11/Volumul 29

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

246

L 259/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Comisia a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 540/2002 (2), (denumit în continuare „regulament provizoriu”) un drept antidumping provizoriu la importurile unor tuburi și țevi sudate, din fier sau oțel nealiat, înregistrate sub codul NC ex 7306 30 51, ex 7306 30 59, ex 7306 30 71 și ex 7306 30 78 (coduri TARIC 73063051*10, 73063059*10, 73063071*10, 73063071*20, 73063078*10 și 73063078*20), originare din Republica Cehă, Polonia, Thailanda, Turcia și Ucraina.

(2)

După comunicarea faptelor și a considerentelor esențiale care au condus la decizia de instituire a măsurilor antidumping provizorii, unele din părțile în cauză și-au exprimat în scris opiniile asupra concluziilor provizorii. Părțile care au făcut cerere scrisă au avut posibilitatea de a fi audiate.

(3)

Comisia a continuat să cerceteze și să verifice toate informațiile considerate a fi necesare în sensul concluziilor definitive.

(4)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv la importurile unor tuburi și țevi sudate, din fier și oțel nealiat, originare din Republica Cehă, Polonia, Thailanda, Turcia și Ucraina și perceperea cu titlu definitiv a sumelor încasate cu titlu de drept provizoriu. Părților li s-a acordat un termen în care să își poată exprima opiniile privind aceste fapte și considerente esențiale.

(5)

Comentariile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și, dacă a fost cazul, concluziile provizorii au fost modificate în consecință.

(6)

În absența oricărui comentariu ulterior comunicării concluziilor provizorii cu privire la produs în cauză și produs similar, concluziile enunțate la considerentele 12-15 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(7)

În absența unui nou argument cu privire la dumping, concluziile provizorii enunțate la considerentele 37-43, în cazul Poloniei, și la considerentele 60-65, în cazul Ucrainei, din regulamentul provizoriu se confirmă.

(8)

Železárny Veselí, producător-exportator ceh, a răspuns concluziilor provizorii ale Comisiei, afirmând că standardele de testare pentru tipurile de tuburi vândute pe piața internă cehă erau mai înalte decât cele pentru tipurile de tuburi exportate pe piața comunitară. Se remarcă faptul că argumentul menționat a fost transmis într-o etapă foarte avansată a anchetei și că, prin urmare, nu a putut să fie verificat în cursul vizitei de verificare la sediul societății. În plus, producătorul-exportator ceh nu a adus nici un element de probă în sprijinul argumentului său. De asemenea, în răspunsul la chestionarul Comisiei, societatea a susținut contrariul argumentului respectiv, și anume faptul că standardele cehe și internaționale aplicabile produsului în cauză sunt comparabile și că o modificare nu este necesară în cazul comparației prețurilor. De asemenea, nici una din informațiile privind vânzările pe piața internă obținute în cadrul anchetei nu sugerează existența unor diferențe semnificative privind standardele tehnice. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(9)

Nivelul de dumping stabilit provizoriu pentru acest producător se confirmă.

(10)

Celălalt producător-exportator ceh, Jäkl Karvina, a depus o cerere, cu dovezi în sprijinul afirmațiilor sale, în conformitate cu care existau diferențe de caracteristici fizice între tipul de tuburi utilizat pentru stabilirea valorii normale și tipul exportat în cadrul Comunității.

(11)

Cererea a fost considerată justificată, iar marja de dumping definitivă a fost recalculată la 28,3 %.

(12)

În cazul Turciei, s-au solicitat corecturi minore privind cursul de schimb și rata dobânzii zilnice de către trei societăți, corecturi acceptate în cazurile în care sunt justificate.

(13)

După transmiterea calculelor definitive, unele societăți au reclamat faptul că marja de dumping ar fi trebuit să fie calculată pe baza comparației valorii normale medii ponderate cu media ponderată a tuturor operațiunilor de export către Comunitate, pe motivul că exporturile respective nu variau în mod semnificativ în funcție de cumpărători, regiuni sau perioade de timp. Respectivul dumping nu trebuie să fie considerat ca un „dumping țintă” pe o perioadă de timp, ci ca o consecință a devalorizării lirei turcești din februarie 2001, la mijlocul perioadei de anchetă. Afirmațiile societăților au fost verificate, constatându-se că diferențele de prețuri erau, practic, nesemnificative. Prin urmare, baza de calcul a fost modificată în conformitate cu metoda sus-menționată. Respectiva modificare a avut drept rezultat reducerea marjei de dumping pentru societățile în cauză.

