29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/20

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Regatului Unit pentru perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2006/2007 și exercițiul financiar 2011/2012 (2).

(2)

Programul cuprinde două scenarii macroeconomice: un scenariu central și unul alternativ, care se bazează pe o tendință de creștere cu 0,25 % mai redusă decât în cazul scenariului central. Previziunile privind finanțele publice din versiunea actualizată a programului de convergență se bazează pe al doilea scenariu, mai prudent decât scenariul central și care este considerat drept scenariul de referință pentru prezenta evaluare. Se preconizează o creștere a PIB-ului real de 2,75 % în 2006 și 2007, cu stabilirea la o medie de 2,5 % pe parcursul restului perioadei de programare. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, se pare că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile. Previziunile privind inflația, în privința căreia se prevede o scădere de la 2,5 % în 2006 la 2 % începând cu 2007, par să fie pesimiste pe termen scurt, dar totuși plauzibile, în lumina rezultatelor publicate recent.

(3)

Pentru 2006/2007, deficitul administrațiilor publice este estimat la 3 % din PIB în conformitate cu previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006. Prezenta versiune actualizată a programului de convergență preconizează un deficit de 2,8 % din PIB pentru același an, ceea ce implică menținerea, până la încheierea exercițiului financiar, a tendințelor recente de creștere viguroasă a veniturilor și de ritm mai scăzut de creștere a cheltuielilor.

(4)

Obiectivele-cheie ale politicii fiscale, astfel cum au fost identificate în actualizarea programului de convergență, urmăresc asigurarea viabilității pe termen lung, egalitatea între generații și în cadrul aceleiași generații și, în acest sens, sprijinirea politicii monetare, permițând în special factorilor de stabilizare automată să faciliteze evoluția economică. Programul preconizează o reducere a deficitului la o valoare mai mică de 3 % din PIB până în 2006/2007 (2,8 %) și la 1,4 % din PIB până la sfârșitul perioadei de previzionare, în 2011/2012. Se preconizează o reechilibrare a soldului primar (estimat ca un deficit de 0,6 % din PIB în 2005/2006) până în 2008/2009 și atingerea unui excedent de 0,7 % din PIB până în 2011/2012. Ajustarea bugetară este repartizată în mod egal între venituri și cheltuieli pe parcursul perioadei de previzionare. Se preconizează o creștere a ponderii veniturilor în primii doi ani ai perioadei de previzionare, determinată parțial de măsuri discreționare. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează o ajustare semnificativă începând cu 2008/2009, prin intermediul unei moderări a creșterii cheltuielilor curente. Se estimează o stabilizare a investițiilor publice la 2,25 % din PIB după 2006/2007, astfel cum sunt definite în programul de convergență (3), astfel încât, începând cu 2007/2008, se preconizează utilizarea integrală a deficitului la finanțarea investițiilor publice. Strategia de ajustare este conformă, în linii mari, cu cea preconizată în cadrul actualizării din 2005, pe fondul unei perspective macroeconomice mai favorabile pe termen scurt.

(5)

Se preconizează o îmbunătățire a soldului structural (adică a soldului bugetar ajustat ciclic, exceptând măsurile de derogare și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la 2,5 % din PIB în 2006/2007 la circa 1,25 % din PIB în ultimul an al perioadei de programare, 2011/2012. Pe baza acestor previziuni, ritmul ajustării este mai accelerat între 2006/2007 și 2008/2009, dar se reduce ulterior. Precum în cazul actualizării din 2005, nu se specifică un obiectiv pe termen mediu (OTM) cantitativ pentru soldul structural. Programul se referă la obiectivele fiscale în temeiul normelor interne, care sunt conforme cu stabilizarea raportului datorie-PIB la un nivel relativ scăzut, dar care asigură numai în anumite situații o marjă de siguranță cu privire la pragul de deficit al administrațiilor publice de 3 % din PIB.

