11/Volumul 50

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

52

L 287/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 19 ianuarie 2006, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de căpșuni congelate originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) în Comunitate.

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei plângeri depuse la 5 octombrie 2005 de Uniunea poloneză a industriei frigorifice (denumită în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, de mai mult de 25 %, din producția comunitară totală de căpșuni congelate. Plângerea conține elemente de probă cu privire la existența dumpingului al cărui obiect îl constituie produsul în cauză și a prejudiciului semnificativ rezultat; aceste elemente au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii.

(3)

Comisia a informat în mod oficial producătorii comunitari care au formulat plângerea, alți producători comunitari, producătorii-exportatori, furnizorii, importatorii, utilizatorii și asociațiile de utilizatori cunoscute a fi interesate, precum și reprezentanții RPC privind deschiderea procedurii. Comisia a acordat părților interesate posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere a procedurii.

(4)

Producătorii care au depus plângerea, alți producători comunitari care au cooperat, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii și asociațiile de utilizatori și-au exprimat punctul de vedere. Toate părțile interesate care au solicitat și au demonstrat că existau argumente solide pentru a fi audiați au fost audiați.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză, care doreau să depună o cerere de aprobare a statutului de societate care funcționează în condiții de economie de piață sau de tratament individual, Comisia a trimis formulare de cerere societăților chinezești care s-au făcut cunoscute. Cinci societăți au solicitat statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau un tratament individual în cazul în care ancheta ar fi stabilit că societățile nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea statutului în cauză. O singură societate a solicitat un tratament individual.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea să recurgă la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, pentru a stabili dumpingul și prejudiciul cauzat. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se procedeze la eșantionare și, după caz, la identificarea elementelor din eșantion, toți producătorii comunitari, producătorii-exportatori și importatorii independenți au fost rugați să se prezinte și să furnizeze, astfel cum se prevede în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile în legătură cu produsul în cauză în cursul perioadei de anchetă (1 ianuarie-31 decembrie 2005). După evaluarea informațiilor prezentate, și având în vedere numărul redus de producători-exportatori din RPC și de importatori independenți care și-au manifestat intenția de a coopera, s-a decis că trebuie să se recurgă la eșantionare exclusiv în cazul producătorilor comunitari.

(7)

Comisia a expediat chestionare tuturor părților interesate în mod oficial și la toate celelalte societăți care s-au anunțat în termenul prevăzut în avizul de deschidere. În total, 26 de producători comunitari au răspuns la formularul de eșantionare. Opt producători comunitari care au depus plângerea incluși în eșantion, cinci producători-exportatori chinezi, doi comercianți în legătură stabiliți în China, patru importatori independenți și nouă utilizatori independenți din Comunitate au răspuns la chestionar. Un alt importator independent și un utilizator au prezentat observații. Trei asociații de importatori și patru asociații de utilizatori au prezentat, de asemenea, observații.

(8)

Comisia a desfășurat cercetări și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii provizorii a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității și a procedat la verificări la localurile următoarelor societăți:

(9)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora era posibil să nu li se acorde statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, s-a efectuat o vizită de verificare în vederea stabilirii valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă la localurile următoarelor societăți:

Producători din Turcia:

(10)

În ceea ce privește producătorii comunitari, Comisia a ales, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, un eșantion de opt societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție din Comunitate (aproximativ 14 %) pe care ancheta se putea concentra având în vedere timpul disponibil. Asociația producătorilor comunitari a fost consultată în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu a ridicat nici o obiecție. În plus, ceilalți producători comunitari au fost rugați să furnizeze date generale în vederea stabilirii prejudiciului potențial.

(11)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul produs s-a desfășurat între 1 ianuarie și 31 decembrie 2005 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor utile pentru evaluarea prejudiciului s-a bazat pe perioada de la 1 ianuarie 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

Căpșunile congelate se utilizează, de obicei, în industria alimentară pentru producția de gemuri, sucuri de fructe, iaurt și alte produse lactate. Numai o mică parte se vinde pentru sectoarele de comercializare cu amănuntul și de catering pentru consumul direct. Căpșunile congelate trebuie consumate, în mod normal, în termen de un an, astfel încât să-și păstreze calitățile lor gustative și culoarea. Căpșunile sunt produse, în principiu, conform unor specificații standardizate care sunt modificate ulterior pentru a satisface cerințele utilizatorului final.

(13)

Produsele în cauză sunt căpșunile nefierte sau fierte în apă sau la aburi, congelate, chiar și îndulcite cu zahăr sau cu alți îndulcitori, originare din Republica Populară Chineză și care intră sub incidența codurilor NC 0811 10 11, 0811 10 19 și 0811 10 90. Codurile NC respective sunt menționate doar cu titlu informativ.

(14)

Ancheta a demonstrat că, în pofida unor diferențe între varietăți, calitate, calibru și post-prelucrare, diferitele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici fizice și biologice și sunt destinate în principal acelorași utilizări. Prin urmare, se consideră că este vorba de un singur produs.

(15)

Anumite părți interesate au afirmat că există diferențe considerabile între produsul în cauză și cel fabricat de industria comunitară. Diferențele respective se referă în principal la varietățile și speciile de căpșuni utilizate, la calitatea și utilizarea finală a produsului. Cu toate acestea, ancheta a scos în evidență faptul că toate tipurile produsului în cauză fabricate și vândute pe piața internă din RPC și pe piața internă din Turcia, aleasă ca țară analoagă, precum și căpșunile congelate produse și vândute de producători comunitari în Comunitate, în pofida diferențelor prezentate de anumiți factori, precum calitatea și tratamentele ulterioare, formele și calibrele, au demonstrat aceleași caracteristici fizice și biologice principale și sunt destinate acelorași utilizări.

(16)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de căpșuni congelate constituie un singur produs și se consideră produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unei anchete antidumping privind importurile care provin din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul respectiv pentru producătorii care pot dovedi că satisfac criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(18)

Pe scurt și doar din motive de claritate, criteriile în cauză sunt enumerate mai jos:

(19)

În cadrul prezentei anchete, cinci producători-exportatori din RPC au solicitat statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au trimis un formular de cerere în termenul acordat. În cazul în care o filială sau o altă societate în legătură cu solicitantul din RPC a fost un exportator al produsului în cauză, partea în legătură a fost rugată, de asemenea, să completeze un formular de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condiții de economie de piață și a făcut obiectul unei anchete la fața locului. De fapt, Comisia analizează întotdeauna, în cazul societăților în legătură, dacă grupul în ansamblul său îndeplinește condițiile pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condiții de economie de piață.

(20)

Ancheta a demonstrat că numai unul dintre cei cinci producători-exportatori chinezi îndeplinea toate condițiile pentru a putea beneficia de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață. Celelalte patru cereri au fost respinse.

(21)

Următorul tabel rezumă situația fiecărei societăți căreia i s-a refuzat statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață în raport cu cele cinci criterii prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază:

(22)

Pe această bază, statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață a fost acordat următorului producător-exportator chinez:

(23)

Dintre cele patru societăți cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, trei nu au îndeplinit primul criteriu. În ceea ce privește două societăți, s-a constatat faptul că, deși sunt deținute de acționari privați, durata de valabilitate a licențelor comerciale este extrem de scurtă, fapt care îi supune la bunăvoința autorităților de fiecare dată când trebuie înnoită o licență comercială și astfel oferă o posibilitate pentru intervenția statului. Incertitudinea privind viitorul întreprinderilor în cauză se reflectă, de asemenea, în reticența acționarilor de a contribui cu capitaluri suficiente, fapt care constituie o problemă majoră pentru o piață foarte capitalizată cum este cea a căpșunilor congelate. În ceea ce privește cea de-a treia societate, s-a stabilit faptul că prețurile de cumpărare a căpșunilor proaspete, care reprezintă aportul principal de materii prime pentru producția/prelucrarea căpșunilor congelate, erau stabilite pentru întregul sezon, indiferent de calitatea și fluctuațiile sezoniere. Din această cauză, societatea menționată nu a putut demonstra echivalența dintre costurile sale principale și valorile pieței.

(24)

În pofida faptului că două societăți au respectat primul criteriu, trebuie să se țină seama de faptul că toate cele cinci societăți au beneficiat de o subvenție. S-a constatat faptul că toate s-au aprovizionat cu căpșuni proaspete de la agricultorii locali care nu au plătit TVA pentru vânzările respective. În schimb, cei care au fabricat produsul în cauză au dedus „o TVA implicită” pentru achizițiile realizate din TVA-ul cu care sunt datori în temeiul vânzărilor de căpșuni congelate. Cu toate acestea, chiar dacă societățile menționate anterior au beneficiat de costuri mai scăzute datorită acestui mecanism, impactul asupra costurilor globale rămâne limitat, iar eventualele beneficii pe care le-ar fi obținut societățile în cauză din costurile reduse ar putea fi corectate printr-o ajustare la valoarea normală.

(25)

Nici o societate căreia i s-a refuzat acordarea statutului de societate care funcționează în condiții de economie de piață nu a îndeplinit al doilea criteriu. În mai multe cazuri, contabilitatea nu a fost ținută într-un mod coerent și nu respecta normele de contabilitate internaționale. În plus, auditurile au omis să evidențieze anumite incoerențe contabile sau o situație financiară critică într-una dintre societăți. Elementele respective au creat dubii în ceea ce privește fiabilitatea și independența auditurilor respective. În alte două cazuri, s-au constatat imprecizii contabile care contravin normelor contabile internaționale. Și în acest caz, auditurile nu au semnalat încălcările dreptului contabil. S-a convenit că cele patru societăți în cauză nu au putut dovedi faptul că utilizau un singur set de documente de contabilitate primară care făceau obiectul unui audit independent, în conformitate cu normele internaționale.

(26)

Trei dintre cele patru societăți care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață nu au îndeplinit al treilea criteriu. Într-un anumit caz, drepturile de utilizare a solului nu au fost nici evaluate, nici înregistrate în bilanțul contabil. În plus, societatea respectivă închiria antrepozite de la terți, dar chiria plătită nu diferenția costurile de electricitate. În cadrul aceleiași societăți s-a descoperit o practică de amortizare neobișnuită și dovezi ale unui troc cu active imobilizate. Într-o altă societate, s-a constatat faptul că drepturile de utilizare a solului erau închiriate în condiții avantajoase și existența unor incoerențe în amortizări. În cazul celei de-a treia societăți, șase împrumuturi din șapte nu erau acoperite de garanții. În cele trei cazuri, s-a convenit că al treilea criteriu nu a fost îndeplinit, având în vedere faptul că situația financiară și/sau costurile de producție ale societăților în cauză erau supuse unor distorsiuni considerabile induse de fostul sistem de economie planificată.

(27)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește, după caz, un drept aplicabil la scară națională pentru țările aflate sub incidența articolului menționat, cu excepția cazului în care societățile în cauză sunt în măsură să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(28)

S-a acordat un tratament individual următorului producător-exportator:

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit de la început, pentru producătorii-exportatori în cauză, dacă volumul total al vânzărilor de căpșuni congelate pe piața internă era reprezentativ, adică dacă volumul total al vânzărilor reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor lor pentru export ale produsului în cauză în Comunitate.

(30)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă de către societatea care a avut vânzări interne reprezentative global, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la exportul către Comunitate.

(31)

Pentru fiecare tip vândut pe piața internă de către producătorii-exportatori și considerat direct comparabil cu tipul de căpșuni congelate vândut pentru exportul în Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative dacă volumul tipului de produs respectiv vândut pe piața internă unor clienți independenți pe parcursul perioadei de anchetă reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut pentru exportul în Comunitate.

(32)

Comisia a analizat apoi, pentru societatea în cauză, dacă vânzările interne ale fiecărui tip din produsul în cauză, vândut pe piața internă în cantități reprezentative, se puteau considera că au fost realizate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit proporția din vânzări destinate clienților independenți de pe piața internă, pentru fiecare tip de produs, pe parcursul perioadei de anchetă.

(33)

Stabilirea valorii normale aplicabile producătorilor-exportatori care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață s-a realizat în conformitate cu metoda descrisă mai sus. Ancheta a demonstrat faptul că producătorul-exportator care a obținut statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață a realizat vânzări interne reprezentative. În plus, s-a constatat faptul că prețurile practicate pe piața internă au fost stabilite în timpul operațiunilor comerciale normale, adică prețurile interne au putut fi utilizate pentru toate tipurile vândute de către producătorul chinez.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, pentru societățile cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețurilor sau a valorii determinate într-o țară analoagă.

(35)

În cadrul avizului de deschidere a procedurii, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Statele Unite ca țară analoagă corespunzătoare în vederea stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză și a invitat părțile interesate să formuleze observații în acest scop.

(36)

Anumiți operatori europeni s-au opus propunerii menționate și au argumentat prin faptul că Statele Unite nu pot fi considerate o țară analoagă corespunzătoare din cauza metodelor de producție diferite, în special a costurilor salariale diferite. S-au trimis chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din Statele Unite, dar nu s-a primit nici un răspuns. Prin urmare, Statele Unite nu au putut fi alese ca țară analoagă.

(37)

Comisia a propus, în consecință, o serie de soluții alternative și a constatat faptul că Turcia ar putea fi considerată o țară analoagă corespunzătoare. Într-adevăr, ancheta a demonstrat faptul că Turcia este o piață concurențială pentru produsul în cauză, în sensul că include mai mulți producători naționali de dimensiuni diferite. S-a demonstrat faptul că producătorii turci, la solicitarea operatorilor europeni, fabrică tipuri de produse asemănătoare cu cele ale producătorilor chinezi și utilizează metode de producție comparabile. Prin urmare, piața turcă a fost considerată suficient de reprezentativă în vederea stabilirii valorii normale. Nu s-a invocat nici o obiecție în ceea ce privește alegerea țării analoage respective.

(38)

Toți producătorii cunoscuți din Turcia au fost contactați și trei întreprinderi au acceptat să colaboreze. S-a trimis un chestionar producătorilor respectivi și datele furnizate în cadrul răspunsurilor primite au fost verificate la fața locului.

(39)

Cu toate că asociația care reprezenta utilizatorii a aprobat alegerea Turciei ca țară analoagă, un exportator a contestat alegerea făcută și a invocat calitatea superioară a căpșunilor produse în Turcia față de cele din China. Spre deosebire de cele din urmă, care sunt cultivate, căpșunile turcești sunt deseori sălbatice și de varietăți diferite.

(40)

În urma alegerii Turciei ca țară analoagă și în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață sau care au obținut un tratament individual a fost stabilită pe baza informațiilor verificate și prezentate de trei producători din țara analoagă, adică pe baza prețului plătit sau care trebuie plătit, în conformitate cu metoda menționată anterior.

(41)

S-a constatat faptul că vânzările produsului similar efectuate de către cei trei producători turci pe piața lor internă erau reprezentative în raport cu exporturile produsului în cauză efectuate în Comunitate de către producătorii-exportatori chinezi.

(42)

Ancheta a arătat că volumele de vânzări, realizate la un preț net superior sau egal cu costul unitar, reprezentau mai mult de 80 % din volumul total de vânzări al fiecărui producător. Prin urmare, s-a considerat că vânzările lor interne au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(43)

Având în vedere faptul că toate vânzările pentru export ale produsului în cauză au fost efectuate direct unor clienți independenți din Comunitate, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, adică pe baza prețurilor de export plătite sau de plată.

(44)

S-a comparat valoarea normală și prețurile de export pe baza prețurilor franco fabrică. În vederea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, sub forma unor ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au aplicat o serie de ajustări în ceea ce privește cheltuielile de transport și de asigurare, costurile creditului, comisioanele și taxele bancare, în toate cazurile în care s-au dovedit a fi rezonabile, precise și justificate prin dovezi verificate. În ceea ce privește datele privind valoarea normală din țara analoagă, s-a aplicat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază pentru a se ține seama de diferențele fizice, având în vedere faptul că s-a demonstrat calitatea superioară a căpșunilor produse în Turcia față de cele exportate de producătorii chinezi [a se vedea considerentul (40)]. Căpșunile din Turcia s-au dovedit a fi de calitate mai bună și față de cele ale producătorilor din Comunitate. Ajustarea a fost estimată provizoriu la 30 % din valoarea vânzărilor Turciei. Procentul menționat reflectă în mod aproximativ diferența de preț între căpșunile din Turcia vândute pe piața internă și prețul căpșunilor care sunt vândute de industria comunitară.

(45)

Pentru societatea care a obținut statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, valoarea normală medie ponderată a produsului în cauză exportat în Comunitate a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

Pe această bază, marja medie ponderată provizorie de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire, este de:

(46)

Pentru societatea care beneficiază de tratament individual, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(47)

Pe această bază, marja medie ponderată provizorie de dumping, exprimată în procent din prețul CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire, este de:

(48)

Pentru a calcula marja de dumping aplicabilă la scară națională pentru toți ceilalți exportatori din RPC, Comisia a stabilit gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între importurile totale ale produsului originar din RPC, stabilite pe baza datelor Eurostat, și volumul exporturilor astfel cum a reieșit din răspunsurile la chestionarele primite de la exportatorii din RPC. S-a stabilit un grad de cooperare scăzut, în sensul în care reprezintă 37 % din exporturile totale din China în Comunitate.

(49)

Prin urmare, marja de dumping a fost calculată în felul următor: prețul de export pentru exportatorii care au cooperat a fost stabilit pe baza informațiilor furnizate și verificate. În paralel, s-a stabilit un preț de export pe baza datelor Eurostat, având în vedere cantitatea declarată de Eurostat care depășea cantitățile declarate de exportatorii care au cooperat. Cele două prețuri de export au fost apoi ponderate, în funcție de cantitățile corespunzătoare și comparate cu valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă. Recurgerea la datele Eurostat s-a dovedit a fi necesară în lipsa unor informații mai ample privind prețurile de export în vederea stabilirii dreptului în cauză la scară națională.

(50)

Pe această bază, marja de dumping la scară națională a fost stabilită provizoriu la 66,9 % din prețul CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire.

(51)

În cursul prezentei anchete, s-a stabilit faptul că producția căpșunilor congelate din Comunitate era realizată de:

(52)

Procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse de Uniunea poloneză a industriei frigorifice (denumită în continuare „reclamant”), în numele a 25 de producători, care reprezintă proporția majoră din producția comunitară totală de căpșuni congelate.

(53)

Ancheta a scos în evidență faptul că producătorii comunitari care au depus plângerea, precum și producătorul comunitar care a susținut-o, și care au răspuns la chestionarul de eșantionare, au produs aproximativ 41 100 de tone de căpșuni congelate pe parcursul perioadei de anchetă. Cantitatea era egală cu aproximativ 29 % din volumul total de producție a produsului similar în Comunitate și reprezintă, prin urmare, o proporție majoră din producția comunitară. Cei 25 de producători comunitari care au depus plângerea, precum și producătorul comunitar care a susținut-o, se consideră că sunt cei care formează industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Anumite părți interesate au pretins că mai multe dintre cele 26 de societăți care au cooperat și-au retras sprijinul pentru procedură. În fapt, nici una din cele 26 de societăți nu și-a retras sprijinul.

(54)

Astfel cum se prevede la considerentul (10), având în vedere numărul mare de producători de căpșuni congelate din Comunitate și în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a ales un eșantion de opt producători care corespunde celui mai mare volum reprezentativ de producție la care se putea raporta ancheta în mod rezonabil, având în vedere timpul disponibil.

(55)

Producția cumulată a celor opt producători comunitari selectați pentru eșantion și care au cooperat în cadrul anchetei se ridica la aproximativ 19 200 de tone pe parcursul anchetei, adică 14 % din producția comunitară totală estimată de căpșuni congelate.

(56)

Pe parcursul perioadei examinate, consumul comunitar a evoluat după cum urmează.

(57)

Consumul comunitar s-a stabilit prin adunarea volumului total de căpșuni congelate produs de industria comunitară și de alți producători din Comunitate și importurile din toate țările terțe, cu excepția exporturilor. Cifrele privind producția totală a produsului în cauză de către industria comunitară și alți producători din Comunitate provin din estimările furnizate de autoritățile și asociațiile interesate din statele membre în care sunt produse căpșunile congelate, în special de IERiGEZ pentru Polonia, FruitVeb pentru Ungaria, Assomela pentru Italia și Ministerul Agriculturii pentru Spania. Cifrele privind cantitățile importate și exportate provin de la Eurostat.

(58)

Trebuie reținut faptul că cifrele privind consumul includ volumele de căpșuni congelate care au fost depozitate. Cu toate acestea, având în vedere faptul că nu s-au putut obține date fiabile nici în ceea privește vânzările, nici pentru stocurile tuturor producătorilor comunitari ai produsului similar, datele privind producția totală a produsului similar de către toți producătorii comunitari se consideră că sunt sursa cea mai fiabilă.

(59)

Astfel cum reiese din tabelul de mai sus, consumul de căpșuni congelate în Comunitate a fost relativ stabil pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2004, când a crescut cu 13 % față de anul precedent. Creșterea în cauză se poate explica prin combinarea a doi factori: revenirea la un nivel de producție ridicat în Comunitate, în urma unei recolte bune, și menținerea unor volume de importuri considerabile. În timpul perioadei de anchetă, consumul s-a stabilizat la nivelul anilor 2002 și 2003.

(60)

Evoluția importurilor care provin din țara în cauză, în ceea ce privește volumul și cota din piață, a fost următoarea:

(61)

Cu toate că în timpul perioadei de anchetă consumul de căpșuni congelate a rămas relativ stabil, importurile din țara în cauză au crescut cu aproape 381 %. Prin urmare, cota de piață estimată a RPC a crescut în mod semnificativ în timpul perioadei examinate, de la 4 % în 2002 la 20 % în cursul perioadei de anchetă.

(62)

Tabelul de mai sus arată evoluția prețurilor medii ale importurilor din RPC. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile au scăzut progresiv, cu 38 % în total.

(63)

Prețurile de vânzare practicate pe piața comunitară de industria comunitară inclusă în eșantion au fost comparate cu prețurile de vânzare ale importurilor din țara în cauză, pe parcursul perioadei de anchetă. Prețurile de vânzare luate în considerare pentru industria comunitară inclusă în eșantion sunt prețurile practicate pentru cumpărătorii independenți și ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, adică prețurile fără remize și rabaturi și cheltuielile de transport în Comunitate. Prețurile menționate au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori chinezi, fără remize și rabaturi și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera comunitară, ținând seama de drepturile vamale și costurile posterioare importului.

(64)

Comparația a arătat că pe parcursul perioadei de anchetă, produsul în cauză importat a fost vândut în Comunitate la prețuri cu 6 % mai scăzute decât cele ale industriei comunitare, conform datelor furnizate de producătorii-exportatori care au cooperat, și cu 6,4 % mai scăzute, conform datelor Eurostat, care acoperă totalitatea importurilor. Acest nivel de subcotare și evoluția prețurilor industriei comunitare descrisă în continuare [a se vedea considerentul (74)] ilustrează în mod clar o scădere semnificativă a prețurilor.

(65)

Conform unei practici constante, datele colectate în cadrul anchetei privind prejudiciul sunt defalcate în motivele de mai jos în două categorii. Prima acoperă industria comunitară reprezentată de cele opt societăți incluse în eșantion. A doua acoperă o serie de date care se raportează la toți producătorii care fabrică produsul în cauză din Comunitate. Datele respective au fost obținute de la autoritățile și asociațiile naționale din statele membre în care s-a fabricat produsul în cauză.

(66)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, analiza incidenței asupra industriei comunitare a importurilor care fac obiectul unui dumping a presupus o evaluare a tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei respective între anul 2002 și perioada de anchetă.

(67)

Datele privind industria comunitară prezentate în continuare corespund tuturor informațiilor furnizate de cei opt producători care au cooperat și care au fost incluși în eșantion. Datele reprezintă cei 26 de producători care au cooperat și care au răspuns la chestionarul de eșantionare.

(68)

Tabelul de mai jos indică evoluția producției, a capacităților de producție și a utilizării capacităților producătorilor comunitari incluși în eșantion:

(69)

Astfel cum reiese din tabelul de mai sus, producția a scăzut cu 26 % în timpul perioadei examinate, deși capacitățile de producție au crescut cu 16 %. În aceeași perioadă, utilizarea capacităților a scăzut cu 36 %. Scăderea utilizării capacităților are numai parțial legătură cu creșterea capacităților. Motivul principal pentru reducerea nivelului de utilizare a capacităților este reducerea producției, adică a recoltei din anul în cauză.

(70)

Producția de căpșuni congelate este strâns legată de producția de căpșuni proaspete. Cantitatea și calitatea recoltei sunt, prin urmare, esențiale pentru volumul de producție al produsului în cauză. Recolta din 2003 a fost slabă, fapt care a avut drept consecință o reducere a producției, în timp ce recolta abundentă din 2004 a avut efectul invers, cu o creștere ușoară a nivelurilor de producție în raport cu anul 2002. Între anul 2004 și perioada de anchetă, producția a scăzut cu 29 %. Cu toate acestea, dacă se ține seama de faptul că producția de căpșuni congelate depinde de volumul recoltei de căpșuni proaspete, scăderea producției între anul 2004 și perioada de anchetă nu se consideră un indicator al prejudiciului relevant pentru produsul în cauză.

(71)

Cifrele de mai jos corespund volumului stocurilor din industria comunitară inclusă în eșantion la sfârșitul fiecărei perioade.

(72)

Se constată că stocurile de căpșuni congelate trebuie consumate în mod normal și, prin urmare, vândute, în termen de un an, în vederea păstrării calităților lor gustative și a culorii.