(14)

Marjele de dumping definitive pentru societățile care au cooperat, incluse în eșantion sunt următoarele:

(15)

Exercițiul menționat a condus la obținerea unei marje de dumping medii ponderate de 5,2 % pentru companiile care au cooperat, neincluse în eșantion, după cum urmează:

(16)

Nivelul de cooperare al Turciei a fost ridicat, iar marja de dumping reziduală definitivă a fost stabilită la nivelul cel mai înalt stabilit pentru companiile care au cooperat, adică 6,0 %.

(17)

După publicarea regulamentului provizoriu s-a efectuat o anchetă la sediul Saha Thai Steel Pipe Co. Ltd, unicul producător-exportator thailandez care a cooperat. Acest producător-exportator a răspuns la chestionar, dar nu a fost în măsură să accepte o verificare la sediul său în timp util.

(18)

În ceea ce privește valoarea normală, metodologia generală prevăzută la considerentele 17-24 din regulamentul provizoriu pentru toate țările cu economie de piață a fost aplicată singurei societăți thailandeze care a cooperat.

(19)

Elementele următoare nu se aplică decât concluziilor privitoare la respectiva societate.

(20)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza vânzărilor pe piața internă ale tipurilor produsului în cauză comparabile în mod direct cu tipurile de tuburi exportate în Comunitate. Doar în cazurile în care nu se efectuau pe piața internă vânzări de tipuri de tuburi comparabile, valoarea normală a fost calculată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În acest scop au fost utilizate costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative, precum și marja de profit ce se aplică producătorului-exportator care a cooperat.

(21)

Procedurile și metodologia utilizate pentru evaluarea prețului de export sunt cele prevăzute la considerentul 25 din regulamentul provizoriu, și anume vânzările la export efectuate către un client independent din Comunitate au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(22)

În conformitate cu metodologia prevăzută la considerentul 26 din regulamentul provizoriu, s-au efectuat modificări privind cheltuielile de transport, costurile auxiliare (comisioane bancare), costurile de asigurare și de credite, precum și diferențele între caracteristicile fizice și restituirile de drepturi vamale.

(23)

În conformitate cu metodologia prevăzută la considerentul 27 din regulamentul provizoriu, comparația între valoarea normală și prețul de export a fost stabilită pe baza mediei ponderate, iar această metodă a dovedit existența unui dumping din partea singurului producător-exportator care a cooperat.

(24)

Marja de dumping definitivă exprimată în procente din prețul de import CIF franco frontieră comunitară este următoarea:

(25)

În ceea ce privește stabilirea dreptului rezidual, în condițiile în care cooperarea din partea Thailandei a fost foarte redusă, se confirmă metodologia prevăzută la considerentele (28) și (48) din regulamentul provizoriu. Marja de dumping reziduală exprimată în procente din prețul de import CIF franco frontieră comunitară este de 37,6 %.

(26)

În absența oricărui argument nou privind producția comunitară și definiția industriei comunitare, concluziile provizorii enunțate la considerentele 83-85 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(27)

În absența oricărei observații primite după comunicarea concluziilor provizorii cu privire la consumul comunitar, concluziile enunțate la considerentele 86-88 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(28)

S-a susținut că, în conformitate cu practica anterioară (3), importurile originare din Republica Cehă nu trebuie să fie cumulate cu importurile originare din alte țări în cauză, în condițiile în care, în cazul Republicii Cehe, evoluția importurilor și a prețurilor în perioada în cauză a fost diferită de cea observată în cazul celorlalte țări vizate. În al doilea rând, s-a susținut că importurile originare din Republica Cehă nu au condus la subcotarea prețurilor practicate de industria comunitară și că nu concurează cu importurile originare din celelalte țări supuse anchetei, în condițiile în care, spre deosebire de respectivele țări, importurile menționate sunt destinate Germaniei.

(29)

Trebuie precizat că, în cazurile respective, tendințele divergente privind importurile și prețurile nu au fost considerate decisive în sine, ci s-a reținut doar un element. Concluziile privitoare la oportunitatea unei cumulări au fost stabilite pe baza unui număr de alți factori. Importante sunt condițiile enunțate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază (marjă de dumping superioară valorii de minimis, volum de importuri semnificativ și condiții de concurență identice între produsele importate și, de asemenea, între produsele importate și produsul comunitar similar).

(30)

În primul rând, trebuie precizat faptul că marja de dumping în cazul importurilor originare din Republica Cehă a fost superioară valorii de minimis.

(31)

În al doilea rând, cu toate că importurile originare din Republica Cehă au scăzut în mod constant începând din 1998, volumul importurilor în perioada de anchetă nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, trebuie precizat că, cu toate că, în conformitate cu statisticile Eurostat, prețul mediu al importurilor originare din Republica Cehă a crescut în mod constant începând din 1999, a rămas substanțial inferior prețurilor industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă. Trebuie remarcat, în această privință, că, dată fiind existența pentru produsul în cauză de diferite tipuri la diferite prețuri, calcularea a fost efectuată pentru tipuri comparabile, la același nivel comercial, în sensul de a reflecta politica de prețuri practicată în țările în cauză.

(32)

În al treilea rând, contrar celor susținute de exportatorii cehi, având în vedere condițiile de concurență, cumularea este adecvată. Astfel, este necesar să se precizeze că importurile originare din Republica Cehă erau interschimbabile cu alte importuri și cu vânzările efectuate de industria comunitară. Respectivele produse au fost introduse pe piața comunitară prin filiere de vânzare comparabile. S-a dovedit că atât industria comunitară, cât și exportatorii din țările anchetate își vând o parte din produse către Germania. De asemenea, statisticile Eurostat indică faptul că fluxul comercial între statele membre este semnificativ, piața fiind, astfel, la nivel comunitar. Nu există elemente de probă care să indice faptul că vânzarea produselor din Republica Cehă nu a fost în competiție cu vânzările produselor originare din alte țări ce fac obiectul anchetei ori cu vânzări ale industriei comunitare. Nu există, prin urmare, nici un indiciu al regionalizării pieței.

(33)

Exportatorii cehi și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de cumulare, pe baza unei presupuse segmentări a pieței. S-a susținut că presupusa segmentare a pieței comunitare a fost evidențiată de încălcarea dreptului concurenței de către două societăți ce constituie industria comunitară. Respectivele două companii au încheiat un acord ilegal de partajare a pieței, însă pentru un alt produs decât produsul în cauză.

(34)

Cu toate acestea, simplul fapt că respectivele două companii au încălcat, anterior perioadei de anchetă, dispozițiile dreptului concurenței privind un produs, altul decât produsul în cauză, în absența oricărei alte dovezi privind o astfel de conduită în cursul perioadei de anchetă și în cazul produsului în cauză, nu poate să conducă la concluzia că, în cazul de față, se poate lua în considerare o segmentare a pieței. Pe parcursul prezentei anchete, nu s-a obținut nici un fel de element de probă privind existența între societățile ce constituie industria comunitară a unui astfel de acord privind produsul în cauză în vigoare. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(35)

Unii dintre exportatori au reiterat cererea de disociere a importurilor originare din Republica Cehă, în condițiile în care respectivele importuri nu au ca rezultat un potențial prejudiciu adus industriei comunitare, volumul importurilor în cauză fiind sub nivelul plafonului contingentului instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 1968/93 al Consiliului (4). Exportatorii cehi au adus ca argument în favoarea disocierii faptul că exporturile comunitare către Republica Cehă au înregistrat o creștere în perioada în cauză. Trebuie menționat că, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 1968/93, contingentul a fost în vigoare doar până la sfârșitul anului 1995, iar în cadrul prezentei anchete, s-a considerat perioadă în cauză pentru examinarea prejudiciului perioada cuprinsă între 1997 și perioada de anchetă. În plus, creșterea exporturilor comunitare către Republica Cehă nu constituie un motiv în favoarea disocierii exporturilor efectuate de către Republica Cehă. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(36)

S-a susținut că, în condițiile în care Republica Cehă a constituit obiectul supravegherii exporturilor în temeiul sistemului dublu de control instituit de Regulamentul (CE) nr. 87/98 al Consiliului (5), Republica Cehă trebuie să fie exclusă din prezenta procedură antidumping. Cu toate acestea, sistemul de control există doar în scopul de monitorizare a importurilor originare din Republica Cehă. Simpla sa existență nu constituie un argument în favoarea sau împotriva cumulării. Prin urmare, nu constituie o justificare pentru solicitarea de disociere. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(37)

Unii exportatori au reiterat faptul că acționează în condiții de concurență diferite, fie pentru că vânzările lor au fost efectuate în cadrul Comunității prin societăți în legătură, spre deosebire de alți producători-exportatori, fie pentru că, în absența accesului imediat la materiile prime, termenele de livrare oferite erau prea lungi.

(38)

Ancheta a arătat că vânzările produsului în cauză, efectuate de către exportatori în cadrul Comunității, s-au realizat în principal prin filiere de vânzare comparabile atât cu cele utilizate de alți exportatori, cât și cu cele utilizate de industria comunitară (de exemplu, agenți economici). Oricum, condițiile de concurență în sensul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază se determină în funcție de fiecare țară și nu la nivelul fiecărui exportator individual. Prin urmare, aceste argumente au fost respinse.

(39)

S-a solicitat, de asemenea, ca importurile originare din Ucraina să nu fie cumulate cu importurile originare din celelalte țări în cauză, din cauza volumului lor scăzut.

(40)

În acest sens, se subliniază că, cu toate că cota de piață a Ucrainei este inferioară celor deținute de alte țări ce fac obiectul anchetei, respectiva cotă nu poate să fie considerată neglijabilă în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază și în sensul articolului 5 alineatul (8) din Acordul de punere în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994. În plus, sunt întrunite toate celelalte condiții necesare unei cumulări, astfel cum a fost enunțată la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

Având în vedere cele sus-menționate, deoarece nu s-au obținut noi date care să dovedească neîntrunirea condițiilor pentru cumulare, concluziile provizorii privind evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză enunțate la considerentele 89-97 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(42)

În absența oricărui nou argument, concluziile provizorii privind volumul, cota de piață și evoluția prețurilor importurilor originare din țările în cauză, enunțate la considerentele 98-104 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(43)

Trebuie precizat că, după publicarea regulamentului provizoriu, s-a constatat absența dumpingului în cazul a două societăți turce. Chiar și în cazul în care importurile acestor producători au fost excluse, volumul importurilor în condiții de dumping din partea celorlalte societăți înregistrează o creștere semnificativă, de 20 %, după cum se specifică în tabelul următor. Cota de piață aferentă respectivelor importuri care fac obiectul unui dumping a crescut cu 5,9 procente în perioada în cauză. Importurile în condiții de dumping au continuat să reprezinte peste 24 % din piața comunitară în perioada de anchetă.

(44)

S-a confirmat, în ce privește importurile originare din Turcia, că nivelul de subcotare constatat în cursul perioadei de anchetă a fost de 14,0 %. S-a stabilit că, în cazul neexcluderii producătorilor-exportatori care nu au menținut practici de dumping, nivelul subcotării nu s-ar fi modificat semnificativ.

(45)

S-a susținut, privind importurile originare din Republica Cehă, că din comparația între prețurile de export practicate de Republica Cehă, incluse în statisticile Eurostat sau cele ale câtorva cazuri individuale selecționate, și prețurile practicate de industria comunitară nu reiese în nici un fel o subcotare a prețurilor din partea Republicii Cehe. S-a solicitat, prin urmare, recalcularea corespunzătoare a subcotării.

(46)

În conformitate cu practica obișnuită, s-au comparat, în vederea calculării subcotării prețurilor, prețurile medii verificate de industria comunitară și de către exportatori, pentru întreaga perioadă de anchetă, în funcție de fiecare tip de produs și la același nivel comercial. Comparația a dovedit existența subcotării și, prin urmare, argumentul a fost respins.

(47)

S-a susținut că, în condițiile în care, în conformitate cu statisticile Eurostat, prețurile practicate în Germania sunt mai scăzute decât în celelalte state membre, calcularea subcotării trebuie să se efectueze prin compararea prețurilor producătorilor-exportatori cu prețurile practicate de industria comunitară în fiecare stat membru.

(48)

Trebuie precizat că, având în vedere cele sus-menționate, Comunitatea este considerată piață unică în cadrul anchetelor antidumping și că practica obișnuită este ca, în scopul de a reflecta pe deplin nivelul subcotării, calcularea acestui nivel să se efectueze prin comparația între prețurile practicate de fiecare producător-exportator și prețurile medii practicate de industria comunitară în ansamblul său. În plus, trebuie precizat că vânzările produsului în cauză se efectuează în principal prin agenți economici care vând ulterior produsul în cauză către clienții lor, localizați în orice zonă a pieței comunitare. Statisticile Eurostat confirmă acest lucru, indicând existența unui semnificativ comerț comunitar.

(49)

Exportatorul thailandez care a cooperat la anchetă a susținut că, în scopul comparației produsului în cauză la același nivel comercial cu cel al industriei comunitare, este necesară o ajustare de 10 % din valoarea CIF a mărfurilor importate, care să reflecte costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative ale importatorului, precum și profitul acestuia.

(50)

Trebuie menționat că prețurile de import ale produsului în cauză au crescut cu 10 EUR/tonă, în scopul de a reflecta costurile importatorului, ulterioare importului propriu-zis. Atât industria comunitară, cât și exportatorii își vând produsul mai ales către agenți economici/importatori care vând ulterior respectivul produs utilizatorilor. În consecință, în cazul în care prețurile practicate de exportatori ar crește așa cum s-a solicitat, ele se vor raporta la un nivel comercial diferit față de cel al industriei comunitare. În plus, nu a fost furnizat nici un element de probă în sprijinul acestei solicitări. Prin urmare, solicitarea a fost respinsă.

(51)

În absența oricărui element nou privind metodologia utilizată pentru calcularea subcotării și având în vedere corectarea erorilor materiale, prețurile de vânzare ale produsului în cauză, în perioada de anchetă, în cadrul Comunității, au fost în medie subcotate față de prețurile practicate de industria comunitară astfel: Republica Cehă – 14,8 %, Polonia – 14,5 %, Thailanda – 21,4 %, Turcia – 14,0 % și Ucraina – 33,0 %.

(52)

În absența oricărei noi informații care să afecteze concluziile privind situația industriei comunitare, concluziile provizorii enunțate la considerentele 107-139 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(53)

În absența oricărei noi informații privind situația industriei comunitare, concluziile provizorii privind prejudiciul adus industriei comunitare enunțate la considerentele 140-142 din regulamentul provizoriu se confirmă, cu excepția nivelului mediu al subcotării de la considerentul 140, care a fost corectat la 16,6 %.

(54)

Nici una din părțile interesate nu a prezentat noi argumente sau elemente privind legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, prejudiciul adus industriei comunitare de impactul măsurilor de protecție instituite de țări terțe și de importurile originare din alte țări terțe au constituit obiectul unei anchete mai aprofundate.

(55)

S-a constatat, privind măsurile de protecție instituite de țări terțe, că, fie și în condițiile stabilității nivelului total al exporturilor efectuate de către industria comunitară la nivelul anului 1997, scăderea producției și a utilizării capacităților industriei comunitare între 1997 și perioada de anchetă ar fi continuat să fie substanțială. Acest lucru se explică prin rolul minor jucat de exporturi în comparație cu totalul vânzărilor. În condițiile în care exporturile către toate țările (nu doar cele care au instituit măsuri de protecție) au scăzut între 1997 și perioada de anchetă, scăderea a fost doar de la 9,5 % în 1997 la 8 % în perioada de anchetă. Prin urmare, impactul măsurilor de protecție instituite de țări terțe a fost neglijabil. În plus, stabilitatea exporturilor n-ar fi putut schimba tendința descendentă existentă în profitabilitate.

(56)

S-a constatat, cu privire la importurile efectuate de România și Ungaria, precum și la importurile efectuate de Turcia care nu au făcut obiectul unui dumping, că volumul lor cumulat a scăzut cu 25 % între 1997 și perioada de anchetă. Această tendință negativă este similară celei constatate în cazul vânzărilor efectuate de industria comunitară către clienți independenți, și anume o scădere cu 17 %. Este, de asemenea, opusă creșterii cu 20 % a importurilor în condiții de dumping înregistrată în cazul celor cinci țări care constituie obiectul prezentei anchete. Prin urmare, tendința descendentă a volumului acestor importuri și cotele scăzute de piață aferente confirmă faptul că importurile în cauză nu afectează concluziile privind relația de cauzalitate.

(57)

Având în vedere cele sus-menționate, concluziile enunțate la considerentele 143-168 se confirmă.

(58)

După instituirea măsurilor provizorii, Comisia a primit comentarii privind respectivele măsuri doar de la reprezentanții industriei comunitare, comentarii în sprijinul concluziilor provizorii, în conformitate cu care instituirea măsurilor antidumping nu va provoca o creștere considerabilă a costurilor utilizatorilor și nici nu le va afecta semnificativ situația. Trebuie precizat că principalul utilizator al produsului în cauză este industria de construcții și că, pentru aceasta, costurile de așezare, instalare și întreținere a conductelor, coroborate cu costul mâinii de lucru, sunt mult mai importante decât costul propriu-zis al tuburilor. În plus, costul intrinsec al tubulaturii instalate constituie doar o foarte mică parte din costul total al construcției de locuințe.

(59)

Trebuie precizat, de asemenea, că, în condițiile în care vânzările produsului în cauză sunt efectuate în principal prin agenți economici, prețul plătit de utilizatorul final va depinde în realitate de politica de prețuri a acestor agenți economici.

(60)

Având în vedere cele menționate și în absența oricăror noi informații privind analiza aspectelor privind interesul Comunității, din cadrul prezentei anchete și, în special, în absența cooperării sau a observațiilor din partea utilizatorilor, concluziile provizorii enunțate la considerentele 169-196 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(61)

S-a susținut că prezenta procedură antidumping trebuie să fie încheiată, în scopul de a se evita un nivel de protecție mai înalt decât este cazul, în condițiile în care produsul în cauză este inclus în cadrul anchetei de salvgardare inițiată la 28 martie 2002 (6).

(62)

Produsul în cauză este, într-adevăr, inclus în cadrul anchetei de salvgardare. Cu toate acestea, este necesar să se precizeze că produsul în cauză nu este subiectul unor măsuri provizorii de salvgardare. În cazul în care Comisia va propune adoptarea de măsuri de salvgardare definitive privind produsul respectiv, Comisia va ține, de asemenea, cont de tipul de măsuri combinate care pot să conducă la instituirea unui nivel de protecție mai mare decât cel necesar și de modificarea în consecință a dreptului antidumping. Părților interesate li se va acorda posibilitatea de a-și exprima opiniile în acest sens.

(63)

O parte din exportatori au susținut că metodologia utilizată în etapa provizorie pentru determinarea prețurilor neprejudiciabile a condus la prețuri crescute artificial. S-a solicitat, prin urmare, revizuirea metodologiei.

(64)

Metodologia utilizată în etapa provizorie pentru determinarea prețurilor neprejudiciabile pentru fiecare model și nivel comercial constă din următoarele elemente:

În etapa definitivă, metodologia a fost revizuită, iar prețurile neprejudiciabile pentru fiecare model și nivel comercial au fost calculate astfel:

(65)

Trebuie precizat că, folosind marja medie ponderată a profiturilor realizate de către industria comunitară, cum este cazul etapei definitive, situația acestei industrii din punct de vedere al prețurilor, profitabilității și al cantităților în cauză este reflectată cu fidelitate.

(66)

S-a susținut, de asemenea, că metodologia revizuită a condus, privind unele modele, la anumite discrepanțe între costul de producție și prețurile neprejudiciabile. În acest sens, trebuie precizat că, în condițiile în care prețurile neprejudiciabile au fost calculate pe baza prețurilor efective practicate de industria comunitară, acestea reflectă situația pieței pentru fiecare model în parte. Prin urmare, metodologia în cauză asigură o comparație echitabilă a prețurilor.

(67)

În plus, s-a aplicat, de asemenea, marjei de prejudiciu corectarea erorilor materiale apărute la calcularea subcotării prețului.