(6)

Riscurile care afectează previziunile bugetare din program par să fie, în ansamblu, echilibrate până în 2007/2008, dar rezultatele bugetare ar putea fi mai slabe decât cele previzionate în programul următor, în funcție de implementarea controlului cheltuielilor. Creșterea preconizată a raportului impozite-PIB se bazează, în parte, pe factori relativ volatili, precum profitul provenit din sectoarele financiar și al producției de petrol. Cu toate acestea, dezvoltările economice recente, inclusiv un nivel ridicat al rentabilității, par să sprijine estimări relativ optimiste privind veniturile. Începând cu 2008/2009 însă, realizarea obiectivelor de reducere a deficitului prevăzute în program va depinde de punerea în aplicare a previziunilor privind moderarea estimată a creșterii cheltuielilor și de o monitorizare activă, destinată consolidării limitării cheltuielilor. Punerea în aplicare completă a reducerii creșterii cheltuielilor în raportul global de analiză a cheltuielilor va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor programului. Autoritățile din Regatul Unit au anunțat în prealabil o reducere a bugetului alocat câtorva departamente mai mici și s-au angajat să efectueze reduceri anuale efective cu 5 % ale bugetelor administrațiilor publice și să economisească în mod rentabil. Cu toate acestea, cea mai mare parte din moderarea cheltuielilor începând cu 2008/2009 nu se concretizează, deocamdată, prin alocări bugetare specifice, deoarece acestea trebuie să fie confirmate în cadrul raportului de analiză globală a cheltuielilor, prevăzut a fi realizat în iulie 2007 de către autorități, care va conține planuri stricte privind cheltuielile până în 2010/2011. Rezultatele monitorizării active destinate consolidării limitării cheltuielilor sunt pozitive.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare să fie, în ansamblu, conformă cu obiectivele de corectare a deficitului excesiv până în 2006/2007, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Cu toate acestea, orientarea bugetară asigură o marjă de siguranță suficientă pentru a evita ca deficitul să depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale, numai în jurul anilor 2009/2010, când previziunile depind de rezultatul raportului de analiză globală a cheltuielilor. Ritmul consolidării fiscale enunțat de program ar trebui, prin urmare, să fie consolidat în anii următori corectării deficitului excesiv.

(8)

Se estimează o creștere treptată de-a lungul perioadei de previzionare a ponderii datoriei brute, care, fiind de 42,1 % din PIB în 2005/2006, se situează cu mult sub valoarea de referință din tratat, de 60 % din PIB, pentru a ajunge cu puțin peste 44 % din PIB în 2008/2009. Prin urmare, se preconizează o stabilizare a ponderii și, ulterior, o scădere a acesteia, la sfârșitul perioadei de programare.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Regatul Unit se apropie de media UE. Cheltuielile cu sistemul de pensii prezintă creșteri întrucâtva mai limitate decât media din UE, în parte datorită faptului că, în mod tradițional, Regatul Unit recurge mai mult decât alte țări din UE la sistemele de pensii private. Reformele propuse în domeniul dispozițiilor privind sistemul de pensii provin din preocuparea ca aceste dispoziții să nu devină necorespunzătoare în viitor. Aceste reforme urmăresc să încurajeze economisirile private pentru pensie și creșterea bugetului alocat pensiilor publice, determinând astfel o creștere a cheltuielilor cu sistemul public de pensii mai mare decât cea previzionată anterior; reforma include, de asemenea, o creștere progresivă a vârstei începând de la care se acordă dreptul la pensie publică. Poziția bugetară inițială, deși ușor îmbunătățită față de 2005, constituie în continuare un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, dacă nu se produce o reducere semnificativă a deficitului pe termen mediu, chiar înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. Consolidarea finanțelor publice prin întărirea poziției bugetare într-un ritm mai accentuat decât cel prevăzut de programul de convergență ar contribui astfel la reducerea riscurilor care afectează viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Regatul Unit pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, programul furnizează informații sistematice cu privire la costurile sau economiile bugetare rezultate direct ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor menționate în programul național de reformă. Măsurile din domeniul finanțelor publice care sunt menționate în programul de convergență par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe urmăresc punerea în aplicare treptată a obiectivelor guvernamentale de sporire a eficienței și a rentabilității în sectorul prestării de servicii publice, în timp ce previziunile privind finanțele pe termen lung includ costul estimat al reformei propuse a sistemului de pensii.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este în ansamblu conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor opționale (4).