11/Volumul 30

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

12

L 274/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În iulie 1996, prin Regulamentul (CE) nr. 1490/96 (2), s-a instituit un drept antidumping provizoriu pentru importurile în Comunitate a fibrelor discontinue din poliester, originare din Belarus. În 1997, prin Regulamentul (CE) nr. 2513/97 (3), măsurile au fost extinse astfel încât să acopere importurile de cabluri din filamente poliesterice, originare din Belarus, care au fost fabricate în scopul sustragerii de la dispozițiile măsurilor inițiale.

(2)

În prezent sunt în vigoare măsuri antidumping definitive pentru importurile de fibre discontinue din poliester originare din Taiwan [Regulamentul (CE) nr. 1728/1999 (4) al Consiliului], din Australia, Indonezia și Thailanda [Regulamentul (CE) nr. 1522/2000 (5) al Consiliului], precum și din Coreea de Sud și India [Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 (6) al Consiliului].

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 902/2001 (7) al Consiliului s-au instituit drepturi compensatorii provizorii pentru importurile de fibre discontinue din poliester originare din Australia și Indonezia.

(4)

În octombrie 1999, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară privind drepturile antidumping definitive în vigoare [Regulamentul (CE) nr. 1490/96] cu privire la importurile în Comunitate de fibre discontinue din poliester originare din Belarus. Această cerere a fost urmată de o cerere de inițiere a unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în data de 27 aprilie 2001.

(5)

Cererea de reexaminare intermediară a fost depusă de către unicul exportator din Belarus, Khimvolokno Industrial Group VSV Trading Co. (denumit în continuare „Khimvolokno”). Cererea de reexaminare intermediară s-a bazat pe elemente de probă prima facie furnizate de solicitant referitoare la faptul că împrejurările, inter alia prețurile din piața internă din țara analoagă, pe baza cărora au fost stabilite măsurile s-au schimbat și că aceste schimbări sunt de natură durabilă.

(6)

Cererea de efectuare a unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire a fost depusă de Comitetul Internațional pentru Mătase Artificială și Fibre Sintetice („CIRFS”), în numele producătorilor comunitari care reprezintă o proporție semnificativă din producția comunitară totală de fibre discontinue din poliester. Cererea de reexaminare a măsurilor care urmează să expire s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la reapariția dumpingului și a unui prejudiciu adus industriei comunitare.

(7)

Comisia a constatat că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări intermediare și, după consultarea comitetului consultativ, a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”) publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene  (8) deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază cu privire la importurile în Comunitate de fibre discontinue din poliester originare din Belarus, limitând domeniul de aplicare la ancheta dumpingului.

(8)

Comisia, după consultarea comitetului consultativ, a anunțat printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene  (9) deschiderea unei anchete cu privire la importurile în Comunitate de fibre discontinue din poliester originare din Belarus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(9)

Ancheta privind dumpingul, în ceea ce privește reexaminarea intermediară, a cuprins perioada 1 octombrie 1999-30 septembrie 2000 (denumită în continuare „perioadă de anchetă intermediară”). Ancheta privind dumpingul, în ceea ce privește reexaminarea măsurilor care urmează să expire, a cuprins 1 iulie 2000-30 iunie 2001 („perioadă de anchetă a măsurilor care urmează să expire”). Perioada luată în considerare pentru evaluarea situației industriei comunitare, astfel cum s-a utilizat la reexaminarea măsurilor care urmează să expire, a cuprins perioada 1 ianuarie 1997 și până la sfârșitul perioadei de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire (denumită în continuare „perioada în cauză”).

Datorită suprapunerii parțiale a perioadei de anchetă intermediară și a perioadei de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, s-a considerat că, din motive de eficiență administrativă, este oportun ca cele două anchete să fie contopite într-una singură.

(10)

Comisia a informat în mod oficial producătorul-exportator reclamant din Belarus, Comitetul Internațional pentru Mătase Artificială și Fibre Sintetice și producătorii comunitari reclamanți, producătorii-exportatori și importatorii cunoscuți ca fiind în cauză, autoritățile țării exportatoare și reprezentanții acestora, utilizatorii și asociațiile comunitare cunoscute ca fiind interesate, despre deschiderea reexaminărilor. Comisia a oferit părților direct interesate posibilitatea de a-și face cunoscute observațiile în scris și de a solicita o audiere în termenul limită stabilit prin avizul de deschidere.

(11)

Comisia a trimis chestionare la toate părțile în cauză și a primit răspunsuri de la patru producători comunitari solicitanți, singurul producător-exportator din Belarus, un producător din țara analoagă, Polonia și de la doi importatori.

(12)

Producătorul-exportator din Belarus, producătorii comunitari solicitanți, utilizatorii și importatorii comunitari și-au făcut cunoscute observațiile în scris. Tuturor părților care au solicitat acest lucru în termenul limită stabilit și care au indicat că existau motive speciale pentru care trebuie să fie audiate, au avut posibilitatea de a fi audiate.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în sensul determinării continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și a interesului comunitar și a efectuat verificări la sediul următoarelor companii:

(14)

Produsul în cauză îl reprezintă fibre sintetice discontinue din poliester, necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filatură, înregistrate în prezent sub codul NC 5503 20 00. În mod obișnuit acest produs este denumit „fibre discontinue din poliester” sau PSF. Se reamintește că, datorită eludării dispozițiilor, măsurile au fost extinse și asupra cablurilor din filamente poliesterice, sub formă abreviată „PFT”, înregistrate sub codul NC 5501 20 00, utilizate în Comunitate pentru a fi transformate în fibre discontinue din poliester.

(15)

Produsul este o materie primă folosită în diverse etape ale procesului de fabricație a produselor textile. Consumul comunitar de fibre discontinue din poliester este folosit fie pentru filatură, adică fabricarea de filamente pentru producția de textile, amestecate sau nu cu alte fibre cum ar fi bumbacul și lâna, fie pentru articole nețesute (fibre de umplutură), adică umplerea sau capitonarea saltelelor, scaunelor de mașină și a jachetelor.

(16)

Produsul este comercializat sub diferite tipuri, care pot fi identificate prin diverse caracteristici, cum ar fi grosimea, lungimea, tenacitatea, îngustarea prin intrare la apă, luciul și tratarea cu silicon sau prin clasificarea lor pe diferite categorii de produse, cum ar fi fibrele obișnuite, tubulare, spiralate și din două componente, precum și fibrele speciale, cum ar fi fibrele colorate, de marcă și trilobate.

(17)

În sensul anchetei, diferitele tipuri sunt considerate ca alcătuind o singură categorie de produse, deoarece caracteristicile fizice de bază ale diferitelor tipuri nu determină diferențe considerabile, chiar și în cazul în care utilizările și calitatea fibrelor discontinue din poliester vândute diferă. Nu există limite clare de separare între diversele tipuri care se suprapun și, în consecință, nu există competiție între tipurile adiacente.

(18)

După cum a fost cazul în ancheta precedentă antidumping referitoare la fibre discontinue din poliester, anumite părți, în special industria utilizatoare, au susținut că ar trebui să se facă o diferențiere în conformitate cu utilizarea fibrelor discontinue din poliester pentru filatură sau pentru alte scopuri decât filatura, deoarece stabilirea prețului pentru cele două utilizări este complet diferită. S-a recomandat ca, pentru fibre discontinue din poliester, codul NC să fie împărțit în trei sau patru subcoduri diferite pe baza grosimii (exprimată în denier), iar comparația fibrelor discontinue din poliester produse în Comunitate cu fibrele importate în Comunitate să se realizeze separat, în cadrul fiecărui subcod.

(19)

La considerentul 9 din Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 s-a indicat faptul că a fost constatată existența unei suprapuneri semnificative între diferitele tipuri de fibre discontinue din poliester, în ceea ce privește caracterul interschimbabil și competiția între aceste tipuri. Ancheta prezentă a confirmat aceste constatări. De asemenea, s-a confirmat faptul că nu există o limită clară de separare între diferitele tipuri de fibre discontinue din poliester care ar putea stabili o legătură unică între caracteristicile fizice ale produsului și utilizarea sa. Prin urmare, pe baza elementelor de probă disponibile la momentul anchetei, o diferențiere a produsului nu este posibilă. În plus, trebuie reamintit că o analiză de laborator nu poate determina în mod precis utilizarea finală a fibrelor discontinue din poliester.

(20)

În cazul de față, trebuie precizat faptul că nici una dintre părți nu a prezentat argumente convingătoare sau criterii care să permită clasificarea fibrelor discontinue din poliester în subcoduri. Într-adevăr, astfel cum s-a menționat anterior, caracteristicile fizice nu determină în mod necesar utilizarea finală a produsului, iar grosimea (exprimată în denier) este numai una dintre caracteristicile produsului.

(21)

Pe baza faptelor și considerentelor sus-menționate, se confirmă că diferitele tipuri de fibre discontinue din poliester în cauză constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri.

(22)

În cadrul anchetei inițiale, la considerentul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1490/96, s-a ajuns la concluzia că atât fibrele discontinue din poliester produse și vândute de către industria comunitară pe piața comunitară, cât și cele produse și vândute pe piața țării analoage erau, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, similare cu fibrele discontinue din poliester importate în Comunitate din Belarus.

Într-adevăr, nu există diferențe între caracteristicile fizice de bază și utilizările fibrelor discontinue din poliester importate în Comunitate din Belarus și cele fabricate de producătorii comunitari solicitanți și vândute pe piața comunitară. Fibrele discontinue din poliester originare din Belarus au, de asemenea, caracteristici de bază și utilizări similare cu fibrele discontinue din poliester produse și vândute în țara analoagă. Prin urmare, datorită faptului că nu au fost aduse noi argumente care să modifice aceste constatări, ele se confirmă.

(23)

Deoarece Belarus nu este o țară cu economie de piață în sensul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să se bazeze pe informațiile obținute dintr-o țară terță cu economie de piață corespunzătoare în care produsul a fost fabricat și comercializat. În avizul de deschidere a reexaminării intermediare, Comisia a recomandat ca țara analoagă să fie Taiwan, datorită faptului că cererea de reexaminare intermediară s-a bazat, printre altele, pe faptul că prețurile din piața internă din țara analoagă Taiwan, care au fost utilizate pentru determinarea valorii normale în cadrul anchetelor precedente, au scăzut semnificativ.

(24)

Au fost trimise chestionare la producători cunoscuți ai produsului din Taiwan, dar, în ciuda eforturilor considerabile ale Comisiei, nu s-a obținut cooperarea lor. Comisia a căutat cooperarea altor producători cunoscuți ai produsului în cauză din șase alte țări cu economie de piață. Numai un singur producător din Polonia a fost disponibil să coopereze pe deplin și a furnizat informațiile necesare care au fost verificate ulterior.

(25)

Informațiile furnizate de compania poloneză care a cooperat au arătat că Polonia este o țară analoagă corespunzătoare, din următoarele motive:

(26)

După cum s-a afirmat anterior, valoarea normală a fost calculată pe baza datelor verificate la sediul producătorului polonez care a cooperat pe deplin la desfășurarea anchetei.

(27)

În primul rând, s-a examinat dacă vânzările totale de fibre discontinue din poliester și de cabluri din filamente poliesterice dacă acestea erau suficient de mari pentru a constitui o bază fiabilă pentru determinarea valorii normale. Deoarece s-au vândut mari cantități pe piața națională, s-a ajuns la concluzia că acesta era cazul.

(28)

Ulterior, s-a examinat dacă fibrele discontinue din poliester și cablurile din filamente poliesterice produse și vândute în Polonia pot fi considerate identice ori direct comparabile cu fibrele discontinue din poliester și cablurile din filamente poliesterice vândute pentru export către Comunitate prin exportatorul din Belarus. Deoarece, în cadrul fiecărui tip aceste produse aveau aceleași proprietăți chimice și caracteristici fizice, produsele poloneze și cele din Belarus au fost considerate produse comparabile.

(29)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorul polonez pe piața națională s-a examinat dacă vânzările pe piața națională au fost suficient de mari pentru a constitui o bază stabilă pentru determinarea valorii normale. S-a ajuns la concluzia că acesta era cazul.

(30)

În sfârșit, s-au examinat vânzările de produs ale producătorului polonez pe piața poloneză și dacă acestea putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale obișnuite prin luarea în considerare a procentului vânzărilor profitabile a tipului respectiv.

(31)

În cazul în care vânzările profitabile din fiecare tip reprezintă 80 % sau mai mult din volumul total de vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului efectiv pe piața internă, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă de acel tip realizate în perioada respectivă de anchetă (de reexaminare intermediară sau de reexaminare a măsurilor care urmează să expire), indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. În cazurile în care vânzările profitabile reprezintă mai puțin de 80 %, dar mai mult de 10 % din volumul total de vânzări pe tip, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului efectiv pe piața internă, calculat ca medie ponderată numai din vânzările profitabile.

(32)

În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile ale oricărui tip de produs reprezintă mai puțin de 10 % din volumul total de vânzări, s-a considerat că acest tip particular a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul pe piața internă să asigure o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(33)

Pentru acele tipuri la care valoarea normală nu se putea baza pe prețurile de pe piața internă, valoarea normală a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Acest lucru s-a realizat prin adăugarea la costurile de producție pentru fiecare tip de produs al producătorului polonez a unei sume rezonabile pentru costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative, precum și pentru profit. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele pentru costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative, precum și cele pentru profit se bazau pe vânzările produsului similar realizate de producătorul polonez în cadrul operațiunilor comerciale obișnuite ale acestuia.

(34)

Khimvolokno, singurul producător-exportator din Belarus, a susținut că a exportat un volum substanțial a produsului respectiv în Comunitate în perioada de anchetă intermediară. Cu toate acestea, aceste „exporturi” au fost de fapt vândute, în condițiile unui sistem de barter, către o societate independentă din Comunitate, prin intermediul unei societăți din Elveția, care a beneficiat de o mică marjă. Restul a fost vândut către alți trei comercianți independenți din Comunitate. Prețurile în cadrul aranjamentelor în sistem de barter sunt considerate, în mod normal, nestabile. În asemenea cazuri, prețul de export trebuie să fie stabilit, în conformitate cu articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza primei vânzări realizate la prețuri stabile. În acest caz, prețul de export putea fi efectiv recalculat prin examinarea tranzacțiilor între Khimvolokno și societatea elvețiană și mai departe către societatea independentă din Comunitate. Într-adevăr, a fost posibil să se stabilească prețul de export în Comunitate prin scăderea marjei intermediarului elvețian din prețul facturat către societatea independentă din Comunitate. Acest preț a fost, ulterior, comparat cu prețul practicat de Khimvolokno către societatea elvețiană, și poate fi considerat ca preț de export, astfel cum este descris la articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(35)

Atât societatea elvețiană, cât și societatea independentă din Comunitate au cooperat în cadrul procedurii și au răspuns la chestionarul trimis de către Comisie. Verificarea la sediul societății independente din Comunitate a demonstrat că întreaga cantitate achiziționată de societatea amintită în perioada anchetei intermediară a fost destinată pentru piețe din afara Comunității, în special Statele Unite ale Americii, și nu au fost efectiv importate în Comunitate. În conformitate cu datele Eurostat, în perioada de anchetă intermediară nu au fost importate în Comunitate fibre discontinue din poliester sau cabluri din filamente poliesterice originare din Belarus. Astfel, se deduce că acele cantități rămase, raportate de Khimvolokno ca fiind vândute în Comunitate, nu au fost efectiv importate. Cu toate acestea, trebuie menționat că Khimvolokno aparent a raportat aceste vânzări cu bună-credință ca fiind exporturi în Comunitate și nu era la curent cu faptul că aceste produse nu au fost efectiv importate în Comunitate.

(36)

În urma celor sus-menționate, deoarece nu au fost exporturi efective către Comunitate, nu s-a putut stabili un preț de export pentru vânzările de la Khimvolokno către Comunitate în perioada de anchetă intermediară.

(37)

Cu toate acestea, se pare că, în cazul în care producătorul-exportator din Belarus exporta efectiv produsele în cauză către Comunitate, acestea ar fi fost la prețuri care ar fi dus la o marjă de dumping mai mică decât dreptul de 43,5 % în vigoare în acel moment. Într-adevăr, prețurile cantităților raportate de Khimvolokno a fi exportate către Comunitate în perioada anchetei intermediară au indicat o marjă de dumping considerabil mai mică decât dreptul efectiv în vigoare. De asemenea, solicitările de rambursare a drepturilor antidumping plătite de către un importator german pentru importurile realizate înainte de perioada de anchetă intermediară, și anume în perioada aprilie 1997-octombrie 1997, au arătat că dumpingul practicat de fapt în perioada menționată a fost mai mic decât jumătatea drepturilor aplicate efectiv.

(38)

Prin urmare, s-a decis să se utilizeze prețurile produsului pretins a fi exportat către Comunitate în perioada de anchetă intermediară ca bază pentru determinarea prețului de export către Comunitate, deoarece aceste prețuri reprezintă în acest caz anume cele mai sigure informații și arată că împrejurările referitoare la dumping s-au schimbat în mod semnificativ, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(39)

Deoarece Belarus este considerat a fi o țară care nu are economie de piață, în mod normal trebuie să se stabilească un singur preț de export pentru întreaga țară. În această privință, datorită faptului că Khimvolokno este singurul producător-exportator al acestui produs cunoscut din Belarus, exporturile acestei societăți au fost considerate a fi reprezentative pentru toate exporturile din Belarus către Comunitate și, astfel, informațiile prezentate de această companie au fost utilizate pentru a determina prețul de export al produsului provenit din Belarus.

(40)

În scopul unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut modificările corespunzătoare pentru diferențele care afectează comparabilitatea prețului în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut modificările corespunzătoare în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de elemente de probă, astfel cum a fost cazul pentru costurile de transport și de credit.

(41)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate pe tip de produs cu un preț de export mediu ponderat pe tip de produs. În acest caz, această metodă reflectă întregul nivel al dumpingului practicat. Marja de dumping, stabilită pe perioada de anchetă intermediară, exprimată ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 21,0 %.

(42)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, drepturile nu trebuie să depășească marja de dumping stabilită, ci trebuie să fie mai mici decât marja, dacă asemenea drepturi ar fi suficiente pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei comunitare. Datorită faptului că această reexaminare este limitată la examinarea dumpingului, nivelul drepturilor instituite nu trebuie să fie mai mare decât marja de prejudiciu constatată în perioada anchetei inițiale.

(43)

Deoarece nivelul prejudiciului constatat în cadrul anchetei inițiale este mai mare decât marja de dumping constatată în cadrul prezentei reexaminări, nivelul drepturilor trebuie să fie stabilit la nivelul marjei de dumping constatate, și anume la 21,0 %.

(44)

Pentru considerentele enunțate la considerentele 23-25, Polonia a fost utilizată ca fiind țară terță cu economie de piață corespunzătoare pentru determinarea valorii normale în cadrul reexaminării măsurilor care urmează să expire.

(45)

În sensul reexaminării măsurilor care urmează să expire, valoarea normală a fost stabilită pe aceeași baze ca și pentru reexaminarea intermediară, după cum s-a enunțat la considerentele 26-33.

(46)

Khimvolokno, unicul producător-exportator din Belarus, a susținut că, în perioada anchetei de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, a exportat un volum substanțial din produsul respectiv către Comunitate.

(47)

Verificarea la sediul societății independente din Comunitate, despre care se pretinde că a importat volume mari din produsul originar din Belarus, a confirmat că, în perioada anchetei de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, cantitățile achiziționate de societatea menționată nu au fost efectiv importate în Comunitate. Cu toate acestea, în conformitate cu datele Eurostat, mai puțin de 10 tone de fibre discontinue din poliester, adică mai puțin de 1 % din cantitatea raportată de producătorul-exportator, au fost importate în Comunitate în perioade de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(48)

Această cantitate menționată, mai mică de 10 tone, puteau fi identificate ca o singură tranzacție a solicitantului către un importator independent din Comunitate. Prețul de export al acestei tranzacții a fost utilizat ca preț de export către Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(49)

Datorită faptului că Belarus este considerat a fi o țară fără economie de piață, în mod normal se stabilește un singur preț de export pentru întreaga țară. În această privință, datorită faptului că Khimvolokno este singurul producător-exportator cunoscut al acestui produs din Belarus, exporturile acestei companii au fost considerate a fi reprezentative pentru toate exporturile din Belarus către Comunitate și, astfel, informațiile prezentate de această companie au fost utilizate pentru determinarea prețului de export al produsului provenit din Belarus.

