03/Volumul 44

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

109

L 272/15

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Titlul III capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 al Comisiei din 25 iulie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește mecanismele de piață (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1315/2002 (4), prevede instituirea unui schemă de ajutoare pentru distilarea vinului în vederea producerii alcoolului alimentar. Regimul a fost introdus prima dată pentru anul de recoltă 2000/2001. Pe baza experienței dobândite în primii doi ani de aplicare, se constată necesitatea unor modificări.

(2)

Perioada în timpul căreia poate avea loc distilarea trebuie redefinită pentru a o face mai compatibilă cu producerea vinului în toate statele membre producătoare. Din același considerent, ar trebui să se prevadă o perioadă continuă de încheiere și aprobare a contractelor de distilare, în locul perioadei de două săptămâni în vigoare în momentul de față.

(3)

Experiența anilor de recoltă anteriori a arătat că producătorii recurg într-o măsură mai mare la distilarea subcontractată; aceasta conduce la un risc de perturbare a pieței de alcool, întrucât nu se poate verifica prețul minim de achiziție al vinului. Prin urmare, este necesară eliminarea acestei posibilități prin modificarea articolului 65 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000.

(4)

Cu toate acestea, în anumite regiuni ale Comunității există structuri speciale de producție și de piață, inclusiv structuri de distilerie deja identificate de legislatorii europeni cu ocazia introducerii programului de distilare obligatorie a subproduselor vitivinicole. Aceștia sunt producători din zona viticolă A, din partea germană a zonei viticole B sau din suprafețele viticole din Austria, care, din considerente structurale identificate, au fost scutiți de distilarea obligatorie. Într-una din aceste regiuni, a fost necesară modificarea normelor care reglementează distilarea de criză, pentru a ține seama de costurile ridicate ale transportului către distilerii, având în vedere numărul redus și distribuția geografică a acestora. Dacă nu ar exista posibilitatea recurgerii la distilarea subcontractată, producătorii din aceste regiuni nu ar avea practic acces la distilarea vinului în vederea producerii de alcool alimentar. Pentru a nu-i exclude pe acești producători de la posibilitatea de a beneficia de această măsură comunitară, ar trebui să se prevadă, în cazul lor, posibilitatea continuării distilării subcontractate.

(5)

Este necesar, de asemenea, să se redefinească perioadele și condițiile cu privire la depozitarea alcoolului obținut dintr-o astfel de distilare, inclusiv definirea unității de măsură pentru ajutor, pentru a avea mai bine în vedere realitățile economice din sectorul alcoolului.

(6)

Experiența a dezvăluit existența unor omisiuni în textul Regulamentului (CE) nr. 1623/2000, în special în ceea ce privește eliberarea cauțiunii în cazul în care un contract nu este executat integral, termenul limită pentru cererile de ajutor și introducerea unei marje de toleranță pentru volumul produselor de distilare depozitate. Pentru a remedia aceste omisiuni, ar trebui să se introducă dispoziții noi în prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinului,

1.

Titlul III capitolul II se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL II

DISTILAREA FACULTATIVĂ

Articolul 63

Obiect

Prezentul capitol stabilește normele de aplicare a regimului de distilare a vinului în vederea producerii alcoolului alimentar, în conformitate cu dispozițiile articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 63a

Deschiderea distilării

(1)   Distilarea vinului de masă și a vinului din care se poate obține vin de masă, menționată la articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, se deschide pe perioada cuprinsă între 1 octombrie și 15 decembrie din fiecare an de recoltă și pe perioada cuprinsă între 1 octombrie și 30 decembrie din anul de recoltă 2002/2003.

(2)   Cantitatea de vin de masă și de vin din care se poate obține vin de masă pentru care fiecare producător poate încheia contracte se limitează la un procentaj care urmează a fi specificat din producția de vin a acestuia, declarată pentru oricare din ultimii trei ani de recoltă, inclusiv producția pentru anul curent, în cazul în care este deja declarată. Pe parcursul unui anumit an, producătorul nu poate modifica anul de producție ales ca an de referință pentru calcularea acestui procentaj. Pentru anul de recoltă 2002/2003, procentajul se stabilește la 25 %.

Cantitatea produsă de vin de masă și de vin din care se poate obține vin de masă este numai aceea prevăzută ca vin în coloana «vinuri de masă» din declarația de cantități produse menționată în Tabelul C din Regulamentul (CE) nr. 1282/2001 al Comisiei (5).

(3)   Fiecare producător care, în cursul anului de recoltă curent, a produs vin de masă sau vin din care se poate obține vin de masă poate să încheie unul sau mai multe contracte sau să prezinte una sau mai multe declarații, în conformitate cu dispozițiile articolului 65 din prezentul regulament. Contractele sau declarațiile se însoțesc de dovada constituirii unei garanții de 5 EUR pe hectolitru. Aceste contracte sau declarații nu sunt transferabile.

(4)   Statele membre adresează o notificare Comisiei, până la 10 ianuarie anul curent, cu privire la volumul total cuprins în contractele sau declarațiile prezentate în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) pentru distilarea din perioada menționată la alineatul (1). Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, data menționată mai sus este 15 ianuarie.

(5)   În cazul în care cantitățile cuprinse în contractele sau declarațiile comunicate Comisiei până la data menționată la alineatul (3) depășesc sau ar putea depăși cantitățile corespunzătoare resurselor bugetare disponibile sau depășesc considerabil capacitatea de absorbție a sectorului alcoolului alimentar, Comisia stabilește un procentaj unic pentru acceptarea cantităților cuprinse în contractele sau declarațiile respective. În acest caz, garanția menționată la alineatul (3) se eliberează pentru cantitățile notificate, însă neacceptate.

(6)   Statele membre aprobă aceste contracte sau declarații între 25 ianuarie și 15 februarie:

Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, datele de mai sus sunt 1 februarie și 20 februarie.

Statele membre adresează o notificare Comisiei cu privire la volumul total al contractelor aprobate până la data de 20 martie a anului de recoltă curent.

Contractele sau declarațiile care au fost prezentate autorităților competente din statele membre, însă nu au fost notificate Comisiei în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), nu pot fi aprobate.

(7)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (5), statele membre pot să aprobe contracte sau declarații înainte de 25 ianuarie pentru o cantitate care nu depășește 30 % din cantitatea cuprinsă în aceste contracte sau declarații. Cu toate acestea, pentru anul de recoltă 2002/2003, acest procentaj se stabilește la 35 %.

(8)   Cantitățile de vin care se livrează prin contract trebuie livrate la distilerie până la data de 15 a anului de recoltă.

(9)   Garanția menționată la alineatul (3) se eliberează proporțional cu cantitățile livrate, la prezentarea de către producător a dovezii de livrare către distilerie. Dacă un contract este executat pentru de cel puțin 95 % din cantitatea pentru care a fost încheiat, garanția se eliberează integral.

(10)   Vinul livrat la distilerie se distilează până la 30 septembrie din anul de recoltă următor.

Articolul 64

Valoarea ajutorului și normele aplicabile

(1)   Valoarea ajutorului principal menționat la articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, care trebuie plătit distilatorilor sau, în cazurile menționate la articolul 65 alineatul (3) din prezentul regulament, producătorilor pentru vinul distilat în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol se stabilește în funcție de tăria alcoolică în volume pe hectolitru de produs obținut în urma distilării, după cum urmează:

Cererile de ajutor trebuie depuse la autoritatea competentă până la 30 noiembrie a următorului an de recoltă.

Autoritatea competentă plătește ajutorul în termen de trei luni de la data depunerii dovezii menționate la articolul 65 alineatul (8) din prezentul regulament.

(2)   Valoarea ajutorului secundar pentru depozitarea alcoolului obținut în urma distilării, prevăzut la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, este de 0,00042 EUR/%vol/hl de produs obținut în urma distilării pe zi.

Cererile de depozitare trebuie depuse la autoritatea competentă cu cel puțin o lună înaintea datei de începere a depozitării. Cererile se pot depune numai pentru alcoolul deja produs. Acestea trebuie să menționeze cel puțin cantitatea și caracteristicile produsului care urmează a fi depozitat, precum și datele prevăzute pentru începerea și încheierea depozitării.

Cu excepția cazului în care autoritatea competentă emite obiecții în termenul de o lună menționat mai sus, data prevăzută pentru începerea depozitării este considerată data efectivă de începere.

Ajutorul secundar se plătește numai distilatorilor și numai:

Cantitatea de alcool pentru care distilatorul poate încheia contracte de depozitare pe parcursul unui anumit an de recoltă nu poate depăși cantitatea de produse obținute prin distilare de același distilator în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol pe parcursul acelui an de recoltă sau al unuia din ultimii doi ani anteriori acestuia.

Produsele obținute în urma distilării care pot face obiectul contractelor de depozitare sunt cele obținute de distilatorul însuși în timpul anilor de recoltă menționați în paragraful precedent sau, după caz, în timpul anilor de recoltă anteriori.

Se admite o marjă de toleranță de 0,2 % pe lună, calculată în raport cu conținutul de alcool, pentru volumul produselor depozitate obținute în urma distilării. În cazul în care nu se depășește acest procentaj, ajutorul se plătește; dacă acesta se depășește, ajutorul nu se mai plătește.

Cererile de ajutor trebuie depuse la autoritatea competentă în termen de șase luni de la încheierea perioadei de depozitare. Statele membre stabilesc normele de aplicare a acestei dispoziții.

Autoritatea competentă plătește ajutorul secundar în termen de trei luni de la data depunerii cererii de ajutor.

(3)   Produsele obținute în urma distilării pentru care se acordă ajutor în conformitate cu prezentul articol nu pot fi ulterior achiziționate de autoritățile publice. Dacă distilatorii doresc, cu toate acestea, să-și vândă alcoolul autorităților publice, trebuie să ramburseze mai întâi ajutorul primit.

Prin derogare, primul paragraf nu se aplică în cazul cantităților de alcool vândute de autoritățile publice în cadrul unor programe care nu interferează cu utilizările tradiționale, cum ar fi programele de agromediu pentru vânzarea alcoolului către sectorul carburanților.

2.

Articolul 65 se modifică după cum urmează: