceri de 1424 miliarde SKK (3) (2004) și 910 angajați (2005). După ce a fost parțial privatizată în 2003, compania și-a triplat capacitatea de producție (exprimată în tonaj brut compensat CGT anual), iar în 2004 a realizat un profit de 26 milioane SKK. Compania nu are dificultăți financiare.

(6)

SLK produce vase maritime mici de tip container și nave de mărfuri cu o capacitate maximă de încărcare de 6 000 dwt. Potrivit informațiilor furnizate de Republica Slovacă, liderii de piață sunt șantierele navale Damen din Olanda și șantierele navale Flensburg din Germania, producând nave între 4 000 și 20 000 dwt. Șantierul naval Stocznia Północna din Polonia, de asemenea, este specializat în construcția de nave de tip container de dimensiuni similare. SLK nu efectuează reparații sau conversiuni de vase maritime. Întreaga producție SLK are ca destinație statele membre ale Uniunii Europene.

(7)

Între 2006 și 2008, SLK intenționează să pună în aplicare un proiect de investiție intitulat „Modernizarea bazei tehnice a SLK”. Obiectivul proiectului este modernizarea producției companiei. Proiectul de investiție cuprinde nouă subproiecte (de la SP 01 până la SP 09), care sunt descrise mai jos; descrierile iau în considerare observațiile prezentate de beneficiar după lansarea procedurii de investigație oficiale, deoarece acestea au fost deosebit de importante pentru clarificarea naturii investiției.

(8)

Costurile totale ating 80 325 658 SKK, corespunzând costurilor eligibile pentru ajutorul regional de investiție. Costurile cuprind cheltuielile pentru achiziționarea de utilaje și echipamente. Valoarea actuală a costurilor de investiție eligibile este de 76 100 000 SKK (rată de reducere 7,55 %). Costurile sunt distribuite pe ani, astfel:

Tabel

Valoarea actuală a costurilor eligibile

(9)

Potrivit Republicii Slovace, subproiectele SP 02 – SP 09 sunt proiecte independente pe care SLK le va pune în aplicare chiar dacă subproiectul SP 01 nu va fi executat.

(10)

Proiectul de investiție va mări capacitatea tehnică a șantierului naval de la 24 000 CGT la 28 500 CGT în 2009, ceea ce corespunde unei creșteri de producție de până la două nave pe an. Alte efecte ale punerii în aplicare a proiectului vor fi scurtarea ciclului de producție, economiile de cost și ameliorarea calității. Productivitatea șantierului va crește de la cifra actuală de 67 oameni-ore/CGT la 58 oameni-ore/CGT în 2009, luând în considerare munca subcontractată.

(11)

Ca rezultat al investiției, vor fi create 140 de locuri de muncă chiar în cadrul șantierului (inclusiv 112 de locuri de muncă direct legate de producție, 20 de locuri de muncă auxiliare și 8 locuri de muncă de birou); de asemenea, vor fi create și 50 de locuri de muncă indirecte, în regiune, care are o rată de șomaj de 14 %. În urma punerii în aplicare a subproiectului SP 09, o mare parte a locurilor de muncă direct legate de producție vor fi create prin internalizare. Inputul anual în termeni de oameni-ore disponibile va crește de la 1 590 300 la 1 653 200 după investiție.

(12)

Beneficiarul a declarat că va menține rezultatele investiției pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. SLK și-a depus candidatura pentru ajutor prin scrisoarea din 10 octombrie 2005. Investiția a început în 2006.

(13)

Măsura notificată implică o anulare din partea Agenției de Securitate Socială a unei penalități de întârziere pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale de către SLK între 31 octombrie 2003 și 31 martie 2004. Datoria de anulat are o valoare totală de 17 117 957 SKK. Agenția de Securitate Socială nu va pune în vigoare anularea până când nu primește aprobarea Comisiei. Valoarea curentă a ajutorului se ridică la 17 117 957 SKK, ceea ce înseamnă o intensitate de ajutor de 22,49 % din costurile eligibile.

(14)

Celelalte surse de finanțare sunt resurse proprii ale SLK (19 025 000 SKK) și un credit de la o bancă privată (39 957 043 SKK).

(15)

Comisia a inițiat procedura de investigație oficială pe următoarele temeiuri. În primul rând, Comisia a avut îndoieli privind faptul că subproiectele SP 01, SP 05 și SP 09 au fost investiții în modernizarea șantierului existent destinat creșterii productivității instalațiilor existente și că, prin urmare, se calificau ca eligibile pentru ajutor regional.

(16)

Comisia a avut dubii specifice privind faptul că subproiectul SP 01, aparent destinat să creeze capacitate nouă de producție, era totodată conceput să îmbunătățească productivitatea instalațiilor deja existente în cadrul șantierului.

(17)

Comisia a suspectat, de asemenea, că subproiectul SP 05 însemna pur și simplu înlocuirea echipamentului închiriat cu cel al companiei, de vreme ce investiția nu ar fi adus, în mod evident, niciun câștig de eficiență. Comisia a avut aceleași dubii cu privire la subproiectul SP 09.

(18)

În al doilea rând, Comisia a avut îndoieli privind eligibilitatea subproiectelor SP 01, SP 02 și SP 03 la ajutor regional, deoarece acestea păreau să ducă la o creștere a capacității tehnice a beneficiarului. Comisia a ajuns la concluzia că era nevoie să se analize mai în detaliu impactul investiției acordate asupra capacității șantierului.

(19)

În al treilea rând, în legătură cu eligibilitatea la ajutor regional a părților individuale ale proiectului de investiție, Comisia a avut, de asemenea, îndoieli privind respectarea intensității de ajutor maxime permise.

(20)

În final, concluzia preliminară a Comisiei a fost că, pe baza informațiilor disponibile în stadiul respectiv, celelalte subproiecte îndeplineau criteriile de eligibilitate stabilite în Cadrul privind ajutorul de stat pentru construcția navală (numit în continuare „Cadrul”) (4).

(21)

În prezentările sale în urma inițierii procedurii de investigație oficială, beneficiarul a furnizat explicații suplimentare privind justificarea și impactul proiectului de investiție.

(22)

A explicat că motivația principală a proiectului de investiție a fost structura actuală necorespunzătoare a șantierului, care îl făcea să depindă de condițiile naturale, cum ar fi nivelul de apă al Dunării. În prezent, corpurile navelor sunt asamblate atât în hale de producție acoperite, cât și în exterior pe traversele 4 și 5. Problema structurii actuale constă în faptul că dimensiunea segmentelor este limitată, pe de o parte, de înălțimea halelor de producție și, pe de altă parte, de capacitatea de ridicare a macaralei pe traversele 4 și 5 (27 tone). Consecințele sunt duble. În primul rând, asamblarea segmentelor mai mari trebuie parțial făcută pe apă. În al doilea rând, adesea, segmentele nu ating dimensiunea critică pentru a permite echiparea, în special în cazul conductelor. Acestea din urmă sunt, prin urmare, realizate pe apă numai după ce corpul navei este completat, ceea ce este ineficient.

(23)

Faptul că asamblarea și echiparea trebuie să fie cel puțin parțial executate pe apă face șantierul foarte sensibil la nivelurile apei și la condițiile naturale de pe Dunăre. Când nivelul de apă este scăzut, producția trebuie oprită, deoarece este tehnic imposibil să se continue asamblarea în hale (înălțime și spațiu limitat) sau pe facilitățile externe existente (capacitate de ridicare limitată).

(24)

Aceasta este problema la care răspund subproiectele SP 01 și SP 03. Investiția ar crea o nouă capacitate de asamblare, permițând ca șantierul să producă segmente mai mari. Capacitatea de asamblare externă va fi extinsă printr-o nouă facilitate pe traversa 8, echipată cu o macara de 50 tone, care corespunde capacității de ridicare a calei de echipare. În acest fel, procesul este raționalizat. În plus, capacitatea de asamblare existentă pe traversele 4 și 5 va fi modernizată.

(25)

În consecință, o parte din construcția de segmente va fi mutată în exteriorul halelor de producție. În trecut, halele de producție deveneau congestionate atunci când nivelul de apă al Dunării era prea scăzut pentru a permite desfășurarea activității pe apă, cu rezultatul că producția trebuia oprită. Spațiul eliberat va fi utilizat pentru raționalizarea fluxului de producție din interiorul halelor de asamblare și va permite ca șantierul să execute alte lucrări decât lucrările de asamblare, cum ar fi vopsitul, producția de diverse părți pentru nave mai mici etc.

(26)

Punerea în aplicare a subproiectului SP 03 va scurta rețeaua de distribuție, ceea ce va reduce pierderile de energie.

(27)

Cât despre subproiectul SP 02, beneficiarul a accentuat câștigurile de eficiență care rezultă din înlocuirea camerei de combustie existente cu una nouă.

(28)

În cazul subproiectului SP 05, beneficiarul a furnizat o comparație a caracteristicilor tehnice ale vechiului dispozitiv de sondare cu cel nou, precum este descris în alineatul 7 de mai sus.

(29)

În sfârșit, în ceea ce privește subproiectul SP 09, beneficiarul a explicat că subcontractarea sudurii de aluminiu și oțel inoxidabil devine problematică atunci când specificațiile tehnice ale componentelor fabricate sunt modificate în timpul procesului de producție. Aceste modificări par a fi frecvente și beneficiarul, prin urmare, a fost adesea complet dependent de planul de muncă al subcontractorilor săi. Deținerea echipamentului necesar ar oferi beneficiarului flexibilitatea necesară pentru a reacționa rapid la aceste modificări și ar duce la o îmbunătățire considerabilă a fluxului de muncă (20 % reducere de costuri pentru producția componentelor non-oțel). Acesta era lucrul cel mai important, dat fiind că materiale din aluminiu și oțel inoxidabil erau utilizate din ce în ce mai mult în locul oțelului.

(30)

Ca răspuns la îngrijorarea că subproiectele SP 01, SP 02 și SP 03 ar fi fost destinate să crească capacitatea tehnică a șantierului, beneficiarul a argumentat că creșterea în capacitatea tehnică a fost pur și simplu o consecință a ameliorării productivității realizate prin aceste investiții. Beneficiarul a confirmat că, în 2009, capacitatea globală ar crește de la 24 000 CGT la 28 500 CGT, corespunzând unei creșteri de, în medie, două nave pe an, în funcție de mărimea și tipul navei. Capacitatea teoretică de prelucrare a oțelului ar crește de la 12 450 tone la 15 700 tone. Totuși, capacitatea actuală de prelucrare a oțelului ar rămâne la 12 450 tone datorită timpilor morți din etapele de producție anterioare, care ar putea fi eliminați numai prin investiții de scară foarte largă, pentru care șantierul nu ar avea planuri pe termen mediu.

(31)

Ca răspuns la îngrijorarea că subproiectele SP 01, SP 05 și SP 09 nu ar fi fost destinate să îmbunătățească productivitatea instalațiilor existente, beneficiarul a furnizat Comisiei cifre care dovedesc creșterea reală a productivității. Beneficiarul a cuantificat creșterea globală în productivitate în funcție de următorii factori: scurtarea ciclului de producție cu 20, 12 sau 8 zile, în funcție de tipul de navă; reducerea volumului de muncă cu aproximativ 12 000 oameni-ore pe vas; creșterea în productivitate a instalației de pre-fabricare a oțelului în termeni de oțel prelucrat (t) pe muncitor de producție cu 14 % (de la 13,65 la 15,60) și în termeni de oameni-ore pe tonă de oțel prelucrat cu 31 % (de la 127 la 97).

(32)

Republica Slovacă a trimis Comisiei comentariile beneficiarului fără să adauge niciun comentariu propriu, ceea ce înseamnă că a aprobat ceea ce afirmase beneficiarul.

(33)

Articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE afirmă că orice ajutor acordat de un stat membru sau prin resurse de stat sub orice formă care denaturează sau riscă să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producția anumitor bunuri va fi, în măsura în care afectează comerțul dintre statele membre, incompatibil cu piața comună. În conformitate cu jurisprudența stabilită de Curțile Europene, criteriul de comerț în cauză este respectat dacă firma recipientă desfășoară o activitate economică ce presupune activități comerciale între statele membre.

(34)

În cazul de față, anularea datoriei este furnizată de Agenția de Securitate Socială, care este autoritatea centrală de administrare a sistemului de asigurări sociale. Aceasta înseamnă că măsura financiară implică resurse de stat și este imputabilă Statului. Agenția de Securitate Socială are puterea discreționară de a anula plata de penalități în întregime sau parțial „în cazuri justificate”. Criteriul de selectivitate este, prin urmare, îndeplinit. Măsura conferă un avantaj financiar asupra SLK pe care nu l-ar fi obținut pe piață, deoarece ar trebui în mod normal să plătească penalitatea. SLK fabrică vase maritime. Deoarece aceste produse sunt comercializate, măsura riscă să denatureze concurența și afectează comerțul între statele membre. Deși operează pe o piață de nave mici de până la 6 000 dwt, SLK este în concurență potențială cel puțin cu un mic șantier naval polonez, șantierul naval olandez Damen și șantierul naval german Flensburg. În consecință, măsura financiară constituie ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și trebuie evaluată în consecință.

(35)

Ajutorul de stat are o valoare totală de 17 117 957 SKK.

(36)

A șa cum a afirmat deja în decizia sa de a iniția procedura de investigație oficială, Comisia a decis să nu evalueze dacă nerecuperarea contribuțiilor de asigurări sociale pe perioada cuprinsă între 31 octombrie 2003 și 31 martie 2004 a constituit ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Acest eveniment s-a produs înainte de aderarea Slovaciei la Uniunea Europeană și nu s-a aplicat după aceea. De aceea, Comisia nu are puterea de a evalua compatibilitatea măsurii cu piața comună. Datele arată că SLK a plătit toate contribuțiile de asigurări sociale capitalizate între 31 octombrie 2003 și 31 martie 2004, ceea ce, de fapt, este o condiție necesară pentru anularea plății de penalități.

(37)

Articolul 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE prevede scutiri privind incompatibilitatea generală a ajutorului de stat, a șa cum se afirmă în alineatul (1) al aceluiași articol.

(38)

Comisia a emis Cadrul în scopul de a evalua ajutorul pentru construcții navale. Potrivit Cadrului, construcția navală înseamnă construcția, în Comunitate, de vase maritime comerciale cu propulsie proprie. Activitățile SLK se încadrează în această definiție și ajutorul pentru SLK, prin urmare, trebuie evaluat în lumina Cadrului.

(39)

Punctul 26 al Cadrului stipulează că ajutorul regional pentru construcții navale, reparații navale sau conversiune navală poate fi considerat compatibil cu piața comună numai dacă ajutorul este acordat pentru investiții în actualizarea sau modernizarea șantierelor existente care nu sunt legate de o restructurare financiară a șantierului (șantierelor) în cauză și care au ca obiectiv îmbunătățirea instalațiilor existente.

(40)

Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 22,5 % în regiunile din articolul 87 alineatul (3) litera (a) sau plafonul de ajutor regional aplicabil, oricare ar fi mai scăzut. În cazul de față, este aplicabil plafonul de 22,5 %. În afară de aceasta, ajutorul trebuie limitat la a suporta cheltuielile eligibile a șa cum este definit în liniile directoare comunitare aplicabile privind ajutorul regional („Linii Directoare privind Ajutorul Regional”) (5).

(41)

Dubiile Comisiei privind faptul că aceste subproiecte constituie o investiție în modernizarea șantierului existent pentru îmbunătățirea productivității instalațiilor existente, au fost risipite.

(42)

Comisia consideră că subproiectul SP 01 constituie un proiect de modernizare, deoarece contribuie la raționalizarea procesului de producție și se referă la problemele fundamentale privind structura actuală a șantierului. În primul rând, va permite ca șantierul să producă segmente mai mari pe coastă și astfel îl va elibera de dependența sa față de condițiile naturale de pe Dunăre. În al doilea rând, eficiența procesului de asamblare va fi îmbunătățită, deoarece șantierul va putea construi segmente mai mari. În al treilea rând, echiparea segmentelor se va face într-o fază mai timpurie a procesului de producție, ceea ce va aduce câștiguri de eficiență, în comparație cu practica actuală de a realiza echiparea pe corpurile de nave terminate, în special în cazul conductelor. În sfârșit, existența noii instalații va permite o mai bună utilizare a halelor de producție, care sunt în prezent congestionate cu construcția de segmente și vor fi în viitor utilizate pentru alte activități într-o fază mai timpurie a procesului de producție.

(43)

Pe baza acestor considerații, Comisia ajunge la concluzia că, în pofida faptului că se referă la o nouă instalație, subproiectul SP 01 reprezintă într-adevăr o modernizare a șantierului ca întreg (în special a procesului de segmente) și îmbunătățește productivitatea instalațiilor existente, în special a halelor de producție.

(44)

În ceea ce privește subproiectul SP 05, dispozitivul de sondare mai modern și mai rapid poate fi utilizat, datorită caracteristicilor sale tehnice, la manipularea unei mai largi varietăți de componente, astfel crescând flexibilitatea în stadiul de „producție și instalare de sisteme”. Investiția reprezintă o modernizare autentică și nu o simplă înlocuire a echipamentului închiriat utilizat de șantier până în momentul de față. Subproiectul îmbunătățește productivitatea instalațiilor existente și, chiar dacă instrumentele închiriate nu sunt considerate a fi instalații existente, subproiectul îmbunătățește productivitatea stadiului de „producție și instalare de sisteme”.

(45)

Subproiectul SP 09 asigură îmbunătățiri de productivitate în atelierele de sudură de aluminiu și oțel inoxidabil sub forma de economii de cost clare și prin faptul că permite șantierului să reacționeze în mod operațional la schimbările frecvente ale specificațiilor clientului, astfel eliminând întreruperile curente în fluxul de muncă. Conducând la internalizare, investiția reprezintă o modernizare autentică a procesului de producție. Proiectul îmbunătățește productivitatea instalațiilor existente și, chiar dacă instalația închiriată nu este considerată a fi o instalație existentă, proiectul îmbunătățește procesul de producție în ansamblu.

(46)

Pe baza acestor considerații, Comisia ajunge la concluzia că subproiectele SP 05 și SP 09 constituie o modernizare a șantierului existent și asigură îmbunătățiri în productivitate în comparație cu instalațiile existente.

(47)

În decizia sa de a iniția procedura de investigație oficială, Comisia era preocupată de faptul că subproiectele SP 01, SP 02 și SP 03 vor duce la o creștere în capacitatea șantierului și se îndoia că o asemenea creștere ar fi în conformitate cu Cadrul.

(48)

Comisia a ajuns la concluzia că toate aceste trei subproiecte îndeplinesc cerința ca investiția să se facă în modernizarea șantierului existent în scopul de a îmbunătăți productivitatea instalațiilor existente. În cazul subproiectului SP 01, acest lucru a fost demonstrat mai sus în alineatul (42). În ceea ce privește subproiectul SP 02, Comisia constată că noua cameră de combustie reprezintă o îmbunătățire calitativă în termeni de viteză crescută, consum mai scăzut de materiale și de energie și impact asupra mediului. Beneficiile subproiectului SP 03 sunt duble. În primul rând, reducerea lungimii rețelei de distribuție duce la economii cu costurile energiei. În al doilea rând, îmbunătățirea instalației de asamblare segmente pe traversele 4 și 5 aduce aceleași îmbunătățiri de productivitate ca subproiectul SP 01 (capacitatea de a construi segmente mai mari, eliberarea de spațiu în halele de producție, independența față de condițiile meteorologice).

(49)

Cu privire la problema capacității, Comisia va examina mai întâi efectele acestor subproiecte asupra capacității tehnice a șantierului [alineatele (50) și (51) de mai jos] și apoi va determina dacă, în cazul în care există o creștere în capacitate, aceasta poate fi considerată justificată [alineatele (52) și (53)].

(50)

Pe baza informațiilor furnizate de beneficiar, Comisia constată că, deși subproiectul SP 02 duce la o creștere a capacității unei instalații existente (sistemul automat de prefabricare a oțelului), această creștere este pur teoretică. Noua capacitate de 15 700 tone de oțel prelucrat este noua capacitate maximă a acestei instalații. Totuși, din cauza timpilor morți din stadiile anterioare de producție, cantitatea de oțel prelucrat în prezent va rămâne neschimbată la 12 450 tone. Beneficiarul a confirmat faptul că ar fi necesare investiții semnificative pentru a compensa golurile de producție în prefabricarea de oțel și că nu există, în prezent, planuri pentru nicio astfel de investiție. Comisia, prin urmare, ajunge la concluzia că subproiectul SP 02 nu duce la o creștere de capacitate a șantierului ca întreg și posibilitatea de extindere până la nivelul de 15 700 tone este pur teoretică.

(51)

În cazul subproiectelor SP 01 și SP 03, a fost confirmat că acestea ar conduce împreună la o creștere a capacității șantierului de la 24 000 CGT la 28 500 CGT, ceea ce corespunde unei creșteri de până la două nave pe an, în funcție de mărimea și tipul de vas produs. Comisia constată că, în vreme ce capacitatea de prelucrare a oțelului nu crește [a se vedea alineatul (50) de mai sus], capacitatea tehnică crescută a șantierului ar putea fi datorată numai ameliorării productivității în procesele care urmează pre-fabricării oțelului. subproiectele SP 01 și SP 03 într-adevăr nu duc la productivitate crescută în cazul procesului de asamblare de segmente, cu câștiguri semnificative în termeni de timp de construcție [ciclul de producție este scurtat în medie cu 30 %, asamblarea unui vas necesitând în medie aproximativ 36 de zile și reducerea medie fiind de 13 zile pe vas; a se vedea alineatul (31)]. Creșterea capacității rezultă din faptul că vor fi asamblate segmente mai largi, ceea ce reduce timpul de asamblare a corpurilor de nave. În consecință, rata de finalizare pe an calendaristic, în termeni de CGT, crește.

(52)

Comisia trebuie acum să determine dacă această creștere a capacității este proporționată cu creșterea productiviățü. În acest scop, Comisia constată că proiectul de investiție aduce câștiguri de producție considerabile. Ciclul de producție este scurtat cu o medie de 30 %. Toți indicatorii de productivitate arată îmbunătățiri: o creștere în productivitatea globală a șantierului în termeni de oameni/ore pe CGT cu 15 % (de la 67 la 58), precum și o creștere în productivitatea instalației de prefabricare a oțelului în termeni de oțel prelucrat (în tone) pe muncitor de producție cu 14 % (de la 13,65 la 15,60) și în termeni de oameni/ore pe tonă de oțel prelucrat cu 31 % (de la 127 la 97). Comisia, de asemenea, constată că, în timp ce vor fi create în cadrul șantierului 140 de noi locuri de muncă, ceea ce corespunde unei creșteri de 15 %, inputul anual în termeni de oameni/ore disponibili va crește cu numai 3,9 % (de la 1 590 300 la 1 653 200). Aceasta înseamnă că noile locuri de muncă directe sunt într-o mare măsură consecința internalizării activității de sudură (SP 09). Capacitatea crescută se datorează, prin urmare, nu creării de locuri de muncă suplimentare, ci modernizării facilităților și raționalizării fluxului de producție.

(53)

De vreme ce: (1) investițiile îndeplinesc cerința de modernizare a unui șantier existent, obiectivul și efectul cărora este o îmbunătățire a productivității instalațiilor existente; (2) creșterea în capacitate este numai rezultatul modernizării șantierului și a ajustărilor la procesul de producție pe care le implică acest lucru; și (3) această îmbunătățire de productivitate este semnificativă, creșterea capacității nu este disproporțională față de creșterea productivității.

(54)

Comisia, prin urmare, ajunge la concluzia că subproiectele SP 01, SP 02 și SP 03 sunt eligibile pentru ajutor regional.

(55)

Comisia își confirmă concluzia preliminară a deciziei sale de a demara procedura de investigație oficială că subproiectele rămase (SP 04, SP 06, SP 07 și SP 08) sunt eligibile pentru ajutor regional.

(56)

Comisia constată, de asemenea, că toate subproiectele notificate îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute de Liniile Directoare pentru Ajutor Regional (investiție în bunuri fixe, cum ar fi echipamentul și utilajele de achiziționat în termeni de piață și care nu constituie o simplă înlocuire a bunurilor devalorizate). Investiția nu este legată de restructurarea financiară.

(57)

De vreme ce dubiile sale privind eligibilitatea unei părți a proiectului de investiție pentru ajutor regional au fost risipite, Comisia ajunge la concluzia că intensitatea de ajutor maximă de 22,5 % a costurilor eligibile, astfel cum este prevăzută de Cadru, este respectată.

(58)

Deoarece cazul de față reprezintă o acordare ad hoc de ajutor de stat pentru un proiect unic, Comisia a evaluat, de asemenea, efectele acestuia asupra dezvoltării regionale în conformitate cu Liniile Directoare pentru Ajutor Regional. Comisia ajunge la concluzia că proiectul contribuie la dezvoltarea regională prin faptul că se întreprinde o modernizare esențială a șantierului, prin care acesta își îmbunătățește poziția competitivă pe piață și menținând locuri de muncă într-o regiune cu o rată de șomaj de 14 %. Investiția va fi menținută cel puțin timp de 5 ani.

(59)

SLK și-a depus canditura pentru ajutor de stat înainte să înceapă lucrările la proiect și contribuie cu peste 25 % la finanțarea proiectului, în conformitate cu Liniile Directoare pentru Ajutor Regional.

(60)

Comisia ajunge la concluzia că ajutorul regional planificat pentru SLK, în valoare totală de 22,5 % din 76 100 000 SKK, adică 17 117 957 SKK, este în conformitate cu condițiile privind ajutorul regional astfel cum sunt prevăzute de Cadru. Ajutorul planificat, prin urmare, îndeplinește condițiile pentru a fi considerat compatibil cu piața comună,