(68)

În condițiile în care în etapa definitivă a cooperat o singură societate thailandeză, iar nivelul de cooperare din partea Thailandei fost scăzut, precum și pentru a evita acordarea unei prime pentru lipsa cooperării, în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din regulamentul de bază, marja reziduală a prejudiciului s-a stabilit pe baza informațiilor Eurostat.

(69)

S-au stabilit următoarele marje de eliminare a prejudiciului:

(70)

S-a susținut că nici o măsură nu trebuie să depășească diferența între marja profitului urmărit de industria comunitară și profitul obținut de industria comunitară în perioada de anchetă. Marja profitului de 5 % din cifra de afaceri pe care industria comunitară se aștepta să o obțină în cazul absenței de dumping a fost stabilită la considerentul (199) din regulamentul provizoriu.

(71)

Trebuie precizat că drepturile instituite pentru fiecare companie care a cooperat și pentru fiecare țară care a făcut obiectul anchetei sunt calculate pe baza regulii dreptului celui mai redus. De asemenea, trebuie menționat că metodologia utilizată pentru determinarea prețurilor neprejudiciabile pentru industria comunitară reflectă profitul net stabilit de 5 %, însă există o diferență între nivelul real al prețurilor practicate de exportatori și prețurile neprejudiciabile, diferență care determină nivelul constatat al prejudiciului.

(72)

Având în vedere cele menționate, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este justificată instituirea unui drept antidumping definitiv pentru importurile originare din Republica Cehă, Polonia, Thailanda, Turcia și Ucraina la nivelul marjelor de dumping constatate sau la nivelul marjelor de prejudiciu constatate, în cazul în care acestea din urmă sunt mai reduse.

(73)

Pe baza celor sus-menționate, nivelurile drepturilor definitive propuse, exprimate în procente din prețul CIF franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(74)

Nivelurile drepturilor antidumping individuale stabilite prin prezentul regulament au fost determinate pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată pentru societățile în cauză pe durata anchetei. Aceste niveluri ale drepturilor (spre deosebire de cele la nivel național aplicabile „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv la importurile de produse originare din țările în cauză și produse de societățile în cauză și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de alte societăți ale căror nume și adresă nu sunt special menționate în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile în legătură cu cele menționate nu beneficiază de aceste niveluri și li se aplică dreptul pentru „toate celelalte societăți”.

(75)

Orice solicitare de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului antidumping (de exemplu, ca rezultat al schimbării denumirii sau al înființării unor noi entități de producție sau vânzări) se va adresa Comisiei (7), însoțită de toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților legate de producție, export și vânzări pe piața internă ale societății ca rezultat, de exemplu, al modificării denumirii societății sau al modificării situației entităților de producție și vânzări. Comisia, după caz, va modifica regulamentul, după consultarea comitetului consultativ, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de nivelurile dreptului antidumping individual.

(76)

După instituirea măsurilor provizorii, un număr de producători, și anume Jäkl Karvina și Železárny Veselí din Republica Cehă, Saha Thai din Thailanda și Borusan Birlesik Boru Fabrikalari/Mannesmann Boru Endüstrisi din Turcia au oferit angajamente de prețuri în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(77)

În această privință, Comisia a arătat următoarele:

(78)

În plus, unii dintre producătorii care au oferit aranjamente de prețuri exportă o gamă de produse siderurgice, cum ar fi tuburi sudate, țevi de structură, tuburi din oțel carbon, tubing cu profil pătrat, tubing cu profil rectangular etc. care nu constituie decât în parte obiectul anchetei antidumping. Prin urmare, riscul de compensare între produsele exportate către același client este ridicat. Ca regulă generală, industria comunitară, de asemenea, a susținut că angajamentele și prețurile minime rezultate din acceptarea angajamentelor nu sunt măsuri adecvate privind produsul în cauză din motive identice cu cele menționate. Având în vedere cele sus-menționate, ofertele de angajament de preț se resping.

(79)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei comunitare, se consideră necesară perceperea cu titlu definitiv a sumelor depuse cu titlu de drept provizoriu antidumping, instituite prin regulamentul provizoriu, la nivelul drepturilor definitive,

Comisia Europeană

DG Comerț

Directoratul B

B-1049 Bruxelles.