03/Volumul 40

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

179

L 006/45

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 1999/29/CE prevede că materiile prime pentru furaje pot fi puse în circulație în Comunitate numai dacă sunt de calitate bună, originală și comercială.

(2)

Termenul „dioxine” desemnează un grup de 75 de dibenzo-p-dioxine policlorurate („PCDD”) și 135 de congeneri policlorurați ai dibenzofuranilor („PCDF”), dintre care 17 reprezintă un risc toxicologic. Cel mai toxic congener este 2,3,7,8-dibenzodioxina-p-tetraclorurată (TCDD), clasificată de Agenția Internațională de Cercetare în Domeniul Cancerului și de alte organizații internaționale prestigioase drept substanță cancerigenă recunoscută pentru om. Comitetul științific pentru alimentație („SCF”), în acord cu Organizația Mondială a Sănătății („OMS”), a constatat că efectul cancerigen al dioxinelor nu se manifestă la concentrații care se situează sub un anumit prag. Alte efecte adverse, precum endometrioza, efectele neurocomportamentale și imunosupresoare apar la concentrații mult mai mici și, în consecință, sunt relevante pentru determinarea aportului tolerabil.

(3)

Bifenilii policlorurați („PCB”) reprezintă un grup de 209 congeneri diferiți, care pot fi clasificați în două grupe în funcție de proprietățile lor toxicologice: 12 congeneri manifestă proprietăți toxicologice similare dioxinelor și, în consecință, sunt denumiți frecvent „PCB-uri de tip dioxină”. Celelalte PCB-uri nu manifestă toxicitate similară cu cea a dioxinelor și au un profil toxicologic diferit.

(4)

Fiecare congener al dioxinelor sau al PCB-urilor asemănătoare dioxinelor prezintă un grad de toxicitate diferit. Pentru a cuantifica toxicitatea acestor diferiți congeneri s-a introdus conceptul de coeficienți de echivalență a toxicității („TEF-uri”) pentru a facilita evaluarea riscurilor și controlul prin reglementări. Aceasta înseamnă că rezultatele analitice privind toți cei 17 congeneri individuali ai dioxinelor și cele 12 congeneri ai PCB-urilor de tipul dioxinelor sunt exprimate prin intermediul unei singure unități cuantificabile:

„concentrația echivalentă de toxicitate TCDD” („TEQ”).

(5)

Dioxinele și PCB-urile sunt extrem de rezistente la degradare chimică și biologică și în consecință persistă în mediu și se acumulează în lanțul trofic și în lanțul alimentar.

(6)

Răspândirea dioxinelor, PCB-urilor și PCB-urilor de tipul dioxinelor în mediu determină o contaminare de bază care afectează toate plantele terestre ingerate direct prin pășunat sau folosite în hrana pentru animale ca materii prime pentru furaje, precum și lanțul trofic acvatic. Același lucru este valabil și pentru sol, care poate contamina materiile prime pentru furaje sau poate fi ingerat direct de animale. Pe lângă contaminarea de bază, se poate produce poluarea accidentală directă a materiilor prime din cauza deversării în anumite locuri a dioxinelor rezultate din activități industriale, a contaminării materiilor prime pentru furaje în timpul producerii, prelucrării și transportului, precum și a practicilor ilegale și a erorilor de management din timpul procesului de producție a furajelor.

(7)

Peste 90 % din expunerea umană la dioxine este cauzată de alimente. Alimentele de origine animală reprezintă în condiții normale aproximativ 80 % din expunerea totală. Excesul de dioxină la animale provine în cea mai mare parte din furaje. În consecință, furajele și, în anumite cazuri, solul prezintă interes ca surse potențiale de dioxine.

(8)

SCF a emis la 30 mai 2001 un aviz privind evaluarea riscurilor determinate de prezența în alimente a dioxinelor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor. Acesta reprezintă o actualizare bazată pe noile informații științifice disponibile după adoptarea avizului SCF asupra acestui subiect la 22 noiembrie 2000. SCF a fixat un aport săptămânal tolerabil („TWI”) pentru dioxine și PCB-uri de tipul dioxinelor de 14 pg WHO-TEQ/kg masă corporală. Estimările privind expunerea arată că o proporție considerabilă din populația Comunității înregistrează un aport peste cel tolerabil, prin intermediul regimului alimentar.

(9)

Reducerea expunerii umane la dioxine, determinată de consumul de alimente, este, prin urmare, importantă și necesară pentru a asigura protecția consumatorului. Întrucât contaminarea alimentelor este direct legată de contaminarea hranei pentru animale, este necesară adoptarea unei abordări integrate pentru a reduce incidența dioxinelor în lanțul alimentar, adică de la materiile prime pentru furaje, prin intermediul animalelor producătoare de hrană, la oameni. Prin urmare, introducerea de măsuri privind materiile prime și furaje este un pas major pentru reducerea aportului de dioxină la oameni.

(10)

S-a solicitat avizul Comitetului științific pentru hrana animalelor („SCAN”) cu privire la sursele de contaminare a furajelor cu dioxine și PCB-uri, inclusiv cu PCB-uri de tipul dioxinelor, expunerea animalelor producătoare de hrană la dioxine și PCB-uri, transferul acestor compuși în produsele alimentare de origine animală, precum și orice impact al dioxinelor și PCB-urilor prezente în furaje asupra sănătății animale. SCAN a emis un aviz la 6 noiembrie 2000. SCAN a identificat hrana pentru pești și uleiul de pește drept materiile prime pentru furaje cele mai contaminate, iar produsele de origine europeană s-au dovedit mai puternic contaminate. Grăsimea animală a fost identificată drept următoarea materie primă pentru furaje ca nivel de contaminare. Toate celelalte materii prime de origine animală și vegetală aveau niveluri relativ scăzute de contaminare cu dioxine. Furajele grosiere au prezentat o gamă largă de contaminare cu dioxine, în funcție de locație, grad de contaminare cu sol și expunere la sursele de poluare aeriană.