(50)

În sensul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut modificările corespunzătoare pentru diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut modificările corespunzătoare în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de elemente de probă, astfel cum a fost cazul pentru costurile de transport și de credit.

(51)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate pe tip de produs cu un preț de export mediu ponderat pe tip de produs. În acest caz această metodă reflectă întregul nivel al dumpingului practicat. Marja de dumping, stabilită în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, exprimată ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 6,2 %.

(52)

S-a examinat probabilitatea reapariției dumpingului asupra cantităților considerabile, în cazul în care măsurile menționate anterior sunt înlăturate. În această privință, solicitarea reexaminării a măsurilor care urmează să expire a fost bazată în principal pe motivele că exporturile din Belarus în țări terțe au fost făcute la prețuri de dumping și că producătorul-exportator are capacitate de rezervă considerabilă.

(53)

Ancheta a confirmat aceste presupuneri. S-a constatat, în special, că:

(54)

Vânzările producătorului-exportator solicitant către țări terțe constau în:

(55)

În ceea ce privește capacitatea de producție și utilizarea capacităților, ancheta a arătat că producătorul-exportator care a cooperat a utilizat mai puțin de 60 % din capacitatea sa de producție în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(56)

Prin urmare, concluzia este că, în cazul în care măsurile expiră, există probabilitatea reapariției de dumping asupra cantităților mari de exporturi către Comunitate.

(57)

Solicitarea de reexaminare a măsurilor care urmează să expire s-a făcut în numele a șapte din 13 producători comunitari cunoscuți care fabrică fibre discontinue din poliester în Comunitate. Doi dintre producătorii solicitanți nu au dat un răspuns la chestionarul trimis de Comisie și, prin urmare, nu au fost considerați ca parte a industriei comunitare. Un alt treilea producător solicitant nu a furnizat informațiile cerute până la termenul limită extins și, de asemenea, nu a fost considerat ca făcând parte din industria comunitară.

(58)

Ceilalți patru producători solicitanți din Comunitate au răspuns la chestionarul trimis de Comisie și au cooperat la realizarea anchetei. Ei au reprezentat peste 52 % din producția comunitară de fibre discontinue din poliester și, prin urmare, constituiau industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(59)

Consumul comunitar de fibre discontinue din poliester a fost stabilit pe baza volumului real de vânzări al industriei comunitare și al producătorilor solicitanți care nu au fost incluși în definiția industriei comunitare, pe baza unei estimări a vânzărilor producătorilor comunitari rămași și a informațiilor Eurostat privind volumul importurilor din toate țările terțe. Trebuie menționat că, în perioada prezentei anchete, cifrele de consum pe anii 1997 și 1998, astfel cum au fost publicate în Regulamentul (CE) nr. 2852/2000, au fost modificate, deoarece anumite cifre au fost actualizate. Aceste corecții minore nu afectează concluziile regulamentului menționat.

(60)

Pe baza celor menționate anterior, consumul comunitar a evoluat în perioada în cauză după cum urmează:

(61)

În cursul perioadei în cauză, consumul a crescut cu 16 %. Principala creștere s-a înregistrat între anii 1997-1998, când consumul a crescut de la aproximativ 524 000 tone la 599 000 tone. Consumul a atins vârful în 1999, cu aproximativ 649 000 tone, după care a scăzut la 607 000 tone în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(62)

După cum s-a arătat la considerentul 47, volumele de export din Belarus în Comunitate în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire au fost constatate a fi neglijabile.

(63)

În urma instituirii măsurilor de antidumping în 1996, volumul importurilor în perioada în cauză a fost limitat. Eludarea acestor dispoziții a permis ca producătorul-exportator din Belarus să exporte în 1997 peste 9 000 tone de cabluri din filamente poliesterice în Comunitate, dar, după ancheta împotriva eludării menționate la considerentul 1 și după extinderea drepturilor, cantitățile au scăzut și în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire s-au importat în Comunitate numai volume nesemnificative de fibre discontinue din poliester din Belarus.

(64)

Datorită volumelor nesemnificative de export din Belarus în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în cazul de față nu s-au calculat marje de subcotare. Cu toate acestea, s-a menționat că prețul mediu pentru fibrele discontinue din poliester originare din Belarus a fost cu mult sub prețul mediu practicat de industria comunitară. În mod similar, prețurile de export pentru fibre discontinue din poliester din Belarus către țări terțe erau, de asemenea, sub prețurile industriei comunitare.

(65)

Astfel, este clar că, în cazul în care producătorul-exportator din Belarus ar fi exportat fibre discontinue din poliester pe piața comunitară în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, acesta s-ar fi realizat la niveluri ridicate de subcotare.

(66)

În perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, principalele surse de importuri de fibre discontinue din poliester în Comunitate au fost, în ordinea importanței, Republica Coreea, Taiwan și Statele Unite ale Americii, acoperind aproximativ 70 % din totalul importurilor sau 25,4 % din consumul comunitar total. În perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, totalitatea importurilor din alte țări terțe au acoperit aproximativ 36,3 % din consumul comunitar și au evoluat după cum urmează:

(67)

Importurile de fibre discontinue din poliester din toate celelalte țări terțe au crescut de la aproximativ 153 000 tone în 1997 la 220 000 tone în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, deci o creștere de 44 %. Tabelul de mai sus arată faptul că importurile au crescut în mod spectaculos cu 72 % între anii 1997-1999, iar apoi a urmat o tendință de scădere până la perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, scăzând cu 16 %. Această scădere coincide cu instituirea în 2000 a măsurilor de antidumping față de unele țări terțe, astfel cum se menționează la considerentele 2 și 3.

(68)

Prețurile fibrelor discontinue din poliester importate din alte țări terțe au crescut între 1997 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în ciuda scăderii din 1998 și 1999. Prețul mediu pentru fibre discontinue de poliester originare din alte țări terțe a fost cu 12 % mai mare în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire decât în 1997. Cu toate acestea, luând în considerare drepturile vamale și drepturile antidumping, prețurile de import au rămas inferioare prețurilor practicate de industria comunitară.

(69)

Trebuie reamintit că examinarea evoluției situației economice a industriei comunitare a acoperit o perioadă cuprinsă între 1997 și până la sfârșitul perioadei de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, și anume iunie 2001. După cum s-a menționat la considerentele 2 și 3, în 2000 au fost instituite măsuri definitive de antidumping față de Australia, India, Indonezia, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda și acestea erau în vigoare în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Această situație este deosebit de relevantă pentru înțelegerea evoluției descrise în continuare.

(70)

Producția industriei comunitare a evoluat după cum urmează:

(71)

În general, producția industriei comunitare a crescut ușor cu 1 % în perioada în cauză. În 1997, industria comunitară a produs 213 000 tone de fibre discontinue din poliester, după care producția a scăzut puțin în următorii ani. În perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, volumul de producție a crescut la 214 000 tone. Acesta trebuie comparat cu creșterea de 16 % constatată pentru consumul comunitar din aceeași perioadă.

(72)

În paralel, ancheta a arătat că, între 1997-1998, capacitatea de producție a scăzut. Scăderea generală a capacității a fost înregistrată, în special, în 1998, când s-a redus de la 264 000 tone din 1997 la 247 000 tone. Acest lucru explică obținerea nivelului mai ridicat de utilizare a capacității după 1997. În 1999, industria comunitară a recâștigat o parte din capacitate (254 000 tone), atingând un total de 256 000 tone în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Ancheta a demonstrat că, atunci când a fost posibil, tendința celor mai mulți producători incluși în definiția industriei comunitare a fost de a închide anumite linii sau instalații de producție de fibre discontinue din poliester sau de a le transforma în alte linii de producție pentru fabricarea altor produse care nu sunt cuprinse în sfera prezentei anchete și care sunt mai profitabile. Cu toate acestea, un producător comunitar a decis să construiască o nouă capacitate de producție. Această decizie a fost luată pentru a satisface mai bine cerințele clienților în ceea ce privește calitatea și tipurile de fibre discontinue din poliester și explică creșterea capacității între anul 1998 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(73)

Ancheta a arătat că, la sfârșitul perioadei de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire (și anume în iunie 2001), stocurile de fibre discontinue din poliester au ajuns la 25 000 tone și erau cu 24 % mai mari decât cele din decembrie 1997 (20 000 tone). Cu toate acestea, ancheta a indicat faptul că nivelul stocurilor de la sfârșitul lunii iunie este, de regulă, mai mare decât cel de la sfârșitul anului fiscal, și anume în decembrie. Acest lucru se datorează faptului că, înainte de perioada iulie/august, când are loc o închidere pentru menținerea și întreținerea echipamentelor, industria comunitară trebuie să producă pentru stoc pentru a-și putea deservi clienții. Cifrele comparabile de la sfârșitul anului 2000 au arătat o creștere de 4 % a stocurilor comparativ cu 1997.

(74)

Industria comunitară a reușit să crească volumul de vânzări pe piața internă cu 4 %, pierzând în același timp volume similare pe piețele de export în perioada în cauză. Acesta este în conformitate cu constatarea volumelor constante de producție și a stocurilor pentru aceeași perioadă.

(75)

Vânzările industriei comunitare erau stabile până în anul 2000, iar apoi au crescut cu 3 % între 2000 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Această creștere coincide cu instituirea în 2000 a drepturilor antidumping asupra importurilor provenite din anumite țări terțe. Trebuie menționat faptul că tendința volumului de vânzare s-a abătut de la cea urmată de consumul comunitar, indicat la considerentele 59 și 61. Acesta este în contrast cu dinamica consumului, care a crescut mai ales între 1997-1999 (+24 %) și a scăzut (-7 %) între 2000 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(76)

Cu toate acestea, cota de piață a industriei comunitare a scăzut de la 37,8 % în 1997 la 33,4 % în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Cota de piață a scăzut constant între 1997-1999, ducând la o pierdere de peste 7 %. Odată cu instituirea în 2000 a măsurilor de antidumping a apărut o creștere a cotei de piață cu 2,8 % în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Cu toate acestea, pierderea totală suferită de Comunitate privind cota de piață a fost de până la 4,4 procente în perioada considerată. Această scădere a cotei de piață corespunde concluziilor prevăzute la considerentele 59, 61, 74 și 75.

(77)

Ancheta a demonstrat că industria comunitară nu a beneficiat în urma extinderea pieței în perioada în cauză. În ciuda unei creșteri de 16 % a consumului între anii 1997-1999, industria comunitară a pierdut peste 7 procente la cota de piață. În timp ce consumul a scăzut cu 6 % între 2000 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, și anume după instituirea măsurilor de antidumping prevăzute la considerentele 2 și 3, volumul de vânzări al industriei comunitare a crescut cu 3 %, ducând la un câștig de 2,8 procente privind cota de piață. În ciuda acestei restabiliri, creșterea cunoscută de industria comunitară în perioada în cauză a fost deosebit de negativă în comparație cu creșterea consumului.

(78)

Tabelul de mai sus arată că, în perioada în cauză, prețurile medii de vânzare per tonă ale industriei comunitare către clienți independenți au crescut, pe piața comunitară, în medie, cu 10 %. În perioada dintre 1997-1999, prețurile medii au scăzut cu 12 %. Ulterior, în 2000 și în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, prețurile au revenit în mod semnificativ. Cu toate acestea, ancheta a indicat faptul că această creștere a prețului de vânzare se datorează creșterii costurilor, ceea ce se explică în continuare. Industria comunitară a susținut că evoluția nesatisfăcătoare a prețurilor în comparație cu costurile se datorează unei competiții puternice a prețului pe piața comunitară, în special înainte de instituirea măsurilor antidumping în 2000.

(79)

Ancheta a arătat că piața comunitară pentru fibre discontinue din poliester este sensibilă la preț și că, astfel cum se arată la considerentul 68, prețurile fibrelor discontinue din poliester importate au rămas la un nivel mai redus decât cele ale industriei comunitare, în ciuda unei creșteri de preț proporțional echivalente.

(80)

În perioada în cauză, costul mediu de desfacere per tonă de fibră discontinuă de poliester fabricat de industria comunitară a crescut cu 23 %. Între 1997-1999, costul producției a rămas constant. Cu toate acestea, a crescut considerabil, cu 23 % între 1999 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Ancheta a arătat că creșterea considerabilă a costului de producție se leagă de fluctuația prețului anumitor materii prime, cum ar fi cele de paraxilenă și etilen-glicol, prețuri care au fost direct influențate de prețul petrolului.

(81)

Trebuie menționat că un producător inclus în definiția industriei comunitare a fost înființat în 1998 și, astfel, nu existau date disponibile privind rentabilitatea în 1997. Din această cauză, analiza rentabilității și a fluxului de lichidități include perioada cuprinsă între 1998 și perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Cu toate acestea, trebuie menționat că tendințele observate pe baza datelor disponibile pentru perioada în cauză sunt în conformitate cu cele care rezultă din tabelul de mai sus.

(82)

Rentabilitatea industriei comunitare a fost foarte bună în 1998. Nivelul profitului a fost obținut în special datorită unui preț excepțional de mic al țițeiului în anul menționat. Ulterior, rentabilitatea s-a deteriorat, deoarece creșterea prețului petrolului și, astfel, a costului de producție nu au putut fi compensate prin creșterile proporționale ale prețului de vânzare. Cu toate acestea, rentabilitatea atinsă în anul 2000 și în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire a fost remarcabilă, datorită creșterii semnificative a costului de producție (de până la 20 %). Acest lucru indică faptul că industria comunitară și-a putut controla costurile pentru a stabiliza profiturile la aproximativ 5 %.

(83)

Fluxul de lichidități a urmat o tendință aproximativ similară cu cea a rentabilității din 1998 până la perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Lichiditățile generate de operațiunile cu fibre discontinue din poliester a scăzut sub 44 % în perioada în cauză sau de la 44,5 milioane EUR în 1998 la 24,8 milioane EUR în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Acest lucru este în legătură mai ales cu scăderea rentabilității observată în aceeași perioadă.

(84)

Datorită situației dificile existente pe piața comunitară a fibrelor discontinue din poliester, descrisă în prezenta analiză și, în special, la considerentul 89, cele mai multe societăți incluse în definiția industriei comunitare au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește atragerea capitalului necesar pentru finanțarea investițiilor și pentru restructurare. Scăderea profiturilor care a apărut în 1999 și 2000 a împiedicat cele mai multe societăți să-și realizeze programele de investiție care, la cele mai multe, au început în 1998. Astfel cum se menționează la considerentul 88, numai un singur producător comunitar a putut mobiliza capital și și-a asumat riscul de a finaliza investițiile planificate în perioada în cauză.

(85)

În general, numărul angajaților care lucrează în producția de fibre discontinue din poliester a scăzut cu 3 %, reflectând reducerea numărului de personal și restructurarea efectuată de industria comunitară. Ocuparea forței de muncă s-a redus considerabil cu 7 % în 1998, dar industria comunitară a început să recruteze din nou personal, în 1999.

(86)

Având în vedere evoluția volumului de producție a fibrelor discontinue din poliester, astfel cum este indicat la considerentul 70, productivitatea industriei comunitare s-a îmbunătățit în perioada în cauză.

(87)

După cum se arată în tabelul următor, investiția în produsul în cauză a crescut semnificativ în perioada în cauză.

(88)

Nivelul investițiilor, care a fost foarte redus în 1997, a crescut considerabil în 1998, care a fost un an bun pentru industrie și i-a determinat pe unii producători să investească în produsul în cauză. Cu toate acestea, astfel cum se menționează la considerentele 82 și 89, rentabilitatea industriei comunitare și situația pieței pentru produsul în cauză s-au deteriorat în anii următori. Acest lucru explică de ce investițiile nu au crescut în anul 1999 și s-au redus spectaculos și în 2000. S-a constatat o revenire considerabilă a investițiilor în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în special pentru că un producător comunitar inclus în definiția industriei comunitare și-a asumat riscul de a finaliza investițiile planificate. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că nivelul investițiilor în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire n-a reprezentat decât 6 % din cifra totală de afaceri a industriei comunitare.

(89)

În această privință, trebuie menționat faptul că, pentru un număr de ani, pe piața comunitară a existat o prezență și o amenințare a prezenței importurilor care fac obiectul unui dumping din anumite țări terțe. Fluctuația prețului petrolului în perioada în cauză s-a adăugat la dificultățile întâmpinate de operatorii care produc, achiziționează și utilizează fibre discontinue din poliester și, în special, de industria comunitară care nu a realizat că, în prezența importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, într-o măsură rezonabilă, ar putea reflecta creșterea prețului materiilor prime în prețul de vânzare. Comportamentul industriei comunitare în ceea ce privește investițiile poate fi, de asemenea, influențat de nesiguranța care caracterizează piața pentru un număr de ani.

(90)

Randamentul investițiilor a urmat o tendință similară cu cea observată pentru rentabilitate.

(91)

Situația industriei comunitare s-a îmbunătățit într-o anumită măsură după instituirea măsurilor de antidumping în perioada în cauză, dar industria nu și-a revenit în întregime în urma dumpingului existent în trecut din partea anumitor țări terțe, inclusiv Belarus, și din eludarea constatată cu privire la cabluri din filamente poliesterice din Belarus în 1997. Aceste dificultăți sunt evidențiate, în principal, prin situația economică nesatisfăcătoare a industriei comunitare, în special în 1998 și 1999. În ciuda unei creșteri semnificative a consumului în acești ani, producția, capacitatea de producție, investițiile, cota de piață, prețurile de vânzare și profiturile au urmat o tendință descrescătoare.

(92)

În ceea ce privește impactul amplorii marjei de dumping prezente asupra situației industriei comunitare în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, acesta nu este considerat un factor relevant în cadrul prezentelor anchete de reexaminare, deoarece instituirea în 1997 a drepturilor antidumping și a măsurilor ulterioare destinate să contracareze eludarea, practic au oprit importurile din Belarus.

(93)

După cum s-a menționat la considerentul 69, situația economică a industriei comunitare trebuie văzută prin prisma anchetelor antidumping în derulare în perioada în cauză și a instituirii măsurilor de antidumping în 2000.

(94)

În perioada în cauză, producția industriei comunitare a crescut ușor, cu 1 %. Utilizarea capacităților și productivitatea s-au îmbunătățit datorită nivelurilor reduse a capacității de producție și a ocupării forței de muncă.

(95)

De asemenea, ancheta a arătat că, în perioada în cauză, piața comunitară a evoluat pozitiv în ceea ce privește volumul, în special până în 2000. Consumul a scăzut în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire comparativ cu 2000, dar în total a crescut cu 16 % în perioada în cauză. Cu toate acestea, industria comunitară nu a putut să profite în întregime de această creștere a pieței. Dimpotrivă, a pierdut 3 % din cota de piață, în ciuda creșterii volumului de vânzare.

(96)

Exporturile din Belarus au dispărut, practic, în perioada în cauză, dar, astfel cum s-a demonstrat prin încercarea de eludare a măsurilor, piața comunitară este foarte atractivă pentru importuri. Din considerentul 54 reiese clar că prețurile de export din Belarus către țări terțe sunt mult mai mici decât prețul mediu al industriei comunitare. De asemenea, trebuie reamintit că, până în anul 2000, piața comunitară de fibre discontinue din poliester a fost caracterizată de prezența importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, ceea ce a antrenat o scădere a prețurilor de vânzare cu 12 %, în ciuda creșterilor de costuri.

(97)

În 2000 și în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, atât prețul de vânzare cât și costul de producție al industriei comunitare pentru fibre discontinue din poliester au crescut. Faptul că prețurile au crescut într-o măsură mult mai redusă decât costurile a dus la scăderea profiturilor. În consecință, aptitudinea industriei comunitare de a mobiliza capital a fost grav afectată. Acesta s-a adăugat la dificultățile industriei comunitare care și-a desfășurat activitățile în condiții dificile de piață în perioada în cauză. Rentabilitatea și fluxul de lichidități acumulat în perioada de anchetă nu au fost suficiente pentru menținerea investițiilor pe termen mediu.

(98)

Pe baza celor sus-menționate, și, în special, a scăderii cotei de piață și a nivelului nesatisfăcător a prețurilor de vânzare și a profiturilor, se consideră că industria comunitară este încă într-o stare vulnerabilă.

(99)

Se reamintește că la considerentul 56 s-a concluzionat că există probabilitatea reapariției unui dumping asupra cantităților semnificative de fibre discontinue din poliester originare din Belarus.

(100)

De asemenea, la considerentul 98, s-a tras concluzia că industria comunitară a fost în stare vulnerabilă în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire.

(101)

Pe lângă acestea, se reamintește că, în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, practic nu au existat importuri provenite din Belarus în Comunitate. Acest lucru este în contrast cu situația din perioada de anchetă inițială, când peste 32 000 de tone de fibre discontinue din poliester originare din Belarus ce fac obiectul unui dumping au fost importate pe piața comunitară la prețuri scăzute. În același timp, industria comunitară a pierdut 4 % din volumul de vânzări și 5,6 procente din cota de piață, iar costurile de producție au crescut considerabil. Prin urmare, rentabilitatea a fost negativă și 25 % din personalul angajat în sectorul de fibre discontinue din poliester a fost concediat.

(102)

Piața comunitară de fibre discontinue din poliester este foarte atractivă pentru producătorii-exportatori și s-a constatat că mulți dintre aceștia au recurs la dumping pentru a obține o cotă de piață mai mare. Prezenta anchetă a arătat că, după instituirea în 2000 a măsurilor de antidumping, situația pe piața comunitară s-a îmbunătățit. Se consideră că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare împotriva importurilor de fibre discontinue din poliester din Belarus, aceste importuri probabil ar întrerupe evoluția pozitivă observată pe piața comunitară și ar prelua și mai mult din cota de piață deja periclitată, deținută de industria comunitară.

(103)

Într-adevăr, astfel cum s-a sugerat la considerentele 64 și 65, se pare că, deși producătorul-exportator din Belarus va crește probabil prețul de export și, astfel, va reduce nivelul de dumping, prețurile practicate vor face încă obiectul unui dumping și vor fi inferioare prețurilor industriei comunitare. Este clar că, pentru a obține o cotă de piață mai mare, producătorul-exportator va trebui să subcoteze prețurile industriei comunitare.

(104)

În asemenea condiții și datorită faptului că, astfel cum s-a prevăzut la considerentul 78, piața comunitară este încă sensibilă la preț, industria comunitară nu ar putea concura cu fibrele discontinue din poliester ce fac obiectul unui dumping, importate din Belarus la prețuri scăzute. Importanța capacităților disponibile în Belarus și subcotarea prețurilor care va fi probabil practicată de către producătorul-exportator, ar prejudicia substanțial industria comunitară. Într-adevăr, se consideră că, în fața importurilor din Belarus la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, industria comunitară nu va avea altă posibilitate decât fie să-și reducă prețurile și, astfel, să-și păstreze cota de piață, fie să-și mențină prețurile și, astfel, să piardă din cota de piață. Ambele operațiuni comerciale vor avea un impact grav asupra situației financiare a industriei comunitare și, în special, asupra rentabilității, randamentului investițiilor, fluxului de lichidități și a aptitudinii de a mobiliza capital.

(105)

Acest lucru ar fi deosebit de dăunător pentru industria comunitară care a reușit să supraviețuiască și să se restructureze în ciuda prezenței importurilor care fac obiectul unui dumping, deși acesta s-ar întâmpla în mai puține situații, în cazul în care măsura prezentă ar expira și datorită fluctuației mari a prețului petrolului. Industria comunitară își finalizează restructurarea, și-a modernizat liniile de producție și a le-a închis pe cele neprofitabile. Astfel, este clar că industria comunitară nu mai poate executa alte manevre pentru a face față la un nou val de importuri la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, ar suferi din nou un prejudiciu important.

(106)

În lumina celor menționate anterior, se trage concluzia că expirarea măsurilor împotriva importurilor provenite din Belarus ar putea conduce la reapariția unui prejudiciu important pentru industria comunitară rezultant din aceste importuri.

(107)

De asemenea, s-a examinat dacă menținerea măsurilor de antidumping la fibrele discontinue din poliester din Belarus ar fi sau nu împotriva interesului comunitar. Deoarece s-a constatat că există probabilitatea reapariției unui dumping prejudiciabil, ancheta a examinat, de asemenea, dacă există sau nu interese suprapuse împotriva menținerii măsurilor și a luat în considerare efectele măsurilor de antidumping anterioare asupra diferitelor interese implicate, în special cel al utilizatorilor și al importatorilor/comercianților.

(108)

Pentru a examina interesul Comunității în acest caz special, au fost solicitate informații de la părțile interesate, care fie erau cunoscute, fie s-au făcut cunoscute. Comisia a trimis chestionare la industria comunitară, alți nouă producători comunitari, zece importatori/comercianți independenți de producătorul-exportator din Belarus (unul dintre aceștia fiind situat în afara Comunității, dar care este furnizorul unui comerciant din Comunitate), trei utilizatori ai produsului în cauză și trei asociații de utilizatori.

(109)

Pe lângă răspunsurile primite de la industria comunitară, importatorul sus-menționat localizat în afara Comunității, un comerciant și un producător care nu era inclus în definiția industriei comunitare au răspuns la chestionarul Comisiei. Nici un utilizator sau asociație de utilizatori nu a trimis răspuns la chestionar, cu toate că două asociații au formulat observații generale.

(110)

Trebuie reamintit că, în anchetele anterioare, instituirea măsurilor a fost considerată a nu fi împotriva intereselor Comunității.

(111)

În cursul unui număr de ani, industria comunitară a suferit datorită fibrelor discontinue din poliester importate la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping, care au contribuit la situația în care vânzările de fibre obișnuite nu mai sunt profitabile. Deși industria comunitară a dezvoltat în continuare segmentul fibrelor discontinue din poliester cu valoare adăugată, cum ar fi fibrele din două componente sau trilobate, fibrele colorate, fibrele cu caracteristici speciale, cum ar fi fibrele ignifugare sau fibrele de marcă, cota parte a fibrelor menționate este destul de limitată în cadrul volumului global de vânzări. Afacerea de bază pentru fibrele discontinue din poliester o reprezintă fibrele obișnuite atât pentru utilizări de filatură cât și cele destinate altor utilizări, de tip nețesut. Aceste segmente sunt în concurență directă cu cele din importurile care fac obiectul unui dumping.

(112)

Prin urmare, este clar că industria comunitară trebuie, de asemenea, să producă întreaga gamă de fibre discontinue din poliester pentru a se menține în afaceri. Clienții înșiși solicită să li se pună la dispoziție întreaga gamă de fibre pentru a asigura furnizarea. Din acest motiv, industria comunitară nu este pregătită sau nu este în măsura de a abandona producția de fibre discontinue din poliester de tip obișnuit.

(113)

După cum se indică la considerentul 85, industria comunitară a putut să-și îmbunătățească utilizarea capacităților și productivitatea prin reducerea numărului de personal. În același timp, prin restructurare și specializare, rentabilitatea a rămas pozitivă în ultimii ani, deși la niveluri nesatisfăcătoare. De asemenea, trebuie menționat că industria comunitară aprovizionează aproximativ 33 % din piața comunitară.

(114)

Având în vedere situația stabilită anterior, se consideră că, în absența măsurilor împotriva fibrelor discontinue din poliester originare din Belarus, apariția unui prejudiciu substanțial privind industria comunitară este foarte probabilă. Astfel, este probabil ca situația financiară a industriei comunitare să cunoască o înrăutățire considerabilă, cu o posibilitate concretă de o reducere ulterioară a ocupării forței de muncă și de închidere a uzinelor de producție.

(115)

După cum se menționează la considerentul 64, importurile de fibre discontinue din poliester originare din Belarus erau aproape inexistente în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire. Ancheta a demonstrat că numai un singur comerciant din Comunitate a cumpărat, prin intermediul unui importator dintr-o țară terță importatoare, mari cantități de fibre discontinue din poliester originare din Belarus, dar acestea au fost imediat reexportate în afara Comunității. Ancheta a arătat că acest comerciant din Comunitate a găsit piețe alternative pentru fibrele discontinue din poliester originare din Belarus și, de asemenea, a găsit surse alternative de import.

(116)

Având în vedere cele sus-menționate, împreună cu lipsa de cooperare din partea a opt alți importatori/comercianți care au primit chestionare, indică faptul că este probabil ca măsurile în vigoare privind importurile din Belarus să nu fi avut nici un impact semnificativ asupra situației importatorilor/comercianților din Comunitate.

(117)

Nici un utilizator sau asociație de utilizatori nu a furnizat răspuns la chestionarul trimis cu scopul de a evalua interesul comunitar. Cu toate acestea, două asociații au trimis observații, una cuprinzând punctul de vedere al utilizatorilor care își desfășoară activitatea în domeniul filaturii, iar cealaltă în numele utilizatorilor din alte domenii decât al materialelor textile țesute, în special din domeniul materialelor pentru umplere.

(118)

Ambele asociații s-au pronunțat împotriva menținerii drepturilor antidumping față de Belarus, deoarece ele au afirmat că natura punitivă a acestor măsuri practic a închis o sursă pentru utilizatorii comunitari. În plus, s-a afirmat că, deoarece nu toate tipurile de fibre discontinue din poliester sunt disponibile sau nu sunt disponibile în cantități suficiente din industria comunitară, utilizatorii comunitari suferă un prejudiciu datorită competiției crescute pentru produsul lor final din partea țărilor terțe. În același timp, utilizatorii au devenit mai puțin competitivi datorită costurilor mari cu materia primă. Acest argument a fost subliniat în mod deosebit de către industria producătoare de fire toarse.

(119)

În ceea ce privește disponibilitatea tuturor fibrelor discontinue din poliester, ancheta a confirmat că schimbarea instalațiilor de producție utilizate pentru producția unui anumit tip de fibre discontinue din poliester în alt tip necesită doar câteva modificări limitate, cum ar fi un tip diferit de duză. Aceste observații au fost făcute de asociațiile de utilizatori și în cadrul anchetei precedente. Ancheta a arătat că producătorii incluși în definiția industriei comunitare dețin mijloacele tehnice pentru a produce toate tipurile de fibre discontinue din poliester. De fapt, industria comunitară a susținut că nu putea să furnizeze fibrele discontinue din poliester la prețurile mici cerute de cumpărătorii potențiali.

(120)

De asemenea, ancheta a demonstrat că această întrerupere a drepturilor antidumping în vigoare față de Belarus ar putea duce la o perturbare majoră a pieței și, într-adevăr, poate duce la închiderea locurilor de producție din Comunitate. Acesta nu ar fi în interesul pe termen lung al industriei utilizatorilor care, cu toate acestea, achiziționează peste 33 % din fibrele discontinue din poliester din industria comunitară, parte a cerințelor sale fiind pentru tipuri speciale care nu sunt disponibile din țări terțe.

(121)

Datorită lipsei de cooperare din partea utilizatorilor nu a fost posibil să se calculeze exact impactul posibil al măsurilor propuse pentru prezenta anchetă, sau chiar impactul măsurilor actuale. Cu toate acestea, după cum se menționează la considerentul 63, în perioada de anchetă de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în cadrul Comunității s-a vândut doar un volum nesemnificativ de fibre discontinue din poliester originare din Belarus.

(122)

De asemenea, se consideră că dreptul instituit inițial asupra fibrelor discontinue din poliester din Belarus a fost stabilită la nivelul necesar pentru a înlătura un dumping prejudiciabil. Piața comunitară nu a fost închisă față de aceste exporturi, dar este foarte posibil ca producătorul-exportator Belarus să fi găsit alte piețe mai atractive, și anume Statele Unite ale Americii și Rusia. Având în vedere nivelul redus al drepturilor antidumping instituite, este posibil ca importurile provenite din Belarus să devină mai atractive pentru unii utilizatori comunitari comparativ cu alte surse de alimentare. Prin urmare, acesta ar rezulta reducerea costurilor.

(123)

Pe baza celor menționate anterior, se consideră că, deși măsurile propuse vor preveni unele perturbări grave cauzate de reapariția unor volume mari de importuri originare din Belarus care fac obiectul unui dumping, ele vor duce probabil la creșterea competiției pe piața Comunității.

(124)

Pe baza celor menționate anterior, se constată că nu există motive imperative de interes comunitar față de continuarea măsurilor.

(125)

Pe baza concluziilor reexaminării măsurilor care urmează să expire și în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile la importurile de fibre discontinue din poliester originare din Belarus trebuie menținute.

(126)

Deoarece dreptul antidumping în vigoare cu privire la fibrele discontinue din poliester a fost extinsă prin Regulamentul (CE) nr. 2513/97 astfel încât să cuprindă și importurile de cabluri din filamente poliesterice originare din Belarus, aceste măsuri vor fi, de asemenea, menținute.

(127)

Toate părțile au fost informate despre faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează schimbarea nivelului măsurilor existente. Totodată, părților li s-a oferit o perioadă în care pot prezenta observații, ulterior acestei informări. Nu s-a primit nici o observație de natură să schimbe concluziile menționate anterior.

(128)

Pe baza celor menționate anterior și a constatărilor reexaminării intermediare (a se vedea considerentele 42 și 43), și în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, dreptul antidumping instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1490/96, astfel cum a fost extins prin Regulamentul (CE) nr. 2513/97, trebuie redusă la 21 %, exprimată prin procent din prețul net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, stabilită prin reexaminarea intermediară în perioada de anchetă intermediară. Acest nivel al drepturilor trebuie aplicat atât importurilor de fibre discontinue din poliester cât și de cabluri din filamente poliesterice originare din Belarus,