(73)

Stocurile au crescut considerabil în perioada examinată. Reducerea stocurilor în anul 2003 a fost rezultatul unei recolte slabe care a avut un impact asupra disponibilității materiilor prime pentru industria comunitară în cursul aceluiași an. În anul 2004, stocurile au crescut în mod semnificativ, datorită unei recolte abundente din acel an. Stocurile au crescut cu 92 % în raport cu 2002. După ce au atins acest vârf, stocurile au revenit la niveluri mai apropiate de normal în cursul perioadei de anchetă, dar s-au menținut la un nivel superior cu 24 % față de cel din anul 2002. Între anul 2004 și perioada de anchetă, s-a realizat o lichidare masivă a stocurilor, pentru a garanta păstrarea calității impuse pentru căpșunile congelate.

(74)

Cifrele de mai jos corespund volumului de vânzări, cotei de piață și prețurilor de vânzare unitare medii ale industriei comunitare incluse în eșantion.

(75)

Volumele de vânzări și cota de piață ale industriei comunitare au scăzut în anul 2003 în urma unei lipse de materii prime, adică de căpșuni proaspete în anul respectiv. Vânzările și cota de piață au continuat să scadă în anul 2004, în pofida unei reveniri la nivelurile de producție normale. Reducerea vânzărilor a avut drept consecință creșterea stocurilor. În timpul perioadei de anchetă, volumul vânzărilor a cunoscut o revenire, datorită lichidării stocurilor. Cu toate acestea, revenirea la un volum de vânzări considerabil s-a realizat în detrimentul prețului de vânzare mediu, care a suportat o scădere substanțială, de la 1 019 euro pe tonă în anul 2004 la 671 euro pe tonă în timpul perioadei de anchetă, adică o reducere de 34 %.

(76)

Prețurile medii ale produsului în cauză vândut de industria comunitară inclusă în eșantion au scăzut cu 28 % în cursul perioadei examinate și au determinat o reducere semnificativă a prețurilor în timpul perioadei de anchetă. Astfel cum este indicat mai sus, cea mai semnificativă scădere a prețurilor medii s-a înregistrat între anul 2004 și perioada de anchetă, cu o reducere a prețurilor de vânzare cu 34 %. Lichidarea masivă a stocurilor între anul 2004 și perioada de anchetă s-a realizat la prețuri foarte scăzute.

(77)

Informațiile de mai jos fac trimitere la vânzările pe piața Comunității și se traduc prin date privind randamentul asupra cifrei de afaceri, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(78)

Randamentul asupra cifrei de afaceri a înregistrat o scădere puternică, care a atins aproape 300 % între anul 2002 și perioada de anchetă. Situația este extrem de gravă, deoarece beneficiile aparent rezonabile realizate între anii 2002 și 2003 au fost urmate de pierderi de 12,5 % în timpul perioadei de anchetă.

(79)

Randamentul asupra cifrei de afaceri, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități indică faptul că situația producătorilor din eșantion s-a deteriorat în timpul perioadei examinate.

(80)

Evoluția investițiilor din industria comunitară inclusă în eșantion este ilustrată în următorul tabel.

(81)

În pofida evoluției negative, constatată a fi la un nivel mai ridicat în ceea ce privește rentabilitatea, industria comunitară și-a mărit investițiile în produsul în cauză, pentru a-și ameliora competitivitatea pentru produsul respectiv. Investițiile au fost destinate în principal unor noi construcții și modernizării instalațiilor și a materialului de antrepozitare frigorifică. Măsurile respective au contribuit în mod semnificativ la consolidarea eficienței industriei comunitare incluse în eșantion.

(82)

Comisia nu a primit nici un element de probă a unei reduceri sau creșteri a capacității de mobilizare de capitaluri în timpul perioadei examinate.

(83)

După cum se constată mai sus, industria comunitară inclusă în eșantion a adaptat numărul de salariați la nivelurile de producție. Numărul salariaților a atins un vârf în anul 2004, datorită unei reveniri la volume de producție ridicate după volumele slabe înregistrate în 2003. Scăderea producției în timpul perioadei de anchetă a antrenat o reducere a productivității și a ocupării forței de muncă. Costul salariilor a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate. Scăderea productivității pe salariat se poate pune, în mare măsură, pe seama reducerii drastice a producției în urma creșterii importurilor. Investițiile realizate de industria comunitară în timpul perioadei de anchetă ar trebui să îi permită să își mărească eficiența și productivitatea pe termen mediu și lung.

(84)

Marjele de dumping sunt precizate mai sus, în secțiunea privind dumpingul. Toate marjele stabilite astfel, cu excepția marjei care se aplică societății care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, sunt net superioare nivelului minim. În plus, având în vedere volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, incidența marjei de dumping efective nu poate fi considerată neglijabilă.

(85)

Industria comunitară nu se redresează în urma practicilor anterioare de dumping sau de subvenționare în măsura în care nu s-a realizat anterior nici o anchetă în acest sens.

(86)

Următoarele date se referă la ansamblul producției comunitare.

(87)

Astfel cum s-a precizat pentru datele privind consumul, nu se dețin cifre oficiale privind volumul total al vânzărilor în Comunitate. Pentru a estima volumul total al vânzărilor realizate de producătorii activi pe piața comunitară, producția obținută de aceștia a fost diminuată pentru a ține seama de exporturi.

(88)

După cum se explică mai sus, tabelul precedent se bazează pe volumul producției în cauză minus exporturile efectuate. Prin urmare, tabelul prezintă cantitățile disponibile pentru vânzare, fie ele vândute în cursul aceluiași sezon, fie stocate pentru a fi vândute în cursul sezonului următor. În consecință, datele se bazează mai degrabă pe producție decât pe vânzări. Cu toate acestea, datele de mai sus par a sugera o scădere în timpul perioadei analizate, atât în ceea ce privește volumul total al vânzărilor (- 11 %), cât și cota de piață (- 14 %) a întregii industrii comunitare.

(89)

În primul rând, trebuie observat faptul că următorii indicatori de prejudiciu au înregistrat tendințe negative în cursul perioadei examinate: volumul și prețul vânzărilor, rentabilitatea, stocurile, utilizarea capacităților, producția, nivelul de ocupare a forței de muncă, salariile, productivitatea, fluxul de lichidități și cota de piață. Cu toate acestea, din motivele precizate mai sus, tendințele producției și ale utilizării capacităților nu se consideră a fi o indicație foarte utilă în materie de prejudiciu pentru produsul în cauză. Pe de altă parte, s-au observat evoluții pozitive în domeniul investițiilor și al capacităților de producție.

(90)

Trebuie reținut faptul că, în cursul perioadei examinate, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originare din RPC a crescut cu mai mult de 300 %, în timp ce prețurile de vânzare au scăzut considerabil (- 38 %). În plus, în timpul perioadei de anchetă, prețurile de vânzare ale importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză au fost sensibil mai scăzute (cu aproximativ 6 %) față de cele din industria comunitară.

(91)

Rezultă o deteriorare clară a situației industriei comunitare în cursul perioadei examinate. Stocurile au crescut cu 24 % și au atins niveluri îngrijorătoare la sfârșitul lui 2004. Simultan, prețurile de vânzare și în special volumele de vânzări au înregistrat o scădere semnificativă în 2004. Abia în timpul perioadei de anchetă volumul vânzărilor a revenit la nivelul din 2002, dar în detrimentul prețurilor care au fost reduse la niveluri care nu pot fi menținute. În pofida investițiilor continue efectuate de industrie pentru creșterea competitivității sale, scăderea prețurilor a antrenat o prăbușire a nivelului de rentabilitate la -12,5 % în timpul perioadei de anchetă. În plus, fluxul de lichidități și rentabilitatea investițiilor s-au redus, de asemenea, și au atins niveluri negative în timpul perioadei de anchetă.

(92)

S-a observat și o scădere a numărului total de locuri de muncă și a productivității în cursul perioadei examinate.

(93)

În concluzie, prejudiciul se traduce în special printr-o scădere a prețurilor și o creștere a stocurilor. Prejudiciul a fost urmat de pierderi considerabile pentru producătorii comunitari în timpul perioadei de anchetă.

(94)

Având în vedere faptul că a trebuit să se estimeze cotele de piață ale întregii industrii comunitare și consumul la scară comunitară, a fost necesară limitarea acestui aspect al analizei prejudiciului suferit la industria comunitară inclusă în eșantion.

(95)

Având în vedere toți factorii menționați anterior, s-a concluzionat provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu semnificativ în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(96)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-au efectuat cercetări pentru a se constata dacă a existat o legătură de cauzalitate între importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul suferit de către industria comunitară. Factorii cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping și care, în același moment, ar fi putut produce un prejudiciu industriei comunitare, au fost examinați, de asemenea, astfel încât prejudiciul eventual produs de acești alți factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

(97)

Trebuie menționat faptul că volumul importurilor din China a crescut cu aproximativ 380 % și cota de piață estimată a crescut de aproape patru ori în cursul perioadei examinate. În plus, astfel cum s-a explicat la considerentul (62), prețurile produselor importate din RPC au scăzut cu 38 % și s-a asistat la o subcotare semnificativă a prețurilor.

(98)

În prezența unor volume importante de importuri la prețuri reduse semnificativ, industria comunitară a reacționat prin reducerea prețurilor de vânzare în 2004. În pofida reducerii în cauză, prețul de vânzare mediu al produselor importate din China a rămas inferior cu mai mult de 30 % față de prețurile practicate de industria comunitară. Situația a fost urmată de o scădere sensibilă a vânzărilor realizate de Comunitate în timpul sezonului respectiv și de un nivel foarte ridicat al stocurilor la sfârșitul anului pentru producătorii comunitari. Având în vedere capacitățile limitate de antrepozitare frigorifică și, mai mult, durata de viață limitată a căpșunilor congelate, stocurile existente la sfârșitul anului 2004 au trebuit vândute în timpul anului de anchetă. Având în vedere faptul că prețurile chinezești au scăzut și în timpul perioadei de anchetă în raport cu anul 2004, industria comunitară a fost nevoită să reducă din nou prețurile (cu aproape 24 %) pentru a putea lichida stocurile rămase. Vânzările din timpul perioadei de anchetă au fost realizate la niveluri mult inferioare plafonului de rentabilitate și nu pot continua în acest fel. Situația industriei comunitare în timpul perioadei de anchetă s-a agravat sub efectul creșterii masive, cu mai mult de 40 %, a volumelor importate din RPC. Prin urmare, este evident faptul că există o legătură strânsă între creșterea considerabilă a volumelor importate la prețuri joase și prejudiciul constatat în cadrul industriei comunitare.

(99)

Volumul importurilor din alte țări decât China a scăzut cu 20 % în timpul perioadei examinate. Prin urmare, este puțin probabil ca importurile din alte țări terțe, precum Maroc, să fi contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de către industria comunitară. Dimpotrivă, se pare că o serie de producători-exportatori din țări terțe au pierdut cote de piață din cauza importurilor din RPC. În plus, în timpul perioadei de anchetă, prețurile medii ale importurilor din alte țări terțe erau cu 78 % mai mari decât cele ale importurilor din RPC și cu aproximativ 20 % mai mari decât cele practicate de industria comunitară inclusă în eșantion. Prin urmare, se poate concluziona provizoriu, în ceea ce privește reducerea cotei de piață și nivelurile crescute ale prețurilor, că vânzările producătorilor-exportatori din țările terțe nu au produs un prejudiciu industriei comunitare. Următorul tabel prezintă volumele importate și prețurile medii ale importurilor din principalele țări terțe (Maroc și Turcia).

(100)

S-a afirmat, de asemenea, că scăderea rezultatelor la export, în special a celor care erau destinate pentru piața din Statele Unite, a contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Conform datelor Eurostat, exporturile Comunității au scăzut în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 19 000 de tone în 2002 la 15 000 de tone în 2005. Cu toate acestea, în comparație cu piața comunitară, importanța globală a pieței exporturilor este relativ limitată, deoarece exporturile corespund la mai puțin de 10 % din consumul comunitar pe parcursul întregii perioade examinate.

(101)

În ceea ce privește indicatorii pentru care nu se poate face distincția între piața comunitară și piața de exporturi, de exemplu producția și utilizarea capacităților, precum și investițiile și nivelul de ocupare a forței de muncă, evoluția negativă a acestora era de așa natură încât nu putea fi atribuită exclusiv rezultatelor mai slabe realizate la export. De fapt, evoluția negativă a indicatorilor menționați anterior trebuie considerată drept o consecință atât a scăderii vânzărilor pe piața comunitară, cât și a scăderii vânzărilor la export.

(102)

Declinul rentabilității, al fluxului de lichidități și al randamentului investițiilor a fost parțial o consecință a nivelurilor foarte scăzute de utilizare a capacităților pe care industria comunitară a fost forțată să le practice, având în vedere evoluția negativă a volumului de vânzări, atât pe piața comunitară, cât și pe piețele de export (a se vedea mai sus). În plus, prețurile de vânzare practicate de industria comunitară sufereau o presiune puternică din partea importurilor care făceau obiectul unui dumping, fapt care a contribuit la rândul său la impactul negativ asupra indicatorilor menționați anterior.

(103)

Din acest motiv, cu toate că reducerea rezultatelor la export ale industriei comunitare a contribuit la prejudiciul suferit, impactul său global nu poate fi considerat semnificativ și nu poate anula legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(104)

Una dintre părțile interesate a evidențiat faptul că recoltele slabe din 2002 și 2003, precum și scăderea producției, determinată de lipsa materiilor prime, adică a căpșunilor proaspete, în timpul celor doi ani în cauză, constituie un factor determinant în ceea ce privește prejudiciul suferit de către industria comunitară. Nu există nici un dubiu în legătură cu faptul că recoltele slabe au antrenat o scădere a producției. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceasta să constituie cauza principală a prejudiciului. Scăderea producției și a volumelor de vânzări este însoțită de o reducere a prețurilor, în timp ce, de obicei, recoltele slabe și scăderea ofertei determină o creștere a prețurilor. În plus, o analiză privind rentabilitatea industriei comunitare pe perioada examinată a demonstrat faptul că industria și-a menținut rentabilitatea până în 2004, an care a înregistrat o reducere semnificativă a prețurilor la importurile din RPC.

(105)

De asemenea, s-a afirmat că scăderea consumului produsului în cauză pe piața comunitară reprezintă cauza prejudiciului suferit de industria comunitară și nu apariția importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. În această privință, trebuie amintit faptul că, în cadrul prezentei anchete, datele privind consumul au fost obținute din datele privind producția și că cifrele privind consumul ar fi putut fi afectate de includerea stocurilor produsului în cauză. Prin urmare, ipoteza unei scăderi minime a consumului în 2004 nu poate fi exclusă. O astfel de scădere ar fi avut un efect asupra volumului vânzărilor efectuate de industria comunitară. Cu toate acestea, chiar dacă a existat o scădere a consumului în cursul perioadei examinate, trebuie reținut faptul că importurile din RPC au crescut cu 381 % și că prețurile au scăzut cu 38 % în cursul aceleiași perioade. Rezultă prin urmare că, în ipoteza în care a existat o scădere a consumului, aceasta nu poate constitui singura cauză a prejudiciului suferit.

(106)

S-a afirmat că problemele industriei comunitare sunt legate de problemele de natură structurală din cadrul sectorului, în special de un sistem de producție a cărui eficiență ar putea fi ameliorată. Cu toate acestea, nu s-a adus nici un element de probă în acest sens. Chiar dacă s-ar presupune că industria ar fi suferit momente de slăbiciuni structurale pe parcursul perioadei examinate, trebuie remarcat faptul că industria comunitară a realizat investiții în cursul perioadei în cauză pentru a continua să își amelioreze eficiența.

(107)

Industria comunitară a înregistrat rezultate financiare bune și o competitivitate puternică până la apariția unor volume considerabile de produse importate în dumping din RPC. Indicatorii studiați arată, încă o dată, faptul că prejudiciul s-a manifestat din momentul în care căpșunile congelate au fost importate din China în cantități mari și la prețuri de dumping. S-a concluzionat provizoriu că eventualele insuficiențe de natură structurală nu au putut reprezenta cauza unică sau principală a prejudiciului suferit.

(108)

Anumite părți interesate au afirmat faptul că speculația privind prețurile și oferta de căpșuni congelate destinate pieței comunitare a stat la originea prejudiciului suferit de industria comunitară și că aceasta era, prin urmare, responsabilă pentru pierderile suferite. S-a pretins că producătorii polonezi au menținut prețuri ridicate în mod artificial în timpul recoltei slabe din 2003 prin reducerea ofertei de căpșuni congelate și că strategia respectivă a fost continuată în sezonul din 2004, obligând astfel industria utilizatoare să găsească alte surse de aprovizionare în RPC. Industria comunitară a rămas cu stocuri considerabile pe care a trebuit să le lichideze la prețuri inferioare pragului de rentabilitate.

(109)

Cu toate acestea, afirmațiile unui prejudiciu autoprovocat nu au fost susținute cu dovezi. În plus, analiza datelor privind vânzările și stocurile producătorilor comunitari incluși în eșantion, prezentate în detaliu la punctele 18.1.2 și 18.1.3, nu permit confirmarea afirmațiilor. Prețurile ridicate din 2003 au coincis cu costurile ridicate ale materiilor prime din cauza recoltei slabe din sezonul în cauză. Nivelurile stocurilor la sfârșitul perioadei erau cele mai scăzute din cele înregistrate în cursul perioadei examinate. În 2004, producția a revenit la nivelurile din 2002, iar creșterea a fost însoțită de o reducere a prețurilor de vânzare. În pofida reducerii prețurilor, industria comunitară nu a reușit să își consume producția în timpul anului, fapt care a antrenat o creștere semnificativă a stocurilor la sfârșitul anului 2004. În timpul perioadei de anchetă, industria comunitară a fost nevoită să reducă și mai mult prețurile sale de vânzare. Scăderea respectivă se explică parțial prin necesitatea de a lichida stocurile acumulate în timpul anului precedent. Cu toate acestea, principalul factor declanșator a fost necesitatea de a reacționa împotriva prețurilor de dumping ale produselor importate din RPC care continuaseră să scadă, în acel an, cu 24 % față de 2004.

(110)

Chiar dacă teoretic era posibil ca industria comunitară să vândă mai multe stocuri în 2004, aceasta trebuia să accepte pierderi considerabile. Prin urmare, este evident că industria comunitară se afla într-o situație prejudiciabilă, atât în 2004, cât și în 2005. Problema esențială cu care se confrunta industria respectivă a fost creșterea volumului de importuri care fac obiectul unui dumping la niveluri scăzute ale prețurilor care subcotau prețurile industriei comunitare și nu deciziile de gestionare privind momentul oportun de a vinde stocurile produsului în cauză.

(111)

Un alt factor care ar fi putut eventual să producă prejudiciul în cauză este scăderea cursului de schimb al dolarului american (legat de yuanul renminbi) față de euro. Deprecierea dolarului față de euro a fost de aproximativ 34 % în cursul perioadei examinate.

(112)

În ceea ce privește marjele prejudiciului, este posibil ca deprecierea dolarului să fi încurajat creșterea importurilor produsului în cauză în Comunitate. Cu toate acestea, nu există dovezi ale existenței unei legături de cauzalitate între scăderea prețurilor la importurile din China pe piața comunitară și deprecierea dolarului față de euro. Aceasta este coroborată cu faptul că reducerea prețurilor la importurile din China este mai importantă decât deprecierea dolarului față de euro; o comparație de la un an la altul indică fluctuații ale monedei care nu se reflectă în prețurile de import. De exemplu, în timpul perioadei de anchetă, dolarul s-a depreciat cu aproximativ 10 % față de euro, în timp ce prețurile la importurile din China au scăzut cu 24 %.

(113)

Trebuie reamintit faptul că, în cazul de față, scăderea producției și creșterea stocurilor în paralel cu reducerea prețurilor care a antrenat o scădere a rentabilității reprezintă dovezile principale ale prejudiciului suferit. Având în vedere faptul că importurile din RPC, aflate într-o creștere rapidă, au fost efectuate la prețuri sensibil inferioare celor practicate de industria comunitară, nimic nu indică că ceilalți factori menționați anterior ar fi putut fi suficient de importanți pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile de produse din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul considerabil suferit de industria comunitară. Nu a existat nici un alt factor susceptibil de a fi cauzat un prejudiciu important care să fi fost identificat în timpul anchetei.

(114)

Pe baza analizei de mai sus, care a examinat efectele produse de toți factorii cunoscuți asupra situației industriei comunitare, s-a concluzionat că există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul considerabil suferit de industria comunitară.

(115)

S-a realizat o analiză pentru a constata dacă existau motive imperioase de a concluziona că nu este în interesul Comunității de a institui drepturi antidumping la importurile din țara în cauză. Identificarea interesului Comunității se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor în joc, adică cele ale industriei comunitare, ale importatorilor, operatorilor/utilizatorilor și ale furnizorilor. Comisia a trimis chestionare, în special importatorilor și utilizatorilor industriali de căpșuni congelate.

(116)

Industria comunitară se confruntă cu un val de importuri la prețuri mici de căpșuni congelate din RPC. De asemenea, trebuie reamintit faptul că indicatorii economici ai industriei comunitare prezentați anterior au evidențiat o deteriorare a rezultatelor sale financiare din cursul perioadei examinate. Având în vedere natura prejudiciului (în special o scădere a prețurilor și o reducere a profitului) și tendința de creștere a importurilor produsului în cauză, o agravare a situației industriei comunitare ar fi inevitabilă dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.

(117)

Ancheta a arătat faptul că producția comunitară este realizată de un număr mare de producători din industria frigorifică, care numără aproximativ 2 700 de persoane în producția și vânzarea produsului în cauză. Căpșunile congelate constituie un produs important pentru întreaga industrie frigorifică comunitară. Pentru societățile care au răspuns la chestionarul de eșantionare, produsul în cauză reprezenta mai mult de 10 % din cifra lor totală de afaceri. În cazul în care nu s-ar institui măsuri corespunzătoare, prețurile ar continua să scadă și producătorii comunitari ar fi nevoiți să se confrunte cu pierderi suplimentare semnificative. Având în vedere situația financiară delicată a producătorilor comunitari, este de așteptat ca unii dintre aceștia să fie nevoiți, în scurt timp, să înceteze producția, în lipsa unor măsuri corespunzătoare. Prin urmare, este probabil să fie necesară reducerea considerabilă a celor 2 700 de locuri de muncă. În plus, în cazul în care nu se instituie măsurile în cauză, este posibil ca diferitele industrii utilizatoare să se confrunte cu o insuficiență în aprovizionarea pe termen mediu și lung, deoarece agricultorii nu vor mai cultiva căpșuni pentru industria de prelucrare din cauza nivelului scăzut al prețurilor. Efectele unei reduceri a forței de muncă ar avea consecințe deosebit de grave în acest sector, deoarece numeroși producători din industria comunitară se află în zone rurale și joacă un rol important în ceea ce privește locurile de muncă disponibile pentru populația locală. Din cele menționate anterior rezultă faptul că industria comunitară ar avea avantaje clare în urma adoptării măsurilor antidumping.

(118)

În cazul în care ar fi instituite, măsurile antidumping ar permite producătorilor comunitari să ridice nivelul prețurilor de vânzare la un nivel care să asigure o marjă de profit rezonabilă și să restabilească o concurență echitabilă între industria comunitară și producătorii-exportatori din RPC. În plus, instituirea măsurilor în cauză ar permite, de asemenea, industriei comunitare să își continue procesul de restructurare.

(119)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că instituirea măsurilor antidumping este conformă cu interesul industriei comunitare.

(120)

Patru importatori independenți au răspuns la chestionar. Un alt importator independent și trei asociații de importatori și-au exprimat punctul de vedere în scris sau oral.

(121)

Dintre cele patru societăți care au răspuns la chestionar, doar trei au completat rubrica privind volumul importurilor. Volumul reprezintă mai puțin de 5 % din importurile totale ale produsului în cauză din RPC în timpul perioadei de anchetă.

(122)

Unul dintre importatorii care au cooperat s-a exprimat favorabil pentru instituirea măsurilor, cu condiția ca acestea să fie stabilite pentru o durată limitată și sub o formă care să permită o concurență reală.

(123)

Doi dintre importatorii care au cooperat s-au opus instituirii măsurilor și au subliniat faptul că o astfel de inițiativă nu ar fi în interesul Comunității, având în vedere că problema se limitează la Polonia, și au sugerat că interesul industriei unui singur stat membru ar trebui pus în balanță cu interesele mai multor state membre în care importatorii ar risca să sufere pierderi economice odată ce drepturile antidumping ar fi aplicate. De asemenea, importatorii în cauză au evidențiat că instituirea măsurilor ar deteriora contactele acestora cu producătorii-exportatori din RPC, precum și asistența oferită celor din urmă sub forma acțiunilor de formare și educație.

(124)

Cu toate acestea, măsurile antidumping nu au ca scop interzicerea importurilor, nici perturbarea activităților importatorilor din Comunitate. Trebuie menționat faptul că toți importatorii care au cooperat cumpără cantități considerabile de căpșuni congelate și de la producătorii comunitari polonezi și că activitățile lor includ și prelucrarea ulterioară a produsului în cauză.

(125)

În consecință, impactul global al dreptului antidumping asupra rezultatelor importatorilor ar trebui să fie minim. Importatorii cumpără, în general, o gamă largă de diferite produse alimentare. Căpșunile congelate nu reprezintă, de obicei, mai mult de 10 % din importurile lor totale. Din acest motiv, efectul dreptului antidumping va fi cu siguranță atenuat.

(126)

Având în vedere faptul că importatorii din acest sector întrețin relații comerciale atât cu furnizorii polonezi, cât și cu furnizori chinezi și ținând seama de nivelul moderat al dreptului care va fi instituit, piața nu ar fi închisă pentru importurile din RPC și nu se așteaptă un impact considerabil asupra importatorilor. Sunt accesibile și alte surse de aprovizionare din țări terțe care nu sunt supuse drepturilor antidumping (de exemplu Maroc).

(127)

Nouă societăți utilizatoare, mai precis operatori de căpșuni congelate, au furnizat răspunsuri la chestionare. Cu toate acestea, anumite răspunsuri erau de calitate mediocră și incomplete, deoarece omiteau date esențiale privind achizițiile și utilizarea produsului în cauză, precum și costurile aferente. De asemenea, trei asociații de operatori și un operator individual au transmis observații. Toate organizațiile de utilizatori și toți operatorii interesați de procedură s-au opus instituirii de măsuri. În total, societățile utilizatoare care au furnizat datele corespunzătoare privind achizițiile au reprezentat 12 % din importurile suplimentare din țara în cauză în Comunitate (care se adaugă celor 4 % realizate de importatori). Conform propriilor indicații, asociațiile de utilizatori care au prezentat observații în cadrul prezentei proceduri reprezintă, prin membrii pe care îi includ, 170 000 de tone, adică 80 % din consumul total de căpșuni congelate în Comunitate.

(128)

Căpșunile congelate se definesc ca un produs semifinit destinat în special unei prelucrări ulterioare, cu toate că o mică parte este vândută în comerțul cu amănuntul pentru consum direct. Se estimează că partea destinată consumului direct de căpșuni congelate în cadrul sectorului de catering și în gospodării nu depășește 20 000 de tone pe an. Utilizatorii principali de căpșuni congelate sunt operatorii angajați în producția de gemuri, preparate din fructe destinate în principal industriei de lactate și de băuturi din fructe. Producția de gem de căpșuni este relativ stabilă în Comunitate și este estimată la 230 000-250 000 de tone pe an. Consumul estimat de căpșuni congelate în sectorul respectiv se ridică la aproximativ 100 000 de tone pe an. Spre deosebire de sectorul producției de gemuri, jeleuri și marmelade, sectorul preparatelor din fructe, în special industria de lactate, a înregistrat o creștere continuă în aceeași perioadă. Căpșunile oferă o aromă foarte apreciată în sectoarele preparatelor din fructe și a produselor lactate și ocupă un loc important în producția totală a celor două sectoare. Se estimează că aproximativ 110 000 tone de căpșuni sunt utilizate în industria produselor lactate proaspete și a înghețatei alimentare. Aroma de căpșuni deține un loc mult mai limitat în producția totală de băuturi cu arome de fructe — chiar dacă deține o oarecare importanță — față de sectorul gemurilor și al preparatelor din fructe.

(129)

În concluzie, în cazul în care se exclude segmentul preparatelor din fructe (care nu sunt produse finale vândute consumatorilor), căpșunile congelate sunt utilizate în principal, în proporții egale, în segmentul producției de gemuri și în cel al produselor lactate.

(130)

Sectoarele industriei care utilizează căpșuni congelate au indicat faptul că aprovizionarea cu căpșuni congelate de diferite varietăți și calități este primordială pentru producția lor, deoarece rețetele folosite în industrie se bazează în general pe amestecuri de căpșuni de origini diferite. Diferențele între preferințele și cererile consumatorilor din UE reprezintă, de asemenea, un factor care explică recurgerea la o serie de surse diferite de materii prime. De asemenea, utilizatorii care au cooperat au recunoscut că sursele diferite de aprovizionare sunt necesare pentru garantarea unei oferte de căpșuni congelate în cantități suficiente pe tot parcursul anului. Societățile de prelucrare care au cooperat în cadrul anchetei au susținut faptul că instituirea măsurilor în cauză ar conduce la o penurie în ceea ce privește aprovizionarea cu căpșuni congelate în sector, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și calitățile necesare pentru producție. În plus, instituirea măsurilor în cauză ar contraveni investițiilor considerabile aprobate de producătorii-exportatori chinezi și susținute de utilizatori pentru a garanta faptul că toate normele de siguranță aplicabile sunt respectate de către producătorii-exportatorii din RPC.

(131)

Producția de căpșuni congelate din Uniunea Europeană se concentrează în special în Polonia, unde se axează aproape exclusiv pe congelarea căpșunilor din varietatea Senga Sengana. Varietatea respectivă este apreciată în industria de prelucrare a fructelor deoarece își păstrează calitățile gustative și culoarea în timpul procesului de congelare. Capacitatea semnificativă de stocare a căpșunilor congelate de către producătorii polonezi permite repartizarea livrărilor pe tot parcursul anului, cu toate că, în Polonia, există o singură recoltă de căpșuni proaspete pe an. Rezultă că, căpșunile congelate poloneze, împreună cu sursele de import care nu vor fi afectate de drepturile antidumping (Turcia și Maroc), vor permite asigurarea unei aprovizionări regulate cu căpșuni din toate varietățile necesare în industria de prelucrare (în special pentru producția de gemuri).

(132)

Abia din 2003, producătorii din RPC au început să exporte căpșuni congelate în cantități mai mari [considerentul (60)]. În anul respectiv, importurile din RPC au crescut cu 324 %. Toate celelalte surse de aprovizionare împreună au furnizat operatorilor din Comunitate varietățile și calitățile necesare pentru producția de produse finale corespunzătoare. Exporturile din RPC includ un anumit număr de varietăți și calități diferite de căpșuni congelate ale căror livrări încep în iunie și ating apogeul în august.

(133)

După cum s-a precizat la considerentul (124), măsurile antidumping nu au ca scop interzicerea importurilor, nici perturbarea activităților desfășurate de industria alimentară din Comunitate. Măsurile antidumping nu au ca scop împiedicarea industriei de prelucrare alimentară de a se aproviziona pe tot parcursul anului sau de a avea acces la varietățile diferite de care are nevoie. Dimpotrivă, industria utilizatoare a subliniat faptul că disponibilitatea căpșunilor congelate provenite din Comunitate, în special din Polonia, este esențială pentru producția unei game întregi de produse, precum gemurile, iaurturile și preparatele din fructe, datorită caracteristicilor specifice ale varietății Senga Sengana. Prin urmare, este și în interesul utilizatorilor să se asigure continuitatea producției comunitare. În ceea ce privește operatorii comunitari, aceștia depind mult mai puțin de căpșunile congelate din RPC, conform schemelor de aprovizionare din 2002 și de faptul că importă cantități mai mari din alte surse, precum Turcia sau Maroc. Se poate concluziona cu certitudine că, având în vedere faptele menționate anterior, se exclude orice risc de penurie a aprovizionării din cauza măsurilor antidumping. Trebuie să se rețină faptul că, în acest sens, unul dintre principalii producători de gemuri din Comunitate nu a importat direct produsul în cauză din RPC.

(134)

Mai mulți utilizatori care au cooperat au afirmat că instituirea măsurilor ar produce o creștere semnificativă a costurilor, ar destabiliza prețurile materiilor prime și ar afecta concurența pe piața europeană, iar singura posibilitate de aprovizionare cu căpșuni congelate pentru operatori ar fi Polonia. De asemenea, s-a afirmat că, având în vedere structura actuală a pieței, creșterea costului materiilor prime suportată de industria de prelucrare nu ar putea să se simtă la nivelul comercianților cu amănuntul din lanțul de distribuție.

(135)

Industria utilizatoare a demonstrat faptul că produsul în cauză reprezintă o proporție semnificativă din costul de producție a gemurilor (aproximativ 30-40 %). Cu toate acestea, trebuie amintit faptul că gemurile, astfel cum recunoaște și industria utilizatoare, sunt compuse, în general, dintr-un amestec de căpșuni de origini diferite, dintre care căpșunile care provin din China nu reprezintă mai mult de aproximativ 20 %. Un studiu al impactului arată faptul că întreprinderile ar trebui să suporte o creștere a costurilor cu doar 2,5 %. În plus, nici una dintre industriile de prelucrare, fie că este vorba de producția de gemuri sau de cea de produse lactate, nu depinde exclusiv de produsele care conțin căpșuni congelate. Dimpotrivă, produsele respective reprezintă, în general, doar 10 % din cifra totală de afaceri a acestor societăți. Prin urmare, la nivel global, măsurile propuse ar trebui să aibă doar un efect marginal asupra costului total al producției și asupra rentabilității utilizatorilor.

(136)

Pe de altă parte, având în vedere numărul de operatori de pe piața europeană și volumele considerabile de importuri dintr-o serie de țări terțe, nu există nici un risc de a afecta concurența de pe piața europeană, chiar dacă exporturile din RPC ar cunoaște o scădere substanțială.

(137)

Ținând seama de cele menționate anterior, este puțin probabil ca măsurile antidumping să determine o penurie de aprovizionare sau o absență a concurenței pe piața Comunității, în special având în vedere faptul că importurile de căpșuni congelate din China vor păstra, cu siguranță, o cotă de piață corespunzătoare și că există un număr de producători-exportatori în alte țări terțe. În ceea ce privește impactul asupra costului pentru utilizatori, s-a stabilit că acesta va fi neglijabil și nu va afecta în mod semnificativ competitivitatea și rezultatele industriei de prelucrare alimentară. În plus, industria utilizatoare a subliniat faptul că producția poloneză de căpșuni congelate este esențială pentru sectorul de prelucrare a fructelor și că măsurile care contribuie la menținerea unei producții comunitare viabile ar trebui, în fond, să se dovedească a fi benefice și pentru industria utilizatoare. Prin urmare, se consideră provizoriu că impactul asupra utilizatorilor nu ar fi substanțial.

(138)

Nici un agricultor individual nu a furnizat informații în cadrul prezentei anchete. Din acest motiv, informațiile privind sectorul respectiv provin de la Direcția generală de agricultură a Comisiei Europene și de la autoritățile agricole poloneze competente în domeniu, având în vedere faptul că Polonia este producătorul principal de căpșuni destinate congelării în Uniunea Europeană. Spre deosebire de producția din alte state membre care este orientată spre piața fructelor proaspete, căpșunile cultivate în Polonia sunt aproape în întregime destinate congelării și prelucrării ulterioare. Indicatorii arată că sectorul cultivării căpșunilor trece în prezent printr-o fază de consolidare care se traduce prin exploatații mai puține, dar mai extinse. Conform estimărilor, numărul producătorilor comerciali din Polonia a scăzut de la 153 000 în 1996 la 96 700 în 2002. Cu toate că acest număr a mai scăzut, fără îndoială, după consolidarea din ultimii ani, cultivarea căpșunilor constituie în continuare o activitate economică importantă pentru un număr mare de exploatații agricole din Polonia.

(139)

Prețul căpșunilor proaspete destinate industriei de prelucrare a fluctuat în mod tradițional în funcție de ofertă și volumul recoltei. Cu toate acestea, din 2004, prețurile evoluează la un nivel inferior costurilor de producție, fapt care antrenează pierderi pentru agricultori. Creșterea importurilor la preț redus din China, care a obligat industria comunitară să reducă costul materiilor sale prime și să propună progresiv agricultorilor prețuri mai mici, se consideră a fi cauza principală a prezentei situații. În ipoteza în care această evoluție a prețului materiilor prime continuă, există un risc mare ca anumiți agricultori să înceteze să mai cultive căpșuni și să asistăm la o penurie a aprovizionării industriei de prelucrare. În cazul în care se instituie măsurile în cauză, industria comunitară ar fi probabil în măsură să vândă produsul în cauză la prețuri mai ridicate și, implicit, să plătească prețuri mai mari furnizorilor de căpșuni.

(140)

Este evident că măsurile antidumping ar fi în interesul furnizorilor, în măsura în care le-ar permite să funcționeze într-un mod rentabil.

(141)

Instituirea măsurilor asupra importurilor de căpșuni congelate din RPC ar fi în mod clar în interesul industriei comunitare. O incidență eventuală asupra prețurilor la căpșuni congelate ar fi marginală, atât în ceea ce îi privește pe importatori/comercianți, cât și în ceea ce privește industriile utilizatoare. În schimb, pierderile de cote de piață, reducerile de preț și pierderile financiare înregistrate de către industria comunitară, inclusiv de furnizorii de materii prime, ar fi mult mai ample dacă măsurile în cauză nu ar fi instituite.

(142)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există motive serioase care să nu permită instituirea drepturilor antidumping la importurile de căpșuni congelate din China.

(143)

Având în vedere concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul și interesul Comunității, este necesară instituirea de măsuri pentru a împiedica agravarea prejudiciului produs industriei comunitare de importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping.

(144)

Măsurile trebuie instituite la un nivel care să elimine prejudiciul produs de importurile respective fără a depăși, totuși, marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea dreptului necesar în vederea eliminării efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că toate măsurile trebuie să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare corespunzător unei industrii de acest tip în sectorul respectiv și în condiții de concurență normale, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, asupra vânzărilor produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul se ridică la 6,5 % din cifra de afaceri, care corespunde profiturilor medii realizate înainte de apariția importurilor care fac obiectul unui dumping în 2002. Profiturile ridicate realizate în 2003 nu au fost luate în considerare din cauza nivelului extrem de ridicat al prețurilor și al profiturilor în acel an. Prin urmare, s-a stabilit provizoriu și pe baza informațiilor disponibile, că marja de profit de 6,5 % din cifra de afaceri poate fi considerată drept nivelul pe care l-ar putea înregistra industria comunitară în absența unui dumping prejudiciabil. Pe această bază, s-a calculat un preț care să nu fie prejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar. Prețul în cauză a fost obținut prin adunarea marjei de profit de 6,5 % menționate anterior la costul de producție.

(145)

Majorarea necesară a prețului a fost stabilită prin compararea prețului mediu ponderat la import cu prețul mediu care nu este prejudiciabil. S-a procedat la o ajustare, sub forma unei majorări de 15,4 % a prețurilor la import, pentru a acoperi dreptul vamal normal (14,4 %) și costurile de manipulare aferente importului (1 %).

(146)

Eventualele diferențele care rezultă din comparația respectivă au fost apoi exprimate în procente din valoarea medie CIF la import. Ancheta a demonstrat faptul că produsul în cauză vândut pe piața din Comunitate de către producătorii-exportatori era comparabil cu produsul în cauză vândut pe aceeași piață de către industria comunitară. În consecință, calculul a fost realizat sub forma de medie la medie.

(147)

Marjele medii ponderate provizorii de prejudiciu, stabilite pentru societățile care beneficiază fie de tratament individual, fie de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, sunt următoarele:

(148)

Pentru calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului la scară națională pentru toți ceilalți exportatori din RPC, trebuie reamintit faptul că gradul de cooperare a fost redus. Prin urmare, s-a calculat o marjă medie ponderată pe baza: (a) marjei de prejudiciu a exportatorilor care au cooperat și care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, nici de tratament individual și (b) marjei de prejudiciu a societății care atinge nivelul cel mai înalt între societățile care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață, nici de tratament individual și care reprezintă întreprinderile care nu au cooperat. Nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională era de 34,2 %, ceea ce corespunde cu media ponderată a celor două elemente menționate anterior.

(149)

În lumina celor menționate anterior, se consideră că, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie drepturi antidumping provizorii la importurile produsului în cauză din RPC. Drepturile antidumping trebuie instituite la nivelul marjei celei mai scăzute (dumping sau prejudiciu), în conformitate cu regula dreptului celui mai scăzut.

(150)

Nivelurile dreptului antidumping individuale stabilite în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză pe parcursul anchetei. Nivelurile dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv importurilor de produse din țara în cauză, produse de societățile, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de alte societăți ale căror nume și adresă nu sunt menționate în mod explicit în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv entitățile în legătură cu societățile menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se va aplica nivelul dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(151)

Toate cererile de aplicare a unor niveluri ale dreptului antidumping individuale (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresate imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile pertinente, în special orice modificare a activităților societății în legătură cu producția, vânzările interne și exporturile care rezultă din schimbarea denumirii sau din crearea noilor entități de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, la nevoie, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri ale dreptului individuale.

(152)

Pentru a garanta aplicarea corespunzătoare a drepturilor antidumping, nivelul dreptului rezidual nu ar trebui să se aplice numai producătorilor-exportatori care nu au cooperat, ci și producătorilor care nu au exportat în Comunitate în cursul perioadei de anchetă.

(153)

Drepturile antidumping provizorii propuse se stabilesc după cum urmează.

(154)

În scopul bunei administrări, trebuie să se stabilească un termen pentru a permite părților interesate care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere să își exprime punctul de vedere în scris și să solicite să fie audiate. În plus, trebuie să se sublinieze caracterul provizoriu al concluziilor privind instituirea drepturilor rezultate în temeiul prezentului regulament, și faptul că acestea pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drept definitiv,

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția B

Biroul J-79 5/16

B-1049 Bruxelles