(11)

Măsurile trebuie aplicate pentru a se reduce prezența și eliberarea dioxinei în mediu, pentru a se diminua impactul poluării mediului asupra contaminării materiilor prime pentru furaje. SCAN a recomandat, inter alia, să se insiste asupra reducerii impactului celor mai contaminate materii prime în contaminarea regimului alimentar în ansamblul său.

(12)

Nivelurile maxime de dioxine și PCB-uri de tipul dioxinelor ar trebui să constituie un instrument adecvat pentru a evita o expunere inacceptabil de mare a animalelor și pentru a împiedica răspândirea furajelor cu un nivel de contaminare inacceptabil de ridicat, de exemplu în cazurile de poluare și expunere accidentală. De asemenea, stabilirea unor niveluri maxime este indispensabilă pentru punerea în aplicare a unui sistem de control prin reglementări și pentru asigurarea unei aplicări unitare a acestuia.

(13)

Măsurile care se bazează exclusiv pe stabilirea unor niveluri maxime ale prezenței dioxinelor și PCB-urilor de tipul dioxinelor în furaje nu ar fi destul de eficiente pentru reducerea expunerii umane la dioxine, cu excepția cazului în care nivelurile ar fi stabilite la valori atât de mici, astfel încât o mare parte a materiilor prime pentru hrana animalelor ar trebui să fie declarate necorespunzătoare pentru consumul animal. Este un fapt general recunoscut că, pentru a reduce în mod activ prezența dioxinelor în hrana pentru animale, nivelurile maxime trebuie însoțite de măsuri care să stimuleze o abordare activă, inclusiv prin niveluri de acțiune și niveluri țintă pentru hrana animalelor, coroborate cu măsuri destinate reducerii emisiilor. Nivelurile țintă indică nivelurile care trebuie atinse pentru ca, în ultimă instanță, expunerea umană în cazul majorității populației să fie redusă până la TWI-ul stabilit de SCF. Nivelurile de acțiune sunt un instrument care permite autorităților și celor din domeniu să identifice cazurile în care se impune identificarea unei surse de contaminare și să ia măsuri pentru reducerea sau eliminarea ei, nu numai în cazul nerespectării prezentei directive, ci și în cazurile în care se descoperă niveluri semnificative ale dioxinelor care le depășesc pe cele de bază. Astfel va avea loc o reducere treptată a nivelurilor dioxinelor în hrana animalelor, iar în final se vor atinge nivelurile țintă. În consecință, Comisia a adresat statelor membre o recomandare în acest sens.

(14)

Cu toate că, din punct de vedere toxicologic, orice nivel ar trebui aplicat dioxinelor, furanilor și PCB-urilor de tipul dioxinelor, pentru moment s-au stabilit niveluri maxime numai pentru dioxine și furani și nu pentru PCB-uri de tipul dioxinelor, datorită datelor foarte limitate disponibile privind prevalența acestora din urmă. Cu toate acestea, monitorizarea va continua, în special pentru prezența PCB-urilor de tipul dioxinelor, în vederea includerii acestor substanțe în nivelurile maxime.

(15)

Nivelul inacceptabil al conținutului de dioxine din furaje trebuie evaluat având în vedere nivelurile actuale de contaminare de bază, care diferă de la o materie primă pentru furaje la alta. Nivelul maxim trebuie fixat în funcție de contaminarea de bază la un nivel strict, dar realist.

(16)

Pentru a se garanta că toți cei implicați în lanțul trofic și în cel alimentar depun în continuare toate eforturile și întreprind toate demersurile necesare pentru a limita prezența dioxinelor în furaje și în alimente, nivelurile maxime aplicabile trebuie reexaminate la intervale de timp date pentru a se stabili niveluri maxime mai mici. Până în 2006 ar trebui să se obțină o reducere globală de cel puțin 25 % a expunerii umane la dioxine.

(17)

În mod normal, furajele combinate și materiile prime de origine vegetală nu conțin niveluri ridicate de dioxine. Având în vedere că materiile prime de origine vegetală sunt o componentă cu o pondere covârșitoare în dieta a numeroase specii de animale, este oportună stabilirea unor niveluri maxime și pentru aceste materii prime. Cu cât metoda de analiză este mai sensibilă, cu atât analiza de determinare a dioxinelor este mai costisitoare și durează mai mult. Întrucât este important să se analizeze cât mai multe probe, nivelurile maxime propuse sunt puțin mai ridicate decât nivelurile de bază normale, având în vedere că acestea constituie niveluri superioare.

(18)

Reducerea nivelurilor globale de contaminare cu dioxine este de importanță vitală. În consecință, este absolut necesar să se interzică amestecarea materiilor prime pentru furaje sau hrana pentru animalele care respectă nivelurile maxime cu materii prime pentru furaje sau hrana pentru animale, care depășesc aceste niveluri maxime.

(19)

În consecință, se impune modificarea Directivei 1999/29/CE în mod corespunzător.

(20)

Comitetul permanent pentru hrana animalelor nu a emis un aviz favorabil. În consecință, Comisia nu a putut adopta dispozițiile pe care intenționa să le adopte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 1999/29/CE,

1.

anexa I se modifică după cum urmează:

2.

Anexa II se modifică după cum urmează: